de economie Liviu Voinea (coordonator) Alexandra Cojocaru Brindusa Costache « Veaceslav Grigoras « Horatiu Lovin Camelia Neagu - David Ortan « Andrei Tanase UN VEAC DE SINCERITATE PUBLICA1 | Produsul Intern Brut Produsul intern brut (PIB) reprezinta suma valorii bunurilor si servic ior produse intr-o tard pe parcursul unei perioade (un an). PIB-ul este ‘o expresie cantitativs a dezvoltirii economiei, nu insé gi una calitativa. Marimea PIB nu ne spune automat nimic despre structura sa ori despre ‘ealitatea vieii cetdtenilor din tara respectiv8. Dar PIB-ul este cel mai ‘eunoscut indicator sintetic al nivelului de dezvoltare a nei economit si fa acesta ne vorn raporta si noi. Acum 100 de ani, PI8-ul nu era ins pe y, pentru orice t-Kesct $i t+K>s>t pentru ovaloarea dat a lui K. Deci un punet este maxim local daca in jurul acestuia, pe un interval de K perioade, nu exist valori mai mari decat aces- ta. Similar poate fi definit siun punct de minim local. Punctele date, denumite extreme locale, sunt potentiali candidati pen- tru puncte de cotituri a activitatii economice. Al doilea pas il reprezinti trierea punctelor de extrem local identificate la pasul 1, astfel incat acestea si respecte criteriile stabilite privind durata minima a fazelor ciclului sau cea a unui cick complet. Un alt aspect important este asigurarea alternantei dintre punctele de maxim si minim. Aplicarea algoritmului MBBQ presupune alegerea unor parametri care configurea7a ciclurile de afaceri: © Lafimea intervalului analizat (K) reprezinta intervalul de timp in jurul unui punct analizat pen- tru a stabili calitatea acestuia de extrem local (punct de cotitura a fazei ciclului). in general, lite- ratura de specialitate recomanda valori precum 2 pentru date trimestriale (considerdnd gi definitia inceputului recesiunii), In cazul de fata, pentru freeventa anual am considerat K Durata minimd aunei faze (1) reprezinta durata minima a unei recesiuni sau expansiuni. Similar lui K pentru datele anuale, valoarea aleasi este Durata minimA a unui ciclu complet (C). Acest interval defineste durata minima a unui ciclu com- plet. Un ciclu poate fi format dintr-o recesiune urmata de o expansiune sau viceversa. Pentru datele anuale, valoarea parametrului este C-2,© Parametrul prag (U). Acest parametru defineste un Dupa stiinta noastri, aceasta este prima reprezentare gra- prag privind dinamica seriei analizate. Astfel, dacd ficd a ciclurilor de afaceri din Romania din ultima suta de ani. dinamica seriei este mai mare in termeni absoluti Observam ca au existat in acest interval 18 perioade de expan- decat U, atunci se ignora restrictiile privind durata siune (inclusiv cea pe care o traversim in prezent) si 18 peri- minima a unei faze sau cea a unui ciclu complet. oade de: recesune, EERSTE CNmgty Practic, daci intr-un an PIB a seiaut cu mai mult de post d6)37 A (aproximativ 15 trimestn U, atunci considerim c& a inceput recesiunea. Pentru ‘medie a unei recesiuni economice a fos datele anuale, valoarea parametrului este U-10. tiv trimestre). Rezultatele identificdrii ciclurilor de afaceri in Romania sunt prezentate in Figura 1.6. intre 1918 (anul Marii Uniri) si a ee, a mai lungi 2017, nivelul PIB/locuitor (dolari 2011, PPC) a crescut de apro- de recesiune au fost{944-1946) 1988-1992 41 ximativ 26 de ori. Aceast perioadii de un secol este marcati de evenimente politice si economice importante, care au fe succinta a ciclurilor economice din Romania in influenfat evolutia ciclurilor de afaceri perioada 1918-2018 arati astfel ai ab eke gator © 1918-1919: faza final a unei recesiuni incepute in 1916, determinata in prinmul rind de efortul de rizboi. PIB-ul primului an complet de la Marea Unite, 1919, la care si-au adus contribufia toate provinciile fri, a fost de 861 de dolari/locuitor (in prefuri constante 2011). De aici pleacd economia Romaniei in secotul pe careiil analizim, Aceasta recesiune nuisi are originea, ‘aga cum au incercat unii si acrediteze, in dificultatile create de Marea Unire. “ ligerante in Primul Razboi Mor me fn timpul 371 suexceptia SUA si Marii Britani), iar aceasta recesit it ° (Marea Britanie aii fn recesiune, iar Franta a iesit), pentru tirile infrante (Germania, Ungaria, Austria), si chiar pentru uncle dintre giiril (Spania, Elvetia), conform calcu- PPC. ntevalee lelor prezentate intr-o lucrare recent (Broadberry & evident pe grain culoarea gr reprezinapercade de recesane. HariesalSoid). Not Peaxa vertical sunt agate valorile conespunzitoarefieciruian (alate axa crizontall) pentru PIB /louiter, exprimate fn delat 20 32 | unvaccesnertte Pacuslinement - Ainunedesnione | 33“ 1920-1926:0 ampli perioada de crestere economic’, la sfarsitul cdreia nivelul PIB/locuitor era cu 519% mai mare decat la fnceputul acestei perioade. (Guyalte” ipreund, pro- vinciile unite au crescut timp de sapte ani intr-un remarcabil Impresionant este sifaptul cd, pe intreaga durati a primei expansi- uni de dup Marea Unire, Roménia a inregistrat excedent bugetar (detalii in secfiunea despre defici- tul bugetar), desi iesise din Primul Razboi Mondial cu un deficit bugetar de peste 59 din PIB. 1927-1933: 0 perioadd marcati de Marea Cri; internafionala (Great Depression, in romani Marea Depresiune), in care am inregistrat cinciani de rece- siune din sapte, intrerupti de doud ori (1929 si 1932). ‘Totusi prima recesiune postbelicd apare in anulig27-— Sidureazéedoi.ani, i Criza de supraproductie este determinata de cresterea ofertei interne, fard a exista capacitate de absorbrie a acesteia, dat fiind ca in girile dezvoltate ‘s-a produs 0 substituire.a produselor pe bazi.de jlex. In Romania, excedentul comercial se inversea- 24 bruse gi se transforma in deficit comercial in perioada 1927-1928, Mai mult, farile producatoare de cereale s-au bucurat de retragerea Rusiei (Uniunii Sovietice) de pe piefele agricole internationale, fenomen care a oferit un stimul suplimentar productiei de cereale (Buyst & Franaszek, 2010). Din cauza acestei crize agricole, situatia economica defavorabili din jurul Marii Crize a durat mai mult pentru statele preponderent agricole. in Romania, Matea Crizi este sesizabila cu intreruperi, in 1930, respectiv 1932, la un an dupa falimentul bancii aus- triece Creditanstalt, dar sil altor binci importante din spatiul german, ceea ce a provocat greutafi sem- nificative si in Roménia, prin intermediul principa- lelor banci comerciale care aveau legituri cu sistemul financiar din aceasti zon& geografica (Nikolic, 2016). Anul 1929, spre exemplu, nu este inregistrat stricto sensu drept o recesiune pe fondu stabilizarii monetare ce a avut loc atunci prin Legea monetari din 7 februarie, care lega cursul leului de celal aurului. Totusi situatia grea din intreaga peri- ada si intoarcerea la un deficit bugetar de peste 4% sectiunea privind datoria public). 