UNIVERSITATEA TEHNICĂ „GHEORGHE ASACHI” DIN IAŞI

FACULTATEA DE INGINERIE CHIMICĂ ŞI PROTECŢIA MEDIULUI „CRISTOFOR SIMIONESCU”

PROIECT
la
ELEMENTE DE INGINERIE MECANICĂ

STUDENT: POPOV TATIANA

GRUPA: 2203

AN UNIVERSITAR: 2020-2021

1
 Tema de proiectare
Nr. temă : 18.

Să se proiecteze un recipient cilindric de stocare situat pe circuitul unui fluid sub

presiune.

Datele iniţiale de proiectare sunt:

 Masa utilă de fluid stocată în recipient : M = 287 [ kg ]
 Densitatea fluidului : ρ = 800 [ kg/m3 ]
 Gradul de umplere a recipientului : Gu = 75 [%]
 Presiunea fluidului din recipient : p= 3 [ bar ]
 Materialul tablei recipientului : K47
 Temperatura fluidului din recipient : t = 350 [℃]
 Viteza de intrare a fluidului în recipient : V i = 1,4 [ m/s ]
 Debitul de intrare a fluidului în recipient : Qi = 1523 [ l/min ]
 Viteza de evacuare a fluidului în recipient : Ve = 1,7 [ m/s ]
 Debitul de evacuare a fluidului în recipient : Q e = 1857 [ l/min ]

Schema recipientului :

Pe schemă au fost făcute

următoarele notaţii:

1 – fundaţie
2 – placă de sprijin
3 – picior
4 – orificiu de evacuare
5 – fund
6 – virolă
7 – gură de vizitare
8 – orificiu pentru manometru
9 – orificiu de admisie
10 – flanşe
11 – îmbinări şurub – piuliţă
12 – flanşă pentru supapa de
siguranţă

2
 Memoriu justificativ de calcule

1. Determinarea dimensiunilor de gabarit ale recipientului, notând :

Vu - volumul util
Vt - volumul total al recipientului
Gu- gradul de umplere
2. Calculăm volumele cu ajutorul formuelor:
𝑴 287 kg
Pentru Vu = ; Vu =
800 kg/ m3
= 0,358 m3
𝝆

𝑽𝒖 0,358 𝑚 3
Pentru Vt = ∗ 100 % ; Vt = ∗ 100 % = 0,477 m3
𝑮𝒖 75 %

𝑀𝑢
3. Considerând virola nomală : ⁓ 1,5
𝐷𝑖

4. Cunoscând faptul că virola, mai bine spus volumul ei reprezintă 90% din volumul
recipientului. Efectuând toate calculele rezultă că diametrul interior al recipientului
𝟑
are formula: Di = 0,9∗ √𝑽𝒕.

3
Obţinem Di = 0,9∗ √0,477 𝑚3 = 0,702 m = 702 mm 700 mm

Valoarea Di obţinută a fost transformată în milimetri şi s-a rotunjit la cea mai

apropiată valoare din diametrul existent STAS 7949-98.
Din acelaşi STAS se extrag dimensiunile şi capacitatea pentru fund şi capac.
Înălţimea părţii cilindrice pentru fund şi capac va fi:
40 , 𝑑𝑎𝑐ă 𝐷𝑖 ≤ 1000
Partea cilindrică pentru fund şi capac este → h ={ 60 , 𝑑𝑎𝑐ă 𝐷𝑖 ≤ 1500
80 , 𝑑𝑎𝑐ă 𝐷𝑖 > 1500

Observaţii:
 Numărul de zecimale înscrise după virgulă nu trebuie să depăşească precizia
instrumentului de măsură.
 Cifrele cu semnificaţie fizică sunt însoţite de unităţi de măsură.
 Orice valoare rotunjită sau standardizată intră în calculele următoare numai cu
valoarea din urmă.
 Orice valoare rezultată din calcule trebuie imediat comparată cu valorile reale ale
unor construcţii cunoscute.
3
 Raza maximă a bombamentului

Conform STAS 7949-98 şi a valorii Di rezultă că înălţimea părţii cilindrice pentru fund şi
capac va fi 40 mm.
Raza maximă a bombamentului este calculată cu formula:
𝐷𝑖2
Rmax = , unde hi este definit conform STAS 7949-98 şi are valoarea de 175 mm ,
4 ∗ ℎ𝑖
pentru Di = 700 mm.

