Proba orala Precizari privind conduita in timpul susfinerii probelor orale VY fnainte de a porni de acasi, incearcd si inlaturi emojiile, prin autosugestie, gindindu-te la un eveniment frumos din viaja ta. Y Bea-{i cafeaua in liniste, relaxeazi-te si repeti-fi mereu ca esti un invingator! Y — Alege cu atentie finuta pe care o vei purta. Nu uita ca prima impresie conteaza) Decenja este o valoare incontestabila si va deveni un atu in reusita ta. Y — Nuuita sa iei cu tine actele de care ai nevoie, pentru a putea fi legitimat! Y — Odata intrat in sala de examen, nu lisa ca emofiile si pun’ in umbra buna ta crestere. Asadar, nu uita si salufi politicos si, mai ales, nu uita si zambesti! ¥ — Extrage biletul, mizeazi pe steaua ta norocoasi, asazi-te in banca, inspira adane, citeste cu atentie textul de pe bilet si noteaza pe foaie rezolvarile! Precizari privind rezolvarea subiectelor de la proba orala Competenfe vizate in cadrul probei A, se evalueazi urmitoarele competente: ~ — infelegerea textului; = exprimarea si argumentarea unui punct de vedere; = organizarea discursului; - adaptarea la situatia de comunicare; > utilizarea limbii literare. Nivelurile de competent sunt descrise in gril, prin descriptor calitativi, organizati in mod progresiv, care permit evaluarea globali, adecvati scopului evaluarii competentelor lingvistice. Aspecte teoretice a) injelegerea unui text la prima vedere vizeazi abordarea textului din punctul de vedere al confinutului si al formei. CONTINUT: ¥ tema textului; V idei principale care pot fi fapte, opinii, argumente etc.; Scanned with CamScannerY — instanjele comunicarii: autor/narator/personaj/cititor/lector; Y— registrul stilistic dominant: cult/colocvial/popular/regional/arhaic. FORMA Vin functie de raportul realitate ~ ficiune, textul poate fi: - literar; - — nonliterar; - de frontier’ (memorialistic). Yin funetie de structura: — narativ (prezenja verbelor) - — descriptiv (prezenta grupului nominal substantiv + adjectiv) = argumentativ (prezenta conectorilor si a structurii specifice) = epistolar (prezen{a formulelor de adresare, incheiere specific). ¥ — in functie de scopul comunicarii: — informativ - educativ - confesiv jurnal, memorii etc.) - persuasiv (de convingere, eseu argumentativ) - comercial (texte publicitare: reclame, anunturi etc.). Vin funcfie de stilul functional: - — beletristic - — stiintifie - _ publicistic - — oficial — administrativ - — colocvial. Atenfie! Un text se poate incadra avand in vedere, in acelasi timp, mai multe dintre criteriile menfionate mai sus. Asadar, un text poate fi, spre exemplu, in acelasi timp informativ, descriptiv, stiinfific sau narativ, confesiv si de frontier’ etc. b) Stilurile functionale ale limbii romane A. Textul nonliterar 1. STILUL STIINTIFIC Se utilizeaza in lucrarile care con{in informatii asupra unor obiecte, fenomene, fapte, investigajii, cercetari, caractere tehnice ctc., cu alte cuvinte, in lucririle stiintifice; comunicarea este lipsitd de incdrcdtura afectiva; accentul cade pe comunicare de nofiuni, cunostinfe, idei etc., astfel incdt functia limbajului este cognitiva; Cuprinde: articole stiinjifice, lucrari de specialitate scrise de cercetitori, savanti, persoane creditabile in domeniul stiinjific. Textele stiintifice urmarese si exploreze, si explice, si argumenteze cunostinte factuale, si informeze, sa convingi si si educe. Calititi particulare: Y transmite informatii stiintifice, tehnice, utilizate pe baza unor rafionamente logice, deductive, argumentate; Scanned with CamScanner¥ respect proprietatea termenilor; Y — utilizeazi cuvinte strict cu sensul denotativ; ¥ se folosesc multe neologisme, cuvinte derivate, cuvinte compuse cu prefixoide 5; sufixoide (de ex. geologie, contraoferta, biologie, microintreprindere etc.); ¥ — folosirea cuvintelor monosemantice; Y— utilizarea unor termeni tehnici, stiin{ifici, de specialitate, conform domeniului vizat; ¥ — absenja figurilor de stil. Textele stiingifice se caracterizeazi: ¥ conform tipului de discurs: nonfictional, argumentativ, descriptiv, explicativ; Y conform relafiei E-R (cmifitor-receptor). Emifatorul poate fi specializat (chimist, sociolog, psiholog, medic etc.). Receptorul este specializat say nespecializat; conform functiei mesajului (scop): informare, educare, publicitar (functie colaterala intalnita la textele de tip prefeje, cuvant inainte); Y conform incarcaturii emotionale a mesajului: critic, polemic, neutru. Calitiqi generale: Y claritatea exprimarii; Y precizie; Y — corectitudine; Y proprietate. Atenfie! Informayiile din stilul stiinjific se transmit prin diverse tipuri de texte (argumentativ, descriptiv, informativ, explicativ, injonctiv). 2. STILUL OFICIAL-ADMINISTRATIV (JURIDIC-ADMINISTRATIV) Cuprinde: domeniul legislativ (articole de lege, Constitutia, Codul penal, Codul muncii etc,), texte elaborate de organul judiciar. Calitagi particulare: enun{uri cu forma impersonal; confinut normativ; enun{uri clare, lipsite de ambiguitate; folosirea cuvintelor cu sens denotativ; folosirea cliseelor formale (alineat, articol, conform etc.); utilizarea unor cligee care indicd atitudinea necesari (se completeazi cu majuscule, se scrie numai in chenarul albastru, se va completa, se scrie cu litere de tipar etc.); foloseste terminologia de specialitate; foloseste neologisme; absenta figurilor de stil si a digresiunilor. VON 5 NN Scanned with CamScanner‘Textele oficial |-administrative se caracterizeazi: ¥ conform relafiei E-R (emititor-receptor) beneficiar. Emi{ator — specializat, adici organul legislativ; in acest tip de text, emititorul di receptorului instructiuni in legdturi cu modul in care trebuie injeles textul. Instructiunile sunt realizate prin mijloace lexicale specifice (trebuie, e obligatoriu, e interzis) sau prin mijloace formale (art. 1, 2). Reeeptorul este, de obicei, specializat — cel cate trebuie sit aplice legea, dar si nespecializat — cel care vrea si cunoasci Iegea. Y conform functiei