CAP.

1 SPAȚIUL RURAL

CAP. 2 ACTORII ECONOMIEI RURALE

CAP. 3 PARTICULARITĂȚILE AGRICULTURII

1. Economia rurală poate fi definită ca:

a. O ramură ce studiază întreprinderile agricole, raporturile între diversele sale elemente, condițiile de
producție ți schimburile ce conduc la obținerea de profit;
b. Un ansamblu de observații metodologice, legi și percepte specifice economiei politice care se aplică
activităților și vieții agricultorilor, relațiilor cu alte profesii, și care evidențiază locul agriculturii în societățile
naționale și schimburile internaționale.
c. O ramură ce studiază întreprinderile industriale, raporturile între agricultură, industrie și condițiile de
producție.

2. Economia agrară poate fi definită ca:

a. O ramură a economiei rurale ce studiază industriile agroalimentare, raporturile între industrie și

agricultură, condițiile de comercializare și promovare a produselor agricole în mediul rural;
b. O ramură a economiei rurale ce studiază serviciile agricole, raporturile între Servicii și agricultură,
condițiile de procesare și comercializare a produselor agricole;
c. O ramură a economiei rurale ce studiază întreprinderile agricole, raporturile între diversele sale
elemente, condițiile de producție și schimburile ce conduc la obținerea de profit.

3. Conform Cartei Europene a Spațiului Rural (1996) funcțiile spațiului rural sunt:

a. Funcția financiară, funcția peisagistică, funcția mediatică

b. Funcția socio-economică, funcția socio-politică, funcția mediatică
c. Funcția economică, funcția ecologică, funcția socio-culturală

4. Care este caracteristica de baza a economiei de piaţă din punct de vedere al proprietăţii?

a. proprietatea privată şi proprietatea publica (de stat)

b. proprietatea comuna
c. proprietatea individuală si proprietatea centralizata
d. nu exista proprietate in economia de piata

5. Care este instrumentul principal de reglare pentru accesul la bunurile economice existente pe piata?

a. Pretul
b. Dobanda
c. Salariul
d. Oferta
6. Care este rolul statului în economia de piaţă?

a. Arbitru, Moderator
b. Intervinţie numai la nivel microeconomic
c. Intervine numai cand este stabilitate economica

7. Care sunt avantajele proprietăţii private în economia de piaţă?

a. Stimulează iniţiativa; Generează o concurenţă reală; Asigură autonomie agenţilor economici

b. Creste incertitudinea operatiilor economice
c. cresc riscurile activitatii de productie

8. Care sunt dezavantajele proprietăţii de stat?

a. favorizează apariţia elementelor de birocratism; creează situaţii de monopol; limitează iniţiativa;

b. stimuleaza libera initiativa
c. stimuleaza concurenta

9. Care sunt tipurile de exploatații existente în România la ora actuală?

a. Gospodăriile țărănești individuale;

b. Asociații familiale
c. Societăți agricole
d. a + b + c.

10. Tipurile de exploataţii existente în România la ora actuală?

a. Gospodării ţărăneşti; Asociaţii familiale, Societăţi agricole; Societăţi comerciale

agricole; Regii autonome agricole
b. Societăţi comerciale neagricole
c. Societăţi de turism

11. Identificaţi particularităţile agriculturii:

a. Plantele si animalele participa la obținerea bunurilor materiale

b. Activitatea de producţie este direct sau indirect influenţata de condiţiile pedo climatice
c. Activitatea de producţie este numai indirect influenţata de condiţiile pedo-climatice
d. Aprovizionează cu materii prime comertul
e. a + b

12. Identificaţi particularităţile agriculturii:

a. Există o neconcordanţă între timpul de muncă şi timpul de producţie

b. Activitatea de producţie este direct sau indirect influenţata de condiţiile pedo climatice
c. Alături de producţia principală se obţin mari cantităţi de produse secundare
d. Aprovizionează cu materii prime comertul
e. a + b + c
13. In etapa actuala agricultura reprezinta:

a. ramura de baza a economiei nationale

b. factor cu rol hotarator pentru cresterea nivelului de trai
c. sectorul care asigura satisfacerea cerintelor de consum ale populatiei

14. Care este componenta de baza a sistemului agroalimentar?

a. Producţia agricolă
b. Producţia vegetala
c. Producţia industriala

15. Care sunt tipurile de exploataţii care predomină în agricultura Uniunii Europene?

a. Mici si medii
b. Animaliere
c. Vegetale

16. Dezvoltarea durabilǎ propune mai multe reguli:

a. de sustenabilitate
b. istorice
c. matematice
d. teoretice
 CAP. 4 CAPITALUL ÎN AGRICULTURA ROMÂNIEI