(700 𝑚𝑚 )2
Rmax = = 700 mm
4 ∗175 𝑚𝑚

Calculul înălţimii virolei

Notăm cu Vi - volumul virolei iar Hv - înălţimea virolei.

Vt = Vi + 2∗V2
𝑉𝑖 = 𝑉𝑡 − 2 ∗ 𝑉2 4 ∗ (𝑉𝑡 − 2 ∗ 𝑉2 )
2
π ∗ Di } → 𝐻𝑣 =
𝑉𝑖 = ∗ 𝐻𝑣 𝜋 ∗ 𝐷𝑖2
4
,unde V2 este definit conform STAS 7949-98 şi are valoarea de 60,4 dm3 (0,0604 m3) ,
pentru Di = 700 mm iar h = 40 mm. ( Hv - înălţimea virolei)

4 ∗ (0,477 𝑚3 − 2 ∗ 0,0604 𝑚3 )
𝐻𝑣 = = 0,926 𝑚 = 926 𝑚𝑚
𝜋 ∗ (0,7)2
4
5
 Calculul grosimii peretelui virolei

Virolele se confecţionează din tablă laminată prin rulare pe dorn şi încheiere prin cordon
de sudură longitudinală.

Grosimea peretelui virolei se calculează cu relația:

Sp = So + C1 + Cr1
unde Sp – grosimea reală a tablei şi este din şirul de valori normalizate de grosimi a tablei,
din mm în mm : 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11,12, 14, 16, 18, 20, 22, 25, 28, 32, 36, 40, 45, 50, 55, 60;
So – grosimea rezultată din calculul de rezistență;
C1 – adaos pentru coroziune;
Cr1 – adaos de rotunjire, pozitiv, până la cea mai apropiată valoare de grosime de tablă din
şirul de valori normalizate.

6
 Calculul de rezistenţă

S0 se calculează din condiția de egală rezistență la solicitarea de tracțiune a materialului

tablei cu materialul de adaos din cordonul de sudură:

𝑝 ∗ 𝐷𝑖
𝑆0 = 𝜎𝐶𝑏
2 ∗ 𝑉 ∗ 𝐾1 ∗ 𝐾2 ∗ 𝐾3 ∗ −𝑝
𝐶𝑠
unde: p – presiunea din vas;
Di – diametrul interior;
V – coeficient care ţine seama de tipul sudurii;
V = 0,8 – sudură cap la cap, solicitare tip tracţiune;
K1 – depinde de precizia încărcării;
K1 = 1
K2 – depinde de controlul sudurii;
K2 = 0,8
K3 – depinde de șocuri și vibrații;
K3 = 1
𝜎𝐶𝑏 – limita de curgere a materialului tablei;
Cs – coeficient de siguranţă.

Calcului se efectuează pentru 2 situații:

1) Pentru funcționarea normală.
S0 trebuie să reziste până la sărirea supapei de siguranță. Normativele ISCTR prevăd
reglarea supapelor de siguranță la o presiune de 10%.
Observaţie : p = 3 bar = 0,3 MPa.

𝑝 → 𝑝′ = 1,1𝑝
În relația de sus se înlocuiește {𝜎𝐶𝑏 → 𝑙𝑎 𝑡℃ 𝑑𝑒 𝑙𝑢𝑐𝑟𝑢 (350℃) = 171 𝑁/𝑚𝑚 2
𝐶𝑠 = 1,5

2) Proba de presiune.
Se efectuează cu apă la 20°C, la o suprapresiune de 50%.
𝑝 → 𝑝′′ = 1,5𝑝
În relaţia de sus se înlocuieşte {𝜎𝐶𝑏 → 𝑙𝑎 20℃ = 285 𝑁/𝑚𝑚 2
𝐶𝑠 = 1,2