1934-1937: reluarea cresterii economice dup Marea Crizi; dup’ acesti patru ani de crestere economicé, PIB-ul/locuitor din 1937 il depaseste pe cel din 1926 doar cu 7.5%. 1938-1946: un interval negru din istoria Romaniei, nu doar politic, ci si economic, marcat de trei recesi- uni a céte un an (1938, 1940, 1942) si o recesiune detrei ani (1944-1946), pe fondul acumularii tensiuni- lor gi apoi al celui de-al Doilea Rizboi Mondial. Romania, desi a resimtit situatia de recesiune a eco- nomiei din prima parte a rézboiului, are cel mai mult de suferit abia in a doua parte a acestuia, din momen- tul in care incep s& aiba loc lupte pe teritoriul sau, intre 1943 511946, PIB/locuitor a scizut cu 33%. Este oada de inflatie din istoria Roméniei, cu rate ale inflatiei ajungénd la 862% (Axenciuc, 2012). 1947-1958: acest interval s-au inregistrat patra recesiuni 1950, 1952, 1956, 1958). Recesiunea din 1958 nternational (detalii este insi una porniti de pe plan In sectiunea urmatoare). nigat@lfoHat®). Toate sectoarele economiei nati- onale inregistreaza progrese importante (Murgescu, 2010). Astfel, in aceast perioada, valoarea pro- ducfiei industriale a crescut ciygz9%, in timp ce valoarea productiei agricole a crescut cuai®64%6 (valori calculate pe baza serie’ in lei 1962, Axenciuc, 2012). In consecinti, nivelul de trai se amelioreaz semnificativ. Intre 1958 si 1973, PIB/locuitor (dolari 201, la paritatea puterii de cumpérate) a crescut cu 327% (deci de peste trei ori). © 1974: sis > pentru c& a lovit in esenta sistemului de productie pe care se clidise economia. © 1975-1979: cinci ani de crestere economicé finangat prin e fondu inre- 1 f Romania acumulase in a doua jumitate a anilor 1970 datorii semnificative pe fondul politicilor accelerate de industrializare gi i 1 comunist (Ban, 2012), intr-o directie care era deja pierziitoare din cauza schimbirilor internationale.eae torn interval de timp de numai doi ani, veniturile si cheltuielile bugetare se pribusesc c iin PIB (detalii in capitolul despre buget), concomitent.cu.intrarea’in ‘incapacitate de plata" © 1982-198; {ntrucit toate eforturile erau concentrate catre plata stg dene irs don servis atoriei ci sia principalului). Mai mult, intervine si o recesiune de scurta durati (198: al de alarma in aceasta perioada de numai sase ani, Romania ajun- ge de la echilibrubugetar la un excedentde 89din PIBside la cial de 824din P16 fiind realizate prin Se creeaza astfel premisele pentru recesiunea transformationala de la comunism, care isi epuizase modelul de crestere, {napoi la capitalism. © 1988-1992: prima recesiune transformationala a tre- cerii de la comunism la capitalism. Ultimii doi ani ai regimului comunist sunt marcati de o recesiune cumulatai de peste 7,596 si de plata integralii a dato- riei externe (martie 1989) pe fondul epuizairii exce- dentului bugetar, dar mai ales al epuizarii populatici. Revolutia din 1989 vine firesc, sustinuta si de evolutiile economice defavorabile din ultimul dece- niu de comunism. Ultimii doi ani de comunism au . Concluzia privind recesiunea din ultimii doi ani ai regimului comunist este sustinut’ si in Iucrarea lui Vacirel, Bercea, Georgescu, Gherghina si Voinea (2018), care evidentiaza sciderea unui alt indicator relevant, venitul national, cu 296 in 1988 si cu 7,9% in 1989. comunism si primii trei de transformari necesare trecerii la economia de piata - (PIBAI/IOCUEOr Se” . Practic, la sfarsitul anul PIB-ul/locuitor se intoarce la nivelul pe care il inre- gistra in(fo73) Acest fapt arata ci ciclul de restere baz: atorie inceput in 1974-1975, 4 a, in avans a acestei ator, sifrimantirile de final ale economiei comu- ni ‘oape doui decenii pierdutesi pentru o intreagi pentru dezvoltarea generatie. © 1993-1996: “aides ‘© 1997-1999: @ doua recesiune transfor trecerii de Ia comunism la capitalism, marcatai de 2000-2008: ‘in paralel are ins& Joc extinderea valurilor emigratie, credndu-se 0 adevarati heniOragie de ‘aa muncé. in anul anul 1989. |. Ceea ce s-a si intamplat in toamna anului 2008, odati cu declangarea crizei financiare globale. 2009-2010: jrocielice, din petiondarerize: (detain capitoul despre buget). 2011-2018: 0 nou perioada de crestere economic’, Ja inceput. modest’ (2011-2012), apoi intr-un ritm apropiat de titmul potential de crestere (2013-2015), urmat de o crestere semnificativmaiapid (2016- 2017) si 0 fiolltemperare:ayacestefa (2018). Se remarcé faptul c&, intre 2010 si 2015, ultimii ani, ambele deficite igi reiau.cresterea, intr-o masurd inferioari celei din perioadaanterioa- ri crizei din 2009-2010. 1.3. Gradul de interconectare cu economiile dezvoltate Prezentim in continuare datarea ciclurilor de afaceri in cazul Roméniei si al altor patru state importante din pun re economic’, att la nivel mondial, ci cu Romania (SUA, Marea Britanie, Germania i Franta), pen- tru perioada 1915-2017. devede- it sifn relatia bilat ics in uncle anu veri rim file cre aati debut aa fir ‘scesiuilo pentru unele stat prezentat, pentru nifermitateaycmparaiitaces anal!tunel state dezvoltate 1915-2017, le de afscer din Romania si : lespansune Ne Mares Britanie Rominia sua S664 over flrecesiune). Perioadele de boom sunt marcate cu alb, in timp ce perioa- dele une sunt marcate cu gri inchis. La o prima ana- liza, se observa faptul ca, in general, ciclurile economice internationale s-au resimtit siin Romania, insd intensitatea si intinderea lor in timp au depins de particularitatile t (insemndnd impactul negativ al evolutiilor economice internationale asupra economiei nationale) au fost, in principal, cele legate de PrimubRazboi ra 1. Chiar siseurta recesiune din 1958 are 0 conotatie externa, SUA $i Marea Britanie cunoscénd in aceeasi perioada cea mai grava recesi- une din perioada de boom postbelic. inplus,tateteridicate ale inflatieiin economiile dezvoltare rec = fi s ~ vechea denumire a economiilor emergente (Feldstein, 19945 Stone si Sawhill, 1984). Valul derecesianidin’ Pe de alti parte, si perioadele de crestere economica sustinut’ au fost destul de asemiinitoare: perioada dintre 1920 sidebutul Marii Crize, perioada de boom postbelic (care la noi a durat ins mai putin din cauza frémantirilor provocate de trecerea fortati de la un regim democratic la regimul comu- nist), perioada 2001-2007 si perioada de dup 2011. concluzie interesanti, imbucuratoare i preocupanta in acelagi timp se desprinde din aceste date. Pe intreg parcusul acestui veac, chiar si atunci cdnd a fost de jure o economie‘Numirul expansiunilor si al recesiunilor a fost mai mare in Rominia, dar destul de apropiat de cel al economiilor dez~ voltate. Durata medie a perioadelor de expansiune a fost mai mica in Romania, de 3,7 ani (fata de 7,2 ani in Germania, 6,2 ani in Marea Britanie, 5,8 ani in Franfa si 4,6 ani in SUA). Durata medie a recesiunilora fost asemiinatoare in Romania cu cea din celelalte economii, fiind de 1,8 ani, in timp ce Germania, Marea Britanie, Franta si SUA au avut valori