Sunteți pe pagina 1din 9

www.referat.

ro

Activitatile de gospodarire a apelor in bazinul hidrografic Arges

Caracteristicile generale Bazinul hidrografic Arges este situat in sudul Romaniei si este delimitat la nord de Muntii Fagaras si la sud de fluviul Dunarea. Bazinul hidrografic Arges se invecineaza la nord si vest cu bazinul hidrografic Olt, la vest cu bazinul hidrografic Vedea si la est cu bazinul hidrografic Ialomita. Este situat intr-o regiune foarte bine populata (peste 3,3 milioane locuitori in zonele urbane si rurale) si dezvoltata (industrie, agricultura, paduri si resurse naturale) din tara. Bazinul Arges este unul dintre cele mai importante bazine hidrografice din Romania datorita potentialului foarte ridicat de producere a energiei si alimentare cu apa (pentru industrie, irigatii, populatie, incluzand capitala - Bucuresti care este situata in acest bazin). De asemenea, acest bazin este unul dintre cele mai bine echipate bazine hidrografice din tara avand un mare numar de lacuri de acumulare cu folosinte complexe (producerea de energie, atenuarea viiturilor, alimentari cu apa), de derivatii bazinale si interbazinale, de regularizari, de indiguiri, de prize de apa si altele. Din punctul de vedere al gospodaririi resurselor de apa, bazinul hidrografic Arges se afla in subordinea Directiei de Apa Arges - Vedea a Administratiei Nationale Apele Romane. Relief Bazinul hidrografic Arges este caracterizat printr-o mare diversitate de forme de relief, de la campii (repezentand 64% din suprafata bazinului) la dealuri (28%) si munti (8%), dupa cum urmeaza: - Campii joase, pana la 100 m altitudine; Campia Dunarii, Argesului si Dambovitei situate in partea de sud a bazinului. - Zona de deal cu altitudini intre 600 m si 1200 m; Piemont Getic in partea centrala a bazinului. - Zona de munte cu altitudini pana la 2500 m; Muntii Fagaras in partea de nord, Muntii Piatra Craiului in partea de nord est si Muntii Bucegi in partea de vest a bazinului. Utilizarea terenului si vegetatia

In bazinul hidrografic Arges, utilizarea terenului nu este uniform distribuita datorita diversitatii formelor de relief, cuverturii vegetale si dezvoltarii economice. In prezent, suprafata bazinului este: 27% acoperita cu paduri, 62% utilizata in agricultura: culturi cerealiere, legumicole, fructifere, fanete si pasuni si cresterea animalelor si 11% ocupata de localitati si ape (rauri, lacuri si acumulari). In concordanta cu formele de relief ale bazinului, se intalneste vegetatia de stepa in zonele de campie si in general, padurile de foioase si conifere, si unori combinatii, depinzand de altitudine acopera zonele de deal si munte. Geologie Rocile cristaline si calcaroase sunt predominante in masivul nordic al Muntilor Fagaras, in timp ce in masivul sudic predomina micasisturile, amfibolite si gresii. O mare diversitate de roci sedimentare (argila, calcar, nisip si pietris) pot fi intalnite in zonele de deal si campie ale bazinului (asa numitele depozite de Candesti si depozite de Fratesti).

Clima In bazinul hidrografic Arges, clima este temperat-continentala, rece si ploioasa in zonele de munte (cu pierderi mici prin evaporatie), uscata si calduroasa in zonele de campie (cu pierderi semnificative prin infiltratie si evaporatie).

Hidrografia - resursele de apa - reteaua hidrografica Sursele si resursele de apa Bazinul hidrografic Arges dispune de bogate resurse de apa, suficiente pentru principalii utilizatori din zona, dar neuniform distribuite in timp si spatiu. Principalele surse de apa din bazinul Arges sunt apele de suprafata, reprezentate de rauri si lacuri de acumulare si apele subterane (freatice si de mare adancime). Resursele de apa teoretice totale din bazin sunt evaluate 2656 milioane m3 (din care 1960 milioane m3 provin din apele de suprafata si 696 milioane m3 din apele subterane). Circa 85.5% din aceste resurse teoretice sunt utilizabile din punct de vedere tehnic (2271 milioane m3 din care 1671 milioane m3 provin din rauri, lacuri si lacuri de acumulare si 600 milioane m3 din apele subterane) (Tabel 1). Tabel 1 Resursele de apa Ape de suprafata Ape subterane Total Sursele si resursele de apa din bazinul hidrografic Arges Resursele de apa (milioane m3) Resurse teoretice Resurse utilizabile 1960 696 2656 1671 600 2271