mesajului: informare, educate. conform incarcéturii emofionale a mesajului: neutru, prohibitiv. Calitifi generale: claritatea exprimarii; precizie; corectitudine; proprietate. RAS STILUL PUBLICISTIC (JURNALISTIC) Cuprinde: ziare si reviste destinate marelui public; este stilul prin care publicul este informat, influentat si mobilizat intr-o anumita directie in legatura cu evenimentele sociale si politice, economice, artistice etc. Se regiseste in: ARTICOLE, CRONICI, REPORTAJE, FOILETOANE, INTERVIURI, MESE ROTUNDE, $TIRI, ANUNTURI PUBLICITARE. Calititi particulare: Y are functie de mediatizare a evenimentelor; Y — datorita diferitelor domenii la care se face referire in mass-media, se intdlnesc termeni stiintifici, de specialitate, juridici etc.; confine informatii economice, politice, sociale; influenfeaza opinia publica (discurs persuasiv); strategia persuasivi se bazeazi pe argumente care vizeazi fie rafiunea, fie afectivitatea; exprima atitudini; limbaj simplu, accesibil si actual; utilizarea limbii literare, dar si a unor formulari tipice limbajului cotidian; receptivitate la termenii ce denumesc nofiuni noi (neologisme), preocuparea pentru inovatia lingvisticd (crea{ii lexicale proprii), utilizarea unor procedee menite a stérni curiozitatea cititorilor; titluri eliptice, adeseori formate dintr-un singur cuvant, construc{ii retorice (repetitii, interogafii, enumeratii, exclamatii etc.), utilizarea larga a sinonimelor, Y utilizarea unor mijloace menite si atragi publicul (exclamajii, grafice, interogatii, imagini etc.); Y pot fi intalnite si figuri de stil. SAN SSNN Scanned with CamScannerTextele publicistice se Y conform relatici E-R (emijitor-receptor) beneficiar. Emifitor — specializat, de ; Receptorul este nespecializat, in exemplu, reporter, ziarist, moderator et persoana publicului lar Y conform functici mesajului: informare, educare, persuasiune, manipulare; ¥ conform incarcaturii emojionale a mesajului: subiectiv, neutru, Calitii generale: ‘ v exprimarii; Y — corectitudine; Y — proprictate. Atentie! Y — Unele forme se apropie de stilul colocvial, artistic sau stiintific, prin faptul ca imbind informatia cu o prezentare/comentare a acesteia, cea ce, uncori, presupune si 0 anumitd implicare subiectiva a autorului.. Y — Confinutul reflect realitatea imediatd gi este completat cu mijloace extra- lingvistice de tipul: fotografie, caricatura, harti, schemé, statistic’, tabel. 4. S L COLOCVIAL Cuprinde: (sfera de utilizare) - relafii interpersonale in planul vietii cotidiene. Stilul colocvial (familiar) se utilizeazi in sfera relatiilor de familie, in viaja de zi cu zi. recurge la elemente nonverbale, paraverbale (ton, gestic: ¥ are o mare inca afectiva; ¥ — regulile gramaticale pot fi incalcate; Y pot fi folosite elemente de argou sau jargon; Y — pot fi intalnite regionalisme, termeni specifici socio-profesionali; v v v |, mimic); folosirea unor formule de adresare, pentru implicarea ascultatorului; se intrebuinjeaza clisce lingvistice, abrevieri; apare elipsa, ca urmare a vorbirii dialogate, precum si mijloace extralingvistice (mimica, gestica); Y — abunden{a in exprimare este materializata prin repetitie, prin utilizarea zicalelor, a proverbelor, a locutiunilor si a expresiilor; ¥ — folosirea diminutivelor, augmentativelor, substantivelor in vocativ sau a verbelor la imperativ; V — simplitate, degajare si naturaleje, Textele colocviale se caracterizeazi: Y conform specificului discursului: discurs fictional/stil artistic, discurs non- fictional/stil stiingific; “conform relatici E-R (beneficiar): Emijatorul poate fi specializat sau nespecializat. Receptorul poate fi si el specializat sau nespecializat. in cadrul acestui stil, relajia emi{tor-receptor poate fi si de rudenie. Y conform efectului mesajului: acord, identificare, internalizare; ¥ conform functiei mesajului (scop): informare, educare, divertisment, publicita conform incdrcaturii emofionale a mesajului: emotional, persuasiv, manipulant, prohibitiy, critic, polemic. Scanned with CamScannerCaitii generale: ¥_— claritatea expri V_ precizie; ¥ corectitudine; ¥ proprietate. ‘Atentie! Stilul colocvial apare atit in texte literare/artistice (beletristice), cat gi nonliterare (stiinfifice, publicistice). p. Textul literar STILUL ARTISTIC (BELETRISTIC) Stilul beletristic are drept caracteristic’ fundamentala functia poetic’ a limbajului (expresiva, sugestiva) Cuprinde: operele literare in prozi, versuri si operele dramatice. Calitifi particular ¥ — libertatea pe care autorul si-o poate lua, in raport cu normele limbii literare; Y — contrastul dintre sensul denotativ si sensul conotativ al cuvintelor (in special in poezie, prin modul neobisnuit in care se folosesc cuvintele); Y — caracterul individualizat al stilului; Y — unicitatea si inovarea expresiei; _ bogiijie lexicala — din punct de vedere stilistic: ¥ — sensuri multiple ale aceluiasi cuvant; ¥ — inglobeaza elemente din toate stilurile funcjionale, dar si din afara limbii literare (arhaisme, regionalisme, elemente de argou, elemente de jargon); v mesajul are funcjie poetic’, centrati asupra lui insusi, asiguriindu-i acestuia o structurd care il face perceptibil la nivelul formei si adesea usor de fixat in memorie. Prin functia poetic, un mesaj nu mai e un simplu instrument, un vehicul pentru informatie, ci un text interesant in sine: plicut, frumos, obsedant, amuzant etc. Pregnanta mesajului e produsi de simetri, repetiti, rime, ritm, sensuri figurate etc, Yo mare complexitate, dati fiind diversitatea operelor literare, dar si faptul ca fiecare autor igi are propriul stil; Y — cuvintele sunt utilizate cu functia lor conotativa. Textele belet: v v tice se caracterizeazi: conform specificului discursului: discurs fictionaV/stil artistic; conform relatiei E-R (beneficiar): Emifatorul este, pe de o parte, autorul (cel care imagineaza gi scrie opera literara), iar, pe de alta parte, naratorul, eul liric (in textele poetice), instante regisite