Cu ochii plini de muta resemnare Isi face planuri extraordinare Si-n mintea lui rosteste o tirada -„Poftim la geam, sublima aratare! De-ai auzi tacuta serenada Te-ai apleca usor pe balustrada Ca sa trimiti in vant o sarutare” El spera inca … Poate, cine stie, De la distanta, prin telepatie Va-nfiripa cu ea un dialog. Dar inima-i se strange ca-ntr-un cleste Pe cand vardistul trece si sopteste c-un zambet straniu: „Circulati, va rog!”