Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Insemnari Dinlauntrul Unei Perne

    Încărcat de

    mpr mapurius
    28 vizualizări106 pagini

    Titlu original

    1220. Insemnari dinlauntrul unei perne

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    28 vizualizări106 pagini

    Insemnari Dinlauntrul Unei Perne

    Încărcat de

    mpr mapurius

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 106
    cemeolitells Mine LMU Insernnari diniauntrui unei perne Coperta de Dumitru Ionescu (Nuvele din epoca Tang) Traducere din limba chineza si Cuvint inainte de B. Wechsler ‘Traducerea primelor doussprezece nuvele i 1 fost facuts dup’. ‘Tang si Sung @ 1969 Bucures EDITURA PENTRU LITERATURA UNIVERSALA, rnuvele au fost talmacite din Pekin, 1959 ‘TAIPING GUANDZI ‘ €706399 Cuvint inainte Perioada dinastiei Tang (618-907 en), cind au fost scrise nuvelele de fala, a fost 0 epocd de innoire profunda si de strilucire fara. pre cedent a literaturii chineze clasice. tn ra ‘"timpul celor doud sute nouazeci de ani ai aces- So tei perioade, 0 intreagé pleiadi de personali- hom, tai, poctice covirsitoare — Li Tai-pe, Du Fi Bai Dzi-i, Han U si mulfi alfii — inalta poe. chinezd pe culmile perfectiuaii, lsind ve: “curilor viitoare tulburatoarea mostenire a. peste” sp, cineizeci de mii de versuri, “© n-a fost numai epoca de aur* a ‘poezi¢ « neze; ea a fost totedatd perioada clasica: || 7" nuvelei literare. Cronicile anlichita{ii_ si unele ” capitole S scricrile filozofilor abunda in deserieri pline de. Viiciune ale caracterelor si conflictelor umane. In primele veacuri ‘ale erei noastre, | sub influenfa daoismului sia budismului, au apa. rut de asemenea numeroase culegeri de insem. nari scurte, anecdotice, despre intimplari stra. nil, supranaturale, Dar adevaratul. incep sgyyprozei/ artistice se situeazA in perioada Tang; sindeosebi in. secolele VIII—IX en. Este aparifia povestirii in limba clasicd, sub numele de nuivela din epoca i obicei scurte, sub 0 mie de cuvinte, este nuvele pliné de realism si de fantezie, “gate intr-un mediu de literati rafinati si de _vorba in primul rind de povestirile supranatu- ‘Tale si de’ biografia literaturizatd. | Povestirile ‘populare fantastice din perioada _antericard erau_ simple notatii anecdotice, cu | Subject rudimentar si personaje creionate vas. = “Spre deosebire de acestea, nuvelele din scco- Iele VII-IX posed’ un subioct complex, creeazit “personaje viabile, claborind pentru intiia oarti in istoria prozei_ chineze tehnica narafiunii © Nuvela ,,Oglinda: straveche*, scrisi in primii ‘ani ai dinastiei Tang, ocupd un loc aparte in “dezvoltarea genului nuvelistic. Conceputé ca 0 suecesiume de istorioare de sine stitatoare, inlin~ “fuite in jurel nei oglinzi de bronz — un fel dé original biografie a unui obiect mira- cilos — ca aminteste foarte mult de povesti- epocile anterioare, dar tativ superior. Din punct de vedere tematic, nuvelele din epoca Tang pot fi clasificate in trei_ mari categorii: muvele despre intimplari suprana- jurale, nuvele eroice si nuvele de .dragoste. Desigur, 0 asemenea clasificare are un ca racter relativ si conventional. Fantasticul este prezont intr-o méAsurié mai mare saul mai mici in toate nuvelele, chiar gi in cele pe care le-am putea numi realiste, De alt- fel, fantasticul nu constituie In muvela chix Nu nezi o piedicé in referirea la realitate. intimplator, in literatura chinez& satira poli- ticd si critica socialé au fost intotdeauna imple- tite cu clementul fantastic. De vreme ce lumea mortilor este © replicd fideld a lumii pamin- tene in ce privegte orinduiclile care o guver- neazi, abuzurile si inegalitatile din viafa realé pot fi atacate fri nici o primejdie descriind administratia corupti a lumii spiritelor. Universul fantasticului chinez nu este teri- vfiant si nu fine de domeniul cosmarulul. *Lumea oamenilor nu este despartiti printr-o granija neti de lume fiinjclor supranaturale. Personajele fantasticulul: — vulpi, serpi, broaste jestoase, maimute, sopirle, soareci — pot Ina infitisare omencascé si pot incerca si traiasc’ alaturi de oameni. Abstractic ficind de ori- ginea lor supranatural, aceste personaje ac- 7 tioneazi ca’ fiinfe reale. Ele vin sd triiascd in mijlocul oamenilor, dar si oamenii pot trece ”, in lumea de dincolo, calea de acces spre uni- versul fantasticului find visul. In literatura chinezi tema visului are vech tradifii sia fost speculaté indeosebi in scrieri de inspiratie daoisté. Filozoful Djuang Dzi (ee. IV fen.) istoriseste cum, visindu-se flu- ture, cind s-a trezit gi-a pus intrebarea dacd el este Djuang Dzi care s-a visat fluture, sau dacd nu cumva este un fluture care se viseazi Djuang Dzi. Aceasta tulburatoare tem& pe care © reintilnim peste milenii in literatura euro- pean exprimd un anume sentiment de incer- titudine in existonja obiectiv’ a lumii reale si definesfe cel mai bine raportul miro a viefii pe p&mint, motiv care va pitrunde adine si va face carierd indelungata in literatura ului Extrem Or Visul este vehicolul care ingéduie in nuvela din Tang deplasarea nestinjenité in timp si spatiu, Ca intr-o adevirata ind a timpului, personajele se pot deplasa in vremuri de mult apuse (,Intimplari despre vise uimitoare%), sau pot célatori in viitor, in mdsura in care este vorba de anticiparea propriei lor vicfi (,Insem- nari dinlauntrul unei perne"),. Uneori lumea visului_este conceputé ca o realitate coneret, coexistind si interferindu-se cu lumea real G,Trei vise"), 8 Oniricul este folosit uneori pentru. 