Ia nivelul textului, Receptorul poate fi specializat sau nespecializat, publicul larg, cititorii iubitori de beletristica. ¥ conform functiei mesajului (scop): informare, educare, divertisment; ¥ conform incdrcaturii emotionale a mesajului: emotional, persuasiv, manipulant, critic, polemic. Caliti{i generale: Y — claritate: exprimarea clari a gandurilor si a sentimentelor. ¥ — proprietiti: utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate pentru exprimarea gandurilor si a sentimentelor. Y — corectitudine: respectarea normelor limbii in organizarea comunicarii. precizie: utilizarea riguroasa a termenilor in organizarea enuntutilor. Al Scanned with CamScannerC. Textul de from : : Textul memorialistic se incadreazi in genurile literare marginale, ce se plaseaza la limita dintre fictional si nonfictional, si se caracterizeazi, pe de o parte, prin interiorizarea mesajului (subiectivitate, raportare la evenimente personale), pe de alti parte, prin exteriorizarea acestuia (raportarea la evenimente obiective, istorice, reale). Cuprinde: memorii, jumnale, amintiri, autobiografii, corespondenta literara. Caliti{i particulare: Dat fiind specificul acestui tip de text, intélnim elemente specifice stilului artistic, dar si colocvial sau chiar stiintific. Y _ libertatea pe care autorul si-o poate lua in raport cu normele limbii literare; ¥ — caracterul individualizat al stilului; Yo mare complexitate, dati fiind diversitatea operelor literare, dar si faptul ca fiecare autor igi are propriul stil; cuvintele sunt utilizate cu funcfia lor conotativa/denotativa; prezenta figurilor de stil; pot fi folosite elemente de argou sau jargon; pot fi intalnite regionalisme, termeni specifici socio-profesionali; folosirea diminutivelor, augmentativelor, substantivelor in vocativ sau a verbelor la imperativ; VY _ simplitate, degajare si naturalete. KAN88 Textele memorialistice se caracterizeazi: Y~ conform specificului discursului: discurs fictional/stil artistic, discurs non- fictional/stil stiingific; Y conform relafiei E-R (beneficiar); Emifatorul poate fi specializat sau nespe- cializat. Receptorul poate fi si el specializat sau nespecializat. in cadrul acestui stil, relatia emifdtor-receptor poate fi si de rudenie; Y — conform functiei mesajului (scop): confesiune, informare, educare; Y conform incarcdturii emofionale a mesajului: emotional, persuasiv, critic, polemic. Calitafi generale: Y — claritatea exprimarii; v precizie; Y — corectitudine; Y — proprietate. Situagia de comunicare Atenfie! Avand in vedere faptul ci textul se constituie intr-un mesaj, ceringele vizeaza identificarea si definirea elementelor componente ale situatiei de comunicare, in funcjie de textul dat si de caracteristicile acestuia enun{ate anterior. Elementele situafiei de comunicare Orice proces de comunicare presupune existenja a sase elemente de bazi care reprezintd factorii constitutivi ai limbajului: emijator, receptor, mesaj, cod, context si canal. 1, Emifitorul — este sursa actului de comunicare reprezentati de o persoana, un grup sau o institutie. in cazul comunicarii verbale, transmifatorul selecteazi semnele din codul lingvistic si le combina conform regulilor gramaticale. Astfel, limbajul folosit devine codul comunicarii si reflecta sistemul cognitiv al locutorului, nivelul lui de cultura. Scanned with CamScannerun bun emifitor trebuic si fie bine informat pentru ca, la randul lui, s&-si impartiseasca canostingele si altor persoane; apoi, trebuie si fie credibil, inteligibil, original. Fiecare jvid care transmite un mesaj oral sau scris trebuie si aplice regulile de exprimare foc, indiferent de contextul in care are loc comunicarea, in functie de tipul textului, distingem intre emifitor: ¥ — specializat (textul stiintific, publicistic, oficial-administrativ); ¥ — nespecializat (textul colocvial, epistolar etc.), Emigitorul il desemneazi pe cel care produce un mesaj, folosind un cod pe care il nsmite prin intermediul unui canal. Adesea, emifztorul este asociat autorului (Cine comunici? Cui? Pentru cine comunici?). fntr-un text stiintific, emitatorul este cereetitorul, savantul, care transmite informafii despre fenomene, obiecte, investigatii, cercetiri sau caracteristici tehnice. intr-un text aparfindnd stilului juridico-administrativ, emifitorul este 0 persoand juridic’ (institujie, organizatic). in textele literare, autorul indeplineste functia de emititor al mesajului artistic. El realizeaza, prin procesul de creafie, att o comunicare, cit si 0 modalitate de cunoastere a lumii, de imbogitire a ei si de recreare a unui intreg univers, de aceasta dati fictional, dar care porneste de la un simbure de adevar. De asemenea, in textul artistic, emifitorul-autor este dublat de instan{a regasitd la nivelul textului, narator/ eu liric, 2, Receptorul — este beneficiarul mesajului intr-o situatie de comunicare. El primeste informatia de la emitator si o decodeaz’. Pentru a infelege intr-un mod optim mesajul, acesta trebuie si fic receptiv la cea ce i se comunicd. In functie de tipul de ascultare pe care il adopt, se pot delimita mai multe tipuri de receptori!: ¥ — Ascultarea pentru aflarea de informafii; ¥ — Ascultarea critica; ¥ — Ascultarea reflexiva; Y — Ascultarea pentru divertisment. in functie de tipul textului, distingem intre receptor: ¥ — specializat (textul stiinfic, oficial-administrativ) Y — nespecializat (textul colocvial, epistolar, beletristic etc.) Y incurs de specializare (clevi, studenti etc.) 3. Mesajul — este elementul-cheie al comunicarii. Mesajul defineste continutul de idei, informafii, sentimente, ginduri transmise oral sau in scris de cdtre emifitor unui receptor. Pentru a ajunge la destinatar, mesajul este codificat, adicd transformat in semnale verbale si nonverbale, organizate intr-un cod. Receptorul trebuie s& facd operatia inversa, decodarea, spre a infelege informatia primita. Nu in ultimul rand, emifatorul trebuie si imbrace ideile in forma cea mai