Sunteți pe pagina 1din 13

Ter*

DIN SCRIERILE SFINTILOR PRINTI FILOCALICI





(EXTRASE DIN CELE 12 VOLUME)



FILOCALIA 1

1) SFNTUL ANTONIE CEL MARE

1) Cci Ioarte rea patim a suIletului este poIta prerea si nestinta. (4)
2) Cei prosti si neiscusiti iau n rs cuvintele si nu vor s le asculte dac
acestea mustr nepriceperea lor, ci vor ca toti s Iie intru toate asemenea
lor.(8)
3) Cci blndetea este Iericire si ndejde bun pentru suIletul oamenilor.
(11)
4) Cci pricina tuturor relelor este poIta si mnia. (12)
5) Iat semnele dup care se cunoaste un suIlet rational si virtuos: privirea,
mersul, glasul, ocupatiile si ntlnirile cu oamenii. (20)
6) Cei ce caut viata cea virtuas si iubitoare de Dumnezeu, trebuie s se
izbveasc de inalt prere de sine...(25)
7) *Invtarea de vorbe nu Ioloseste la nimic, dac lipseste purtarea
suIletului cea placut lui Dumnezeu. (26)
8) Omul bun si iubitor de Dumnezeu nu mustra pe oameni pentru rele cnd
sunt de Iat, iar in dos nu-i brIeste. (30)
9) n cuvntri orice asprime s lipseasc. (31)
10) Nestatornicii si nepriceputii s nu ispiteasc pe cei intelepti. (33)
11) *mpotriva ispitirii de Irumusete strin si a oricarei poIte strictoare de
suIlet ne ajut nIrnrea; mpotriva durerilor si a lipsurilor tria; iar
mpotriva ocrilor si a lipsurilor, rbdarea; si asa pentru toate.
12) *Precum ap cea rea stric vinul cel bun, asa si vorbirea cu vrajba stric
pe cei virtuosi cu viata si cu socotinta. (44)
13) Moartea de o va avea omul n minte nemurire este. (49)
14) Cei ce plac lui Dumnezeu nu plac la multi, dar nici lor nu le plac prea
multe, de aceea sunt nu numai urti si luati n rs de multi smintiti. Ei ins
rabd toate in srcie, stiind c ce par multora rele pentru el sunt bune. (53)
15) Nu cele dupa Iire sunt pacate, ci cele rele dup alegerea cu voia. (60)
16) Iar cel ce biruie patimile trupului, se ncununeaz cu nemurirea. (67)
17) Cei ce cunosc binele, dar nu vd ce le este de Iolos isi orbesc suIletul.
(68)
18) Nu trebuie s ne mniem pe cei ce pctuiesc chiar de ar Ii Icut crime
vrednice de osnd. (69)
19) Nu trebuie s urm pe cei care au uitat de vietuirea cea dup Dumnezeu
si care nu recunosc dogmele drepte si iubite de Dumnezeu. ( )
20) Cci ce ne priveste pe noi dac altul este ru. (86)
21) Brbatul iubitor de Dumnzeu nu nvinuieste pe nimeni pentru pcatele
sale. Iat semnul suIletului care se mintuieste. (87)
22) Pcatul este patim a materiei: ns nu Dumnezeu e pricina pcatului;
ceia ce naste pcatul este negrija si trndavia oamenilor. (89)
23) *ntristarea si plcerea sunt c niste tumori ale suIletului. (95)
24) Cci Dumnezeu a druit tuturor Ipturilor existent numai pentru
buntatea Sa. (98)
25) Brbatul viclean iubeste lcomia si nesocoteste dreptatea. (103)
26) Numai dac am Iost ncercati de suprri simtim plcerile si bucuria...
Tot asa ne vom bucura de bunurile vesnice, dac vom dispretui pe cele
vremelnice. ( )
27) Cuvntul care are inteles si este Iolositor suIletului, este de la
Dumnezeu. Iar vorba cea desart care caut s msoare cerul si pmntul,
mrimea soarelui si deprtarea stelelor, este nscocire a omului care se
oasteneste n desert. (109)
28) *Multimea mncrilor si gustul lor plcut desteapt patimile pcatului.
Iar nIrnarea cu msur a pntecelui smereste patimile si mntuieste
suIletul. (117)
29) ***Dumnezeu ngduie ca cei ri s stpneasc peste cei lumesti
pentru la prin trnsii s se pedepseasc cei neevlaviosi. La urma si pe
stpnitori i d judectii, c pe unii ce nu au slujit lui Dumnezeu, ci prin
rutatea lor au pricinuit necazuri grele oamenilor.(121)
30) Omul cel ru si nedrept poate s ucid, dar Dumnezeu nici celor
nevrednici nu nceteaz a le drui viat.. (123)
31) *Este o rnduiala a lui Dumnezeu, ca pe masur ce creste trupul suIletul
s se umple de minte...Toate trupurile au suIlet, nu ns si toate suIletele,
minte. (126)
32) **Omul care rabd necazurile cu inim bun si cu multumire, va lua
cununa nestricciunii, virtutea si mntuirea. Iar stpnirea limbii, mniei si
pntecelui si plcerilor e de cel mai mare ajutor suIletului. (155)
33) **Cea mai mare si Ir de leac boal a suIletului este necredinta n
Dumnezeu si iubirea de slav. (158)
34) ***SInt se numeste omul curtit de pcate si de patimi. (161)
35)***F bine celui ce te nedreptteste si-ti vei Iace prieten pe Dumnezeu.
Nu gri de ru pe vrsmasul tu ctre nimeni.( )
36)*Ierburile au viata Iirii, suIlet ns nu au.(166)
37)SLAV TATLUI SI FIULUI SI SFNTULUI DUH, ACUM SI
PURUREA SI N VECII VECILOR .A M I N.


