Leziunile nervilor cranieni

Paralizia nervului III se manifestă prin:

- ptoza palpebrală – datorită paraliziei muşchiului ridicător al pleoapei superioare
- strabism divergent – datorită acţiunii necompensate a muşchilor drept lateral şi oblic
superior - ochiul este deviat lateral
- midriază
- imposibilitatea acomodării la aproape
- diplopie (vedere dublă)

Paralizia nervului IV se manifestă prin:

- diplopie (vedere dublă)
- devierea ochiului afectat în sus şi medial

Paralizia nervului VI se manifestă prin:

- diplopie (vedere dublă)
- strabism convergent – ochiul este deviat medial

Leziunile totale ale nervului V determină:

- anestezia feţei de partea respectivă
- anestezia mucoaselor şi dinţilor din jumătatea respectivă a capului
- paralizia şi atrofia muşchilor masticatori, milohiodian, digastric pântece anterior (prin
leziuni ale fibrelor motorii) – ce determină tulburări ale masticaţiei
- tulburări auditive – prin paralizia muşchiului tensor al timpanului
- tulburări vegetative – datorită afectării fibrelor PS ce aparţin altor nervi cranieni, dar
care se alătură nervului V pentru a ajunge la destinaţie.

Lezarea nervului lingual determină:

- anestezia mucoasei din 2/3 anterioare ale limbii, cu tulburări de gust
- diminuarea secreţiei salivare a glandelor submandibulară şi sublinguală

Din Gray
Nevralgiile trigeminale pot fi cauzate de diverse afecţiuni din teritoriul de distribuţie a
ramurilor nervului V: carii dentare, sinuzite, tumori, etc.
Este caracteristică iradierea durerii de la o ramură la alta a nervului V, de exemplu:
durerile auriculare sau durerile temporale, în caz de carii dentare.
În mod tipic, durerea este localizată în teritoriul deservit de nervii mandibular şi maxilar;
are debut brusc, este extrem de intensă, putând fi declanşată şi prin atingerea unei zone
sensibile a pielii.
Deşi etiologia nevralgiei trigeminale este necunoscută, pot fi incriminate diferite anomalii
ale vaselor de sânge care au raporturi cu ramurile senzitive ale nervilor maxilar şi mandibular.
 Leziunile nervului VII sunt unilaterale, de obicei.
În functie de localizarea leziunii, paralizia facială poate fi:
- de tip central (leziunile neuronului motor central sau ale axonului său)- paralizie
spastică.
- de tip periferic (leziunile neuronului motor periferic sau ale axonului său) - paralizie
flască.

În paralizia de tip central (supranucleară) sunt afectaţi doar muşchii din partea
inferioară a feţei, de partea opusă leziunii – deoarece muşchii mimicii din etajul superior al
feţei sunt inervaţi de fibre din ambele emisfere, în timp ce muşchii mimicii din etajul inferior
sunt inervaţi numai de fibre provenind din emisfera opusă.

În paralizia de tip periferic - lezarea nervului determină paralizia tuturor muşchilor

mimicii, ipsilateral.

În funcţie de nivelul leziunii, pot să apară şi alte simptome, astfel:

- dacă leziunea este situată distal de orificiul stilomastoidian, sunt afectaţi doar
muşchii mimicii – se produce asimetrie a feţei, jumătatea afectată fiind inexpresivă, cu
pliuri cutanate şterse şi deviată spre partea sănătoasă
- dacă leziunea este localizată la nivelul porţiunii intrapietroase a nervului, pot fi
afectaţi nervii coarda timpanului, pietros mare şi nervul scăriţei, şi astfel apar:
o tulburări de secreţie salivară, lacrimală, nazală
o tulburări gustative
o tulburări auditive - datorită afectării muşchiului scăriţei

Leziunile nervului IX sunt însoţite, frecvent, de leziuni ale nervilor X şi XI şi pot fi

datorate:
- leziunilor la nivelul bulbului – leziuni de focar, encefalite
- leziunilor la nivelul bazei craniului – fracturi ale bazei craniului, tumori
- leziunilor la nivelul spaţiului retrostilian – afectarea ganglionului simpatic cervical
superior (metastaze ganglionare) sau tumori ale glandei parotide sau ale faringelui

Leziunile unilaterale ale nervului IX determină:

- tulburări de deglutiţie – datorită afectării muşchilor faringelui
- anestezia şi abolirea gustului în treimea posterioară a limbii
- diminuarea secreţiei glandei parotide

Paralizia nervului X determină tulburări motorii, senzitive şi vegetative.

- hemipareză a vălului palatin - lueta este deviată de partea sănătoasă

- tulburări de deglutiţie
- tulburări de fonaţie cu disfonie (leziuni unilaterale ale nervului laringeu inferior - prin
paralizia corzilor vocale de aceeaşi parte) care pot merge până la afonie (leziuni
bilaterale ale nervului laringeu inferior)
 - tulburări vegetative: tahicardie, tulburări respiratorii grave, tulburări circulatorii etc
(datorită afectării fibrelor PS)

Nervul laringeu recurent drept poate fi lezat în tumori ale vârfului pulmonar drept
(tumora Pancoast) - determină apariţia disfoniei, cu paralizia corzii vocale drepte.
În torace, nervul laringeu recurent stâng poate fi lezat (prin compresie) în:
anevrismele arcului aortic, dilatările atriului stâng, tumori mediastinale şi ale bronhiilor
Există riscul afectării nervilor laringei recurenţi în chirurgia glandei tiroide.
În tiroidectomiile totale (zise extracapsulare) pentru cancer, este necesară evitarea
nervilor laringei recurenţi şi a glandelor paratiroide.

Leziunile nervului XI apar în fracturi ale bazei craniului, prin afectarea găurii
jugulare (sunt însoţite de paralizii ale nervilor IX şi X).
Nervul XI poate fi lezat şi în timpul operaţiilor la nivelul gâtului (de ex. biopsia
ganglionilor limfatici cervicali).

În leziuni ale ramurii externe a nervului XI se produc:

- paralizia muşchiului SCM – manifestată prin flectarea capului de partea sănătoasă.
Leziunile bilaterale fac dificilă menţinerea poziţiei verticale a capului.
- paralizia muşchiului trapez determină coborârea umărului, cu imposibilitatea
ridicării braţului peste orizontală. Lezarea nervului XI nu determină paralizia totală
a muşchiului trapez (deoarece fibrele inferioare ale acestuia sunt inervate de plexul
cervical).

În paralizia nervului XII de tip central (supranuclear) - se produce paralizia

musculaturii din jumătatea limbii de partea opusă leziunii (datorită faptului că fibrele
corticonucleare se încrucişează).
În paralizia nucleară sau de tip periferic - se produce paralizia musculaturii din
jumătatea limbii de partea leziunii.