NORME PSI

I. LEGISLATIA SPECIFICA

1. Legea 307/12.07.2006 privind apararea impotriva incendiilor publicata in Monitorul oficial

nr.633/21.07.2006.- stabileste obligatiile generale ale persoanelor fizice si juridice în domeniul
apãrãrii împotriva incendiilor , ale administratorului, conducãtorului institutiei, utilizatorului si
salariatilor. În capitolul III este stabilit modul de exercitare a autoritãtii de stat în domeniul
apãrãrii împotriva incendiilor ( avizare, autorizare, atestare, recunoastere, control etc. ) Capitolul
IV, se referã serviciile de urgentã voluntare si private .Rãspunderea juridicã privind încãlcarea
normelor de apãrare împotriva incendiilor, este tratatã în capitolul V , care stabileste rãspunderea
disciplinarã, contraventionalã, materialã, civilã sau penalã dupã caz.

2. Normele generale de aparare impotriva incendiilor aprobate prin O.M.I.163/2007- stabilesc

principiile, criteriile de performantã, cerintele si conditiile tehnice privind siguranta la foc pentru
constructii, instalatii si alte amenajãri, agentii care pot interveni în caz de incendiu si pentru
înlãturarea efectelor acestuia, exigentele utilizatorilor, precum si normele , regulile,
recomandãrile si mãsurile generale ce trebuie avute în vedere în scopul apãrãrii împotriva
incendiilor.

3. Dispozitiile generale privind reducerea riscului de incendiu generat de incarcari electrostatice

D.G. - PSI 004/2001, aprobate prin OMI 108/01.08.2001- stabilesc masurile tehnico-
organizatorice, principiile, cerintele si conditiile tehnice necesare in vederea prevenirii formarii
scânteilor produse de descãrcarea sarcinilor electrostatice, care în anumite împrejurãri pot initia
incendii sau explozii. Prevederile prezentelor dispozitii se aplica si sunt obligatorii indiferent de
titularul dreptului de proprietate.

4. Legea nr 481/08.01.2004 privind protectia civila- Protecţia civilă este o componentă a

sistemului securităţii naţionale şi reprezintă un ansamblu integrat de activităţi specifice, măsuri şi
sarcini organizatorice, tehnice, operative, cu caracter umanitar şi de informare publică,
planificate, organizate şi realizate potrivit prezentei legi, în scopul prevenirii şi reducerii riscului
de producere a dezastrelor, protejării populaţiei, bunurilor şi mediului împotriva efectelor
negative ale situaţiilor de urgenţă, conflictelor armate şi înlăturării operative a urmărilor acestora
şi asigurării condiţiilor necesare supravieţuirii persoanelor afectate.

5. Dispozitii Generale privind instruirea în domeniul situatiilor de urgentã aprobate prin ordinal
M.A.I. nr. 712/2005 completat si modificat de OMAI 786/2005. Prezentele dispozitii stabilesc
principiile, modalitãtile, cerintele si conditiile necesare în vederea organizãrii si desfãsurãrii
activitãtii de instruire în domeniul situatiilor de urgentã a persoanelor încadrate în muncã.
Persoanele fizice si juridice care desfãsoarã activitãti cu personal angajat cu personal în conditii
prevãzute de lege sunt obligate sã organizeze si sã desfãsoare instruirea acestora în domeniul
situatiilor de urgentã pe baza reglementãrilor specifice.
Instruirea salariatilor în domeniul situatiilor de urgentã este parte componentã a pregãtirii
profesionale a acestora. Instruirea în domeniul situatiilor de urgentã a persoanelor angajate în
muncã constituie parte componentã a activitãtii de apãrare împotriva incendiilor desfãsurate de
persoanele fizice si juridice potrivit prevederilor legale în vigoare.

Categoriile de instructaje în domeniul situatiilor de urgentã sunt:

1. instructajul introductiv general;

2. instructajul specific locului de muncã;
3. instructajul periodic;
4. instructajul pe schimb, acolo unde situatia impune;
5. instructajul pentru lucrãri periculoase;
6. instructajul la conversia profesionalã;
7. instructajul pentru personalul din afara agentului economic sau a institutiei;

1. Instructajul introductiv general vizeazã dobândirea de cunostinte cu privire la:

- sistemul de acte normative;

- managementul situatiilor de urgentã la nivelul agentului economic;

- mijloacele tehnice existente;

- modul de actiune în cazul producerii unei situatii de urgentã;

- actiunile ce trebuie întreprinse pentru limitarea si înlãturarea urmãrilor situatiilor de urgentã.