1. Capitalul numit si tehnic sau real desemneaza ansamblul bunurilor produse prin activitatea economica si
folosite pentru obtinerea altor bunuri si servicii aducatoare de venit; va rugam sa apreciati in ce optica este
definit:

a. Optica juridica
b. Optica contabila
c. Optica economica
d. Optica doctrinala

2. Noţiunea de capital include toate drepturile de proprietate şi de creanţă pe care le deţine şi de care
beneficiază un individ; va rugam sa apreciati in ce optica este definit:

a. Optica juridica
b. Optica contabila
c. Optica economica
d. Optica doctrinala

3. Bunurile care formeaza capitalul tehnic, după modul în care se consumă şi se înlocuiesc, se grupeaza in:

a. Capital fix si capital circulant

b. Capital financiar
c. Capital funciar
d. Capital bancar

4. Şeptelul mort este format din:

a. Ansamblul utilajelor agricole utilizate pentru mecanizarea diferitelor procese de munca in cresterea
animalelor.
b. Totalitatea animalelor existente intr-o exploatatie agricola la un moment dat.
c. Totalitatea utilajelor agricole de tractiune, de lucrat solul, de intretinerea culturilor,
de recoltat sau pentru mecanizarea proceselor de munca in cresterea animalelor.
d. Totalitatea tractoarelor utilizate pentru cresterea productivitatii pamantului.

5. Capitalul de exploatare este format din:

a. Şeptelul mort si septelul viu

b. Capitalul funciar si capitalul financiar
c. Capitalul fix si capitalul circulant
d. Capitalul variabil si capitalul constant

6. Şeptelul viu este format din:

a. Totalitatea animalelor existente intr-o exploatatie agricola la un moment dat

b. Animalele de tracţiune, (cai, boi de munca, tauri reproducatori, vaci de lapte, berbeci, scroafe etc.)
c. Animalele de reproductie si renta
d. Animalele aflate in crestere si destinate vanzarii (taurasi la ingrasat, vitei, miei, porci la ingrasat etc.)
7. În funcţie de destinaţia economică a investiţiilor, distingem:

a. Investiţii productive si neproductive

b. Investitii de refacere si investiti de modernizare
c. Investitii cu consum specific mare de forta de munca
d. Investitii cu consum specific mare de mijloace materiale

8. După sursa de finanţare se pot întâlni:

a. Investiţii finanţate de la bugetul statului

b. Investiţii finanţate din fondurile proprii
c. Investiţii asigurate prin atragerea de capital
d. Investiţii finanţate de la bugetul statului; Investiţii finanţate din fondurile proprii; Investiţii asigurate
prin atragerea de capital
e. Investitii straine directe

9. Care sunt tipurile de cheltuieli care se suporta din capitalul unei societăți agricole:

a. dobânda capitalului, amortismentul şi cheltuieli diverse

b. cheltuieli fixe și variabile
c. cheltuieli directe și indirecte

10. Prin folosire, şeptelul mort este afectat de:

a. Uzura fizică
b. Uzura morală
c. atât de uzură fizică, cât şi de uzură morală

11. Norma de amortizare:

a. este fixată prin lege, în funcţie de durata normată de funcţionare a bunului respectiv
b. este fixată de vânzătorul șeptelului mort
c. este fixată de cumpărătorul șeptelului mort

12. Formarea de capital necesar in agricultura pentru diverse utilitati se bazeaza pe urmatoarele categorii de
resurse:

a. reurse proprii, bugetare si atrase

b. resurse bugetare, provenite de la bugetul agricol al UE
c. resurse bugetare provenite de la bugetul statului
d. resurse atrase de pe pietele financiare interne si externe
13. In cazul exploatatiilor agricole de dimensiuni reduse (gospodariile taranesti de subzistenta, cele de semi-
subzistenta si asociatiile de familie simple) capitalul banesc necesar pentru relansarea productiei sau
achizitionarea de noi mijloace se asigura din:

a. autofinantare – prin prelevarea unei parti din venitul agricol

b. o parte din profit
c. amortisment
d. incasarile din vanzarea unor mijloace fixe sau valorificarea materialelor rezultate din mijloacele fixe
scoase din functiune.