2) EVAGRIE PONTICUL


PRMA SUT A CAPETELOR

1)Cci ce Irumoas si bun este nevointa pentru dobndirea linistii. ( )
2)ndestuleaz-te cu mncare putin si Ira pret, nu cu mult si bogat. (3)
3)Dac esti lipsit de hran sau de haine, nu te rusina s primesti cnd ti le
vor aduce altii, cci rusinea asta e un Iel de mndrie.(4)
4)***Dac ai prieteni, Iugi de intlnirile dese cu ei, cci numai intlnindu-te
rar cu dnsii le vei Ii de Iolos.(7)



A DOUA SUT

1)Dracii nu cunosc inimile noastre cum socotesc unii.(27)

A TREA SUT

1)Asa trebuie s Iie clugrul, ntodeauna ca si cnd ar avea s moar
mine. (1)
2)Mintea care hoinreste o statorniceste citirea. (5)


153 DE CAPETE ALE ACELUIASI
EVAGRIE PONTICUL
1)Mai nti roag-te pentru dobndirea lacrimilor, ca prin plns s nmoi
slbticia ce se aIl n suIletul tu.(5)
2)....cci Ioarte mult se bucur Stpnul tu, cnd te rogi cu lacrimi.(6)
3)Dac versi izvore de lacrimi n rugciunea ta s nu te nalti ntru tine, ca si
cum ai Ii mai presus de multi.(7)
4)Multi plngnd pentru pcate, uit de scopul lacrimilor si asa pierzndu-si
mintea au rtcit.(8)
5)Dorind s te rogi cum trebuie, s nu mahnesti vreun suIlet, iar de nu n
zadar alergi.(20)
6)Dar nu este nici o mnie dreapt mpotriva aproapelui. Cci de vei cuta
vei aIla c este cu putint s rnduiesti lucrurile si Ir de mnie.
7)deI.:Rugciunea este urcusul mintii spre Dumnezeu.(36)
8)E cu dreptate s te rogi nu numai pentru curtia ta, ci si pentru a orcrui
semen, ca s imiti chipul ngeresc.(40)
9)Dup ce te-ai rugat cum trebuie, asteapt ce nu trebuie si stai brbteste
pzind rodul tu.(48)
10)Cel ce iubeste pe Dumnezeu, st de vorb cu El de-a pururi, cum ar sta
cu un tat, alungnd orice nteles ptimas.(54)
11)Dac te rogi cu adevrat esti teolog.(60)
12)Cel ce se mnie si tine minte rul, orict ar iubi rugciunea, nu este aIar
de nvinuire.( )
13)Dar Dumnezeirea nu este ctime si nu are chip.(67)
14)Chiar dac ti se pare c esti cu Dumnezeu, pzeste-te de dracul curviei,
cci este Ioarte nseltor si vrea s Iie mai iute si mai ager ca miscarea si
trezirea mintii tale, ca s o desIac de Dumnezeu, cnd i st nainte cu
evlavie si Iric.(90)
15)Cu dreptate s nu-ti rmn necunoscut nici viclesugul acesta, c pentru
o vreme se despart ntre dnsii dracii. Si dac vrei s ceri ajutor mpotriva
unora vin ceilalti dinti ca tu s Iii inselat de ei prnduti-se c sunt
ngeri.(95)
16)Uit-ti de trebuintele trupului cnd te nItisezi n rugciune, ca nu
cumva piscat de purece sau de pduche, de tntar sau de musc s te
pgubesti de cel mai mare cstig.(105)
17)Fericit este monahul, care socoteste pe toti oamenii ca Dumnezeu dupa
Dumnezeu.(121)
18)Fericit este monahul care socoteste mantuirea si inaintarea tuturor ca pe
a sa.( )
19)Fericit este monahul care se socoteste pe sine gunoiul tuturor.(123)
20)Monah este acela care s-a despartit de toti si se impaca cu toti.(124)
21)Nu cauta sa alungi de la tine saracia si stramtorarea, materiile
rugaciunii neimpovarate.(131)
22)Nu te bucura de cuvinte nici de slava.Alminteri nu-si vor mai Iace
pacatosii mandrele in Iata ta vei Ii tinta de batjocura in vremea rugaciunii,
purtat de ei in ganduri nechibzuite.(148)
23)Cand stand la rugaciune, te vei ridica mai presus de orice bucurie, atunci
cu adevarat ai gasit rugaciunea. (153)


3)SFANTUL IOAN CASIAN ROMANUL


DESPRE CELE OPT GANDUR ALE RAUTAT

1)DESPRE INFRANAREA PANTECELUI

a)...sa nu se amageasca nimeni cu saturarea pantecelui si sa nu se lase Iurat
de placerea gatlejului. (pag.98)

b)InSodoma nu aburii vinului, sau a bucatelor Ielurite au adus prapadul, ci
imbuibarea cu paine. (Iezechil 116,49)
c)Cel ce se impartaseste de vreo hrana sa se departeze de ea pana mai are
inca poIta si sa nu astepte sa se sature.( )
d)Caci este cu neputinta ca cel ce si-a saturat stomacul sa se pota lupta in
cuget cu dracul curviei.(pag.99)
e)Iata de ce lupta noastra cea din tai trebuie sa Iie inIranarea stomacului
si supunerea trupului nu numi prin post, ci si prin priveghere, steneala si
citiri; apoi aducerea inimii la Irica de iad si la dorul dupa Imparatia
Cerurilor.( )


DESPRE DUHUL CURVE S AL POFTE TRUPEST


a)...Nu ajunge numai postul trupesc pentru dobandirea desavarsitei
neprihaniri si a adevaratei curatii, de nu se va adauga si zdrobirea inimii si
rugaciunea catre Dumnezeu si citirea deasa aSI. Scripturi si
cele neastamparate ale suIletului si sa-l duca inapoi la nalucirile cele de
rusine.Mai intai de toate insa, Ioloseste smerenia suIletului, Iara de care nu
va putea birui nimeni, nici curvia nici celelalte patimi( ) Ter*

3)DUHUL IUBIRII DE ARGINT(ArghiroIilia)

a)Boala aceasta cand gaseste suIletul caldicel si necredincios, nceputul
lepadarii de lume, strecoara intransul niscai pricini indreptatite si la
parere binecuvantate ca sa opreasca ceva din cele ce are.( )
b)Banii cei pusi deoparte, dand ajutor socotintei acesteia stricate, il sustin
ca niste aripi ca sa cugete la iesirea din Manastire.( )