Va avea o duratã de minim 8 ore si se va executa cu urmãtoarele categorii de persoane:

- noii angajati în muncã;

- salariatii transferati de la o unitate la alta;

- lucrãtorii sezonieri, temporari sau zilieri;

- studentii si elevii aflati în practicã.

Instructajul introductiv general se efectueazã de cãtre cadrul tehnic cu atributii de prevenire si

stingere a incendiilor, care are competenta necesarã. La încheierea instructajului introductiv
general, persoanele instruite vor fi verificate asupra cunostintelor acumulate. Nu vor fi admise la
locurile de muncã persoanele care nu si-au însusit nivelul minim de cunostinte.

2. Instructajul specific locului de muncã se executã individual de cãtre seful locului de muncã
respectiv. Durata instructajului nu poate fi mai micã de 8 ore.
3. Instructajul periodic se va executa pe baza tematicii anuale si a graficului de instruire.
Intervalul de timp între douã instructaje periodice se stabileste astfel:

- cel mult o lunã (30 zile) pentru personalul cu functii de executie sau operative;

- 1-3 luni pentru personalul care lucreazã nemijlocit cu aparate , masini, utilaje si instalatii
tehnologice (tehnicieni,maistri, subingineri, ingineri);

- 3-6 luni pentru personalul auxiliar;

- 1-6 luni pentru personalul auxiliar care are atributii de organizare , conducere si control.

4. Instructajul special pentru lucrãri periculoase (sudare, tãiere sau lipire cu flacãrã, lucrãri
care pot provoca scântei electrice sau mecanice, arcuri electrice, etc.) se efectueazã de
conducãtorul formatiei de lucru privind tehnologia de executie si de conducãtorul locului de
muncã pentru probleme specifice.

Personalul societãtii va putea începe lucrul numai dupã ce si-a însusit urmãtoarele cunostinte
minime :

a. regulamentul intern al societãtii;

b. prevederile legislatiei de prevenire si stingere a incendiilor în pãrtile ce-i privesc;

c. normele de prevenire si stingere a incendiilor specifice locului de muncã;

d. cunoasterea si mânuirea mijloacelor de primã interventie din dotarea locului de muncã;

e. modul de actiune în cazul izbucnirii unui început de incendiu sau a altui eveniment negativ.

Instruirea în domeniul prevenirii si stingerii incendiilor se certificã prin înscrisuri realizate cu

cernealã sau pastã, în fisele individuale de instructaj. Dupã completare fisa individualã de
instructaj se semneazã atât de persoana instruitã cât si de cea care a efectuat instructajul.

Sisteme, instalatii, mijloace tehnice de prevenire si stingere a incendiilor

Constructiile si instalatiile tehnologice se echipeaza cu sisteme, instalatii, dispozitive, aparate si

alte mijloace de prevenire si stingere a incendiilor, potrivit prevederilor reglementarilor tehnice.

1.Sisteme, instalatii, aparate si dispozitive de semnalizare, avertizare si alertare în caz de

incendiu, destinate detectãrii si semnalizãrii incendiilor produse în zona supravegheatã.
Scopul echipãrii si dotãrii cu aceste sisteme si instalatii este acela de a se lua mãsuri imediate
pentru alarmarea, avertizarea sau evacuarea persoanelor, punerea în functiune a echipamentelor
de stingere sau de protectie, transmiterea apelurilor de urgentã si alertarea fortelor de interventie.
Instalatiile de semnalizare a incendiilor se prevãd numai la constructiile de importantã deosebitã
sau cu risc mare de incendiu, asigurându-se semnalizarea izbucnirii incendiului înainte de
intrarea în functiune a instalatiilor automate de stingere.

1.1 Detectoare de incendiu- instalatia de semnalizare a incendiilor trebuie sã detecteze

începutul de incendiu în cel mai scurt timp, sã analizeze rapid informatiile primite si, în cazul
confirmãrii evenimentului , sã emitã semnalul de alarmã adecvat, pentru asigurarea interventiei si
evacuãrii.

1.2 Centrale de semnalizare si alarme

Acest echipament asigurã urmãtoarele functiuni:

1. alimentarea cu energie electricã a detectoarelor;

2. identificarea si semnalizarea, optic si acustic, a defectelor (scurtcircuit sau întreruperea

circuitelor de conectare, punere la masã, lipsã sursã de alimentare sau valoare tensiune
necorespunzãtoare, defectare sau scoaterea voitã din functiune a unor elemente componente).