intre 1,4ani si1.g ani. Tabelul 12. Ciclurile de afaceri in Rominia sin unle state dezvolt 1918-2017 | Rominia| sua | German | = | ana | oe aa Britanie [2 [Nome [ae fs] | oe | Recesuni |Duratimedie| | F ae we [a6] a | ow (ani) : Nuns | 8 | 2 | s fe Expansiuni | Darati mec F a y jas] mm | a | se Remarcim, poate contrar a SUA nu s-aunumarat, pe parcursul acestui veac, r ciali ai Romaniei, apropierea ciclurilor de afaceri intre Romina si SUA demonstreaz Dincolo de toate aceste perioade de expansiune si de rece- siune, tendinta economiei romanesti a fost de crestere, in medie cu 3,3% in perioada 1918-2017. Pentru a putea face comparatii internagionale, vom folosi baza de date a lui Piketty (2014), care se raporteazi tot la 100 de ani, dar devansati cu inci ani la capetele intervalului: 1913 (anul dinaintea declansirii Primului Razboi Mondial)-2012. Aceasta perioada cuprinde Primul Razboi Mondial si marcheaza o scadere eco- nomicé pentru Romania, dar nu cuprinde anii de crestere sem- nificativa de dupa 2012. in aceste conditii, cresterea medie a PIB/locuitor in perioada 1913-2012 pentru Rominia a fost de 2,5%, considerabil mai putin decét media perioadei 1918-2017. ‘Tabelul.2 Creterea PIB-ului/locuitor, medie anual 913-2013 Romania Europa de Vest Europa de Est 1,99% ‘America Latina China India Tpponia ‘Alien de Nord AivcaSubsaharin’ | Oriental Mijlociu ‘Asiade Sud-Bst Totusi (dupa cum se poate observa din Tabelul 1.2.), acest ritm de crestere se numara printre cele mai ridicate din lume, find devansat de celal japon, comparabil cu celal Chine’,Vestul, cat sin Estul continentului) sau al altor economii dez~ voltate (America de Nord) or in curs de dezvoltare (America Latina, Asia de Sud-Est) Japonia gi China sunt economille care au inregistrat probabil cele mai mari progrese in ultima suta de ani, in special dupa al Doilea Razboi Mondial (Japonia) si in ultimele trei decenii (China), Nu este suprinzitor niciritmul lor de crestere, nici fap- tul ca ritmul nostru de crestere il depigeste pe cel al economi- ilor dezvoltate (Europa de Vest, America de Nord). Aceste evoluiii se inscriu in logica teoriei economice a lui Solow (1957), cu completarile hui Spence (2012), ambii laureati ai Premiului Nobel pentru economic. Solow siisfined ea jpeltermenjtung ‘eresterea economici este determinati de progresul tehnologic, care contribuie la cresterea productivititii. Spence adaugi, mult mai tarziu, cd pentru economiile fn curs de dezvoltare progresul tehnologic nu inseamna neaparat inovare, ci se poate manifesta gi sub forma importului de tehnologie. Astfel se cexplica ratele de crestere mult mai mari ale unor economii in curs de dezvoltare fata de cele ale economillor dezvoltate, pen- tru ci importul de tehnologie este mult mai rapid decat proce- sulle inovare a noilor tehnologii. Yar intre 1950 si 1989 ponderea industriei a crescut in PIB de la 44% la 589%. Dupa 1990, desi ponderea industri’ s-a redus considerabil, importul tehnologic a continuat prin intermediul investitillor straine cte, al c&ror stoc cumulat din 1990 pana in 2018 depaigeste 60 de miliarde de euro. $i valoarea adaugata a crescut, datoriti investitiilor strdine directe, facilitind continuarea procesului de convergent cu economiile dezvoltate.\De'altfél, Romania este, potrivit rapoartelor Forumului Economic Mondial din ultimii cineisprezece ani, o economic bazata pe investifi, in sensul ci a depasit partial etapa economiei bazata pe factori (esurse naturale si forta de munca ieftin’), dar nu a intrat inca fn faza de dezvoltare bazati pe inovare (ponderea cheltuielilor de cercetare-dezvoltare in PIB find inca sub 1%). lar de 0 eco- nomie bazati pe bunastare nu poate fi vorba: chiar daci redis tribuirea pare mare la noi, de fapt, ponderea cheltuielilor cu stenta social, ca pondere in PIB, este aproximativ la juma- tate din media UE. Dar despre acestea vom discuta in ultimul capitol al lucrii, care trateaz problema evitdrii capcanei veni- tului mediuo problema inerenta pentru economiile emergente care ajung in punctul in care un model de crestere isi epuizeani resursele, iar un alt model de crestere nu este consolidat inca. inceeace priveste comparatia cu firile din regiune, am folo- sit datele disponibile in baza de date Maddison pentru perioada 1950-2017 pentru Polonia, Ungaria si Bulgaria (din motive de continuitate, nu am inclus fosta Cehoslovacie in aceast enu- merare). Am aplicat aceeasi metodologie a ciclurilor economi- ce prezentat anterior. Constatiim in Figura 1.8. c& recesiunile din ultimul deceniu de comunism nu au fost singulare pentru Romania: Polonia, Ungaria si Bulgaria au cunoscut la randul Jor recesiuni mai mult sau mai putin prelungite la grania dintre deceniile VII! si 1X ale secolului trecut, ca sila mijlocul dece- niului IX. De asemenea, recesiunea transformational de dup 1990 s-a manifestat in toate aceste fri, dar doar in Romania gi in Bulgaria aceasta incepuse de fapt inainte de 1989. Tot Roménia i Bulgaria au mai trecut printr-o recesiune la sfagitul secolului, pe care Polonia gi Ungaria au evitat-o*. Concluzia este cd exista similitudini in ciclurile economice ale economi- ilor emergente din regiune, dar apar si deosebiri dictate de cali- tatea mixului de politici economice interne, precum si de modul de abordare a problemei datoriei externe (vom detalia sectiunea dedicat acesteia). as = poate arpumentafptl ed Polonia a incept tani nd de asf anilor 2970, crza ecnomich de aun find ma indeungsin PoloniaFigura 18. Ciel 4B Bulgavia Ungaria Polonia Stoz z z Sooz Ee ia coor § af at soo | eh oss FFE seer ge ger si6x 3 oz6r zg $96 : 5 o9er 2 & ssor a 4 ose : Romania © analizi aprofundati a ciclurilor economice ne conduce sila alti concluzie interesanti Aceasta concluzie este intarita si de numarul mai mare al rece- siunilor si perioadelor de crestere, dar mai ales de calculul abaterii standard -o misurd statistica pentru a calcula deviatia unei variabile de la media sa intr-o serie lung de timp. Astfel, desi a avut un ritm mediu de crestere ridicat (3,3%), Romania a inregistrat o abatere standard de aproape trei ori mai mare (8,9%) si mult mai mare decit cea a statelor dezvoltate. Tubelul 13. Voltilitatea cesteii economice, Romina gi tunele economil deavolate, 1938-2017 'Note:3) Perioadele prezentate in sectiunea Media ratelor de crestere din ‘abel indica cresterea medie a PIB din 2017 fa’ de primul andin esantionul analizat (2017 fat de1918, 2017 fate 1991, 2017 fa de 2005). Abaterle standard sunt calculate pe acelas interval casi medi 2) In Tucrare, la Sectiunea PIB potential, se discui cesterea medie a PIB-ulii 2005-201 fn acest tabel aveus precentatécrelenen mode « PIB/luculio care exte mai mare din eauza sederii populate. 