4)DESPRE MANIE

a)Deci cel ce vrea sa indrepte pe Iratele sau cand greseste sau sa-l certe, sa
se sileasca a se pazi pe sine netulburat, ca nu cumva, vrand pe altul sa ta-
maduiasca sa atraga boala asupra sa.
b)Iar leacul desavarsit al acestei boli (a maniei) aceasta este: sa credem ca
nu este iertat sa ne starnim mania nici pentru pricini drepte, nici pentru
nedrepte.


5)DESPRE INTRISTARE

a)Ea se tamaduieste prin rugaciune, prin nadejdea in Dumnezeu, prin
cugetarea la cuvintele cele duhovnicesti, prin petrecerea cu oameni cuviosi.


6)DESPRE TRANDAVIE

a)El (demonul) cade pe la al saselea ceas peste monah, pricinuindu-i
moleseala si scarba...
b)...neputand Ii alungat intralt Iel, Iara numai prin rugaciune, prin retinerea
de la vorbe desarte



7)DESPRE SLAVA DESARTA

a)...pe langa acestea il Iace pe monah sa se gandeasca si la preotie
b)Povesteste despre un Irate ca din pricina dracului slavei desarte se hiro-
tonise diacon.
c)Deci nimic sa nu se Iaca uitandu-se dupa lauda oamenilor, ci numai
rasplata lui Dumnezeu sa o caute.


8)DESPRE MANDRIE

a)...Parintii, toti cu un glas au invatat ca nu putem ajunge intralt Iel la
desavarsirea virtutii, Iara numai prin smerenie.Iar aceasta se naste din
Irica lui Dumnezeu, din blandete si din saracia desavrsita, prin care ne
vine dragostea desavarsita cu darul si cu iubirea de oameni a Domnului
nostru Iisus Hristos, Caruia i se cuvine slava in veci.AMIN.


4)SFANTUL NIL ASCETUL

1)De aceea sIintii au Iugit din cetati si au ocolit impreuna vietuire cu
cei multi cunoscand ca impreuna petrecere cu oameni stricati aduce mai
multa stricaciune decat ciuma.(60)