1 de parabole, Deosebit de interesante ele ,,Insemnari dinléuntral unei pern: muitorul Ramurii-de-Miazdzi*, In aceste de filozofare melancolicd asiupra’ efemeri- i celor p&mintesti, in spiritul desconsid rari budiste a existenfei terestre. Amindot lizati, care gi-au ratat cariera functiondrcascd, isi, Implinese in vis dorinfa unicé a vietii Jo: ajung mari demmitari, trdiesc la ourte, sagoni- sese averi, dar cunosc in acelasi timp dezama-, girea intrigilor, calomniilor, cAderii in dizer fie, exilului, atmosferei viciate si asfixiante “‘t lumea inaltilor dregatori si a marii nobilim a capitul acestei experiente eroii revi plet dezamagiti si cu. consiiinja zSdarnici ambitiilor omenesti. Pe linga caracterul more list_ al acestor nuvele, este evidenta inten{is sa icé la adresa modului de viaf&é din’ medi inaltei dreg&torimi a vremii. Un interesant motiv ne refine atenti nuvela ,,Cirmuit nimereste in vis intr-o lume identi noastra. Cind se desteapta, descoperd insi cd | fava intinsi pe care a vizitat-o nu ‘este un musuroi de furnici in scorbura unui cop: Aceasti rivasitoare schimbare de’ perspectivé Jas loc binuielii ci lumea instgi in care 4 in ochii unor fiinfe ce ar exista in afara ¢ putea si nu fie altdeva decit. yun jalnic -musu roi de furnici*, Optica relativista. JAAMENSIULWL suAMpUMUL gh opayt ann meme moe cu care literatura chinezA anticipeazi — desi- gur' fara si o fi influenjat — o intreaga lite-. raturd a calitoriilor fantastice din perioada jluminismului curopean (;Céilatoriile lui Gul ver“, ,,.Micromegas“, etc.) In rindul nuvelelor fantastice, 0 noté aparte ‘0 aduc nuvelele lui Li Fu-ien, care poart& pece- tea unci imaginatii vii si nu arareori insolite. “A trait in prima parte a secolului al [X-lea, ““perioada cind s-au scris cele mai multe si cele mai izbutite dintre nuvelele epocii Tang. In ‘aceast vreme au trait Sin Ia-dji. Li Guns-dzo, “Bai. Sing-dzien, Si Iau-dzo, Pei Sing si toli ceilalfi mari nuvelisti ai epoci Li Fusien ‘are capacitatea, rar -intilnité pe “atunci, de a se depirta de plismuirea sa, pri- vindu-si. eroii si fantasticele lor aventuri cu 0 -unda de malitie si de umor. Una din temele Jui preferate o constituie scrutarea ironicé a. “tiparelor mentalitafii functionaresti, punindu-le “s\ se manifeste in situatii burlesti si absurde. “Asa de pilda, lui Sie Vei, functionar onorabil fntr-o cancelarie de provincie, i se intimpla sa “se. metamorfozeze in peste; este pescuit si “mincat de. colegii lui, nu la figurat cum se “mai intimpla ci chiar la propriu. Dar ceca ce “aly scandalizeazi cel mai tare pe ecroul . pata- “nici este faptul c& subalternii s&i incaled raper- tu obfinerca elixirului nomuririi. Viata, pe daoistii, este o stare de echilibru care poate fi men{inuté vegnic, in mod inerfial, prin non- actiuno; c&ci orice ,migcare* scoate Jucrut din echilibru, provocind trecerea lor in con- irariu si, prin urmare, disparitia starii exis- tente, adici moartea. In fapt, non-actiunea tre- buia sA se manifeste prin practicarea unui fel de cvictism intemeiat pé impasibi pe imobilism afectiv total. In cadrul nuvelei, un lindr, supus la felurite incercari de c&tre un preot daoist, izbuteste si-si stipineasci toate simfimintele, cu exceptia dragostei unui parinte pentru copilul lui, ratind astfel sansa de a deveni nemuritor. au Tn nuvela realista, cadrul acti tuie sociotatea chinezi a vremii, Caracteristic nuve- Ielor din epoca Tang este faptul cé majorita- tea dintre cle isi alog subiectele din viata contemporana. Actiunea multor nuvele se des- fasoaré chiar in Ciangan, capitala imperiului. Personajele sint si ele adeseori personalitati reale ale vromii, pocti, literati, demnitari, curte- zane renumite, Cadrul actiunii se deplaseazi in aproape toate zonele societétii, in viata publica, celariile guvernamentale, 1a in curte, in ceaindrii yi in pice aceeasi masura ca si in viata privata, la curtile senioriale si in apartamentele curtezanelor. i Negustori, slujbasi, inva{acei, cintirete, calut ari, slugi, locatare ale ,cartierelor veselé*, co intreag’ epocd razbate, plind de miscare gi de culoare, din paginile acestor povestiri de un viu realism, Produse de ciitre literali-dregitori, problema centrala a majorité{ii nuvelelor, in ultima ana- liza, este problema carierei, Lista demnitafi- Jor si a cinurilor pe care le primese eroii ocupé uueori pagini intregi (,Insemnéri din- Jauntrul unei perne‘, ,,Salcia din Djangtai*). Ascensiunea si cAderile in cariera personaje~ lor aleétuiesc -patosul multora dintre aceste nuvele. Nuvela de dragoste reprezinta marea inovatie tomaticd a prozei din Tang. Chiar si in poezie, tematica erotica se intilneste destul de rar, nta ei cea mai raspindité fiind sofia care-si exprima dorul dupa sotul plecat la lupta. Cro- nicile dinastice cuprind insemnari despre rela- {ii dintre imparati si concubine, dar povestiri de atagament romantic apar acum pentru intiia data, Povestirile de dragoste sint si cele mai rea- liste, depinzind mai putin de factori suprana- urali pentru punerea in actiune a subiectului. Relajiile de dragoste se petrec in general in afara familici, Broina este de obicei curtezani, cintareafa, fiitoare, favorita impdratului, sluj- nici. Numai in mod exceptional eroina pro- - vine din clasele de sus si, in acest caz, dacé nu intervine un element de miracol (,,Sufletul B # care a pardsit trupul’, ,Sclavul din Cunlun*)~ jubirea se sfirgeste tragic. a0 Curtezanele din ,cartierele vesele* .nu_ sint descrise sub aspecte vulgare, ci_relevinducse framintarile lor umane. Ele sint instruite, —” zestrate eu alese caliti{i sufletesti, in stare si iubeased dezinteresat, gata sé se jertfeascd pentru dragostea lor, adevirate pilde de devo~ jament si generozitate (,Viafa prea frumoasel Lit, ,Salcia din Djangtai", ,,Viafa curtezanel Jang"). In aceasta atitudine se reflecta spiritul umanist al nuvelistilor din ‘Tang care, depa- sind prejudecitile de cast8, iau drept unic cri- teriu al valorii umane calitatile personale ale eroilor. lasi timp, cele dintii opere literare in prt axate pe subiecte din viata reald. Desi- vo} gisi mereu imitatori in veacurile urmatoare, : ele ramin modelul clasic si desivirsit al genulu Vreme de mai bine de un mileniu’ nuyelel: din epoca Tang au constituit izvorul nesecat din care gi-a extras subiectele intreaga Gramatur: = ie chinezd. Nenumirate piese dramalizeasi 4 aproape fiecare dintre. cele mai renumite nuvele._ Nuvela din Tang a deschis totodata’ calea_ stralucite evolutii a prozei chineze scurte, car Scriitor fantastic din secolul al XVII-leat, _Culegerea de fata inceared s& grupeze citeva din’ cele mai bine cunosoute nuvele din Tang, Sintem constienti cA este o literatura de al:é factura ‘si cu alte norme decit cea europeani, tragindu-si seva, dintr-n sol- propriu si Jasind si se intrevadi un .al doilea plan* pe = care nu ne este intotdeauna usor si-1 urmarim, _ Acceptind ins& conventiile ei si cautind s4 ne apropiem cu infelegere de universul — uim'- | tor'de bogat, de variat si de subtil al lumii Pe care ne-o infatiseazA — vom gisi in ea lucruri interesante de o admirabila finuta ‘artistic’, care o situeaz’ printre creatiile de ~ Valoare ale literaturii universale,? 