14. Atragerea capitalului propriu –zis, autohton sau străin, de către exploataţii agricole se deosebeşte de
creditele bancare prin faptul că:

a. restituirea capitalului nu este obligatorie;

b. proprietarii capitalului primesc dobândă;
d. nu este obligatorie constituirea de garantii materiale sub forma de gaj sau ipoteca.
 CAP. 5 MUNCA ÎN AGRICULTURĂ

1. Procesul de diminuare treptata a forţei de munca din agricultura, determinat de accentuarea creşterii
economice, pe lângă aspectele benefice legate de creşterea productivităţii, a generat si o criza profunda.
Precizaţi care sunt probleme generale ale muncii in agricultura:

a. Exodul rural, care a dus la depopularea satelor româneşti si metodele si procedeele de evaluare a
muncii din agricultura
b. Gradul de tehnologizare existent, corelat cu diversificarea muncii în agricultură, care nu cunoaşte
specializarea modelului industrial;
c. Lipsa fondurilor alocate in agricultură si a unui plan naţional strategi de redresare a acesteia;
d. Lipsa personalului calificat

2. Cercetările de natură sociologică au evidenţiat faptul că munca în agricultură – ca factor de producţie –

prezintă unele trăsături. Precizaţi care sunt acestea:

a. Tehnice, economice şi sociale

b. Munca în agricultură este puţin sigură pentru salariaţi, dificil de controlat şi diversificată;
c. Muncă este dificilă, variabilă în timp şi subordonată în mod obiectiv necesităţilor fiinţelor vii;
d. Munca in agricultură este adesea numai o muncă de tip familial.

3. Precizati care sunt trasaturile tehnice ale muncii in agricultura:

a. Munca in agricultura este dificila, diversificata, variabilă în timp, subordonată necesitătilor ființelor vii
și periculoasă;
b. Munca este tip familial; dificil de controlat;
c. Munca este dificil de apreciat din punct de vedere calitativ si mai putin sigura pentru salariati
d. Munca in agricultura este variabila in timp si mai ales subordonata necesitatilor fiintelor vii

4. Precizati care sunt trasaturile economico-sociale ale muncii in agricultura:

a. Munca este tip familial; este puţin specializată, greu de apreciat, dificil de controlat, puţin sigură
pentru salariaţi;
b. Munca este dificil de apreciat din punct de vedere calitativ si mai putin sigura pentru salariati
c. Munca in agricultura este variabila in timp si mai ales subordonata necesitatilor fiintelor vii

5. Bilanţul demografic global ca rezultat al mişcărilor naturale ale populaţiei poate fi caracterizat cu ajutorul
următoarelor instrumente de măsură:

a. Natalitate, mortalitate şi sporul natural

b. Natalitate, mortalitate infantilă si grad de ocupare
c. Mişcarea naturală, determinată de fenomenele demografice şi de mişcările migratorii de la o ţară la
alta.
6. Repartizarea pe vârste a populaţiei dă posibilitatea de a putea face aprecieri asupra resurselor prezente şi
viitoare de forţă de muncă în cadrul populaţiei, care se poate reprezenta grafic cu ajutorul:

a. Graficului Piramidei vârstelor

b. Natalitatii si gradului de ocupare
c. Mişcarii naturală, determinate de fenomenele demografice şi de mişcările migratorii de la o ţară la
alta

7. Populaţia activă disponibilă se compune din persoane care declară că exercită o activitate profesională sau
sunt în căutarea unui loc de muncă. Volumul populaţiei active este influenţat de o serie întreagă de factori
structurali. Precizaţi care sunt aceştia:

a. Durata de şcolarizare, vârsta de pensionare şi gradul de folosire a forţei de muncă feminine

b. Gradul de folosire a forţei de muncă masculine
c. Participarea la activitatea economică a tinerilor, vârstnicilor şi femeilor.
d. Vârsta de pensionare şi gradul de folosire a forţei de muncă masculine

8. Populaţia activă disponibilă se compune din persoane care declară că exercită o activitate profesională sau
sunt în căutarea unui loc de muncă. Volumul populaţiei active este influenţat de o serie întreagă de factori
conjuncturali. Precizaţi care sunt aceştia:

a. Participarea la activitatea economică a tinerilor, a vârstnicilor şi a femeilor

b. Gradul de folosire a forţei de muncă masculine
c. Vârsta de pensionare şi gradul de folosire a forţei de muncă masculine

9. In accepţiunea curenta, productivitatea stabileşte o relaţie cantitativă între:

a. Gradul de inzestrare tehnica si calitatea biologica a platelor si animalelor

b. Producţie şi factorii de producţie utilizaţi
c. Venituri şi cheltuieli
d. Gradul de specializare şi nivelul de pregătire profesională

10. Precizaţi care sunt cele 3 forme de productivitate parțială:

a. Productivitatea muncii, productivitatea capitalului şi productivitatea pământului

b. Productivitatea globală şi parţială
c. Metoda individuală şi naţională
 CAP. 6 PĂMÂNTUL – PRINCIPALUL ELEMENT AL