7
 a) Calculul de rezistență pentru funcționarea normală:
1,1 ∗ 0,3 𝑀𝑃𝑎 ∗ 700 𝑚𝑚
𝑆0 = = 1,58 𝑚𝑚
171 𝑁/𝑚𝑚 2
2 ∗ 0,8 ∗ 1 ∗ 0,8 ∗ 1 ∗ − 1,1 ∗ 0,3 𝑀𝑃𝑎
1,5
b) Calculul de rezistență pentru proba de funcțiune:
1,5 ∗ 0,3 𝑀𝑃𝑎 ∗ 700 𝑚𝑚
𝑆0 = = 1,03 𝑚𝑚
285 𝑁/𝑚𝑚 2
2 ∗ 0,8 ∗ 1 ∗ 0,8 ∗ 1 ∗ − 1,5 ∗ 0,3 𝑀𝑃𝑎
1,2

Deci voi alege S0= 1,58 mm.

Adaosul la coroziune

Adaosul la coroziune se calculează după următoarea formula:

C1=Vc*τ
unde: Vc – viteza de coroziune, Vc= (0,02 – 0,2) mm/an;
τ – timpul de funcționare normală a recipientului, τ =(12 – 15) ani.
Luăm valori maxime:
𝑚𝑚
𝐶1 = 0,2 ∗ 15 𝑎𝑛𝑖 = 3 𝑚𝑚
𝑎𝑛
Sp = S0 + C1 = 1,58 mm + 3 mm = 4,58 mm → 𝑆𝑝 = 5 𝑚𝑚
𝐶𝑟1 = (5 − 4,58)𝑚𝑚 = 0,42 𝑚𝑚

Grosimea peretelui fundului şi capacului

Calculul este similar cu calculul grosimii peretelui virolei:

𝑝 ∗ 𝑅𝑚𝑎𝑥
𝑆0′ = 𝜎
2 ∗ 𝑉 ∗ 𝐾1 ∗ 𝐾2 ∗ 𝐾3 ∗ 𝐶𝑏 − 𝑝
𝐶𝑠
Întrucât 𝑅𝑚𝑎𝑥 = 𝐷𝑖 grosimea peretelui fundului capacului este egal cu grosimea
peretelui virolei → 𝑆𝑝 = 𝑆𝑝′ = 5 𝑚𝑚 .

Calculul diametrelor orificiilor individuale practicate în peretele vasului

Notăm: d1 – diametrul orificiului pentru gura de vizitare ,
d2 – diametrul orificiului pentru intrarea fluidului în recipient ,
d3 – diametrul orificiului pentru evacuarea fluidului din recipient ,
d4 – diametrul orificiului pentru racordarea manometrului ,
d5 – diametrul orificiului pentru supapa de siguranță.

8
 Pe aceste orificii se vor suda ștuțuri de forme și dimensiuni convenabile. Astfel pe
orificiile d1, d2, d3 se vor suda ștuțuri din țeava laminată STAS 9377-90. Deci diamentrele
orificiilor trebuie să fie egale cu diametrele exterioare ale țevilor, deoarece țevile se sudează
de perete sub forma de ștuț exterior.

d1 – gurile de vizitare sunt orificii ce permit intrarea și ieșirea unui om fără echipament
auxiliar. Ele au un diametru minim de 400 mm și o înălțime maximă de 250 mm.
406 𝑚𝑚, 𝐷𝑖 ≤ 1500 𝑚𝑚
Se alege d1= { 508 𝑚𝑚 , 𝐷𝑖 > 1500 𝑚𝑚
𝑁𝑢 𝑎𝑟𝑒 𝑔𝑢𝑟ă 𝑑𝑒 𝑣𝑖𝑧𝑖𝑡𝑎𝑟𝑒, 𝐷𝑖 ≤ 1000 𝑚𝑚
𝐷𝑖 = 700 𝑚𝑚 < 1000 𝑚𝑚 → 𝑅𝑒𝑐𝑖𝑝𝑖𝑒𝑛𝑡𝑢𝑙 𝑛𝑢 𝑎𝑟𝑒 𝑔𝑢𝑟ă 𝑑𝑒 𝑣𝑖𝑧𝑖𝑡𝑎𝑟𝑒

d2, d3 – se calculează din condiția de debit:

4 ∗ 𝑄𝑖,𝑒
𝑑2,3 = √ [𝑚]
𝜋 ∗ 𝑉𝑖,𝑒 ∗ 60 ∗ 103
4 ∗ 1523 𝑙/𝑚𝑖𝑛 4 ∗ 1857 𝑙/𝑚𝑖𝑛
𝑑2 = √ 𝑚 = 0,1519 𝑚 𝑑3 = √ 𝑚 = 0,1522 𝑚
𝜋 ∗ 1,4 ∗ 60 ∗ 10 3 𝜋 ∗ 1,7 ∗ 60 ∗ 10 3
𝑠 𝑠
Se rotunjeşte în plus:
𝑑2 = 151,9 𝑚𝑚 ≈ 159 𝑚𝑚
𝑑3 = 152,2 𝑚𝑚 ≈ 159 𝑚𝑚
′′
d4 – pe acest orificiu se sudează un ștuț special cu filet 𝐺𝑎𝑠1/2 exterior ;
𝑑4 = (4 − 7)𝑚𝑚 ; 𝑙 = 1,5 ∗ 𝐷 𝑖𝑎𝑟 𝑙1 = 0,5 ∗ 𝑙
′′
𝐷 = 𝐺1/2 = 20,955 ≈ 21 𝑚𝑚
𝑙 = 1,5 ∗ 21 = 31,5 ≈ 32 𝑚𝑚
𝑙1 = 0,5 ∗ 32 = 16 𝑚𝑚
𝑆𝑝 = 5 𝑚𝑚 𝑖𝑎𝑟 𝑑4 = 5 𝑚𝑚

d5 – se alege în funcție de diamentrul vasului:

,,
9 𝑚𝑚, 𝑓𝑖𝑙𝑒𝑡 𝐺𝑎𝑠1/4 , 𝐷𝑖 ≤ 1500 𝑚𝑚
,,
𝑑5 = { 12 𝑚𝑚, 𝑓𝑖𝑙𝑒𝑡 𝐺𝑎𝑠3/8 , 𝐷𝑖 ≤ 2000 𝑚𝑚
,,
15 𝑚𝑚, 𝑓𝑖𝑙𝑒𝑡 𝐺𝑎𝑠1/2 , 𝐷𝑖 > 2000 𝑚𝑚
𝐷𝑖 = 700 𝑚𝑚 → 𝑑5 = 9 𝑚𝑚
𝐷 = 𝑑𝑖𝑛𝑡 + 10 = 11,445 + 10 = 21,445 ≈ 22 𝑚𝑚
𝑙 = 1,5 ∗ 22 = 33 𝑚𝑚
𝑙1 = 0,5 ∗ 33 = 16,5 𝑚𝑚

9
 Alegerea flanşelor

Pe orificiile d1 , d2 , d3 - se sudează ștuțuri, iar în capul acestora, flanșe rotunde cu gât.

Pe flanșele rotunde cu gât se montează flanşe oarbe cu ajutorul șuruburilor. Etanșarea se
realizează cu ajutorul unei garnituri.

1 - peretele recipientului; 2 - ştuţ; 3 - flanşa rotundă cu gât; 4 - garnitură; 5 - flanşa oarbă;

6 - şuruburi; 7 - şaiba Grower; 8 - piuliţe; 9 - cordon de sudură.

10
 Alegerea flanşelor rotunde cu gât

În capul ştuţurilor de pe orificiile d1,d2,d3(gura de vizitare, orificiul de intrare şi orificiul de

ieşire) se sudează flanşe rotunde cu gât. Acestea sunt standardizate SR ISO 7005/1 – 2000.
Ele se aleg în funcţie de diametrul orificiilor şi de presiunea din recipient.

Suprafaţa Şurub
Ţeavă Flanşă Masa
de etanşare filet
c e
Dn d d1 d2 n*d3 d4 b h hi S r kg/buc
n15 0...0,5
150 159 265 225 8*18 172 18 48 12 4,5 10 202 3 M16 5,35

11
 Alegerea flanşelor oarbe

Pentru probe, flanşele rotunde cu gât sunt acoperite cu flanşe oarbe şi garnituri
corespunzătoare. Flanşele oarbe se aleg cu acelaşi Dn cu flanşe cu gât şi în funcţie de
presiunea din recipient.