10 selectie ain ereatia acestul serittor (Pu Sung ling, Dunut crizantemet) a apirut im Eaitura, poatca | Literatura Universata in anu 1960 (traducere din ese Jeninest de ‘Tont Radian), {2 In volumul de fayt, numele propril gl cuvintete comune chineze sint transerise potrivit. it sisted | propus de autorul traducesil tn. articotul Trance ay Proprii $i a cuvintelor chinezesti in wbimba” romani, SUIT (1008), ne, “Bovestirilor ‘lui Pu Sung-ling, un remareabil "6 DONATIE OGLINDA STRAVECHE Carturarul Hou din Fnin, care a tit in vremea dinastiei Sui, a fost un om cu totul neobisnuit. Eu, Vang Du, am finut totdeauna in mare cinste, soeotinducl dasealul meu. Cu putin inainte de a-si da sfirgitul, How mica dinit 0 veche oglinds spunindu-mi : oe paola oglinda asia, gi toate du- hurile necurate se vor fine depante 4 rae primit darul si lam prefuit cum nui se poate mai mult, Bra o oglinda Tata de opt unit, avind in spate o tes ae toare Iueratd in chip de rinocer culcat- Tot la spate, imprejurul rezemitorii, erau Infatigate o "broasei fostoasd, un. dragon, © pasare fenix si un tigru, asez icoare tn cite un palrar de cere. Imprejurul acestora erau rinduite cele opt trigrame?, ineadrate, la rindul lor, de cele douiispr tun {un are 3,2 em. 2 Reprezentiri gratice simbolice. vechime, dar asifel’ de semne mu se mai intilnese astizi in nici 0 carte. — Aceste semne, fmi.spuse invafatorul Hou, intruchipeazi cele douazeci si patru de stiri ale vremii. Cind razele soarelui cideau pe luciul oglinzii, chipurile gi semnele aflate pe spatele ei se rasfringeau nestirbile in um- bra pe care aceasta o arunca pe perete, jar la cea mai ugoara atingere, oglinda scotea un sunet cristalin, care nu se mai stingea in tot cursul zilei, Par indoiala, nu era o oglindi obisnuiti! Si nu e de mirare ci manele cirturar o prefuia att de mult, socotind-o un lucru cerese. — Am auzit cindva, cu mult vreme in urma, imi spuse el, ci imparatul Huang-di ar fi poruncit s& se toarne cinci~ sprezece oglinzi de acest fel. Cea dintii masura in curmezis cincisprezece juni, potrivit cu num&mul de zile in care ma se preschimba dintr-o secerd ingusta in- tr-un taler rotund, Celelalte oglinzi ma- surau fiecare cu cite un fun mai putin decit cea dinaintea ei, astfel incit oglinda aceasta trebuie si fie a opta la numér. Si cu toate c& din vremuri atit de in- departate nu s-au p&strat mirturii serise, 16 rg ceeeia. a i oa “in stipinirea mea, si i se stie de obirsic “Stack, din inti ray bat le de 3 wait generafii de-a rindul in bunéstare, iar prinjul Djang, care avea si el o sabie wrjit&, a pierit de indaté ce a piordut-o. Astazi trdim vre- muri.de mare restriste, si eu m& uit cu neostciid jale la cite se petrec in jul, ‘Jara intreagi e cuprinsd de flécari si nicdieri nu e loc pentru un trai tihnit. $i, vai, pe ling’. toate necazurile, mi s-a pri- » padit si oglinda de pret ! < De aceea ag vrea acum, in cele ce: ur- ? meazii, si istorisesc toate intimplirile mi- 1 vechime, cobin eirit, famili Snunate cite s-au petrecut in legdtura cu SN 2 ‘nceastii oglind’, in vremea cit s-a aflat iplare, peste mii si mii de ‘ani o va regasi cineva. : 2 Am cipitat oglinda in a cincea lund a celui de al saptelea an al domniei Marii Ocirmuiri 4, cind, isprivindu-mi indatori- rile de cenzor impiratesc, m-am inapoiat Ja Hadung, unde am ajuns in momentul in care cinturarul Hou se ‘stingea din viafa. O lund mai tirziu, reintorcindu-m& “A tncepind din vremea dinastiel Han (202 Len) st pina in anul 1911, perloadele de domnie ale impira- itor erau desemnate printr-o denumire simbolic’, in- tmett era cu desivirgire interzis ca numele impira- 2 —e.a89 oo4a Leangan, am tras 1a nanul unur anume Ceng Siung din pantea oragului numita mise nu de mult o slujnicd nou’, o fata foarte frumoas, care se numea Ing-u. “Dupa ce m-am odihnit putin de oboseala drumului, am scos oglinda si ma privesc si-mi pun in rinduiala vesmintele, ind, deodat’, $i cerindusmi intruna indurare. L-am chemat pe hangiu si l-am intrebat ce ‘inseamna toate acestea. Ceng Siung imi raspunse > _— Slujnica a fost adusi cu doud luni in urma de un drumet care venea dinspre risirit, Era greu bolnava si drumeful a F lasat-o, aici, zicind ci va trece s-o ia la inapoiere. Dar de atunci nu s-a mai aré- tat. Mai multe nu stiu nici eu despre ea. / Banuind ca ar putea fi vorba de un stri- goi,m-am apropiat de fat& cu oglinda in a ; -“Fie-va mil de mine, se ruga ea, voi relua adevarata infatisare. ‘Acoperind oglinda, i-am zis : a chimba inf&tigarea, miarturiseste mai intii cine esti, iar eu ifi yi-cruta viata. ca fou din nou citeva pleciciuni si despre sine cele ce urmeazii : gs A st t cindva vizuina Ceo ccrul Rurasial Veynice, Hangial tel GP tcc: dinaintes, ex srasare. In tirgul Hantsang am _— Sint o vulpe biitrin’ de o aie de ani sub pinul cel jnare dinaintea templului de pe muntele Huasan, Mi-am luat apoi chip striin, si- virsind un pScat de moante prin aceasté mare inseldciune. Dupa aceea am fost prinsé de starejul ménistirii, de la care am izbutit s& scap, fugind im finutul cu- prins intre riurile Ha si Vel. Am fost apoi luat de suflet de citre Cen Si-gung din Siagui, care mi-a arStat multa bundtate si m&tinimie. El m-a méritat cu un om de prin partea locului, pe nume Ceai Hua. Dar nu m-am avut bine cu barbatul meu gi am fugit de la el, apucind-o spre soare- fost Iuaté in st&pinire de Li U-au, wn om crud si neinduritor, care cutreiera din loc in loc. Vreme de mai multi ani l-am insofit in ” GSlitoriile sale, pind cind am ajuns la acest han, unde m-a pirésit. ar acum am chaut pe neasteptate sub razele acestei ‘oplinzi ceresti si nusmi mai este cu PU- tinfA si-mi ascund infiifisarea. "Tu, care de fapt esti vulpe, n-ai luat cumva infiitigane omeneased spre a face riu oamenilor ? am mai intrebat-o eu. — M-am preschimbat la chip spre a-i sluji pe oameni, $i nu spre a le face vreun riu, waspunse shujnica, Dar cei ce se ascund sub o infatisare amagitoare se fac urifi zeilor, iar pe mine mii asteapt acum 19 0% ype wmon unds BA ‘ny ‘Bier 1 70 ysvorjerd “Yard op epUTso gues op yeSeq ure jounye eq “TsIqo ap Go [py