Nume.............................

data
Prenume........................
Test secvenţial
Clasa a VIII –a
SUBIECTUL I 6 x 4 = 24 puncte.
▪ Încercuiește varianta corectă.

1. Altitudinea maximă din Carpații românești este de:

a. 2303 m b. 1954 m c. 2544m d. 1495 m
2. Singurul lac vulcanic din Romania este
a. Lacul Sfânta Ana b. Lacul Roșu c. Lacul Bâlea d. Lacul Techirghiol
3. Peştera Muierii, Cheile Nerei şi Cheile Caraşului sunt situate în:
a. Grupa Nordică b. Podișul Dobrogei c. Carpații Meridionali d. Grupa Munţilor Apuseni
4. Cheile Bicazului se află în:
a. Grupa Centrală b. Munţii Apuseni c. Grupa Parâng d. Grupa Nordică
5. Carpații sunt munți tineri care s-au format in timpul orogenezei
a. caledoniană b. hercinică c. jurasică d. alpină
6. Babele şi Sfinxul, forme de relief rezultate pe conglomerate în urma eroziunii selective sunt întâlnite
în:
a. Munţii Făgăraş b. Munţii Rodnei c. Munţii Bucegi d. Munţii Retezat

SUBIECTU II 8 x 3 = 24 puncte .
Completeză enunțurile incomplete cu termenii potriviți.
1.Relieful carstic apare pe (tip de rocă) .
2.De regulă la peste 2000 de metrii, în M. Carpaţi întâlnim relief .
3.Carpaţii Meridionali se întind de la Valea Prahovei până la .
4.Cel mai înalt vârf din Romania este Vf. .
5. Cea mai întinsă depresiune din Carpaţii Orientali este .
6. Şoseaua „Transfăgărăşan” traversează Grupa Munţilor .
7. Carpații Orientali sunt alcătuiți din fâșii de roci diferite.
8. Lacul Bâlea, din Munții Făgăraș, este un lac de tip .

SUBIECTUL III 2 x 6 = 12 puncte

Răspunde pe scurt la următoarele întrebări.
a) Care este singurul râu ce traversează Carpații Meridionali pe direcția nord-sud?
b) Din ce roci sunt alcătuiți în cea mai mare parte Carpații Meridionali?

SUBIECTUL IV
5 x 2 = 10 puncte.
Pentru harta de mai jos precizaţi numele
unităţilor de relief notate cu literele: A, B,
E, G, si H.
Subiectul V 4 x 5 = 20 puncte

V. Precizaţi trei deosebiri și o asemănare între relieful Carpaților Occidentali și

Carpaților Meridionali.
( 4 asemănări/deosebiri x 5 p = 20 puncte)
Nota 1: Deosebirile și asemănările se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale
reliefului: mod de formare, tipuri de roci pe care s-a format relieful, altitudini, gradul de
fragmentare/masivitate, tipuri genetice de relief, orientarea culmilor, alte aspecte specifice ale
reliefului.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele trei deosebiri vor fi prezentate
comparativ şi nu separat.

Total: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu = 100 de puncte!

 BAREMUL DE EVALUARE ȘI EVALUARE
EVALUARE SUMATIVĂ- GEOGRAFIE
➢ Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem.

➢ Se vor puncta orice formulări şi modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor, în acord cu ideile
precizate în barem.

Subiectul I
Se acordă câte 4 puncte pentru fiecare răspuns corect ( 6x4=24 puncte).
1- c;
2-a;
3-c;
4-a;
5-d;
6-c;
Total 24 de puncte
Subiectul II
Se acordă câte 3 puncte pentru fiecare răspuns corect ( 8x3= 24 puncte).
1- calcar;
2- glaciar;
3- culoarul tectonic Timiș-Cerna;
4- Moldoveanu;
5- Depresiunea Brașov;
6- Făgăraș;
7- trei;
8- glaciar;
Total 24 de puncte
Subiectul III
Se acordă câte 6 puncte pentru fiecare răspuns corect ( 2x6=12 puncte).
a)- râul Olt;
b)- roci cristaline;
Total 12 puncte
Subiectul IV
Se acordă câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect (5x2=10 puncte).
A- Grupa Nordică;
B- Grupa Centrală;
E- Grupa Făgăraș;
G- Grupa Retezat-Godeanu;
H-Munții Apuseni;
Total 10 puncte

Subiectul V
Se acordă câte 5 puncte pentru fiecare răspuns corect ( 4x5=20 puncte).
1. pentru trei deosebiri dintre Carpații Meridionali și Carpații Occidentali se acordă 15 puncte.
2. pentru o asemănare dintre Carpații Meridionali și Carpații Occidentali se acordă 5 puncte.

Nota 1: Deosebirile și asemănările se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale
reliefului: mod de formare, tipuri de roci pe care s-a format relieful, altitudini, gradul de
fragmentare/masivitate, tipuri genetice de relief, orientarea culmilor, alte aspecte specifice ale
reliefului.

Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele trei deosebiri vor fi prezentate
comparativ şi nu separat.

Total 20 de puncte

❖ Total test: 90 puncte. Se acordă 10 puncte din oficiu.