CAPITALULUI AGRICOL

1. In funcţie de destinaţie, fondul funciar este alcătuit din urmatoarele grupe de terenuri:

a. Terenuri agricole, terenuri forestiere, terenuri aflate permanent sub ape, terenuri din intravilan,
terenuri cu destinaţie specială;
b. Terenuri arabile, planttatiile si pepinierele viticole, plantatiile si pipinierele pomicole, plantatiile de
hamei si duzi, pasunile si fanetele;
c. Terenruile forestiere, pasunile impadurite, terenurile ocupate cu constructii si instalatii agrotehnice,
amenajarile pisciole si de imbunatatiri funciare;
d. Terenurile destinate impaduririlor, terenurile neproductive, terenurile cuprinse in perimetrul
construibil aprobat potrivit legii precum si alte terenuri care servesc nevoilor de constructii di amenajari de
ordin tehnic si edilitar.

2. Care sunt însuşirile pământului ca mijloc de producţie?

a. Este limitat ca întindere, este de neînlocuit, nu se uzează, are un caracter imobil, nu poate fi
multiplicat;
b. Este un bun particular, nemobil, nereproductibil, eterogen, indivizibil, avand anumite caracteristici
nedisociabile (forma, suprafata, pozitie);
c. Indeplineste simultan mai multe functii cum ar fi: productie, consum, valoare, speculatii;
d. Fertilitatea naturala.

3. Prin amelioratii funciare se inteleg:

a. lucrarile cu carater agrotehnic, chimic si biologic prin care se asigura conservarea si ameliorarea
durabila a calitatii pamantului;
b. lucrarile de stopare a proceselor de degradare a solului si de recuperare a unor terenuri neproductive
c. lucrarile de stabilizare a productiei agricole si de crestere a fertilitatii solului.
d. a + b + c.

4. „Cadastrul funciar este operatiunea prin care se detrermina suprafata si calitatea solului, cu venitul net ce-l
produce: determinarea suprafetei este denumita cadastrul tehnic, iar determinarea calitatii naturale si
economice a solului o face sectiunea economica a cadastrului”. Aceata definitie o regasim in:

a. lucrarea „Politica agrara cu privire speciala la Romania” a renumitului economist agrar

Gheorghe ionescu Sisesti publicata in 1913;
b. „Marea enciclopedie agricola a Romaniei” data publicitatii in 1937
c. textul „Legii pentru organizarea cadastrului funciar si pentru introducerea cartilor funduale in Vechiul
Regat si Basarabia” adoptata in anul 1933
d. textul „Legii fondului funciar. L 18/1991”
5. In literatura de specialitate intalnim mai multe categorii de fertilitate ale pamantului. Care dintre ele apare
ca un rezultat al actiunii omului, exprimandu-se in final prin nivelul productiei la unitatea de suprafata?

a. Fertilitate naturală
b. Fertilitate economică
c. Fertilitate de tranziţie
d. Fertilitate potenţată

6. Care sunt elementele componente ale cadastrului funciar general?

a. Cadastru funciar tehnic, economic si juridic

b. Cadastrul agricol, forestier si al apelor
c. Cadastrul cailor ferate
d. Cadastrul imobiliar, edilitar

7. Metodele de estimare a valorii terenurilor se pot clasifica după mai multe criterii, în funcţie de scopul
urmărit şi de elementele disponibile în momentul evaluării. Precizaţi care sunt metodele care se disting, după
procedeul utilizat?

a. Estimare directă şi indirectă

b. Estimarea mixtă
c. Estimarea funciară

8. Prețul pământului este influențat la nivel global de:

a. Bulele speculative, volatilitatea valorilor funciare

b. Fertilitatea și veniturile aferente fiecărei suprafețe
c. Cererea și oferta de produse agroalimentare.

9. Problema formelor rentei funciare în viaţa economică se află de mai bine de două secole în atenţia
majorităţii şcolilor. Care sunt formele de manifestare ale rentei funciare?

a. Rentă absolută, diferenţială, de monopol, de poziție

b. Renta financiara
c. Rentă progresivă

10. „Acea parte a produsului solului pe care o plătim pentru a avea dreptul de a exploata facultăţile
productive, originale şi neperisabile ale solului” este definiţia rentei funciare pe care o regăsim în:

a. „Principiile de economie” - 1817

b. ”Repartiţia bogăţiei” - 1899
c. „Tratat asupra impozitelor şi taxelor” - 1662
d. „Legea arendei – 16/1994”