2. Sisteme, instalatii, si dispozitive de limitare si stingere a incendiilor, care asigurã

prezenta substantei de stingere în zona protejatã sau limiteazã propagarea incendiului în
încãperi si spatii adiacente locului de izbucnire. În functie de produsul de stingere utilizat
aceste sisteme, instalatii si dispozitive pot fi de stingere cu apã, cu spumã, pulberi, gaze
inerte, aerosoli etc..:
- Echiparea cu hidranti de incendiu interior
- Echiparea cu instalaţii automate de stingere tip sprinkler
- Instalatii fixe de stingere cu apã pulverizatã
- Instalatii de stingere cu spumã
- Instalatii de stingere cu pulberi
- Instalatii de stingere cu gaze inerte

3. Stingãtoare si alte aparate de stins incendii, care contin substante de stingere ce pot fi
dirijate asupra unui focar de ardere, prin actionare manualã sau automatã, sub efectul
presiunii create în interiorul acestora sau datoritã efectelor produse în zona supravegheatã
de fenomenele fizico-chimice asociate incendiului- Stingătoarele, sunt principalele mijloace de
primă intervenţie preferate pentru dotarea majorităţii firmelor mici şi mijlocii

4. Utilaje, unelte si alte mijloace initiale de interventie utilizate pentru preîntâmpinarea

propagãrii incendiilor, întreruperea arderii în diferite focare si, dupã caz, stingerea
acestora
REGULAMENTUL DE ORDINE INTERIOARA
Conform dispozițiilor referitoare la organizarea și disciplina muncii, în baza Codului Muncii și a
legislației în vigoare, fiecare unitate este obigată să dețină un Regulament de Ordine Interioară.

Regulamentul de ordine inteioară este actul prin care se stabilesc instrucțiunile, normele și
procedurile care asigură bunul mers al activității unei societăți.

Regulament de ordine interioară este adaptat fiecărei societății în funcție de activitățile

desfăsurate.

Regulamentul Intern este fara indoiala cel mai pretios instrument la indemana angajatorilor in
raporturile cu salariatii lor.
Spre deosebire de prevederile din legislatia muncii sau din contractele colective de munca, care
sunt de regula destul de restrictive si incomode pentru angajatori, Regulamentul Intern este un
instrument fexibil, aflat la dispozitia angajatorului, prin care acesta poate sa impuna, in mod
unilateral, reguli de conduita pentru salariati, sanctiuni si masuri de organizare a muncii care sa
corespunda exigentelor sale si sa ii permita reglementarea anumitor aspecte sensibile in relatia cu
salariatii.
Pentru a fi eficace, insa, un Regulament Intern trebuie sa fie redactat clar si cuprinzator si sa tina
seama de rigorile legislatiei muncii.