eT Yosweony ys vo 1S asuEId epuy[so mieuTp weMOMYBS Ener i sTeLeOs requ ys 1s azasuep gs ndaouy 1 opeyurur PUI sey “eu [eo 1 eopuygopes 1 oper — 4A Tarodd aly oxeo ednp ‘onep opreoy pure Seog ao Bansyut adi ‘goseezoduy] as Bs now -no owe as vorufnyg ‘axjsvou mreoansd ip ndeout epurtso ‘camer UIP BOUT amygye es Bs uey UID - ad if Tenpunyod ‘voq Bs 1032; Te Toko ‘MnTNoLeuNjur ope 1S TuTUMYy spur} eimypBa] Uy eased os Ey {Eo yo pow ys ynowp ew wseOOy 7 paSupyser teu nu 1S osyed 1 Tony 1 yo “qnaga we ‘opyumetea erempuys uy ound (Yaive ords vpurfo putloog ‘are, osvoou Anquy as opereos yo yunds TES TUOA JO} Ins ti. “epeos Ys edaout 1 : Yurvas ap yedeq we pu ‘MmMpeted Tor fares anion ie sisooa | ser “eh “uno oye JMO] Sp a[sepo up wunyuy war | 2 eae 03, TALSTTPO “BI ‘ovos Op. BSdPS O dOT | , “na o-eq, . pei e HUNT & IZ mond vag yan OTT OE {Sng ys voreoUy Tea nu ‘ZEINO Tuepy Tormmop. ye we earnydo pr Uy % epurydo apunose joa goep seq — ae ‘amuim. op FYBEYs uN. four ys rode 1$ sum op 1S eur joa nu Joy Tio proseoos yfey op 19D “urs edmaa | OP eure joa pur gurd neoq ps tmppSur ws eqmmposord os ‘gnseou voyuTeUy nou eae ee eamso Hrsoagz es een p Twos0TK % : = TSTTGO: nour In: =e id 98 yey “TEI OP PHISTIS | na acyenoastoruiop wort ere petes asal]s Rut umMoR yOUT oseuDLO diya oUIE.1A Bye Esur md uny ‘ouesijeyur eyeIgA ep "o YeRIe UIE-UL 20 MLA Op, a1ySeOA-TOMELIOP vayEyZUNG ep ~pesnot amo epee Seu nu “8ny so yor jg amporooUy aauI0 BITEOP o PUED ‘oreo four od jerd wound ps oo Py {nfs asnds ‘soumumpun word roqurgy — “ne snds wit-1 ‘oqeod 98 EoUp zoaqes om BS LOD Sy — ise intunece. - deosebit siise 8 deosebit si se vedea de indati ex nu este — Am cercetat adesea e ercetat ac aceasta sabii imi spuse Sile Sin, si am bagat de seam ef tn @ cincisprezedea zi a fiecirei Tumi, ind ‘pe cer Jumineaza Tuna pling daci © pus fntr-o inc&pere fntunecoast, a prinde de la sine si lumineze, amuneindw st sasle la o depiztare de cifiva djang* de jur Smprejur, Stiind ci domnia-ta esti vbitor de ravitai gi pitimas dupé Tucrurt _vechi, « jometat dup hrand si bi turd, si cum astizi este Senn ooroedl G02 ‘vit, ag dori sé facem 0 incereare fm- reund chiar in aceasta seara. we Eig Un ef are 32cm, 2un diang are 9,2 m. ovat sau ue iuna, ogiinda incepea gi a’ aoaptea se i acelasi an, in ziua a cincisprezecea Nes ee Sra oe Solel de a opta luni, prietenul meu Sie ‘i-mi arate 0 sabie de bronz pe cere 0 primise in dar. Sabia era angi e patra ol gl sven til si minerul tar- a ee singuré bucata. Minerul era snot bit cu chipuri de dragoni_ si de = tice, iar de-a lungul taijului se partea stint, erau infifigate fl&cirile coun on ‘imp ‘ce pe ipartea dreapté se undele apei. Sabia avea un lucia i | | trundea nici o raz de pregatit si facem incercarea. Am scos §i eu oglinda si am asezat-o alaturi. Pe neaj- teptate, din tuciul oglinzii se pevirsd © “ieatueire neobignuitd, care Tumind inci perea ca in pplind zi. Sabla fnsi Tamase intunecataé. Uimit ipeste masura, Stie Sia imi spuse : uN SHinchide, te rog, oglinda in cular. Tam asculbat ragamintea si atunci sable incepu si ea sé lumineze, dar razele ei ajungeau numai Ja unul sau doi ci im- prejur. Che’ Sia mingiie usor sabia, ofté si-mi spuse : ‘Ge vede cA pe Iumea asta si Iucru tile fermeoate ummeaz’ aceeasi lege — rule mai putin desiivirsite se ;pleaci inain- tea celor mai desivingite. Se atunei, in toate noptile cu lund plini, scoteam oglinda intro odaie intu- Pimocsa si strélucirea ei scfiida totul in jur pind la o depirtare de cifiva djang. Pack ins& in inedpere p&trundeau razele Tunii, oglinda inceta s& Iumineze, ciel ce se poate asemui eu puterea soarelui ori a luni ? Ta anna acdiuiasi an, find numit pentru o-yreme cronicar al curtii gi facindu-mi-se Sanres cinste de a mi se incredinfa aled- 23 a ae ee tuirea istoriei oficiale a ix fost cuprins de dorinja de a io desoriere a viefii lui Su Cio. Pe atunci aveam in casi un slujitor pe nume ‘Bau Sang, un batrin treat d i, care slujise i x 0 iceput in ale istoriei si_un temeinic cunoscator al sorierilor literare, Cind vizu insemnirile mele des- pre viafa lui Su Cio, Bau Sing fu coplesit de tristefe. L-am fntrebat atunci care este pricina intristrii sale si ol mi résounse : — St&pinul meu Su s-a purtat fafa de mine cu buniiiate, iar acum mi-e sufle- tul greu cind vid ci toate spusele sale s-au implinit intoemai. Pretioasa oglinda care se aflA acum in stipinirea dom voastre ii fusese cindva daruité de ct: prietenul siu Miu Dzi-da din Hanan St&pinul meu Su finea foarte mult la ea. Tn anul dinaintea mi i tot timpul abatut tea adesea dupd prietanul sdu, Miau. In- tr-un rind ii spuse acestuia :',,Imi simt 8 iu pe ce miimi va incipea aceasta oglind’, As vrea acim si in ramuri de pom gi te poi- tese si pe dommia ta s& fii de fata“. Imi porunci apoi si-i adun niste ramuri, pe care te orindui chiar el si ghici in ele. Dupa ce sfirsi ghicitul, stipinul meu spuse: ,,La zece ani dup’ ce voi muri, familia mea va pierde aceasti oglind’. Ir 24 i ce miini va ajunge, nu stiu. Dar lueru- tile inzestrate eu puteri ceresti dau intot- deauna de stire asupra locului unde se afl, prin mimunile pe care le. sAvirgesc. Tn vremurile de astizi, in tinutul dintre fluville Huangha si Panh& se videsc ade- sea semne ppricinice, ceea ce se potriveste intru totul cu cele ce mi se araté in raq muri, si anume ci oglinda va_ajunge, tot” prin acele locuri“. Atunci, Miau Dzi-dzi intrebi: ,,Dar la cine va ajunge eat Stpinul meu cercet& iar cu luare aminte: rimurelele si spuse : ,,Oglinda se va afla rea, neamului Hou, | jar apoi a neamului Vang. Ce se va in-~ timpla cu ea dupa aceea n-am cum sé mai aflu’ le Tspravindu-si povestirea, batrinul avea ochii plini de lacrimi. Am cules apoi stiri” despre Su Cio si am aflat ci oglinda ti apartinuse intr-adevar acestuia si c&, dupa: moartea sa, se f&cu gi ea nevazuta, into: mai cum imi istorisise Bau Sang. De aceea, aleituind istoria vietii Ini Su, am amin‘ si de aceasti intimplare in ppartea urma, unde am arvitat cA Su Cio. fusese un ghicitor atit de iseusit in ramuri, inci @ putut sé-si prezicd propriul sau. viit fn cel de al noualea an al domniei Marii Ocirmuiri, in ziua dintii a Anului Nou, la poarta casei moastre se ivi un cdlugér budist din finuturile de.la apus,. car umbla cersind, Fratéle