potrivit’, pentru ci un mesaj poate si fie transmis fara si fie receptat sau sa fie primit eronat. De altfel, mesajul trebuie gindit si formulat in directa proportie cu cel ciruia fi este adresat, respectand asteptirile, credinjele si experienfa de viafa a receptorului. Unele mesaje sunt clare si permit o unica interpretare (de exemplu, textele apartinand stilului tehnico-stiinjific sau juridic-administrativ). Alte mesaje sunt ambigue si cunose mai multe interpretari/variante (de pildi, textele literare). Este considerat mesaj si ceea ce Scanned with CamScannerintenjioneazi si transmitA creatorul unei opere artistice. Pentru constituirea unui mesaj clar si coerent, cei doi parteneri ai actului comunicirii sunt constransi si foloseasca un repertoriu comun, un cod unic. 4, Codul — este un sistem conventional de semne prin care se produce comunicarea intre emifator si receptor, in comunicarea interumana, codul este reprezentat, in principal, de toate limbile naturale care se vorbesc in univers. in planul secundar, sunt si alte modalitaji de difuzare a mesajului: semne grafice, de circulajie, semnale luminoase sau acustice, impulsuri morse. 5. Contextul — reprezinti ansamblul de informafii cunoscut atat de emitator, cat si de receptor si care ajuti la infelegerea informatiei de catre cel din urma. Daci contextul (referentul) lipseste, mesajul poate deveni ambiguu ori obscur. Referentul se raporteazi la tema mesajului i la imprejurarea (situafia) in care se desfaisoara comunicarea, Referentul este lucrul despre care se vorbeste sau despre care se scrie, denumit si obiectul din realitatea extralingvistic’. in procesul comunicarii, contextul reprezinta cadrul fizic si psihopedagogic. Contextul fizic poate si permitd, si faciliteze comunicarea sau si © ingreuneze. Celalalt context, psihopedagogic, depinde de actorii comunicafionali sau de condifiile sociale in care se produce comunicarea. 6. Canalul ~ clement al situafiei de comunicare, canalul este suportul sau mediul prin care se difiwzeazii informatia. in cazul comunicarii verbale orale, canalul se constituie din aerul prin care se propagi undele sonore. in comunicarea scrisi, mijlocul prin care se informeaz oamenii este reprezentat de scrisori, telegrame, invitafii, cereri etc. Pentru comunicarea la distant se foloseste posta electronica, telefonia fix si mobili. Un mesaj isi poate schimba forma in functie de canalul prin care este transmis. De pilda, mesajul sonor (transmis pe cale orali) poate fi transformat in mesaj grafic (transmis prin intermediul scrisului). Dupa modelul formulat de lingvistul american de origine rus’, Roman Jacobson (1896-1982), factorii comunicirii pot fi reprezentati schematic astfel: CONTEXT. v EMITATOR }> MESAJ [|—» RECEPTOR 7 coD Realizarea unui discurs argumentativ pe o tema dati A argumenta — a susfine, a intiri, a dovedi, a demonstra ceva cu argumente (DEX, Univers Enciclopedic Gold, 2009). Textul argumentativ — are scopul de a sustine un punct de vedere, opundndu-se celor care au o opinie contrara. Acest tip de text are doua functii dominant Y — functia persuasiva si Y — functia polemic’. Scanned with CamScanneryr SS ee ‘Textul argumentativ se poate construi prin dowd rajionamente: Y — inductiv ~se pleacd de lao situatie particular spre generalizarea acesteia; ¥ — deductiv — se pleacd de Ia 0 situatie cu caracter general spre particularizarea acesteia, Structura textului argumentati Ipoteza: ¥ — rationamente, informatii generale despre tema data; ¥ — enunfarea tezei — stabilirea pozitiei personale, a opiniei in raport cu tema, Argumentarea: Enunjarea a minimum douk argumente distincte, intirite cu exemple elocvente, pertinente. Observatie! Te poti folosi de cunostinfele dobiindite la istorie, limba si literatura romani, filosofie, geografie ete., pentru a gisi exemple convingatoare. Concluzi Reluarea ipotezei intr-un enunt sintetic, nuanjat, precum si reluarea parjiali a argumentelor enuntate, Atenfie! Vei folosi structurile lingvistice specifice textului argumentativ: verbe de opinie, conectori, adverbe, locutiuni adverbiale, timpul prezent ete Pentru a realiza un text argumentatiy, te vei folosi de urmatorii indici ai argumentarii: Y — termeni adecvati tezei; Y _ verbe de opinie: a crede, a considera, a presupune; Y — adverbe sau locutiuni adverbiale de mod folosite ca indici ai subiectivitayii evaluative: probabil, posibil, desigur, fara indoiala, cu siguranya etc. ¥ — conjunctii, locufiuni conjunctionale cu rol argumentativ, folosite mai ales pentru exprimarea raporturilor de tip cauzal, consecutiv, final, concluziv: deoarece, din ined, ca sd, asadar etc, Y formule ca: in primul rand, mai intdi, in al doilea rand, de exemplu, apoi, in concluzie, deoarece, prin urmare, pe de o parte... pe de alta parte, astfel etc. Y — termeni sau expresii care exprima direct 0 judecati de valoare (spre exemplu: cum cred unii), folosirea termenilor sau expresiilor care exprima indirect 0 judecata de valoare (spre exemplu: putem spune cd...) ¥ — pronume si adjective pronominale demonstrative care fac legitura intre ide’ aceasta, acesteia etc. Legatura intre idei se realizeazi si prin conectorii: si, de asemenea sau printr-un proces de opozitie: si nu. Y alti conectori (spre exemplu: rezultd, de menfionat faptul cd, numai ca, de altfel, de asemenea, desi, dar, de altfel, cu alte cuvinte, deci, si anume) se refer’ la realizarea de conexiuni secundare interne unui argument, Y — dispunerea textului in paragrafe distincte. v timpul verbelor este prezent, neutru, al inscrieri particularului in general. Scanned with CamScannerSUGESTII PENTRU UN RASPUNS »EXPERIMENTAT” 1. Citeste cu atengie textul si informajiile adiacente (autor, tit, vocabular). i A 2, Reciteste cu atentie textul pe paragrafe si stabileste ideile princi ale, tema si relatia dintre titlu si text, De foarte multe ori, titlul comunicd informajii importante despre text! Cart eee : 3. Asiguri-te ci ai infeles mesajul textului si verificd-te prin intrebari de tipul: Cine comunic&? Ce comunicd? Despre ce comunicé? Cu cine comunica? In ce fel comunica? 