3) Pentru calcul abatri sta dard pentru perioada 1918-2017 a fost eliminat anul 1948, care inregs tteazio restere de 173%. Daci am inchide acest an, abaterea standard ar finoDaca impirtim secolul care a trecut de la Marea Unire in perioade istorice mai scurte, vom observa 0 abatere standard mai mare decit cresterea medie in toate epocile, si in interbe- lic, siin comunism, si dup.1990. alte cuvinte, este mai bine si cresti mai incet, dar constant, decat si cresti mai repe- de pe medie, dar media si fie doar 0 combinatie intre cresteri spectaculoase urmate de prabusiri severe. Se pune, desigus, si intrebarea: ce anume determina o asemenea evolutie. rezumim doar la a calcula gi prezenta aceste date. Cercetiitorilor din alte domenii le riméne sarcina de ale inter- preta. O corelatie preliminara se poate face insa in ceea ce priveste capacitatea de guvernare cu concluziile capitolului privind datoria externa (veri Capitolul 3), (1937) observa tendinga noastra »de a imita institutiile din Apus”, dar cu toate acestea institutiile sociale sunt mai slabe decat cele din Vest; el observa si neglijenta, aspect confirmat de David (2015), care constata caracterul indisciplinat, in sen- sul lipsei unei valori intrinseci a muncii. Abaterea standard este, pana la urma, reflectarea statisticd a inconstantei, Chiar gi atunci cand ne raportam la arile din regiune, pe baza datelor limitate avute la dispozitie pentru acestea (dup 50 | unvncdesincate Pcie dr 1950), Femarcim ca abaterea standard a fost mult mai mare in RomAnia decit in Polonia, Bulgaria sau Ungaria Tabelul1.4 Volaslitateacresteri economice, Roménia si unele economii emergente, 19502017 Abatere standard Medie 1950-2017 Rae Romania 69 Bulgaria 49 Ungaria 35 aM Prin comparatie cu farile din regiune, Romania a cunoscut ins un proces de convergent mai rapid dup’ aderarea la UE (2007, cazul Romaniei si Bulgariei, respectiv 2004 pentru alte (Figura 1.9}. Efectul de ajungere din urma se manifestase siin anii anteriori aderirii, dar, afitl 2000 13696 in antil 20067 Aceast convergent rapid a fost, desigur, c . Daca in anul 2000 eram comparabili cu Bulgaria, in anul 2017 aproape am ajuns din ‘urmi Ungaria $i PolorFigura 1.9. PIB /locuitorla PPC (zona euro = 100) Noti: Pe axa verticals sunt aigate valorlecorespunszitoare fecal an (oat pe axa orzontls) petra Pl/locaitor, PPC, exprimatcaraport din ‘media zonel euro (100). Cele dowd chenare cu Tine ftrerupiaentiick ‘niin cae statele au aderata Uniunea European in coneluzie, constatim cd pe parcursul unui veac Romania a recuperat o parte din decalajele care o despirteau de econo- mile dezvoltate. Riméne insi o intrebare: $-a atins Romani potentialul de crestere pe parcursul ultimului veac gi, mai ales, sil-a imbundtiit ea pentru anii care vor urma? 1.4, PIB-ul potential: cu cat putem s& crestem sustenabil? PIB-ul potential reflecta capacitatea productiva a economiei, in conditiile utilizarii normale a factorilor de productie mune’ si capital i ludnd in considerare productivitatea totald a fac- torilor (engl. total factor productivity - TFP). Forfa de munci este influenata d a 52 | Unsecdesntate otis ine But ca un factor rezidual si . Dintr-0 perspectiva pe termen ‘mediu,, PIB-ul potential este acel nivel a care stoculide capital e Evaluarea PIB-ului potential este o problema complexa in orice economie, cu att mai mult in economiile emergente, aflate in proces de transformari structurale. Aceasti evaluare implic& estimarea unui trend al PIB prin intermediul unor fil- tre statistice univariate (precum Hodrick-Prescott) sau multi- variate (asa cum este si Modelul de Analiza si Prognoza Macroeconomici - MAPM ~ al BNR), lund in considerare interactiunile sugerate de teoria economic dintre PIB gi alte variabile macroeconomice observabile, precum inflatia, rata dobanzii, cursul de schimb sau rata somajului. Se cuvine mentionat cd orice estimare a PIB potential este insotita de un grad de incertitudine mai ridicat, cu deosebire in perioadele recente, pentru care se pot obtine estimari mai precise abia dupa incorporarea noilor informatii aparute in timp. Cualte cuvinte, ~ adic’ seriile lungi de timp. Doar cd in Romania nu am avut pani acum serii lungi de timp credibile $i comparabile. Evaluarea PIB potential cu ajutorul MAPM, coroboratii cu evaluairi alternative, indica efecte adverse semnificative ale Precnlttemnn Unvec descents | 53crizei financiare asupra dinamicii factorilor de productie, inclusiv in Roménia. De regula, a Joc de munca sau cresterea nuarea TEP, pe fon si Jor. in perioada posteriz’, in Romania, contribufia stocului de capital a reflectat tendinta de imbunatitire a investitiilor, in timp ce forta de munca a avut 0 __ contributie usor negativa, in condifiile evolugiei nefavorabile a i ia numirului, medi Jucrate, evolutii doar partial contrabalansate de tendingele de reducere a ratei somajului si de crestere a ratei de activitate. in intervalul mentionat, contributia TFP a fost semnificativ mai redus comparativ cu cea evaluat pentru anii precedenticrizei a e smplu, in comert si transporturi) si, in ultimii ani, atragerile de’ Figura 1.10. prezinti evaluarea PIB-ului potential pentru Romania in perioada regimului de fintire a inflatiei (2005-2017). In acest interval, rata medie de crestere a PIB a fost 3,4%, iar cea a PIB potential, 3,3%. Observim ci aceste valori sunt foarte apropiate de cele ale cresterii PIB in ultima suti de ani, Desigus, cifrele nu sunt perfect comparabile, pentru cé unele se refera la valori nominale agregate, iar celelalte, la valori la prefuri constante, raportate pe locuitor. amine insi valabila observatia c&, in linii mari, ritmul potential de crestere a economiei romanesti se giseste astazi Ja nivelul mediu pe care I-a atins in ultima sutd de ani. Figura 110. PIB real si PIB potential 2005-2017 Nota: Pe axa vertical sunt aise valorilecorespunzitoare fiecirui an (afar pe axa orizoncala) pentru PIB real potential, exprimate in milioane lei prepur medi ale anului 2000. Menfinerea gat ai . Pentru a rea- liza un salt spectaculos al PIB-ului, peste ritmul sau real din ultimul veac gitrendului nefavorabil caracteristic fenomenului de emigratie din ultimele decenii), ales, de i, mai ra, Cea ce presu- e Pe de alta parte, ai binele ramane dusmanul binelui, atunci cdnd nue suste- nabil pe termen lung. Pentru a evita episoade profunde de crizi care ne, episoade care ar intarzi oriei, recuperarea decalajelor fag de economiile dezvoltate, este nevoie de'un mix echilibrat de politici economice interne. ‘Toat analiza de pind acum se rezumé la constatiri can tative, nu calitative. Aceste cifre nu ne ofera detalii despre structura cresterii economice sau despre calitatea vieti, darne oferd un indiciu cu privire la capacitatea de dezvoltare a eco- nomiei noastre. De aceea se cuvine sa ne intrebim cu privire la calitatea cresterii economice din ultima suta de ani si cum s-a reflectat ea la nivelul populatici. 