meu mai mic, Vang : rie: ety mepng ws umanyaune ply “OLEMUSAL SOATT Catugirul oft, spot urme oe eantalele cé era’un om sfint gi neobisnuit, #.patti|.c'-~— In aceliagi fel, se pot ari marr SY ‘in casa. Apoi fl ospata si statu indelung dinlduntrul teupului ae egsboare si nu de vorbi cu-el. Calugirul se adresi fra- | — norocire, incerearea este Newge mate Ti a “telui meu si-i spuse : se afl leac de sctipare. DAC ve si seal — In aceasté casi primitoare se giseste | este timfiatd ou mirodenii de au 5” SSC ovoglinda fermecati, Nu mi-ati putea ard- dat in apa de jad, dupa ca r srath A de ta-o si mie? alifie de aur si presarati eu pudha, Cf — Dar cum afi aflat acest Iucru? fl perie, precum intifa O8;” pamint, razele intreba mirat fratele meu. acoperiti cu un s ae ‘cercarea se poate -— Eu, cel s&rac in virtute, raspunse ci nu mai vatéma gi in cilugérul, cercetind indeaproape mestesu- face. < mirodenif aur, apa ~-gurile’ tainice al alchimisi, am dobindit | Calugérul sé mirodeniile atone ‘lees -priceperea de a descoperi Iucrurile fer- de jad si celelalte Licori, dup mecate. In timpul z _ binecuvinttate’ case se zuie, iar in mopfile cu lund casa este invi- Jaité intr-un abur ‘rogietic. Or, aceste semne aarat c& aici se aflA a oglind’ fer- ecaté. Sint doi ani de cind urmérese Gf du se mai arith pe acolo, Am facut Sate aceste incercari gi n-a fost una Jui Juiciang. : : ener jujub, batrh nu-i céste'semne, si acum am ales o zi priel- un arbore de jujub, iit de gros) ic, in nadejdea de a o vedea. mai stia vista $1 ou Un me ameni mu eat ‘Fratele meu fi aduse oglinda, pe care Sneit, nici patru sau cin Alugérul o primi cu mare cinstire si in- fi_putut euprin “cepu si joace de bucurie la vederea fele. Sé_statornich® sului, imainte de asi © AceastA oglind’ are cfteva insus nou cirmuitor al {inutulu, boiyertfe aces u totul neobignuite, de care domnia voas- Sas eee teeta er fi fest ormictt de | nu Aavefi incd cunostinfi, spuse cilu- ‘tui copac, ciici altfel or ot vttind ¢& dubu- arul. Unsd cu alifie de aur, presirat& tot felul de nencr nee ealasl poi cu pudra de perle pisate si tinut’ tile care se Zicea eel inchipuirii local- E bétaia soarelui, oglinda anunci raze nu_ erat Set soe an i pas Fea Dot sirtbate prin’ zidurile si perefi nicilor, jan, Gar toli dregatorii gi sluji- ee Eee torii_m& rugara s cinstesc si eu datina, sicum nu ma puteam impotrivi, am primit, Dupa aceea, cumpéinind eu in sinea mea cA acest copac ar putea s& fie totusi slasul wreunui duh inzestrat cu puteri vrjite, de vreme ce nimeni n-a cutezat pind acum sil taie, am atirnat in tain oglinda ferme- cati in frunzisul copacului. La a’ doua straji din moapte, in ata ocirmuirii se auzi o bubuiturd inspdimintiitoare, ca de trisnet. Am sarit din pat si m-am uitat pe fereastri si vid ce se intimplase, Affaré se stirnise o furtund © besa de nepatruns stiruia prety deni, doar copacul se indilfa in bataia ful- gerelor $i a ‘trasneielor, luminat de sus pind jos ca o torfi. Dimineata, la rida- cina copacului zicea un ganpe’ urias, cu solzi purpurii, cu coadi rosie, cu capul verzul $i cu coarne albe, care avea inscris pe frunte semnul ,,vang“ — adicd ,,rege“, Sarpele era mort, cu trupul strapuns de nenumérate rimi, Am dat jos oglinda din- tre ramuri si am poruncit ca garpele si fie ars in afara tirgului, iar copacul sa fie taiat. Capacul se dovedi a fi scorburos pe dinduntru. Sub rédacinile sale se gsi © vizuind adinca si larg’, care pastra ined urmele lighioanei. Am astupat groapa si de atunci nici un fel de duh necurat nu s-a mai ivit prin acele locuri In aceluiasi an, aflindu-ma in fruntea finutului Juicing ca cenzor im- 28 pératese. gi find mare foamete in tard, cu imp&rSteascé. imputernicire am: porun- cit si se deschidi hambarele ocirmuirii si magaziile cu brand ale ostirii gi si se im- pari grine mulfjimii infometate din. pro- vincia Habei. Foametea a fost urmata de care loviri indeosebi finu- slujba mea se ala, un egilor pe nume Djang Lung-dzi gered de prin partea locului, a ‘cérui numeroasi familie, alc&tuita din. citeva zeci de suflele, cra chinuité intr-una de tot felul de boli, Facindu-mi-se mila de bietul om, am luat oglinda si Lam dus-o acasa, poruncindu-i s-o scoataé la iveali numai noaptea, Sub razele oglin- zi, bolnavii din casi se ridicaré din pa- turile lor. Ei istorisira cu mare uimire cum. Lung-dzii se apropiase de ei finind’ in mind ceva rotund, precum luna pling, > din care se revarsa o lumina rece, ca de gheat’, care le r&cori maruntaiele, Fier- Dinlelile de care sufereau incetard gi pind seara bolnavii se insén&tosira. =e Socotind ci oglinda n-ar avea_ nimic de pltimit, iar eu as putea veni in aju- torul mulfimii, am poruncit ca ea 's& fie luat&.si purtaié in taind pe la casele oa- menilor. Dar in aceeasi ‘noapte, din: la- dita in care fineam oglinda razbatu) un vaier prelung, care se auzi pind departe si care nu inceti multé “vreme. Ace jucru mi se péru intru totul ciudat, Dimi neaja, Djang Lung-dati veni gismni ‘ er simi spuse: ait, Rospiea aceasta mi s-a infdtisat me nom cu cap de dragon si trup de inpe, ‘purtind o tichie rosie si le. Vreau sa-fi cer si eu, Ja rindul m {mk slujesti, Spunesi ‘stapinului ae BL ie jerle cA nu-i pot dmplini ect eras de care suferd acesti cameni ‘care eau Lieut vinowath Dene eae a u t Le we ma si Si ma impotrivese cerului ? Molima ‘ye foment “oricum peste o luni, asa incit Tost ‘si-mi pricinuiase’’ suparare“ Socotind aceste vorbe cum nu se poate as ate si mai uimitoare, am oprit lat preumblirile de noapte ale zit Si intr-adevir, Juna -urmnatoare as 1cepu treptat si se istinga, intoc- cum i se spusese in vis dregitorului zecelea an al domniei Mari Ocir. — ‘Traim vremuri de -vremy mare neonthduials, : Gimmie sint pretutindeni mfesate Inari Acum fi-ai gisit si pleci ? “upfar’ de asta, nu uita c& sintem frati de singe si cé nu ne-am despirtit niciodata pentru mai multé vreme, A te avinta fntr-o astfel de calatorie e ca si cum ai porni pe ultimul téu drum. in vechime, Sang Dzi-ping a plecat in pelerinaj spre ei cinci munfi sfinti, si nici pind astazi nu s-a aflat de soarta lui. Daci vei pasi ‘acestui prea cinstit om, imi o durere fri margi vorbit gi am izbuenit in plins. Dar fratele meu spuse : — Hotirirea mea e luat& si mu mai ¢ chip si dau fnapoi. Tar ‘tu ai ajuns astizi un om destoinic si ti-ai cistigat cinste in lume, e toomai pentru ci te-ai célit in incereirile viefii. Caci aga cum spune si Confucius : ,,Birbatul nu trebuie sd se abat& de la vrerea sa. Si, la drept vor- prefuieste viata omului ? O sut& el mult, dar o sut{ de ani se sourg intr-o clipitd ! Oamenii, cind capata ceca ce-si doresc, se bucura, iar cind nu-gi pot implini vrerile, se intristeazi, A-ti urma insi cu suflepul impacat chemarea, iat& virtutea celor intelepti ! Cu mihnire in ‘suflet si cu lacrimi in ochi mi-am luat ramas bun de la fratele meu. — Inainte de despirtire, ag vrea si te rog ceva, mi-a spus el. Oglinda ta pre- tioasi nu este lucru paimintean. Plec acum Ja drum lung, urmind a strabate locuri st c — Tie ffi dau orice mi-ai cere, fara nici o parere de rau, ixam spus dindu-i oglinda, Pratele meu pleci si multé vreme n-am avut nici o veste de Ja el. Abia in cea de a sasea luna al clui de al treispre- zecelea an al demniei Marii Ooirmuiri, el se reintoarse la Ceangan. Inapoindu-mi oglinda, imi spuse : — Oglinda aceasta este un lucru cu adevirat minunat ! Dupi ce m-am des- parfit de tine, am pornit mai intii spre muntele Sungsan, ureind pieptis coaste stincoase si asezindu-mA si-mi trag su- flarea pe bolovani de jad. Intr-un rind, pe inserate, am ajuns inaimtea unei va- giuni inir-o stined, aledtuind un fel de inc&pere de piatra, in care s-ar fi putut adaposti_ vreo pairu-cinci oameni. Am intrat induntru si m-am hotirit si innop- tez acolo. Bra : aducea a cilu- gir din_finuturile de apus si care se humea San Gung si altul miruntel de stat, cu obrazul rotund gi ne; parul a 4 sprincene stufoa numea Sang. — Cine-i acolo ? Intrebara ei. a2 — Un drumef in ciutare de locuri sir ratice, de pesteri si de ciudatenli d fot felul, le-am raspuns eu. ae Cei doi.se agezari aldturi de mine § incepurim s4 stim de vorba, Spusele lor mi se pérea ci ascund un anume tile banuielnic si, cum toati purtarea lor imi aparu neobisnuité, m-am gindit ci ar putea fi niscai duhuri necurate. Am in-; tins deci mina pe furis $i am scos oglinda din desag&, De indatd ce-i atinse lumina oglinzii, cei doi isi pierdurd graiul si se prabusira la pimint. Maruntelul se pres- chimba intr-o broasci festoasa, iar célu- garul intr-o maimufa. Am atirnat oglinda pe peretele stincii gi, pind la ivirea zorilor, cele doua viet&fi pieriré. Broasca era aco; perit& cu o carapace verde, iar maimuta cuo blanialbi. . * es Am strabitut apoi munfii Dzisan, am ‘recut riul Ingsui si am ajuns in finutul — Taihd, unde m-am dus si vad Fintina de Jad. In apropierea fintinii se afla un iaz adine, cu ap verzuie. Intrebind un taie- tor de lemne despre acest iaz, am aflat c& acolo isi are sdlagul un duh ifricosa- tor, ciruia localnicii ii aduc jertfe de opt ori pe an, rugindu-l si-i fereascd de ni- pasté. Dac& jerticle se abat vreodati de Ja rinduiala statornicita, din iaz se ridicé nori negri si se stirneste furtuna cu grin- dina, care rupe digurile si zdgazurile. a = 0.280 Am scos oglinda si am Andreptat-o spre. ~ jaz. Apa prinse s& se involbureze §f in strig’ bolnava. bubuit n&prasnic cutremuri p&mtinital, Din patul ei se pravali un cocos mare, [ Decdatai ‘apa din jaz fipni toaté m sus, | +4 ide moarte, Se dovedi eff era un 0- | cizind pe pimint la o depirtare de vreo | Tsun al st&pinilor, pe care-l aveat Goud sute de pagi. Pe fundul secat al!la~ | °° PES sapte-opt ani, « cului zicea un ‘peste lung de mai bine ‘Vind apoi sismi-urmez drumul spre de un djang si gros cit un brat de om. ceta ie 1a iexed co Weevil ool Capul i era rosu, fruntea albi si-trupul, | fimuturile pormisem sf trec fluviul cu in de pete negre si galbene, n-avea solzi, | Mare, areptul oraguiui Tangdjou, cind Pielea fiindu-i acoperiti de un fel de | barca in ori negri se adunara deasupra ‘mizga. La infatisare aducea cu un sarpé, oe dezlintui o furtund néprasnici. dar pe frunte avea un corn ca de dra~ Gastinata de valuri, luntrea isi pierdu gon, iar botul fi_ era ascutit, ca de stiuca. = i stitea gata si se rastoarne. Se zbitea in mil, cu trupul scinteind in Qe tuat ‘atunei oglinda in mind si-am bitaia soarelui, dar de scipat n-avea cum | Am luat 2 supra’ fluviului, In sa scape. Cici, gindese eu, ena un fel de deere ara doven\ impede ca sanpe de ap, care pe uscat devenea cu eae eee reieeadu gt ‘adincurile pi totul neputincios. Pestele fu tdiat si pri- , ici. Vintul conteni, valurile se fit. Carnea lui era gras si gustoasi si seurt’ vreme, am ajuns pe indestula cu hrand pentru citeva’ zile. De acolo am pornit spre Biendjou. Cir ‘ i muitorul cettii; pe nume Djang ‘Ti, avea ‘Am urcat dup& aceea piscul Tiifang 0 fiicS bolna Vine Lau ucis pe feciorul cu creasti! itirindu-m’ pe povir- care de cum ‘se insera | din munfii Asan, cijiirindu-ma pe povir- incepea si tipe chinuita de dureri grozavs, nijull prépastioase 3l pltemnetnd Pei ‘a_ciror pricini n-o gtia nimeni. Dups pen adiincl |i ole es Burgi cite mi s-a spus, fata era bolnava de mai Se ae a eee ey bine de un an. In timpul zilei era linis- mi-au atinut calea. ye ee pentru , Chinurile tneepeau numai o dat cu eee zit. 'lsarea noptii. Raminind peste noapte in ca pisirile si ursii s& fuga ing casa cirmuitorului, de indatii ce am au- it-o pe fati fipind si vaitindu-se, am 4 Denumire ‘a Sluviulul Tangdzt,. pe care Fees oglinda si-am indreptat-o asupra ei. considera hotarid natural intee nordul gi sudul Pe cind treceam fluviul Djadziang; an | fost pringi in larg de fluxul mari. Mugetul valurilor se fécea auzit pind Ja sute de li! departare. — Valurile sint prea aproape si nu mai putem inainta spre miazizi, spuse barca- giul. Daci nu ne inapoiem degrabi 1a farm, ne vom sfirsi zilele in burfile pes- tilor. ‘ _Aim scos oglinda, indreptind-o spre flu- viu. Valurile incremenira locului, cu cres- tele indljate, ca niste nori neclintifi. Apele fluviului se traserd la o parie, fa- cind roaté imprejurul barcii la o depar- tare ‘de mai bine de cincizeci de pasi. Apa deveni limpede gsi putin adinca. Broagte festoase $i crocodili se imprastiarA care incotro. Barcagiul ialji pinzele si un vint prielnic ne purtd de-a dreptul spre firmul de miazizi. Privind dupa aceea indarat spre locul unde ne aflasem cu citeva clipe in urm&, am vazut valuri uriase, inalte de peste zece djang, zbu- ciumindu-se in viltoarea fluviului, Jar dup& ce am zébovit o vreme prin acele -locuri, am ureat munfii Tientai, desfaitindu-mi ochii cu privelistea a tot felul de pesteri si de povirnisuri stincoase. Umblind noaptea prin munfi si prin. vai, 1Un It are aproximativ o jumatate de isilometry. 