5)MARCU ASCETUL
DESPRE LEGEA DUHOVNICEASCA
N 200 DE CAPETE

1)Orice planuire a ta sa o incepi cu Cel ce este inceputul a tot binele ca
sa Iie dupa voia lui Dumnezeu ceea ce ai de gand sa Iaci.(5)
2)Cel smerit in cugetul cand implineste o lucrare duhovniceasca, sau cand
citeste Dumnezeiestile Scripturi pe toate le aduce in legatura cu sine si nu cu
altul.(6)
3)Cel ce are vreun dar duhovnicesc si suIera impreuna cu cel ce nu-l are
isi pastreza darul prin impreuna patimire.Iar cel mandru si-l va pierde
scuIundandu-se in gandurile mandriei(truIiei).(8)
4)Nu te Iace ucenic al celui ce se lauda pe sine, ca nu cumva, in loc de sme-
rita cugetare sa inveti mandria.(10)
5)Cand iti aduci aminte de Dumnezeu inmulteste rugaciunea, ca atunci cand
Il vei uita sa-si aduca aminte de tine.(25)
6)Citind Dumnezeiestile Scripturi cugeta la cele ascunse intransele: "caci
cate mai inainte s-au scris, toate -zice-spre a noastra invatatura s-au
scris.(26)
7)DESPRE MANDRIE, FATARNICIE SI SLAVA-EVLAVIA
FALSA.(36)
8)Este o mustrare din rautate sau din razbunare si este alta intru Irica
de Dumnezeu si pentru adevar.(38)
9)Pe cel ce a incetat de a mai pacatui si s-a pocait nu-l mai mustra; iar
de zici ca pentru Dumnezeu il mustri; mai intai descopera-ti pacatele tale.
(39)
10)Cel ce crede in rasplata lui Hristos pe masura credintei sale rabda bu-
curos toata nedreptatea.(44)
11)Cel ce se roaga pentru oamenii ce-l nedreptatesc ii inspaimanta pe
draci, iar cel ce lupta cu cei dintai (cu oamenii) e ranit de cei de al doi-
lea(de diavoli).(45)
12)E mai bine sa Iim batjocoriti de oameni decat de draci, dar cel placut lui
Dumnezeu pe amandoi i-a biruit.(46)
13)Ocara de la oameni aduce intristare inimii, dar se Iace pricina de
curatie
celui ce o rabda.(49)
14)Nestiinta indeamna la impotrivire Iata de cele ce sunt de Iolos si ne-
rusinandu-se sporeste numarul pacatelor.(500
15)Primeste necazurile ca intru nimic nu te pagubeste in cele ce le ai de
mai dinainte dar leapada lacomia caci ai sa dai socoteala.(51)
16)Dupa ce ai pacatuit in ascuns nu incerca sa uiti: "caci toate sunt
goale si descoperite pentru ochii Domnului, inaintea Caruia avem sa dam
socoteala.(52)
17)Orice suIerinta Iara voie sa te invete sa-ti aduci aminte de Dumnezeu;
in acest caz nu-ti va lipsi prilejul spre pocainta.(75)
18)Cand cauti tamaduire, ia seama la constiinta si tot ce-ti va spune ea sa
Iaci si vei avea Iolos.(69)
19)Cand un om Ioloseste pe altul prin cuvinte sau Iapte, sa stie amandoi
ca e de Iata harul lui Dumnezeu.Iar cel ce nu intelege aceasta va Ii stapa-
nit de cel ce intelege.(74)
20)Cel ce nu cunoaste cursele vrasmasului va Ii ucis usor; si cel ce nu stie
pricinile patimilor usor va cadea.(76)
21)Omul sIatuieste pe aproapele precum stie, iar Dumnezeu lucreaza in cel
ce
aude precum acela a crezut.(78)
22)Cel ce dispretuieste cunostinta si se lauda cu lipsa de invatatura nu e