1S. Calitatea cresterii economice: despre inegalitate si sdracie Parafraznd o expresie lansati de fostul presedinte american John F. Kennedy, valul de crestere economic din Romania ultimei sute de ani nu a ridicat toate barcile. De la 0 epoci la alta, a fost cind o crestere a elitelor, cand o crestere fortat sau una pauperizant Nu am putut identifica indicatori soci durata intregului veae. Dar unele date arata ca, per ansamblu, a existat o crestere a calitafii vieti, in linie cu progresele inre- gistrate si de alte economii. De exemplu, rata mortalitit 56 | Unvesedesincartte Poss! fen infantile* cra cea mai mare din Europa - Chiar si asa, ea se mentine la dublul ‘mediei europene. é ‘ La capatul unui veac de la Marea Unire, in care PIB-ul/ Jocuitor a crescut in medie cu 3,3% pe an (1918-2017) si per ansamblu de 26 de ori, nu tofi locuitorii au simrit aceasta evolutie. Coeficientul Gini, care masoara distributia bundstirii in randul populatici, are 0 valoare ridicata in Romania (peste 30%, Figura 1.11), ins sunt gi alte societiti chiar mai inegale: flancul sudic (Grecia, Spania, Portugalia), Bulgaria si doua din- tre statele baltice. Fgura 1.1, Rata negli (diy Not: Pe axa vertical sunt afigte valorle corespunaitoare fecirel tri (aflate pe axa orizontala) pentru coeficental Gin in UE (coefciencal Gini pentru enital * Msarat ca portal inte numiral de cop mor cu viesta sub un an x00 de isc wi. Sura: Mani, $, Georges, DC (193). Fopulaya Rome. Eure Insts Cental de Statistics, Buco pi Organizagia Mondial Sandip 0x8. Accesat I adres: n/p int/gho“at/viewsmains8Dar nici coeficientul Gini nu exprima in intregime realita- tea. Media, in cazul Roméniei, riméne 0 marime mai putin relevant decat in cazul altor state, pentru ci nu reprezinta pe aproape nimeni, Ea este un rezultat statistic al punerii lao- laltd a celor pusini, dar foarte bogati, sia celor multi, dar foar- te siraci, Iar sardcia nu o discutim doar in termeni relativi, siabsoluti. Conform datelor Bancii Mondiale’, 1 milioane de romani erau siraci in anul 2015 (ultimul pentru care sunt date disponibile), adicd un sfert din populatie — definind sira- cia pentru o tard cu venit mediu precum Romania ca fiind un venit zilnic mai mic de s,5 dolari la paritatea puterii de cum- pirare din 2011 sau de aproximativ 12 lei pe zi in prefuri . Aceasti lere s-a redus de la aproximativ 60% in 2006 (inainte de aderarea la UE), cand 8,5 milioane de romani erau sub limita si (raportat la 14,2 milioane de europeni), dar ramane ego dem Chiar $i folosind limita international a ‘aracici, si anume 1,9 dolarila paritatea puterii de cumpirare din 2011 sau aproximativ 4 lei in prefuri curente pentru usuringa calcului, peste un milion de romani se giseau sub acest prag in anul 2015. Amartya Sen (laureat al Premiului Nobel pentru economie) apreciazii ci siricia reprezint 0 deprivare de capacititi, o restringere a libertitii. Cresterea economica este importanta, scrie el in cartea Dezvoltarea ca libertate**, dar trebuie si vedem dincolo de ea, la nivelul libertiii individuale. *htp/atabankworldbank og at/download/povery/ssEF3B1-9722-4AE2: ‘ABOy-Ada97aD64AFE/Archives2038/Clobel POVEQ. ROU put * Carte publica in imba romdnd de Edita Economic nan 3004 fn.) 58 | Unvecdesimariate os (Figura 1.12. ‘a capatul unui secol de la intregirea pri, @laFOmAn din east uriagi hemo ragie (peste trei milioane de persoane care au emigrat), deter rminati de diferenialul mare de venitui (in special salaifintre Roménia si farle dezvoltate, reprezinta PIB-ul pierdut al tii Daci discutam anterior despre PIB-ul potential, imaginati-v cucit ar putea creste el daci s-ar produce o crestere a factorului munci, adica daca s-ar intoarce micar o parte din forta de munei plecati. :. O analiza BNR de tip panel pentru ase state din Europa Centrala si de Est, acoperind perioada 2005-2016 (sursa datelor: Eurostat), indie& faptul ei o majorare cu un punct procentyal a ponderit populatiei cu varsta ce minimum 6s de ani conduce la sciderea . J1cu 1,3 puncte procentuale. Faptul ci Romania Injelegem din aceste statistici nu doar ci mai avem inci mult de recuperat fafa de Vest, dar si ca la nivel individual, microeconomic, nu s-a simfit in egala masurd cresterea eco- nomiica general’, de la nivel macroeconomic. Romania conti- nua si aiba o crestere pauperizanti, care fi imbogateste pe tiva si ii stiriceste pe cei mai multi. : Daci ponderea de 25% din populate care trieste sub limi- ta siiriciei pare mare, ea este insi confirmata de un alt indica- tor: 3796 Altfel spus, oameni care trdiesc cu baia in curte. Asa defineste Europa traiul in conditii nlimen tus nwacdeswte | 59Figura 12. Migratia forget de munci i strinitate, Romania, 2005-20 procente “alll 2005 2006 2007 2908 2009 2010 2012 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2 Total roman pecan strate Tonal popalaie ‘=Total romdnpleca strindtate Total for de moncs in ark Noti: Pe axa vertical sunt aigte valorile corespunzit (aflat pe axa orizontala) pentru numral romérilor pl ‘exprimat att ea proportie din populatia total, cit din forga de munca. de siracie. Tarile fost-comuniste dor Este adevarat cd in perioada comunista $-au construit apro- | ximatiy trei milioane de locuinte din fonduri bugetare. Este adevarat si cd, dupi céderea comunismului, ca o reparaie morali si financiara pentru deceniile de proprietate colectivi (a tuturor si a nimanui), oamenii au putut s cumpere la un re{ modic locuinfele in care stateau! iu doar ci mai mult fiecarei persoane fi revine m: = fi pun deo camer aril fost-comuniste domind si acest top, pe care Romania il condu- ce detasat (Figura 14). 60 | int Figura 1.13, Populaia total care locusts in condi de sirdcie in UE, 2017 = otic Pe axa vertical sunt aiste valorle corespunzitoare fecal aflte pe axa orizontala pentru proportia populatil care locuegte in ‘condi de slice, exprimate in pancte procentuale. Figura a4. Supraaglomerarealocuinjelor, UE, 2017 Notcre stave x pat propotapoplael care ee ini bile supraaglomerate corspunzatoareflecire tr ar pe axa orizontals, ete afiata proportia populate care locuieste in imobile proprietate personal. Fro iun tt Unwncéeseatnte | 61Convergenta cu economiile dezvoltate nu se misoara doar in PIB-ul/locuitor sau in inflatie si deficit, ci si calitativ, in acesti indicatori de siricie absoluta si relativa. Poate c& unii dintre cititori cred c& aceste situagii se petrec doar in anumite parti ale tirii, cd sunt poate spe: -e mediului rural sau unor regiuni mai putin dezvoltate. Realitatea ne arati fnsa altceva: cu exceptia regiunii Bucuresti-Ilfov, fara este uniti si unitara, dar in jos. Regiunea Bucuresti-Iifov are un PIB/locuitor de 140% fat de media europeans, fiind a treia cea mai bogati regiune din Europa de Est (Intre farile membre UE), dupa regiunile care cuprind capitalele Praga (in Cehia) si Bratislava (in Slovacia); iar PIB-ul/locuitor al regiunii Bucuresti-Ilfov este comparabil cucel al Vienei si superior Berlinului. Restul regiunilor de dezvoltare din Romania (un concept introdus de Banca Mondial in urmi cu 20 de ani, dar destu! de apropiat de regiunile istorice) sunt insa la nivelul mediei sau sub media national, care este de peste dou ori mai mica decat zona capitalei. Astfel, regiunea Vest se giseste la media national de 58%, iar alte cinci regiuni sunt intre 50% si 58% din PIB-ul/locuitor al UE-28. Chiar daci efectul de antrenare, de convergent, s-a manifestat in toate regiunile ,arii dupa 2007, inegalitatile interregionale s-au pistrat. Oltenia si nor- ul Moldovei sunt in continuare cele mai sirace regiuni. Dar inegalitatea dintre Bucuresti si restul fri este mult mai preg- nant decat orice alta inegalitate interregional. Mai mult decat atit, este dezechilibrati si contribusia regi- unilor la formarea PIB-ului Romaniei. Potrivit Eurostat (date pentru 2015), regiunea Bucuresti-Ilfov contribuie cu aproape 30% la PIB gi cu un procent aseménitor la valoarea adaugati bruta di Pelocul doi este regiunea Sud-Muntenia, cu aproape 15%, urmati de Nord-Vest, in timp ce restul regiu- economi nilor graviteaza intre 10% si 1296 (inclusiv re sub 10% (Nord-Est si Sud-Vest), inea Vest), sau Figura 11s. PIB-ul/locuito a paritatea puteri de cumpirare, regiuni de dezvoltare area aaa . i ope net! i007 AN i = PIB/locuitor la PPC (UE28=100) [Not Pe axa vertical sunt agate regiunile de dezvoltare, Pe axa orizon- tald este afigata valoarea PIB/locuitr,exprimath ca proportie din media Romane in nul espectv, in incheierea primului capitol, si recapitulim ci Romania a inregistrat o crestere economic substantiala in perioada 1918-2017 si c& are in continuare un potential aseminitor de crestere, i le ani de la Marea Unire, Romania a atins un nivel al PIB/ locuitor care o plaseazi in rindul econor ~ dar aceasta este 0 forma de Roménia a cunoscut in acest interval sféilmodele de tejtereprofundsdifete, asupraciroranuam insist Pousalinem sat Unwnceesinaite | 63re decat in masura in care ne ajuta si explicim seriile de date statistice pe care le-am consolidal Depresiune global, apoi de al Doilea Razboi Mondial. Perioada comunista aimpuso - 1 in ep Dupa 1989, revenirea la democratic si capitalism a fost insotita de E). Dupa trei modele de crestere profund dife- rite si pe fondul unor schimbari profunde de paradigma pe plan international, este momentul sa ne intrebiim cum facem_ i a > unul care si asi- sure o cresisas cequomcdasuatenabils pe semen Jung ¢ mai 2 | Bugetul si comertul Datele avute tn vedere pentru constituirea seriel istorce privind soldul bugetar au avut la baza surse precum expunerile de motive la bugetele de stat, anuarele statistice, apoartele anuale ale BNR i ale Ministeru- lui Finantelor Publice sau cateva lucriri de referintS care abordeaz’ anumite perioade partiale. Avind in vedere reformele monetare, dar sio serie de alte evenimente politce si economice care au avut loc in perioada analizat3, pentru comparabilitatea datelor s-a avut in vedere exprimarea soldului bugetar (lei preturi curente) ca pondere in PIB (lei Preturi curente). Datele privind veniturile, cheltuielile si soldul bugetar au fost reconstituite utilizand surse diverse care au fost reconciliate. In PEEEEPER LEER aE upturn Unwacde scene | 73Noti: Pe axa verticalé sunt afigate valorilecorespunzitoare fecdrui an (aflat pe axa orizontala) pentru impulsul fiscal, exprimate ca proporte in PIB, impulsl fiscal este egal cu variafa sold structural ealeulat ca dlferens dine soldu efectivsicomponenta ccd), dar cu sem schim. ‘at. Un impuls fiscal poztiv indica o politica fiscald mai axa, eu sfecte stimulative asupra economie!. Un impuls fiscal negativindici o contact fiscal, cu efecte restrictive asupra economic, ind finanfate de veni- turi temporare (oricum insuficiente). Astfel se acumuleaza in primul rand care ulterior este con- vertit intr-un deficit bugetar foarte mare (peste 9% din PIB in 2009). Nu mai este nevoie decét de un factor declansator si acesta apare sub forma crizei economice globale. Dar, desi sl a Tabelul 22. Deficitl bugetar, Romfnia, 2005-2017 Tate sos Te oe Seco cal negativ. Totusi, dupa 2012, acesta se reduce gi distributia justiri incepe si devina mai echilibraté (vezi setiunea 23.) i. Unul dintre motivele pentru care aceasta carte isi propune si ofere serii lungi de timp este tocmai acela de a facilita procesul de invaare gi a imbunatati calitatea politicilor publice. 2.3. Soldul comercial % {in mare parte dif perioada interbelica Romaniala inregistrat ‘irii (pana in 1929) sau sc&derii m: putin accelerate a exporturilor (Figurile 2.4., 25. $12.6). De exemplu, in anul 1936, importurile sunt cu 669% mai mici decat in 1928, iar exporturile scad doar cu 38%. Figura .4,Soldul comertului exterior, Romania, 1918-2017 ‘Note: *Defcta primar este egal cu deficitul bugetar minus cheltielile cudobinzile “Deficit structural este defctul bugetar care s-arnnegistra daci eco- ‘nomia a crest la nivelul PIB potenyal, Dupa mai multi ani de crestere peste potential si impuls fiscal pozitiv cidem in extrema cealalta: recesiune si impuls 74 | Unwecdesncrate Suellen aE reveuryey ‘a Atria mae Not: Pe axa vertical sunt afgate valorile corespunzitoare fecirai an afat axa orizontal) pentru soldul comertului, exprimate ea proportie din PD uptlsicmegu Unwacdescatane | 75Datele pentru 1918-1919 $1 1948-2949 mu sunt disponibile gi ma po 8 recal- ‘ulate in med credibil. Linia punctati grireprezinta soldul comertului cu Tumut servic (date disponible doar din ani Bo) iar ina punctati noage reprint soldul comertuli cu bunusi, pe toaté durataintervallu- in anul 1947, exporturile siimportuile se giseau la un nivel comparativ euanii 1914-1915 (deci ne intoarcem la situafia ante- rioara Primului RAzboi Mondial). . In aceste conditii s-a ciutat deschiderea citre Vest, ceea ce ainsemnat import de teh- nologie in anii 1960 siinceputul anilor 1970, apoi export pentru objinerea de valuti in vederea plifii datoriei externe. Figura 25. Importuri, Romania, 1918-2017 [Noti: Pe axa vertical sunt afiatevalorile corespunzitoareflecirui an {allat pe axa orizontal) pentru valoarea importurilor Romaniei, expt ‘mate ca proportie din PIB. Datele pentru 938-2939 11948-1949 nu sunt isponibile nu pot recalculate in mod ered. Figura 2.6. Exporturi, Rominia, 1918-2017 [oti Pe axa vertical sunt afiate valorile corespunzitoarefecirui an (aflat pe axa orizontali) pentru vaoarea exporturilor Rominie,exprim- te ca proportie din PIB. Datele pentru 1938-1919 gi 19481949 nu sunt clisponibile sin pot fi recalculate in mod eredibil. Inainte de Al Doilea Rizboi Mondial, peste 80% din comerful exterior al Romaniei se desfigura cu Vestul. Dupa rocentul scade sub 10%, i . Virfal relatiei cu {firile capitaliste avansate este in deceniul VIITal secolului tre~ cut, cand creste i datoria externa pentrua finanta importurile in valuti forte. e de ite. Tot atunci incepea {ins era dolarului scump $i se producea prima criz