4. Citeste cu atentie cerinfele, fiind atent la verbele de comanda (precizeazd, argu- menteaza, rezuma, numeste, ilustreazd, explicd, motiveazd etc.) 5. Identifica tipul de text (literar, nonliterar sau de frontier’). 6. Motiveaza incadrarea intr-un tip de text, prin exemple. 7. Identificd stilul in care se incadreaza textul, precizeazi cateva calitati parti- culare/generale ale stilului respectiv si motiveazi-le cu exemple din text. 8. Identificd si caracterizeazd elementele situatiei de comunicare (emifator, receptor, mesaj, cod, canal, context). 9. Construieste un rispuns clar, coerent, logic, nuantat. Daci nu esti foarte sigur pe abilitatile tale oratorice, foloseste propoziii scurte si asiguri-te c sti sensul tuturor ‘elor pe care le folosesti in exprimarea ta. 10. Evita cacofoniile, pleonasmele, tautologiile! incearci si nu te repeti si inlocuieste cuvintele cu sinonime. Subiectul al II-lea 1. Citeste cu atentie cerinta. Stabileste conexiuni intre tema data si cunostinjele pe care le detii (lecturi, experiente etc.) Respecta structura eseului argumentativ. 4. Asigurd-te cd nu te repefi in argumente si ci ai exemple elocvente pentru fiecare dintre ele. 5. Verificd daci ai utilizat conectorii, verbele de opinie etc. 6. Construieste un raspuns clar, coerent, logic, nuanat. Dac& nu esti foarte sigur pe abilititile tale oratorice, foloseste propozitii scurte si asiguri-te ca stii sensul tuturor cuvintelor pe care le folosesti in exprimarea ta, » Atenfie! Examenul_ Pentru susfinerea competentelor lingvistice se desfiigoara oral, presupundnd un dialog intre examinat si examinator, asadar, fii atent la elementele de conduitd, jinuta, gesticd, mimica si tonul vocii (elemente paraverbale si nonverbale). Scanned with CamScannerModele de teste pentru proba orala Modelul nr. 1 Examenul de istorie cu profesorul Mayer a fost insit foarte obositor. Ma sdturasem sii tot raéspund. Mai pe urmé am aflat cd el nu dadea niciodaté nota zece $i cé mie a rrebuit sa mi-o dea fiindcd desi intrebairile lui ma varau adénc in istorie, scuturam capul si ieseam usor la suprafaja. Am iesit din clasd impleticindu-mé si seara in dormitor am simfit iar ca de fapt nu adorm, ci imi pierd cunostinfa, asa cum mi se intémplase la Campu-Lung. M-am trezit tdrziu cu o senzafie apdscitoare de chin. Nu stiam unde sunt si am Iuat-o spre fereastra, pe care am deschis-o si am sarit jos in strada. Am cézut pe branci si mi-a clanjanit barbia de pavaj. Asta parcdé m-a mai racorit. Am intrat indaréit pe poarta si m-am intors in pat. Dimineafa m-am uitat sa vad de la ce distanya sdrisem. Mi s-a parut c& am visat, desi aveam barbia véindté si md dureau coatele si genunchii. Nu ingeleg cum de n-am murit, sau nu mi-am rupt picioarele, A doua zi spre prénz s-a afisat in hol lista celor reusiti la examenul de bursa. Eram in capul ei, pe toata scoala, cu media generald zece. M-am intrebat nedumerit: atunci de ce iesise asa de prost la Mirosi? Fusesera acolo examenele mai grele? $i daca $i la Campu-Lung as fi iesit ca aici? Mai poate cineva sd spund cd n-ar fi fost tot asa!? Marin Preda, Viafa ca 0 prada [Citeste cu voce tare textul.] 1. Formuleaza rispunsuri la intrebirile de mai jos, referitoare la situafia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, avand in vedere scopul comunicari b. Ce elemente de continut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici in textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteazi-{i rispunsul. 2. Care este opinia ta despre rolul examenelor in viaja unui adolescent? Sustine, cu argumente, opinia prezentata. Modelul nr. 2 ARTICOLUL 7 Nicio pedeapsi fara lege 1. Nimeni nu poate fi condamnat pentru o actiuine sau 0 omisiune care, in momentul sdvarsirii, nu constituia o infractiune potrivit dreptului national sau international. De ‘asemenea, mi se poate aplica 0 pedeapsi mai severd decat aceea aplicabila in momentul sdvarsirii infractiunii. 2. Prezentul articol nu va aduce atingere judecarii si pedepsirii unei persoane vinovate de o acfiune sau de 0 omisiune care, in momentul sdvarsirii, era consideraté infractiune potrivit principiilor generale de drept recumoscute de nafiunile civilizate. Scanned with CamScannerARTICOLUL 8 Dreptul la respectarea vietii private si de familie 1. Orice persoané are dreptul la respectarea vieiii sale private si de familie, a domiciliului sau si a corespondentei sale. 2. Nu este admis amestecul unei autorité,i publice in exercitarea acestui drept decat in masura in care acesta este prevézut de lege si constituie, intr-o societate democratica, 0 masurd necesara pentru securitatea national, siguranfa publica, bundstarea economica a aril, apararea ordinii si prevenirea faptelor penale, protectia sdndtafii, a moralei, a drepnurilor si a libertatilor altora. ARTICOLUL 9 Libertatea de giindire, de constiina gi de religie 1. Orice persoand are dreptul la libertate de gandire, de constiina si de religie; acest drept include libertatea de a-si schimba religia sau convingerile, precum si libertatea de a-si manifesta religia sau convingerea in mod individual sau colectiv, in public sau in particular, prin cult, invafamant, practici $i indeplinirea ritualurilor, 2. Libertatea de a-si manifesta religia sau convingerile nu poate face obiectul altor restrangeri decat cele previtzute de lege care, intr-o societate democraticd, constituie masuri necesare pentru siguranta publica, protectia ordinii, a séndtajii, a moralei publice, a drepturilor $i a libertiilor. Conventia pentru apirarea Drepturilor Omului si a Libertajilor fundamentale [Citeste cu voce tare textul.] 1. Formuleazi rispunsuri la intrebarile de mai jos, referitoare la situatia de comunicare din textul dat: a. Ce poti spune despre receptorul textului? b. _ Precizeaza tema si doua idei pe care le consideri semnificative in textul dat. c. Cérui stil functional ii aparfine textul de mai sus? Menjioneazi doua carac- teristici formale/de continut. 