Diametru
Flanşă
nominal Şurub Masa
d4 (filet) kg/buc
Dn d1 d2 n*d3 b C5 max.
max.
150 265 225 8*18 185 18 140 M16 7,51

12
 Alegerea flanşelor de legătură

Aceste flanşe se aleg în funcţie de diametrul recipientului, dar şi după următoarele

recomandări.
p [atm] b [mm]
Di d3 n Filet ≤ 2,5 30
≤ 1000 22 24 M20 ≤6 35
≤ 1500 26 28 M24 ≤ 10 40
≤ 2000 30 32 M27 ≤ 16 45
≥ 2000 33 36 M30 ≤ 25 50
≤ 40 55

𝐃𝟏 = Di = 700 mm
𝐃𝟐 = D1 + 2 ∗ Sp + (4 ÷ 6) = 700 + 2 ∗ 5 + 5 = 715 mm
𝐃𝟑 = D2 + (20 ÷ 30) = 715 + 25 = 740 mm
𝐃𝟒 = D3 + 2 ∗ d3 + 10 = 740 + 2 ∗ 22 + 10 = 794 mm
𝐃𝟓 = D4 + 2 ∗ d3 + 10 = 794 + 2 ∗ 22 + 10 = 848 mm
e = 5 mm

13
 Alegerea sistemului de sprijin

Vasul de reacţie se sprijină pe suporţi de fund STAS 5520-86. Dimensiunile suporţilor şi

modul de amplasare a acestora se alege numai în funcţie de diametrul nominal al vasului
conform tabelului. Se utilizează varianta A fără inele de armare.

Sarcina
Sp Ţeavă Masa
Dn max. pe r h a St d1 C1
[mm] d*S kg/buc
suport
700 12 4 270 76*6 220 140 12 26 25 3,10

14
 Calculul asamblărilor sudate

Să se verifice următoarele suduri:

1. sudura dintre fund şi virolă
2. sudurile dintre ştuţurile de pe orificiile d 1, d2, d3 şi peretele vasului
3. sudura dintre virolă şi flanşa aferentă necesară montării capacului

Verificarea tuturor sudurilor se face comparând efortul unitar efectiv din cordonul de
sudură cu efortul unitar admisibil din acelaşi cordon. Efortul unitar admisibil din cordonul de
sudură se calculează în funcţie de efortul unitar admisibil al materialului de bază cu relaţia:
𝐶𝑠 = 1,5
𝜎𝐶𝑏 = 171 𝑁/𝑚𝑚 2
𝐾1 = 1
𝝈𝒂𝒔 =
𝐾2 = 0,8
𝐾3 = 1
{ 𝑉 = 0,8
𝜎𝐶𝑏 171 𝑁/𝑚𝑚 2
𝝈𝒂𝒔 = 𝑉 ∗ 𝐾1 ∗ 𝐾2 ∗ 𝐾3 ∗ = 0,8 ∗ 1 ∗ 0,8 ∗ 1 ∗ = 𝟕𝟐, 𝟗𝟔 𝑁/𝑚𝑚 2
𝐶𝑠 1,5

1. În cazul sudurii (1), cap la cap a două ţevi se întâlneşte la sudura ştuţurilor orificiilor
din pereţii vasului. Se calculează cu relaţia:

𝑝 ∗ (𝐷 − 2 ∗ 𝑠)2 0,3 ∗ (700 − 2 ∗ 5)2

𝜎𝑠 = = = 𝟏𝟎, 𝟐𝟕 𝑁/𝑚𝑚 2
4 ∗ 𝑠 ∗ (𝐷 − 𝑠) 4 ∗ 5 ∗ (700 − 5)

Comparăm 𝜎𝑠 cu 𝜎𝑎𝑠 → 10,27 𝑁/𝑚𝑚 2 < 72,96 𝑁/𝑚𝑚 2 , 𝑑𝑒𝑐𝑖 𝒔𝒖𝒅𝒖𝒓𝒂 𝒓𝒆𝒛𝒊𝒔𝒕ă.