simplu numai in cuvant, ci si in cunostinta.(81)
23)Simplitatea cuvintelor nu vatama pe cel preacuvios, precum nici
maiestria
cuvintelor pe cel smerit.(83)
24)Cuvintele Dumnezeiestilor Scripturi ceteste-le prin Iapte si nu le intinde
in vorbe multe, inganIandu-te cu simpla lor intelegere.(85)
25)Fata de incercarile care vin, multi s-au impotrivit in multe chipuri.Dar Ia-
ra rugaciune si pocainta nimeni n-a scapat de asuprire.(92)
26)Pricina a tot pacatul este slava desarta si placerea.Cel ce nu le uraste pe
acestea...?
27)Daca cineva pacatuind in chip vadit si nepocaindu-se, n-a patimit nimic
pana la moarte sa stii ca judecata lui va Ii Iara mila acolo.(112)
28)De ai Iost pagubit, sau ocarat sau prigonit de cineva nu lua in seama cele
de Iata; ci asteapta cele viitoare; si vei aIla ca acela ti-a Iost pricina
de multe bunatati, nu numai in vremea de aici, ci si in veacul viitor.(114)
29)Precum nu se ingaduie apa si Iocul laolalta, asa nu se ingaduie intreolal-
ta apararea si smerenia.(125)
30)Cel ce cere iertare de pacate iubeste smerenia cugetului.Iar cel ce osan-
deste pe altul isi pecetluieste relele sale.(127)
31)Nu lasa pacatul nesters, chiar daca ar Ii cat de mic, ca sa nu te traga pe
urma la rele mai mari.(127)
32)Mai bine este a te ruga cu evlavie pentru aproapele, decat al mustra
pentru tot lucrul.(123)
33)Cel ce se pocaieste asa cum se cuvine e luat in ras de nebuni.Dar
aceasta sa-i Iie semn de buna placere lui Dumnezeu.(133)
34)De ai Iost inaltat prin laude, asteapta ocara.Caci, zice: "Cel ce se inalta
pe sine se va smeri".(137)
35)Prosvoli (momeala; primul atac)
36)Gandul celui impatimit de placere oscileaza ca o cumpana.Aici plange
si
se tanguieste pentru pacate, aici se lupta cu aproapele si i se impotrive-
ste aparandu-si placerile.( )
37)Barbatul indelung rabdator are multa cumintenie; asemenea si cel ce-si
apropie urechea de cuvintele intelepciunii.(146)
38)Cel ce uraste mustrarea, se supune patimii cu voia; iar cel ce o
iubeste
va lupta si cu obisnuinta.(151)
39)Primeste impletirea celor bune si a celor rele, cu gand egal; si Dumnezeu
va netezi neegalitatea dintre lucruri.( )
40)Zaboveste in cuget si nu vei osteni in incercari.Iar plecand de acolo
rabda necazurile ce vin asupra-ti.(163)
41)Tot ce se naste de la ceva mic, si pe masura ce e hranit creste.(171)
42)Unii numesc intelepti pe cei ce dobandesc lucrurile sensibile.Dar intele-
pti sunt cei ce stapanesc voile lor.(176)
43)Dumnezeu judeca Iaptele dupa intentiile lor.Caci zice: "Sa-ti dea
Domnul
dupa inima ta.( )
44)Pacea este izbavirea de patimi.Dar ea nu poate Ii aIlata Iara lucrarea
Duhului SIant.( )
45)Fa totdeuna binele dupa putere.Iar in vremea lucrului mai mare nu te
intoarce spre cel mai mic.Caci cel ce se intoarce inapoi, zice: "nu este
vrednic de Mine(Imparatia Cerurilor).(200)