2. Realizeazi un discurs de 5-7 minute, in care si-ti exprimi opinia despre wnul dintre drepturile omului enunjate in textul dat. Modelul nr. 3 Daca opera de literatura este deseori ambigua, critica trebuie sa fie intotdeauna clara. Echivocurile, jocurile de cuvinte, ,apele” pe care le face ironia nu tin de esenfa moralé a criticii; decat, poate, de arta ei; 0 coloreazé, ii conferd personalitate, dar n-o qjuta prea mult sai-si atingé scopul. in orice caz, dusmanul cel mai mare, sub acest raport, al criticii este confuzia. Criticul n-are voie sé nu stie ce vrea sé spund. Proverbul frantucese i se potriveste perfect in rafionalitatea lui: ceea ce e bine gandit, se exprima in mod clar. Scanned with CamScannerDe aici decurge obligatia unei anumite precizii. I-am auzit pe unii matematicieni sau, jn general, oameni ai stiinfelor pozitive observand ca un eritic literar poate pretinde doar si fe cat mai pufin vag; exactitatea n-ar fi in firea lucrurilor lui. Nimic mai neadevarat: ecizia nu e pur si simplu o datorie a criticii, este politefea ei deopotriva Gi fafa de scriitor si fata de cititor. Menirea criticti este de a judeca, asadar, de a discerne, kémuri, aprecia. Dar ‘ce fel de apreciere este aceea care las loc dubiilor? Aproximafia este intotdeauna ‘bias, prin urmare, contrara spiritului critic. in al treilea rand, e vorba de simplitate. Pe criticul prost i recunosti numaidecdt dupa felul complicat in care se exprima despre cele mai simple lucruri. Critic bun este acela care, dimpotrivd, stie sé spund simplu cele mai complicate lucruri. Simplitatea nu e in toate cazurile inndscuté. As ageza-o mai degraba printre insusirile critice care se dobandese prin experienta. Dacé nu posezi de la inceput claritate si spirit de precizie, e mai bine sd nu te apuci de criticé. Simplitatea nu este insd, ea, un atribut al tinerefii in critica. Mai degraba, tinerii se simt ispititi sa fie sofisticati in idei si in limbaj. fi dezvaja exercifiul critic repetat si indelung. Nicolae Manolescu, Posibil decalog pentru critica literaré in ,, Romania literara” nr. 18/2003 [Citeste cu voce tare textul.] 1. Formuleazi raspunsuri la intrebarile de mai jos, referitoare la situajia de comunicare din textul dat: a. ince tip de text (narativ, descriptiv, argumentativ etc.) poti incadra fragmentul dat? Motiveazi-ti alegerea prin doua argumente. b. _ Precizeazii tema si doua idei pe care le consideri semnificative in textul dat. c. Carui stil functional ii apartine textul de mai sus? Menfioneazi doua carac- teristici formale/de continut. 2. Realizeazi un discurs de 5-7 minute, in care si-ti exprimi opinia despre rolul criticii in receptarea operei literare. Modelul nr. 4 Avem timp pentru toate. Sa dormim, sa alergam in dreapta gi-n stanga, sd regretém c-am gresit $i sé gresim din nou, sd-i judecéim pe alfii si sé ne absolvim pe noi insine, avem timp sd citim $i sd scriem, sa corectam ce-am scris, sd regretam ce-am scris, avem timp sd facem proiecte si sé nu le respectim, avem timp sé ne facem iluzii si sa réiscolim prin cenusa lor mai tarziu, Avem timp pentru ambitii si boli, sa invinovatim destinul si amanuntele, vem timp sa privim norii, reclamele sau un accident oarecare, avem timp sa ne-alungdm intrebarile, sé amandm réspunsurile, avem timp sa sfardmém un vis $i sd-l reinventém, avem timp sé ne facem prieteni, sa-i pierdem, avem timp sa primim lectii si sd le uitém dupd-aceea, Scanned with CamScanner‘vem timp sa primim daruri si sd nu le-njelegem. Avem timp pentru toate. Nu e timp doar pentru pujind tandr Céind sé facem $i asta — murim, Octavian Paler, Avem timp [Citeste cu voce tare textul] 1. Formuleaza rispunsuri la intrebirile de mai jos, referitoare la situajia de comunicare din textul dat: a, Cine ar putea fi receptorul textului dat, avind in vedere scopul comunicarii’ b. — Precizeazi tema si dou’ idei pe care le consideri semnificative in textul dat. c. Cirui stil functional fi aparjine textul de mai sus? Mentioneaz’ doug caracteristici formale/de conjinut. 2. Realizeazi un discurs, de 5-7 minute, in care s&-{i exprimi opinia despre timp, avand in vedere afirmatia regasitd in text: Avem timp pentru toate. Modelul nr. 5 De curdnd, incepusem sd-mi fin ,Jurnalul”. De data aceasta, nu mai ramaneam, ca in liceu, ceasuri intregi in fafa caietului, scriind tot ce-mi trecea prin minte, analizandu-mé, lamenténdu-md. Erau insemndri scurte, amdnunte care mi se péreau semnificative pentru mai tarziu, idei si observayii in legaturé cu ideile pe care le planuiam, Dar, inainte de toate, era un jurnal personal, scris exclusiv pentru mine. Nu sovaiam in faja nici unei indiscrefii, desi imi propuneam sd rup din cand in cdind anumite pagini, mai ales dacé as fi banuit cd ar putea cédea sub ochii altcuiva. Cu céteva intreruperi, am continuat acel ,,Jurnal” pand in ziua de azi. Prima pagind am rupt-o in acel sfarsit de vara, la Bran. Probabil, dupa ce bunul meu prieten Radu Bossie apucase $-0 citeascd in octombrie, m-am hotdrdt sd pun punct la tezd. Altminteri, lucrarea ameninja sd nu se mai incheie niciodard. Mircea Eliade, Memorii [Citeste cu voce tare textul.] 1. Formuleazi rispunsuri la intrebdrile de mai jos, referitoare la situatia de comunicare din textul dat: a, Cine ar putea fi receptorul textului dat, avand in vedere scopul comunicarii? b. Ce elemente de conjinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici in textul dat? ©. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteazi-{i raspunsul. 