36 : t | fineam oglinda in mind, jar lumina ei era atit de stralucitoare, incit se putea zari fiece firicel de praf, pind la o suta de pasi departare. La trecerea mea, p&- s&tile adormite se trezeau, fignind spe-" yiate din cuiburile lor si invaélmasindu-se deasupra padurii. Urmindu-mi cMlétoria spre Huidzi, am / intinit in drum un om_cu totul neobis-. nuit, pe nume Djang SS-luan, care imi tilm&ci vechea scriere ,,Socotirea zile- lor anului poirivit cu miscarea_stelelor, — in mouA parti“, precum si alte feluri de socotive a vremii si tainele magiei. fe Pe drumul de intoarcere, trecind prin oragul Udjang, lam cunoscut pe ciluga- rul_ da¢ Si Dzang-bi, care stapinea® mestesugul descintarii cutitelor si a focu- Jui. Stind de vorbi cu el despre felurile si rinduiala vircolacilor sia duhurilor, cilu- girul Si imi povesti e& Li Dzing-sin; supraveghetorul hambareler _ ocirmuiri din tirgul Fangceng, are trei fiice stapi- nite de duhuri, cSvora nimeni nu le poate: | gasi leacul. Si cum un vechi prieten ‘al meu, Sau Dan, un om cum nu se poate mai destoinic, era chiar judele acelui tirg, am pornit intr-acolo. Sau Dan porunci unui slujitor si-mi arate odaile in. care voi locui, dar eu l-am oprit si i-am spus ci as dori si trag la familia supraveghe- torului hambarelor, Li Dzing-sing. Acesta i primi cu bucurie si ma gaz- 387 i tine... Jeti el despre boala fiicelor sale : . fiice ale mele stau im- _ Preund, intr-o arip§ deosebita a casel, In lecare zi, pe inserate, ele incep si se _Gileascé si sh se sulemeneascd, Dupa Seer svareluy retrag in odaia lor si : lumingrile. Apoi, dinduntr w foapte si rite infundate, Dimineala, a le desteptim noi, ciici altiel Se Bot treat singure.. Slthese vind eu Ochil, dar dack incere si le oprese si se ai_gitteascd, mi ameninta cA or sh-gi | c& or sé se joare, de bambus, astiel incit totul si re, aainal inainte, Dupa astinjitul soa- Ba si-mi spund ci fecel iu terminat ou sulemenitul si au intrat sss=O, barbatul meu ! i-au ueis bir- batul ! Dar nu se vedea nimic neobisnuit. Am lsat oglinda atirnaté in odaie pind a doua 2; dimineata. Cind se lumina de ziui, am gisit acolo un gobolan lung de un ci si trei-patru funi, fri un fir de par pe trup, un soarece, tot fai par, mare si gras de vreo cinei dzini si o sopirlé groasii cit mina omului, eu trupul acope- rit de solzi lucitori, care striluceau cu sclipiri de toate culorile, cu capul impo- dobit cu doud coarne, lungi de o juma- iate de tun si avind o coadé lung’ de mai bine de cinei funi, Vietatile z&ceau moarte ling’ o gaurd in peretele inc&perii. Din ziua aceea, fetele se insinatosir& pe deplin. narind cind virfuri de munte, innoptind dru si dormind pe iarbi, sub cerul Tigri gi leoparzi mi-au_aratat coll cali si Iupi mi-au adulmecat urma, dar era de ajuns s&i fulger cu oglinda, pentru ca fiarele si se faci nevazute. C&rturarul Su Bing, care triieste ca un sihastru in muntii Lusan, este un_om cu multa stint’, adine cunosctitor all ,,Céir- ‘un dain reprezinti ceva mai mult de o jumatate de kdlometru. 39 see fii Schimbarilor“ gi inzestrat cu darul ptr-o zi el mi-a spui fAcuse nevazuta. Habei, am visat intr-o noapte cA oglinda ciptase glas si-mi vorbea astfel: ,Nu | dup’ mulls vreme voi parzisi Tumea “oa | le frate, care leat arate mi Intoarce-te degrabi ‘Ceangan“. In vis i-am fagaduit sa-i impli- nese dorinja, Ziua urmitoare, amintin- du-mi de acest vis pufin obisnuit, am fost cuprins de mare tulburare gi am porn't fri zibava pe drumul spre Ceangan. iati, mi-am finut fagiduiala pe care am fieut-o oglinzii si ma aflu acum ta! M& tem insi c& in curind vei pretioasa oglind’. Citeva Tuni Vang Dzi plecd spre Hadung. In al itrei- sprezecelea an al domniei Mari Ocirmuiri, in ziua a cincisprezecea a celei de a saptea iin Jadifa in care pistram oglinda se auzi un vaier plin de tristete, La inceput 40 Qe ISTORIA MAIMUTE! ALBE ASUPRA CAREIA “DZIANG: DZUNG A PASTRAT TACERE In ultimul an al domniei Marii Infratiri din vremea dinastiei Liang, comandantul Lin Dzin fu trimis in fruntea unei ostiri si limisteasc’ finuturile rzvritite din tniazivzi. Inaintind pind la Guilin, el in- frinse ostirile lui Li Su-ciu si Cen Di. Un alt comandant de osti, pe nume "Ouiang Ha, se indrepté pe drumul cel mai scurt spre Ceangli si supuse toate triburile care locuiau acolo fn ipesteri, pi- trunzind adinc in finuturi siilbatice si pline de primejdii. Ha igi adusese cu el gi sofia, 10 frumusete gingas’, cu piclea alb’ ca spuma laptelui. Una din cipeteniile sale fi spuse : — De ce afi adus o asemenea grumu- sefe de sofie pe aceste coclauri? Aici triieste un duh care ripeste femei tinere, indeosebi pe cele frumoase, S-ar cuveni s-o p&zifi cu mare grija ! “HA se tulburd foante tare, Noaptea in- conjura casa cu ogsteni, iar pe sofia sa © ascunse in inciperi tainice, cu usile .ferecate gi sub paza a zece roabe. Dup& apusul soarelui un vint neguros se stirni din senin si se lasi o bezn de nepatruns, dar pind la straja a cincea nu se intimpli nimic. De oboseald, paznicii incepura s& motiie, Deodaté li se araté ceva ica o nb luca si femeia disparu din incdpere. Usile ramésesera ferecate sinimeni nu putea pri- cepe pe unde iesise. SA plece in ciutarea ei noaptea, in munti, era peste putin{’. Ne- gura era atit de deasd, incit nu se zirea nici la ‘un pas departare. Dar nici cind se ivira zorile nu izbutiri si gliseasc’ vreo urma. Ha era tare minios si indurerat si se legi si nu pardseasci finutul pind nu-si va gisi sotia. De aceea, sub cuvint cA s-ar fi imbolnavit, isi asezi tabiira in acele lo- curi si porni zi de zi si cutreiere in cau- tarea ei toate cele patru ziri, stribatind drumuri Iungi si primejdioase. Trecu o luna, cind, o data, la o suta de li departare de tabard, in mijlocul unor {ufisuri dese, comandantul gsi papucul brodat al sotiei sale. Desi stricat de ploi si de vmezeali, era usor de recunoscut. HA prinse pared noi puteri gi isi relud cdiu- (rile cu sporita. staruinté. Dupi ce alese treizeci de ostasi si lui cu el