ALE ACELUIASI SF.-MARCU ASCETUL

DESPRE CEI CE-SI INCHIPUIE CA SE INDREAPTA DIN FAPTE



1)Deci Imparatia Cerurilor nu este plata Iaptelor, ci harul Stapanului, gatit
slugilor credincioase.(2)
2)Daca esti iubitor de invatatura, Ia-te iubitor si de osteneala, caci simpla
invatatura ingamIa pe om.(7)
3)Cel ce vrea sa Iaca ceva si nu poate e socotit de catre cunoscatorul de
inimii, Dumnezeu, ca si cand ar Ii Iacut.Iar aceasta trebuie sa intelegem
atat cu privire la cele bune, cat si la cele rele.(16)
4)Omul abia pazeste cele ale Iirii lui, Hristos insa, prin Cruce, daruieste
inIierea.(26)
5)Tot ce am savarsit Iara rugaciune si nadejde buna, ne este pe urma
vata-mator si Iara pret.(36)
6)Pacat spre moarte este pacatul nepocait.Chiar de s-ar ruga un SIant
pentru un asemenea pacat al altuia nu e auzit.(41)
7)Mare virtute e a rabda cele ce vin asupra noastra si a iubirii pe cei ce ne
urasc, dupa cuvantul Domnului.(47)
8)Dovada iubirii neIatarite e iertarea nedreptatilor.(48)
9)Nu respinge invatatura, chiar daca esti Ioarte cuminte.Caci iconomia lui
Dumnezeu e mai Iolositoare decat intelepciunea noastra.( )
10)Daca vrei sa Iolosesti Iara vorba multa pe iubitorul de invatatura,
indeamna-l la rugaciune, la credinta dreapta si la rabdarea necazurilor.
Caci prin acestea se dobandesc si celelalte virtuti.(102)
11)Cand respingi durerea si ocara, nu Iagadui ca te vei pocai prin alte
virtuti.Caci slava desarta si Iuga de dureri obisnuiesc sa slujeasca pacatului
chiar si prin cele de-a dreapta(prin parutele virtuti).(156)
12)Cel ce nu se aIla in ascultarea ta sa nu-i aduci greseala in Iata.Caci
aceasta tine mai mult de stapanire, decat de sIatuire.(178)
13)Cel ce nu cunoaste judecatile lui Dumnezeu merge cu mintea pe un drum
inconjurat de amndoua partile de prapastii si usor e rasturnat de orice
vant.Cand e laudat, se umIla de mandrie, cand e dojenit se hotaraste,cand ii
merge bine, isi pierde cuviinta, cand ajunge in suIerinte, se tanguieste, de
a intelege ceva cauta numai decat sa arate; cand nu intelege, se Iace ca
inte-
lege, daca e bogat e ingamIat, daca e sarac se Iace ca nu e, cand se satura
e plin de indrazneala, cand posteste se umple de slava desarta, cu
cei ce-l
mustra se ia la cearta, iar cei ce-l iarta ii socoteste prosti.(193)
14)DESPRE INTAI STATATORI(trebuie sa spuna cele ce se cuvin).( )
15)Daca va cadea cineva in orice Iel de pacat si nu se va intrista pe
masura greselii, cu usurinta va cadea iarasi in aceasi cursa.(215)