2. Care este opinia ta despre rolul unui jurnal in viata unui adolescent? Sustine, cu argumente, opinia prezentata. Modelul nr. 6 Un prieten de céind Iumea, asa-mi paruse desi inainte de anul acela — 1910 ~ nici nu-i banuisem macar fiinja pe lume, Se ivise in Bucuresti cam o data cu intéile frunze. De atunci il intdlnisem mereu si pretutindeni. De la inceput imi facuse placere sa-l vad, cu Scanned with CamScannerinp eiintasem | chiar prilejul. Sunt Jiinte cari prin cate ceva, uneori fard a sti ce anume, gsteaptd in noi o vie curiozitate, afafdndu-ne inchipuirea sa faureascé asupra-le mici romane, Mean mustrat pentru slabiciunea ce-am avut de asemenea fine; nu destul de cum era s-o platesc in pajania cu sir Aubrey de Vere? De data asta, peste curiozitate se aoia covarsitor un simfdimént nou: 0 apropiere sufleteasca mergénd pand la induiosare, Safi fost pentru cd omul era asa de fermecdtor de trist? Cu putinga, la dénsul numai ochii sgundnd atdtea. Cam afundati sub bolta sprancenelor si de un albastru rar, privirea lor, nespus de dulce, parea a wméri, inzdbrénité de nostalgie, amintirea unui vis, Ei intinereau straniu aceasta fapturd care nici altmintreli nu-si trada varsta, luminau fruntea senind, desiivarseau infatisarea nobild ce-i intiparea mata paloare a fefei smede $i trase, prelungita de o facalie moale ca mdtasea porumbului, a cérei coloare o avea chiar, Cam aceeasi era si coloarea imbracdmintei ce purta de obicei, la dénsul moi, molatece, miadioase fiind toate, si port, si misedri, si grai. Era un obosit, un sfios sau un mare méandru. Totdeauna singur el se strecura in via{a aproape furiséndu-se, cauténd a se pierde in gloata; era insd intre aceasta si dénsul asa nepotrivire, ca simplicitatea sa dinafard, vadit voitd pentru a trece nebiigat in seamé, atingea tocmai scopul dimpotriva, ajungea sa fie batatoare la ochi si-i da un aer si mai strain. Mateiu Caragiale, Craii de Curtea-Veche [Citeste cu voce tare textul.] 1, Formuleaza raspunsuri la intrebirile de mai jos, referitoare la situafia de comunicare din textul dat: a. Ince tip de text (narativ, descriptiv, argumentativ etc.) pofi incadra fragmentul dat? Motiveazi-i alegerea prin doud argumente. b. Precizeaza tema si doud idei pe care le consideri semnificative in textul dat. c, Carui stil functional ii aparfine textul de mai sus? Menjioneazi doua carac- teristici formale/de continut. 2. Realizeazi un discurs de 5-7 minute, in care si-fi exprimi opinia despre rolul prieteniei in viafa unui tana, Modelul nr. 7 Art. 4. — Educatia si formarea profesional a copiilor, a tinerilor $i a adultilor au ca finalitate principala formarea competentelor, infelese ca ansamblu multifunctional si transferabil de cunostine, deprinderi / abilitati si aptitudini, necesare pentru: 4) implinirea $i dezvoltarea personalé, prin realizarea propriilor obiective in viafd, conform intereselor $i aspiratiilor fiecdruia si dorinjei de a invéja pe tot parcursul vietii: b) integrarea sociala si participarea cetijeneasca activa in societate; c) ocuparea unui loc de munca si participarea la functionarea $i dezvoltarea unei economii durabile; d) formarea unei conceptii de viata, bazate pe valorile umaniste si stiintifice, pe cultura nafionala si universald gi pe stimularea dialogului intercultural: e) educarea in spiritul demnitatii, toleranfei si respectarii drepturilor si libertéilor fundamentale ale omulut, Sf) eultivarea sensibilitétii fafa de problematica umand, fata de valorile moral-civice sia respectului pentru naturd si mediul inconjurdior natural, social si cultural. Scanned with CamScannerArt. 5. ~ (1) In domeniul educatiei si al formarii profesionale prin sistemul national de invayaimént, dispozitiile prezentei legi prevaleaza asupra oricdror prevederi din alte acte normative. in caz de conflict intre acestea se aplica dispozititle prezentei legi. (2) Orice modificare sau completare a prezentei legi intrét in vigoare incepdnd cu prima zi a anului scolar, respectiv universitar, urmétor celui in care a fost adoptaté prin lege. (3) Prin exceprie de la prevederile alin, (2), dispozitiile prezentei legi care vizeazd evaludrile nationale de la finalul invafamdantului gimnazial sau liceal se aplicé incepand cu promotia aflaté in primul an al invagémantului gimnazial, respectiv liceal, la data intrarii in vigoare a modificarii sau a complet Legea Educatiei Nationale [Citeste cu voce tare textul.] 1. Formuleazi raspunsuri la intrebirile de mai jos, referitoare la situatia de comunicare din textul dat: a. ince tip de text (narativ, descriptiv, argumentativ, informative etc.) poti incadra fragmentul dat? Motiveazi-i alegerea prin doud argumente. b. Precizeazi tema gi dou’ idei pe care le consideri semnificative in textul dat. cc. C&rui stil funcional ii apartine textul de mai sus? Menfioneazi doua carac- teristici formale/de continut. fi ae ae Realizeazi un discurs, de 5-7 minute, in care s&-fi exprimi opinia despre rolul educatiei scolare in formarea unui téndr. Modelul nr. 8 Baiet find nu cutreieram paduri $i nici nu-mi puneam fruntea la vreun izvor. in schimb, mergeam de zor la Palatul Pionierilor. Acolo era un cenaclu. Cum intrai pe marea poarta din stanga, mai urcai un etaj $i te aruncai cu ochii inchisi in bratele poeziei. Acolo am auzit prima daté nofiunea ,,versuri albe”, lucru care m-a mirat peste masurd: ce fel de poezie 0 mai fi si aia? Am ras pe infundate cand o jund poeté in pragul adolescenjei recita cu patos: ,,Pe méinile ei curgeau boabe de luna”. Era foarte complicat, nu se pupa deloc cu Beniuc, George Lesnea sau $tefan lures. Dar asa incep toate. Te impotrivesti viciului din rasputeri si, cdind deschizi ochii, esti in mijlocul lui, venerdind noi zei, precum Prévert, Sorescu si Blaga. Ei bine, cenaclul pionierilor literati primea lunar oaspeti. Habar n-aveam cd era sarcing de sus, credeam cd geniul tandr cheamé, cu buciumul, recunoasterea valorii, Asa l-am cunoscut pe Beniuc, care nu m-a impresionat cu nimic (era o mogdldeaté de om). [si cam pierduse puterea si se mangdia cu recunostinfa intérziaté a novicilor. Fie vorba-ntre noi, orice admirator e bun. Asa trebuie sa-i fi parut si eu, pe cand ii inménam florile. Apoi a venit Nina Cassian. Ne-a ascultat plictisité, apoi ne-a luat la refec. Am citit Eminescu? Da’ Topirceanu? Ei, acum sd va vad: care-i mai mare dintre ei? S-a lsat linistea. Cantéream