❖ Nu se acordă fracţiuni de punct.
❖ Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului obţinut la 10.
 MATRICEA DE SPECIFICAŢIE
Clasa a VIII-a, GEOGRAFIE

COMPETENŢE Analiză
Achiziția informației Înțelegere 4.3. Compararea
1.1. Utilizarea limbajului 1.2 Prezentarea Aplicare unor sisteme şi
2.1 Reprezentarea unor
specific în explicarea structurată a structuri spaţiale
elemente geografice pe un Total
unor elemente, fenomene informației după un algoritm
suport cartografic dat.
și structuri geografice. geografice. dat.
Conţinuturi
I.2 (4p.) II.5 (3p.) IV.A (2p) 18p
Carpații Orientali I.4 (4p.) II.7 (3p) IV.B (2p)

I.3 (4p) II.3 (3p) IV. E (2p) V. (10 p) 43p

I.6 (4p) II.6 (3p) IV. G (2p)
Carpații Meridionali II.8 (3 p)
III. a (6p)
III. b (6p)
Carpații Occidentali IV. H (2p) V. (10p) 12p

I.1 (4p) II.1 (3p) 17p

Carpații Românești I.5 (4p) II.2 (3p)
II.4 (3p)
90
Total 24p 36p 10p 20p
puncte
 PROIECT DIDACTIC
Data: 23.11.2022
Professor: Hogea Georgiana-Iuliana
Disciplina: Geografie
Clasa a VIII-a
Subiectul lecției: evaluare sumativă
Tipul lecției: de evaluare

A. Competențe specifice vizate:

1.1. Utilizarea limbajului specific în explicarea unor elemente, fenomene și structuri
geografice.
1.2 Prezentarea structurată a informației geografice.
2.1 Reprezentarea unor elemente geografice pe un suport cartografic dat.
4.3. Compararea unor sisteme şi structuri spaţiale după un algoritm dat.

B. Obiective vizate:
O1 să recunoască grupele de munți pe harta mută a României.
O2 să recunoască care este cea mai mare altitudine din țară și care esre cel mai înal vârf din
Carpați.
O3 să realizeze o situație comparativă a celor două masive muntoase, Carpații Meridionali și
Carpații Occidentali.
O3 să identifice tipurile de relief în concordanță cu rocile.
O4 să cunoască rocile din care sunt alcătuiți Munții Carpați.
O5 să cunoască exemple de lacuri montane ce se regăsesc în cadrul Munților Carpați.
O6 să identifice tipuri de relief carstic, glaciar din Carpați.

Strategie didactică: de evaluare.

Metode: explicația, metoda testării.
Material didactic: fișă de evaluare sumativă.
Forma de organizare: frontal individual.

DESFĂŞURAREA LECŢIEI:
1. Moment organizatoric(2 minute):
Controlul prezenţei şi ordinii, organizarea clasei.
2. Verificarea cunoştinţelor (45 minute):
Profesorul împarte fiecărui elev fişa de evaluareiniţialăşi explică modul de completare.
3. Precizarea activităţilor pe care elevii le vor desfăşura acasă (3minute):
Profesorul comunică sugestiile şi conţinuturile ce vor fi parcurse spre studiu.

INTERPRETAREA TESTULUI
1. Disciplina: Geografie
2. Data: 23.11.2022
3. Clasa: a VIII a
4. Subiectul: evaluare sumativă
5. Profesor: Hogea Georgiana-Iuliana
6. Număr de elevi:
7. Număr de elevi prezenţi la test:
Clasa a VIII-a A:17 elevi
Clasa a VIII-a B: 17 elevi

8. Note obţinute:

CLASA A VIII-a A Media

Nota Note sub 5 5- 6- 7- 8- 9-10 6,52
5,99 6,99 7,99 8,99
Număr 2 2 3 6 3 1
de note

Promovați: 15 elevi
Nepromovați: 2 elevi

CLASA A VIII-a B Media

Nota Note sub 5 5- 6- 7- 8- 9-10 6,29
5,99 6,99 7,99 8,99
Număr 4 2 4 3 2 2
de note

Promovați: 13 elevi
Nepromovați: 4 elevi
 ➢ Noţiunile cuprinse în test au fost recapitulate pentru a da posibilitatea cât mai multor
elevi să obţină note peste 5. Subiectele au fost accesibile, cuprinzând itemi variaţi
(obiectivi, semiobiectivi, subiectivi).

PLAN DE MĂSURI

În urma analizei rezultatelor evaluării şi a identificării elevilor rămaşi în urmă la învăţătură, precum
şi a celor capabili de performanţă, propun următorul plan de măsuri:
➢ Lucrul diferenţiat cu elevii, în funcţie de capacităţile lor intelectuale (există elevi care nu ştiu
să scrie şi să citească bine);

➢ Folosirea metodelor centrate pe elev, a învăţării prin descoperire (pentru ca toţi elevii să fie
activi pe parcursul lecţiei şi să înveţe din clasă);

➢ Punerea accentului pe lucrul individual cu harta mută;

➢ Atragerea tuturor elevilor spre această disciplină prin prezentarea unor curiozităţi geografice,
explicarea fenomenelor geografice din orizontul local, jocuri geografice, concursuri geografice,
realizarea unor portofolii, postere, prezentări PowerPoint, utilizarea TIC, etc.

Concluzii:
]n urma evaluării sumative la cele două clase de a VIII-a, s-a constatat că există şi rezultate peste
medie şi rezultate sub medie. Cauzele acestor rezultate sunt reprezentate de:
➢ dezinteresul elevilor şi al părinţilor faţă de şcoală, faţă de educaţie, în general;

➢ interesul scăzut al unor elevi de a participa activ la ore;

Astfel, pentru a obţine rezultate mai bune, elevii trebuie atraşi spre geografie şi, în general, spre
şcoală, prin utilizarea unor metode de predare-învăţare-evaluare mai atractive pentru ei, în special
metodele activ-participative, dar şi prin dotarea şcolii cu material didactic suficient, de calitate şi
atractiv pentru elevi.