ALE ACELUIASI
RASPUNS ACELORA CARE SE INDOIESC DESPRE
DUMNEZEIESCUL BOTEZ


1)Caci SIantul Botez este desavarsit, dar nu desavarseste pe cel ce nu impli-
neste poruncile.( )
2Caci credinta nu sta numai in a Ii Botezat in Hristos, ci si in implinirea
poruncilor Lui.
3)Pentru ca nici Botezul, nici Dumnezeu, nici satana nu sileste voia omului.
4)Ca dupa Botez noi suntem pricina orcarui gand rau, s-a dovedit cu
marturii
din SIanta Scriptura.
5)Exista desigur si Iara consimtamantul nostru cate un gand neplacut si urat
care patrunzand pe Iuris, rapeste mintea la sine.Totusi sa stii sigur ca si
acesta isi are pricinile in noi.




SFANTUL DIADOH AL FOTICEII
(deIinitii)

1)CREDINTA-cugetare nepatimasa despre Dumnezeu
2)NADEJDEA-calatoria mintii spre cele nadajduite
3)RABDAREA-staruinta neincetata de a vedea cu ochii intelegerii pe Cel
ne-
vazut ca vazut.
4)CUNOSTINTA-a te uita pe tine cand te gandesti la Dumnezeu.
5)NEIUBIREA DE ARGINT-a vrea sa nu ai bani, asa cum vrea cineva sa
aiba
6)SMERITA CUGETARE-uitarea atenta a ispravilor tale
7)NEMANIEREA-dorinta multa de a nu te mania.
8)CURATIA-
9)IUBIREA-sporirea prieteniei Iata de cei ce ne ocarasc.
10)DESAVARSITA DESFATARE IN DUMNEZEU-a socoti bucurie,
tristetea mortii.


CUVANT ASCETC

DESPRE VIATA MORALA,DESPRE CUNOSTINTA SI DESPRE
DREAPTA SOCOTEALA DUHOVNICEASCA


1)Singur Dumnezeu e bun prin Iire.(2)
2)Raul nu este in Iire, nici nu este cineva rau prin Iire.(3)
3)Cand Iacultatea impulsiva (mania) suIletului se porneste impotriva
patimilor
trebuie sa stii ca este vreme de tacere ,ca-i este ceas de lupta.(10)
4)Cel ce iubeste pe Dumnezeu intru simtirea inimii acela este cunoscut de
El.
(14)
5)Cand incepe cineva sa simta cu imbelsugare dragostea lui Dumnezeu,
incepe sa iubeasca si pe aproapele intru simtirea duhului.(15)
6)Nimeanea nu poate sa iubeasca pe Dumnezeu din toata inima, daca nu se
va teme de El mai intai intru simtirea inimii.(16)
7)Cand mintea noastra incepe sa simta harul Pre SIantului Duh, satana,
cauta si el sa ne mangaie printr-o simtire la aparenta placuta(somn
usor).(31)


7)SFANTUL ISAIA PUSTNICUL


1)De se va semana intru tine vreun gand urat in inima ta sezand in chilia ta
priveste si te impotriveste pacatului, ca nu cumva sa te biruie.(27)

SI LUI DUMNEZEU SLAVA.AMIN.