2. În acest caz nu putem calcula pentru sudura (2) deoarece recipientul nu are gură de
vizitare, iar sudura (3) şi (4) sunt egale (d2=d3=159 mm). Pentru a calcula sudura
utilizăm următoarea relaţie:
𝐹 ∗ √2,8 𝜋 ∗ 𝑑2
𝜎𝑒𝑐ℎ = , 𝑢𝑛𝑑𝑒 𝐹 = 𝑝 ∗
𝜋 ∗ 𝑠 ∗ (𝑑 − 2 ∗ 𝑠) 4

s reprezintă cel de la flanşele rotunde cu gât( din tabel s = 4,5).

𝜋 ∗ (159 𝑚𝑚)2
𝐹 = 0,3 𝑀𝑃𝑎 ∗ = 𝟓𝟗𝟓𝟑, 𝟔𝟕 𝑁
4
5953,67 𝑁 ∗ √2,8
𝜎𝑒𝑐ℎ = = 𝟒, 𝟕 𝑁/𝑚𝑚 2
𝜋 ∗ 4,5 𝑚𝑚 ∗ (159 − 2 ∗ 4,5)𝑚𝑚

15
 Comparăm 𝜎𝑒𝑐ℎ cu 𝜎𝑎𝑠 → 4,7 𝑁/𝑚𝑚 2 < 72,96 𝑁/𝑚𝑚 2 , 𝑑𝑒𝑐𝑖 𝒔𝒖𝒅𝒖𝒓𝒂 𝒓𝒆𝒛𝒊𝒔𝒕ă.

3. Sudura dintre virolă şi flanşa necesară montării capacului (5):

Considerăm înălţimea „a” a cordonului de sudură. Mai întâi calculăm forţa ce poate
fi preluată de cordonul de sudură cu ajutorul relaţiei:
2
𝜋 ∗ (𝐷 − 2 ∗ 𝑆𝑝 ) 𝜋 ∗ (710 𝑚𝑚 − 2 ∗ 5 𝑚𝑚)2
𝐹2 = 𝑝 ∗ = 0,3 𝑀𝑃𝑎 ∗ = 𝟏𝟏𝟓𝟑𝟗𝟓 𝑁
4 4

𝐷 = 𝐷𝑖 + 2 ∗ 𝑆𝑝 = 700 + 2 ∗ 5 = 𝟕𝟏𝟎 𝑚𝑚

Înălţimea „a” a cordonului de sudură se va calcula în funcţie de eforturile normale, respectiv

tangenţiale admisibile din cordonul de sudură 𝜎𝑎𝑠 conform relaţiei:
𝐹2 ∗ √1,4
𝜎𝑒𝑐ℎ𝑎 = ≤ 𝜎𝑎𝑠 ↔ 𝐹2 ∗ √1,4 − 𝜎𝑎𝑠 ∗ (𝜋 ∗ 𝑎(𝐷 + 𝑎)) = 0
𝜋 ∗ 𝑎 ∗ (𝐷 + 𝑎)

115395 ∗ √1,4 − 72,96 ∗ (𝜋 ∗ 𝑎(710 + 𝑎)) = 0

𝑎 2 + 710𝑎 − 596 = 0, 𝑎>0
2 2
∆= 𝑏 − 4 ∗ 𝑎 ∗ 𝑐 = (710) + 4 ∗ 1 ∗ 596 = 506484
−𝑏 ± √∆ −710 ± √506484 𝑎 = −710,8 < 0
𝑎1,2 = = →[ 1
2𝑎 2∗1 𝑎2 = 0,84 > 0

Deci înălţimea cordonului de sudură este 𝒂 = 𝟎, 𝟖𝟒 𝒎𝒎 ≈ 𝟏 𝒎𝒎 .