merinde, porni la drum, innoptind in pesteri si min- cind pe unde apuca. In zece zile, HA si ostenii sii strbSturi cale de vreo suti de li, cind, in cele din urmé, zirird undeva spre miazizi un munte acoperit de codri 43 desi, cane parea de netyecut, Cind ajunser& mai aproape, le tiie calea un riu adinc, care inconjuva muntele de jur imprejur ca un briv. Doborira busteni, cu ajutorul cdrora trecura dincolo, Undeva, sus, prin- tre pidurici dese de bambus, pe colful unei stinci cu coaste epezi, licdrea ceva osu. Se féceau. auzite glasuri si risete. Agatindu-se de liane si ajutindu-se cu fringhii, ostenii se cafararé pas cu pas pind sus pe stined. Acolo se deschise inaintea lor © poiana cu arbori rminunati, orinduifi in siruri drepte, printre care cresteau flori din sojuri vestite. Pe jos inverzea o iarb& bogat&, ce acoperea pémintul ca un covor moaie. O tihnd si 0 pace nepimintean& domnea in jur. Spre rasdrit se indljau porti de piatra, indiratul cirora se pli bau, rideau gi cintau nenumirate femei, imbr&cate In vesminte de mitase in cu- lori vii. Zarindu-i pe cei veniti, ele se gi ramaseri locului tAcute. Cind ostenii ‘se apropiara, femeile fi intrebar’ : — Ce va aduce incoace ? Ha le rispunse. Femeile se privirS una pe cealalté, iar apoi spuserd, suspinind : — Sofia dumitale se afl aici de mai bine de o luna. Acum zace bolnava in pat, dar te vom duce la ea s-o vezi. Trecuraé prin portile ale c’ror canaturi erau faicute din trunchiuri mari. Indun- tru se aflau tei pesteri mari, ca ni 7 te sili, Pe lingd pperefi se ingirau paturi im- 44 seremsemeroeiai podobite cu cuverturi bogate. Sofia lui H& ziicea pe un culcus de piatra, aster- nut cu rogojini irumos impletite, iar’ fnaintea ei se gaseau bucate alese si rare. Dar cind H& didu si se epropie de’ ea,’ femeia intoarse capul si-i porunci cu’ un semn al miinii si se indeparteze. Aiunci celelalte femei dl lamuriré — Noi sintem in voia stdpinului: nos-” tru. Unele ne aflém aici.de mai bine de_ zece ani. Aceste pesteri. slujesc drept © lacag unui duh puternic, céruia nici o suta de osteni nu i-ar putea tine piept. Norocul domniei tale ci stapinul nus-a intors inci. Plleaci de-aici cit mai repede ! Dar daca vei aduce doud butii cu vin tare, zece clini gragi si mai multe fringhii groase de cinepa, te vom ajuta si-l omori, El se intoarce intotdeauna la amiaza, asa incit vezi de nu mai z&bovi. Te vom as-_ topta peste zece zile. Ha le didu ascultare si plecd de. in- dat& Facu-apoi rost de vin vechi, de ciini si de fringhii si se inapoie in ziua sorocita. Atunci femeile fi povestiré ce au pus © la cale. - — Duhului fi place vinul si e mereu.’ beat crité. Cind se imbata, obisnuieste sa se laude cu ‘puterea lui gi ne sileste s&-i jegim de pat miinile si picioarele cu frin- ghii de matase, dup& care rupe legAturile cu o singuré miscare. O dati insi l-am 45, legat cu o fringhie impleti oricit s-a opintit, n-a putut si se slobo- - zeascé. Acum o si impletim, fringhiile de einep& cu matase gi o sil legim de n-o si mai fie in stare si se desfaci. Trupul siu este peste tot tare ca ofelul, Are doar un singur loc slab, pufin mai jos de pintece, pe care-l fereste cu mare grij&. O lovitur’ de sabie in acel loc n-ar putea si indure. Femelle il petrecurd apoi pe HA la o stincd ce se afla undeva mai la o parte, si-i poruncira cu tarie : . — Aici este c&mara cu -bucate, As- cunde-te induntru gi stai Ja pind’ in ta- cere. Noi o si-i punem vinul printre flori, clini o si-i imprdstiem prin p&dure. ‘Cind viclesugul nostru s-o prinde, te che- “mim indaté. Atunci, si nu zibovesti ! _ HA ffcu ‘ntocmai. cum i se spuse si as- tepté finindu-si risuflarea. amiazé, deasupra muntelui ‘se ivi eva alb, ca un scul de mitase plutind in vazduh, care se las apoi lin la pamint, rept in fata pesterii. Dupa o clipé aparu b&rbat Inalt de mai bine de sase pi- joare, cu o barb’ frumoasa, imbracat in ‘vesminte albe si cu un toiag in mina. Dupa ce imbritisi toate femeile, iesi afari, Zirind ciinii, se arumed cu lico- ie asupra lor si-i,sfisie in buciifi, sor- pindu-le singele si inghifind halci intregi de carne, pind se satura. Cu zimbete im-. in trei $f 77 bietoare, femeile se intreceau sa-i toarne vin in cupa de jad. Dupa ce ispravi citeva vedre de vin, se Jas puntat de subsuori in pester’, de unde rdsunaré in curind chiote de veselie. Intr-un tirziu, HA auzi semnalul stiut. Fara si mai stea pe ginduri, se napusti jnduntru cu arma pregatité in mind si se trezi fnaintea unei uriase maimute albe, legati de pat cu toate cele patru labe. Dind cu ochii de om, maimuja slo- bozi un urlet si prinse si se zbata, cu ochii scipirind fulgere, trudindu-se sa desfaci legaturile. HA izbi din rasputeri, dar sabia Iuneci de pared s-ar fi lovit de fier sau de piatraé. Atunci impunse maimuja mai jos de pintece si lama pitrunsé adinc in trup, fisnind afara cu © improsedturé de singe. — Cerul m-a biruit, nu tu! urlé mai- muta. Femeia ta a rimas grea, dar s& nv-i ucizi pruncul. El va sluji cindva sli- vitului imparat si va aduce faimi neamu- lui tau. Cu aceste vorbe, maimuta isi daidu suflarea din urma. HA scotoci prin pesteri si gisi mul- time de vase prefioase, lucruri rare gi tot felul de minunitii, rinduite prin cotloane si pe mesu{e. Tot ce prejuiese oamenii putea fi gasit aici, Mai erau apoi multe vase cu mirodenii scumpe gsi doud s&bii de mare pre}. Erau treizeci de femei de a7 gj US lS llc eC le ler ll ee Ure llULaeeE lUeSTllUmLeelUmeO © nespusi frumusefe, care se aflaserai sub st&pinirea duhului, si nici una nu era acolo de mai mult de zece ani. Ele ii povestira cd multe femei a céror frumusefe, ince- puse sd paleasc, au dispirut nu se stie unde. In afari de maimu{a, nu mai vazu- seri pe nimeni. Maimuta fcea totul sin- guré. Dimineata se imbiia, isi punea pe cap 0 tichie si se imbrica alit vara, cit gi iarna cu vesminte albe, neimpodobite, croite dintr-o mitase ugoaraé. O bland alba si asad acoperea tot ‘trupul. Cind era acasé, citea mereu pe tiblibe de lemn niste semne neinjelese, aseminitoare parc& cu scrierea de pe amulete sau peceti ; cind ispriivea de citit, ascundea tiblifele sub 0 seari de piatra. ilele insorite maimuta dansa ou cele dou’ sabi, pe care le rotea ca un fulger imprejurul trupului, incin- gindu-se pare

    S-ar putea să vă placă și