in génd cum sé nu fi ingelém asteptarile tovardsei poete cu capul lung. Sovaitor, mi-am zis c& parcé-parca Eminescu e mai bun (desi stiam Topirceanu pe dinafard). Nina a explodat de entuziasm. »Asa, copii! O fi dla bun versificator, da’ Eminescu e un geniu!" Am rasuflat usurat. Florin laru, /ntdlnirea cu valoarea pe www.catavencii.t0 Scanned with CamScanner{citeste eu voce tare textul.] Formuleazi raspunsuri la intrebarile de mai jos, referitoare la situajia de comunicare din textul dat: a. Ince tip de text (narativ, descriptiv, argumentativ etc.) poti incadra fragmentul dat? Motiveazi-{i alegerea prin doua argumente, b. Precizeazi tema si doua idei pe care le consideri semnificative in textul dat. c. CArui stil functional fi aparjine textul de mai sus? Mentioneaza doua earac- teristici formale/de conjinut. Realizeazi un discurs, de 5-7 minute, in care si-fi exprimi opinia despre rolul modelelor in viata unui téndr. Modelul nr. 9 Masinile de cusut se ingirau bine aliniate pe trei randuri, lasdnd intre ele doud alei largi pana in fund. Eugen avea grija sa stropeasca podeaua fiecare dimineata cu 0 cutie veche de conserve gaurité in fund. Suvija de apa care se scurgea era foarte subjire si Eugen 0 manuia cu dexteritate desenand pe podea spirale $i opt-uri savante. Cateodata se isedlea si scria data zilei. Zugraveala de pe perefi reclama in mod evident asemenea delicateti. In fundul magazinului un paravan de scdnduri despartea un fel de cabina de restul incdperii; 0 perdea verde acoperea intrarea, Acolo stéteau tot timpul Eugen $i Clara, acolo mancau la prénz, pentru ca sd nu pGrdseascd pravalia in timpul zilei. Ei o numeau ,,cabina artistilor” si il auzii pe Eugen intr-o zi spundnd: — E 0 adevarata ncabina de artist". Cand ies in pravalie $i vorbesc Jumdtate de ceas pentru ca sé vand o masind de cusut, nu joc 0 comedie? $i addugé pe un ton mai doct: ~ Viaja, in general, e teatru curat. in dosul cortinei Eugen canta din vioard. Tinea notele pe masa, statea inghebosat asupra lor descifrand cu rabdare portativele incélcite ca $i cum ar fi descurcat tm ghem de afe cu multe noduri pentru a scoate din ele un fir unic $i subtire, firul bucaii muzicale. Toaté dupd-amiaza ardea pe un cufir o lamp& mica de petrol umplind incdperea cu o lumin& moarta si dezorganizénd pe perete umbra enorma a violonistului. Veneam atdt de des acolo, incat devenii un oaspete mobild, o prelungire a canapelei vechi de musama pe care stateam imobil, un lucru de care nu se ocupa nimeni si nu se sténjenea nimeni. Max Blecher, /ntémplari din irealitatea imediata [Citeste cu voce tare textul.] Formuleazi rispunsuri la intrebarile de mai jos, referitoare la situatia de comunicare din textul dat: a, Cine ar putea fi receptorul textului dat, avand in vedere scopul comunicarii? b. Precizeaza tema si doua idei pe care le consideri semnificative in textul dat. c. C&rui stil functional fi aparjine textul de mai sus? Mentioneazi doud caracteristici formale/de coninut. Realizeazi un discurs, de 5-7 minute, in care si-{i exprimi opinia in legitur’ cu afirmatia personajului Eugen: Viafa, in general, e teatru curat. Scanned with CamScannerModelul nr. 10 In iarna aceea hotararea tatélui meu de a nu mé mai ldsa sé ma duc la scoala a devenit, practic, un fapt, desi din gura nu mé oprise; nu aveam cu ce ma incdlta. M-am dus doar cand am putut merge descult; si atunci am trait acele ore de spaima despre care am pomenit, al carei motiv dacd s-ar fi dezvaluit s-ar fi petrecut o catastrofa. Constiinta masura proportiile dezastrului care ar fi urmat, iar instinctele tremurau: nu se stie ce-as fi ajuns in viaté daca jocul intémplarii, al cdrei erou eram, s-ar fi destrdémat si eu as fi aparut in ochii invé{atorului asa cum eram si nu cum, prin nu stiu ce mister, credea el cé sunt. Adicé dintre cei mai buni... Se apropia sfarsitul anului si dascdlul examina toaté clasa, sa vada pe care trece, pe cine premiazd si pe cine lasd repetent. Scotea cate cinci sau sase la tabla si i asculta. Jumétate din ei parca invajasera ceva, cealalté jumdtate insa parca nici nu trecuse pe la scoala $i atunci invafatorul incepea sa-i baté la palma cu 0 nuia de corn foarte agera, de care tot unul dintre noi facuse rost. Era atat de furios incdt uneori ii batea la palma pe tofi cei care erau scosi odata, desi unii dintre ei protestau indignati ca ar fi réspuns bine la intrebarile puse. Asteptam tremurand sd-mi vie randul. Nu stiam nimic si ascultam infiorat plansetele care umpleau clasa. Baietii suportau bine loviturile in clipele cand le primeau, dar in banci nu mai puteau, fluturau mdinile inrogite in aer, sau si le vérau deznédéjduifi intre genunchi. Pléngeau cu inversunare $i obida nedefinita fiindca nici unul nu stia sa urascd, durerea lor era purd $i in ea puteai ghici cel mult protestul impotriva ei, a durerii in sine, fiinded durea, $i nu a invaatorului sau a scolii, cu carfile $i istoriile ei care trebuiau invafate cu sila. Prima zi a trecut fara sa fiu scos si eu la examen. A doua zi, vézand cum stau lucrurile, in loc sé fug si indarat sa nu mda mai uit, am venit totusi la scoala, desi stiam ce ar putea_sd mi se intample. Nu m-a scos nici in acea zi si nici in cele urmdtoare. $i pentru ca aceasta intamplare sé fie dus& pan la capat, in nefirescul ei, la sfarsitul anului m-am pomenit printre premianji. Marin Preda, Viafa ca 0 prad& [Citeste cu voce tare textul.] a 1. Formuleaza raspunsuri la intrebarile de mai jos, referitoare la situatia de comunicare din textul dat: a. ince tip de text (narativ, descriptiv, argumentativ etc.) poti incadra fragmentul dat? Motiveaza-{i alegerea prin doua argumente. b. Precizeaza tema si doua idei pe care le consideri semnificative in textul dat. c. Cirui stil functional ti aparfine textul de mai sus? Menfioneazi doud carac- teristici formale/de conjinut. 2. Realizeazi un discurs, de 5-7 minute, in care si-{i exprimi opinia despre rolul scolii in viafa unui tanar. Scanned with CamScanner