16
 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

A 23 A

38

R 700

M16
10

175
22

19, 20, 21
45

40
18
B B

17

Ø265
ø159
16

C C

13, 14, 15

Ø700
12
926

11

8*Ø18
1515

15 18
D D

48

K47
23 Flanşă de siguranţă 1 STAS 11502-89
K47
22 Capac 1 STAS 11502-89
E 21 Garnitură STAS 1733-89 1 Klingherit E
20 Puliţă 48
19 Şaibă Grower 48 0,030
18 Şurub M16 48
K47
10 17 Flanşă plată SR ISO 4017-1999 2 STAS 11502-89 134,30
16 Şaibă Grower 12
15 Piuliţă 12
40

14 Şurub M16 12
K47
F 13 Flanşă oarbă SR ISO 7005/1-2000 1 STAS 11502-89 7,51 F
SR 2357 R K47
12 Flanşă cu gât 1 5,35
175

9 EN 10025 STAS 11502-89

11 Orificiu pentru manometru 1
K47
10 Virolă 1 STAS 11502-89
K47
9 Fundul recipientului 1 STAS 11502-89
8
220

SR 2357 R K47
8 Flanşa cu gât EN 10025 1 STAS 11502-89 5,35
30

5, 6, 7 Piuliţă
4 7 12
3 6 Şaibă Grower 12
5 Şurub M16 12 22,4
G 2 K47 G
4 Flanşă oarbă SR ISO 7005/1-2000 1 STAS 11502-80 7,51
1 3 Picior 4 OLT 35
STAS 8123/80
OLT 32
2 Talpă 4 STAS 500/2-80 33,8
1 Fundaţie 1
Poziţia Denumire Nr. de criteriu sau STAS Buc. Material Masa netă

Universitatea Tehnică Recipient cilindric de stocare situat (Nr.

" Gheorghe Asachi ", Iaşi pe circuitul unui fluid sub presiune proiect)
Recipient cilindric de stocare situat pe circuitul
H Proiect unui fluid sub presiune Scara Faza H
Desenat Popov Tatiana 2203 ICPM 1:5
Verificat Flavian Farcaş 1:2
Planşa
Contr. STAS 25.05.21
1/5
Aprobat
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
 1 2 3 4

A A

B B

C C
32
Ø21

G1/2
Ø5

''

16
5
D D

E E

Universitatea Tehnică Ştuţ la orificiu pentru (Nr.

" Gheorghe Asachi " , Iaşi racordarea manometrului proiect)
Recipient cilindric de stocare situat pe circuitul
Proiect unui fluid sub presiune Scara
1:1
Faza
Desenat Popov Tatiana 2203 ICPM

F Verificat Flavian Farcaş

Planşa F
Contr. STAS 25.05.21
2/5
Aprobat
1 2 3 4
 1 2 3 4

A A

B B

C C
33

Ø22
G1/4
Ø9

"

16,5
D D
5

E E

Universitatea Tehnică Ştuţ la orificiu pentru (Nr.

" Gheorghe Asachi " , Iaşi racordarea supapei de siguranţă proiect)
Recipient cilindric de stocare situat pe circuitul
Proiect unui fluid sub presiune Scara
1:1
Faza
Desenat Popov Tatiana 2203 ICPM

F Verificat Flavian Farcaş

Planşa F
Contr. STAS 25.05.21
3/5
Aprobat
1 2 3 4
 1 2 3 4 5 6 7 8

A A

B B

Ø159

4,5

C 8*Ø18 C

48
18
3
Ø172
D D

Ø202

Ø225

Ø265
E E

Universitatea Tehnică Flanşa rotundă cu gât la orificiul (Nr.

" Gheorghe Asachi", Iaşi pentru intrarea fluidului în recipient proiect)
Recipient cilindric de stocare situat pe circuitul
Proiect unui fluid sub presiune Scara Faza
F Desenat Popov Tatiana 2203 ICPM 1:1 F
Verificat Flavian Farcaş Planşa
Contr. STAS 25.05.21
4/5
Aprobat
1 2 3 4 5 6 7 8
 1 2 3 4 5 6 7 8

A A

B B

C 8*Ø18 C
12,5

18
D Ø225 D

Ø265

E E

Universitatea Tehnică Flanşa oarbă la orificiu pentru (Nr.

" Gheorghe Asachi ", Iaşi intrarea fluidului în recipient proiect)
Recipient cilindric de stocare situat pe circuitul
Proiect unui fluid sub presiune Scara Faza
F Desenat Popov Tatiana 2203 ICPM 1:1 F
Verificat Flavian Farcaş
Planşa
Contr. STAS 25.05.21
5/5
Aprobat
1 2 3 4 5 6 7 8