Sase (6) aspecte esentiale care trebuie stiute despre Regulamentul Intern:
1) Intocmirea Regulamentului Intern este obligatorie pentru toti angajatorii
Intocmirea Regulamentului Intern este obligatorie, conform legii, pentru toti angajatorii,
indiferent de numarul de salariati avuti. Nu exista o sanctiune expresa pentru cazul in care un
angajator nu intocmeste Regulamentul Intern, insa inspectorii de munca au in atributiile lor
legale dreptul de a controla derularea relatiilor de munca, intre care si dreptul de a dispune
masuri atunci cand identifica ceva in neregula in legatura cu acestea si de a aplica sanctiuni
atunci cand angajatorii nu se conformeaza acestor masuri.
Prin urmare, si in cazul in care un angajator nu intocmeste Regulamentul Intern, inspectorii de
munca pot dispune masura intocmirii acestuia, iar in cazul neconformarii cu aceasta, angajatorul
va putea fi sanctionat cu o amenda intre 3.000 si 10.000 de lei.
2) Regulamentul Intern este un act unilateral al angajatorului pentru a carui aplicare nu este
nevoie de acordul salariatilor
Spre deosebire de reglementarea anterioara cand Regulamentul Intern era un act comun al
angajatorului si al salariatilor, in prezent, Regulamentul Intern este un act unilateral al
angajatorului. Nu este necesar acordul salariatilor pentru valabilitatea prevederilor
Regulamentului Intern, totusi, este necesara o consultare cu sindicatul sau reprezentantii
salariatilor asupra prevederilor acestuia.
Atentie: Desi rolul sindicatului/reprezentantilor salariatilor in redactarea prevederilor
Regulamentului Intern este doar un rol consultativ (si nu unul decisiv), este recomandat ca
angajatorul sa ia totusi in considerare, pe cat posibil, si punctul de vedere al acestora si sa
analizeze intr-un mod obiectiv pertinenta parerilor acestora; altfel, obligativitatea consultarilor cu
sindicatul/reprezentantii salariatilor, reflectata de Codul Muncii, ar fi lipsita de orice ratiune sau
efecte juridice.
3) Regulamentul Intern trebuie sa contina cateva categorii de prevederi minime obligatorii
In principiu, Regulamentul Intern poate contine orice fel de masuri, reguli sau proceduri pe care
angajatorul le doreste aplicabile in cadrul unitatii, cu conditia ca acestea sa nu contravina
normelor legale imperative stabilite de legislatia muncii.
Indiferent de dispozitiile specifice fiecarui angajator, in functie de profilul sau de activitate, de
dimensiunea unitatii sau de alte criterii particulare, orice Regulament Intern trebuie sa contina
cateva categorii de dispozitii minime obligatorii
4) Regulamentul Intern nu poate contine mai multe sanctiuni disciplinare decat cele
prevazute de Codul Muncii
Prin Regulamentul Intern angajatorul poate stabili ce fapte reprezinta abateri disciplinare, ce
sanctiuni se aplica pentru astfel de fapte sau la cate repetari ale unor abateri de la regulile interne
se pot dispune sanctiuni mai grave (ex. concedierea), insa angajatorul nu poate stabili alte tipuri
de sanctiuni pentru salariati decat cele prevazute de lege, in mod limitativ, respectiv:
avertismentul, retrogradarea, reducerea salariului/indemnizatiei de conducere si concedierea.
5) Regulamentul Intern trebuie adus la cunostinta salariatilor de catre angajator
Angajatorul trebuie sa aiba dovada ca salariatii cunosc regulile interne stabilite prin acesta.
Informarea salariatilor in legatura cu Regulamentului Intern trebuie facuta atat la intocmirea lui
cat si la fiecare modificare a acestuia.
Modul concret de informare a fiecarui salariat cu privire la continutul Regulamentului Intern se
stabileste prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin insusi continutul Regulamentului
Intern. Cea mai simpla si sigura metoda de a dovedi ca salariatii cunosteau continutul
Regulamentului Intern este semnarea de luare la cunostinta a Regulamentului de catre salariati.
Atentie: Potrivit legii, Regulamentul Intern trebuie sa fie si afisat la sediul angajatorului. Atata
vreme cat legea stabileste drept obligatii pentru angajatori atat (i) informarea salariatilor in
legatura cu Regulamentul Intern cat si (ii) afisarea acestuia, rezulta ca simpla afisare nu implica
in mod automat si informarea salariatilor; acestea sunt deci doua (2) obligatii distincte pentru
angajator care ofera o protectie sporita salariatilor.
6) Regulamentul Intern nu poate deroga de la lege, contractul individual de munca sau
contractele colective de munca in defavoarea salariatilor
Regulamentul Intern poate prevedea orice fel de reguli si norme de conduita sau de organizare pe
care angajatorul le considera necesare pentru bunul mers al unitatii sau drepturi si obligatii
pentru salariati, cu conditia ca acestea sa nu incalce prevederile legale, ale contractului individual
de munca sau ale contractelor colective de munca sau sa nu prevada pentru salariati drepturi
inferioare celor stabilite prin respectivele prevederi legale sau contractuale.
Prevederile care nu trebuie sa lipseasca din Regulamentul Intern
Codul Muncii stabileste urmatoarele categorii de dispozitii care trebuie sa existe in mod
obligatoriu in orice Regulament Intern:
 1. reguli privind protectia, igiena si securitatea in munca in cadrul unitatii
2. reguli privind respectarea principiului nediscriminarii si al inlaturarii oricarei forme de
incalcare a demnitatii
3. drepturile si obligatiile angajatorului si ale salariatilor
4. procedura de solutionare a cererilor sau a reclamatiilor individuale ale salariatilor
5. reguli concrete privind disciplina muncii in unitate
6. abaterile disciplinare si sanctiunile aplicabile
7. reguli referitoare la procedura disciplinara
8. modalitatile de aplicare a altor dispozitii legale sau contractuale specifice
9. criteriile si procedurile de evaluare profesionala a salariatilor
Atentie: Prin legi speciale pot fi prevazute si alte prevederi minime obligatorii care trebuie sa
existe in Regulamentul Intern, in functie de domeniul de activitate al angajatorului. Spre
exemplu, la societatile din domeniul farmaceutic, Regulamentul Intern trebuie sa prevada si
masurile ce vor fi luate in caz de insusire ilegala a medicamentelor.
Atentie: Angajatorii trebuie sa aiba grija ca prevederile Regulamentului Intern sa fie conforme
cu legea si sa nu lezeze drepturile salariatilor. Daca Regulamentul contine astfel de prevederi
care lezeaza drepturile salariatilor, acestia au posibilitatea de a sesiza angajatorul cu privire la
incalcarea lor si ulterior, pot sesiza instantele de judecata pentru inlaturarea si/sau recuperarea
prejudiciilor care le-au fost cauzate prin acea incalcare.