a petrolu- lui, iar efectul de contagiune se resimte in Romania poate mai Puternic decat in alte state comuniste tocmai din cauza des- chiderii comerciale mai mari. aptly! Unwenedesictte | 77Desigur, Comertul exterior era monopol de stat fiéifrele pri- vind excedentul comercial foarte mare din anii 1980 trebuie privite cu un oarecare scepticism. Este insi de notorietate ca, in incercarea de a plati in avans si integral datoria externa (nu doar serviciul acesteia), erau necesare excedente comerciale ‘matiy:ceea:ce,implica lipsurisla,fel.de mari-ale bunurilor de strict necesitate de pe piata localA, in timp ce bunurile de con- sum indelungat erau extrem de scumpe i accesul la ele era descurajat. Romania a primit in 1975 clauza natiunti celei mai favorizate partea Statelor Unite ale Americii (un acord bilateral de faci- litare a schimburilor comerciale), care i-a fost ins retrasi in 1988, Tot atunci Comunitatea Economici Europeana (vechea denumire a Uniunii Europene) a refuzat si negocieze un acord comercial cu Romania. in schimb, un an mai tarziu, in 1980, Comunitatea Economici European lanseazi programul PHARE, ale cirui initiale spun totul: Poland and Hungary Assistance for the Restructuring of the Economy, in traducere: Asistenta pentru Polonia si Ungaria pentru Restructurarea Economiei. Asa se crea un culoar special pentru unele fri in care la acea data ine& nu cazuse regimul comunist; in capitolul privind datoria publica externa vom vedea cd Polonia a benefi- ciat si de numeroase reduceri ale datoriei externe. Apare astfel ceea ce avea si se numeascé ulterior dependenta de partie. Imaginafi-va doi schiori care pleaca pe traseu aproximativ in acelasi timp. Unul rateaza citeva port sidrumul siu devine dife- rit de al colegului care este ajutat s& nu rateze nicio poarti. {in anii 1990, liberalizarea fluxurilor comerciale a dus inevi- tabil la un deficit comercial in crestere, pe fondul reprimarii con- sumului in petioada anterioar’, a unui curs de schimb real inc apreciat sia cererii interne care nu putea fi satisfacuta decét de oferta externa. Exporturile au avut nevoie de aproape un dece- niu pentru a se reorienta, avind in vedere si transformirile 7 | Unvencdesntte ugescomsna ‘majore la nivelul companiilor romanesti, Exportatorii romani au urmat o curba a invatirii in relatia cu Uniunea Europeana, prin care au ajuns de la un grad de acoperire a importurilor prin exporturi de circa 60% in 1995 la peste 90% in 2007. In parale! a avut fns& loc libetalizarea|contulti décapital - prea rapida din perspectiva economiei care. avea si primeas- chun influx masiv-de capital speculativ pe termen scurt, consecinfe asupra aprecierii cursului de schimb i adanci deficituluibalanjei.comerciale. Aceasta s-a adaugat politic scale prodidlice, conducind Jan deficit de cont curent de peste 13% din PIB in 2007, evi- dent nesustenabil. Criza declansata in ultimul trimestru din 2008 a avut insi si un rol de autoreglare. in 2017, fatiide 2008, exporturile Roméniei s-au dublat, ajungind la 78 de miliarde de euro, in timp ce importurile au crescut cu doar 42%, iar competitivitatea economiei, reflectatd in rata reali efectiva de schimb, s-a imbundtatit (Figura 2.7). Figura 27. Balanfa comercial grata reali efetiv de schimb 100 14. EUR Index i I Export buna gsercis Import bans servic ota reatttete de schimb Ga ante de atin ade) ‘Noti:Pe axa vertical sunt afisate valor corespunzitone eciruian (ala eaxaorizontal) pentrurata real efectiva de schimb,exprimate ca indi ubazi fick (2010=100), dar pent valorile importer exporter, upeltcorens Unveacdescrtate | 79,exprinaten mine EUR. Rata reali fectv de schimb en. EER) est deteminatd petra 6 dee partenerecomercalreducerea REER indica olmbunttijie a competing exere Incheiem cu ined o remarca pozitiva. Pe ansamblul ultimului, ‘veac, Romania a trecut dela stadiul de comert cu materii prime |acel de importator de produse intermediare side exportator de itoduise intermediare gi finite (Figurile 2.8. si 2.9). Exporturile de produse intermediare a crescut semnificativ odat cu inte- grarea in lanturile globale de valoare dupa anul 2000. Figura 28. Structuraimportuilor, Romania, ani selectati, 198-2017 Sure phan neni Gon dao 2 Noti: Pe axa vertical sunt agate valorilecorespunzitoare fiecrui an (aflat pe 2x2 orizontala) pentru stracturaimporturlr. Fiecare din cele tei ‘upuri de importuri (primare, intermediate, finite) este exprimat ca proporte din valoarea total a importurlor aferente alu respect. selectaf, 918-2017 1014 1948 195019601970 1980 2989 20002009 2017 Sune Aut peta neni) ara Go) 80 | Unwscdesnerate fuze scone sunt afsate vl corespunzitoare ecu an fat pe aa oontld) pera incr export Fecae dnc et {iu de exporter (pimare, ntermeditr, fn) este exprimat ca propor din valores tot exporturor arene anu seapeu $i totusi, in pofida acestor progresejdependenta de partie, {inca se manifesta: lalsfarsitul anului2018, Romania va fi sin- gira tara din UE, alaturi de Marea Britanie (dar nu pentru ‘ult timp), care va inregistra deficit de cont curent, in prin pal din cauza balantei deficitare in comeryul cu bunuti. 2.4, Economia ajustarii: poate austeritatea si conducé la crestere economic’? Cuaalte cuvinte, intrebarea este: minus si cu minus pot si faci plus? Sciderea deficitului bugetar, in principal prin reducerea cheltuielilor publice, poate si conducd la o expansiune ‘economica? Economia ortodox’, neoclasicd, susfine ca rispunsul este pozitiv. Argumentele sunt sintetizate de Agenor (2004) intr-o lucrare de refering4 intitulatd The Economies of Adjustment and Growth” (Economia ajustarii si cresterii) sausteritatea Boate fi expansionist, deci o reducere de cheltuieli publice ite si ducd la cresterea economiei, daca imbunitafeste cece investitillor publice si, mai ales, daci reduce rata dobanzii in economie, efect care ar putea interveni dac’, prin {istertate a reste credbttateapoitclor pblice arse datoria publica si in consecinti ar scidea prima de rise*. Fireste, aceasta abordare este contrabalansata de perspectiva Contractionista asupra efectelor austerititii: sciderea cheltu- ielilor publice duce la seadetea cereriisdeci la se&dere econo” 5 ti de tse este un cost supimentar al capital pli de fr, compan gi Populi care relecta ders dese fas de wn nivel deefeingi de exempl utr Rome ear, refering est cot impramaturlor Germanmicd. Keynes a fost marele avocat al cresterii cheltuielilor publice in vreme de recesiune tocmai pentru a repomi econo- mia giel pare si se fi intors in zilele noastre (Skidelsky, 2010) prin operatiunile de relaxare cantitativa ale principalelor banci centrale. ‘Totusi nu toate ajustirile bugetare (termenul academic pentru austeritate) sunt in mod necesar contractioniste sau expansioniste. Succesul ajustirilor bugetare depinde, printre altele, de structura ajustirii, Dar si aici opiniile sunt impartite. De exemplu, Alesina, Perroti si Tavares (1998) susfin, cu exemple din America Latina, ci fe timp ce Crivelli si Gupta (2017), lucrand cuo baza de date mult ‘mai ampla (programele FMI in 126 de tari in intervalul 1993- 2013), araté cd . in eres ‘experienta ajustatilor fiscale a fost des intal- nit, cu rezultate mixte. in ultima suta de ani am avut 44 de ani cu crestere economic’ si excedent bugetar, dar gi16 ani de cexcedent bugetar gi recesiune, ‘Tabelul 2.2. Evoluyia economic i soldul bugetas, ‘num de ani,1938-2018 Recesiune Expansiune Deficit a5 25 Excedent 16 44. a An ale pop ntrucit parte insernnata din anii de expansiune si exce- dent s-au derulat in perioada comunista, analiza trebuie con- textualizatii. Cea ce se manifesta nu era o economie de surplus, ci exact opusul acesteia, economia de penurie (Kornai, 1980, 82 | Unvercdescatate Bue :omen 2016), ponibil", deci de accentuate de Relevanti este situatia ese eeecicerae jor din carne, pentru care productia comercializatd la intern (vinziiri cu am&nuntul) a scizut cu 20% (-150 000 tone) intre 1980 $i 1985, in timp ce exportul a crescut cu 25% (+50 000 tone), in aceeasi perioada (Vicirel si Bercea, coordonatori, 2018). O alta situatie de ajustare este intdinita in mai muilte rin- duri dupa 1990 si consti in reducerea deficitului in perioade de recesiune, fortatd de cresterea deficitului in perioadele pre- cedente de crestere economic. Ambele politici sunt procicli- ce, in sensul cd accentueazi dinamica deja existentii a ciclului economic de recesiune, respectiv de expansiune. Un caz de manual este ajustarea bugetard din perioada 2010-2015, precedata de politica fiscald discrefionara din peri- cada 2005-2008. Despre economia iluziei si excesele fiscale si bugetare din anii aceia am scris fn alta Iucrare (Voinea, 2005); nu mai insistim aici decdt pentru a arta c& atunci au a create premisele ajustirii necesare de dupa declansarea iz * De csempl, Romina 98 masa Dine ison ml Cs eben eee ge nani weckendr raucous ian ester ulna oar maine cu numetepae (cu 0), arin el = pure (cu 90) fain ella doar mainte cu numere late (ekFigura 210, Soldl bugetar, Romfnia, 2005-2017 astaesreSh === Solingen —Sollnpe nar ‘Nota: Pe axa vertical sunt afigate valorile corespunzitoarefecdrui an {allat pe axa orzontal) pent sldul bugeta (Gferite moduride call), exprimate ea proporte din PIB. Dup’ ce am atins un deficit bugetar masurat dupa metodo- logia european bazata pe contabilitatea de angajamente (ESA), deig;s9edinPIB iil 2669)insofit de un deficit structural de 8,8% din PIB, ajustarea din perioada 2010-2015 a avut doud perioade distincte: tana brutal’, pana lajumtatea anului2012, marcat de cresterea veniturilor si scAderea cheltuielilor pe fondul cresterii TVA sia taierii salarilor (ambele msuri s-au dovedlit nesusteniabile pe termen lung) si una de r@glajimai fin, axata pe reducerea cheltuielilor materiale i de capital neprioritare, chiar in conditiile adverse ale reducerii venituti- for. Pe ansamblul intregii perioade 2010-2015, ajustarea a fost ‘masiva: 8,6% din PIB pe metodologia europeani si pe defici- tul structural, respectiv 5,69% din PIB pe metodologia cash. Mai mult, ea a fost relativ echilibrat, distribuita intre cresterea_ veniturilor si sciderea cheltuielilor: 84 | Unmacdesinctane tape scon=s Astfel, Romania a iesit in iunie 2013 din procedura de defi- cit bugetar excesiy, iar la sfarsitul aceluiasi an a atins si tinta de deficit structural (faimosul MTO - obiectivul bugetar pe termen mediu) de 1% din PIB. Am rimas la MTO gi in urma- torii doi ani, dupa care, incepand cu 2016, bugetul a deviat din nou de la obiectivul pe termen mediulgiss-auinyersat.o parte din ¥eformelerealizate inperioadalprecedent. Deficitul ESA a crescut in doar doi ani cu peste 2% din PIBJiarpe metodo- logia cash veniturile au sc&zut cu 3,496 din PIB, in principal din cauza unei curse permanente ciitre fundul sacului (in cerigle7i race to the bortom) prin renuntarea la venituri ca wrma- re a unor reduceri prea mari de taxe gi- merit analizat ~a taxri similare pentru venituri foarte diferentiate. ‘abel 2.3. trctra aust bugetare, Romania, 2010-2015 $ structra relax bugetare, 2016-2017 |S ae = ey [2 lalla slew! o lal Bement | Ton [oa sa as [ox [-na] ap [oe Peat =e Disciplina fiscala din perioada 2012-2014 si consolidarea fiscala care a culminat cuatingerea MTO in 2013 si mentinerea a pana in 2015 inclusiv au fost reversate. Pe parcursul anilor 2012-2015, politica de consolidare fiscal a dus la scaderea *banzii la datoria publica sub nivelul ratei de crestere a PIB, suze scorn Unwacde sine | 85ceea ce a contribuit la reducerea datoriei publice in termeni ‘eali sia ugurat politica monetara la acel moment de constrin- :. Consolidarea fiscala a fost reversata in 2016, cand deficitul a crescut! Revenind la intrebarea din titlul capitolului, daca poate austeritatea si conducd la crestere economic, rispunsul, ca aproape de fiecare dati in economie, este: Economia nu eo stiinga exact, nu e matematici pura, nici fizicd cuanti- Lavigne (2006) remarci determinantii institutionali si politici ai ajustirilor bugetare. Gaspar, Gupta si Mullas-Granados (2017) inlocuiesc termenul de politici bugetare (fiscal* policy, in engleza)-in sensul neutrude masuri cu caracter bugetar, cu termenul de politica bugetului (fiscal politics, in engleza) - in sensul de adaptare a formulaii si executiei bugetului la realitaile * Titertara anglo-saxond, nctasiv in ncn instar anciar internationale, Sscl se refer la beta aalate,Fermenul pein polite sea este ax ply. 86 | Unwecde snot Burl comet 3 | Datoria public’ extern’ 3.1. Construirea seriei de date Datele avute in vedere pentru construirea seriei privind dato- ria publicd externa a Romaniei pentru perioada 1918-2018 au avut ca principale surse Banu (2012), Axenciuc (2012) si Banca National a Romaniei (statistica balantei de plati). Pentru un numar de ani (unsprezece ani din perioada inter- belica si doi ani de la inceputul perioadei comuniste) lipsese datele privind datoria publica extern’ - cel putin informatiile disparate existente nu permit agregarea lor. Cum acesti ani sunt insi intercalati intre cei pentru care am putut calcula datoria, am apelat la un artificiu grafic, in scopul asiguririi continuitati seriei de timp: am unit datele pe carele cunoastem cu o linie punctati, pentru a putea spune povestea datoriei Publice externe fari a afecta integritatea stiintificd. Agadar, nu sustinem ci datoria in vreunul dintre aniilipsa a fost exact cat S-ar putea deduce din grafic; dar avem ineredere in faptul ci evolutia pe care o prezentim este corecta gi are sens nu doar statistic, ci si i Avand in vedere ci ne putem bizui, din prinul capitol, pe datele privind PIR-ul, am caleulat ponderea datoriei publice €xteme in PIB. Nu doar ca aceasta este $i msura standard Care se foloseste pe plan international, dar este si singura care at puch ene Unvec desecrate | 87