Nivelul de utilizare a resurselor de apa in bazin este mare, circa 600 m3/locuitor, an doar din apele de suprafata. Circa 77% din apele de suprafata din bazin fac parte din categoria I-a de calitate, 15% din categoria a II-a, 6% din categoria a III-a si doar 2% sunt degradate (2000). Reteaua hidrografica a raului Arges Raul Arges este un important rau interior ce izvoraste din Muntii Fagaras (avand doua izvoare, paraurile Capra si Buda), curge in directie sudica intersectand o zona muntoasa, campii inalte si joase, si in final se varsa in fluviul Dunarea langa Oltenita, la sud de Bucuresti. Raul Arges are lungimea de 340 km si suprafata totala a bazinului de receptie este de 12,550 km2. Principalii afluenti ai Argesului sunt Valsan, R. Doamnei, R. Targului si Dambovita pe partea stanga a bazinului si Neajlov pe partea dreapta. Dambovita strabate capitala Romaniei printr-un canal construit in perioada 1987-1989. Reteaua hidrografica a raului Arges cuprinde un mare numar de rauri, cu o lungime totala de 4579 km (5.8% din lungimea totala a raurilor interioare din tara), si este prezentata succint in Tabel 2. Tabel 2 Principalele rauri din bazinul hidrografic Arges.

Riu Lungime (km) Arges 340 Vlsan 79 R. Doamnei 107 R. Trgului 72 Carcinov 43 Neajlov 186 Dmbovnic 110 Calnistea 112 Glavacioc 120 Sabar 174 Dmbovita 286

Suprafata (km2) 12550 348 1836 1096 184 3720 639 1748 682 1346 2824

Observatii strabate Pitestiul

Strabate Municipiu Bucuresti

Densitatea retelei este 0.36 km/km2 in medie si densitatea maxima peste 1.40 km/km2; variand intre 0.67 km/km2 in partea superioara, 0.51 km/km2 in partea centrala si 0.30 km/km2 in partea inferioara a bazinului. Panta raului variaza de la 10% in zonele muntoase, la 1-0.4% in zonele de deal si pana la mai putin de 0.1% in zonele de campie. In prezent, o retea de 28 km de derivatii (tunele, galerii si canale deschise) este in functiune in bazinul Arges. Principalele lacuri de acumulare cu folosinte multiple din bazinul Arges sunt prezentate in Tabel 3. Cel mai mare lac de acumulare din bazin este Vidraru cu o capacitate de 465 milioane m3 destinat producerii de energie electica, acumulare care a fost inaugurata in anul 1965. Mai jos de barajul Vidraru se afla noua acumulari de apa, construite de-a lungul Argesului Superior, in special pentru producerea de energie electrica si alimentarea cu apa (pentru industrie, irigatii, populatie). Alte acumulari mari din bazin sunt Pecineagu (69 milioane m3) si Vacaresti (54.1 milioane m3) pe raul Dambovita si Rausor (60 milioane m3) pe Raul Targului. In 1997 a fost inaugurata acumularea Ogrezeni de pe Argesul Inferior pentru alimentarea cu apa a Bucurestiului in timp ce pentru atenuarea viiturilor a fost construita inca din 1987 acumularea Lacul Morii pe raul Dambovita.

Tabel 3. Principalele acumulari de apa din bazinul hidrografic Arges. Lac de acumulare Capacitate Suprafata Scop (mil m3) (ha) 465 1000 PG Dam Tip A Inaltime An (m) 166 1965

Acumulare Rau Vidraru Arges

Oesti Cerbureni Curtea de Arges Zigoneni Vlcele Budeasa Bascov PrunduPitesti Golesti Zavoiu Orbului Ogrezeni Maracineni Baciu Vlsan Pecineagu Lacul Morii Vacaresti Satic Speriata Rusor

Arges Arges Arges Arges Arges Arges Arges Arges Arges Arges Arges Doamnei Doamnei Vlsan Dmbovita Dmbovita

1.8 1.65 1.1 13.3 54.8 54.9 5.1 4.5 78.5 16.1 7.6 38.5 0.68 0.18 69 19.41

42 35 26 165 640 643 140 141 680 280 241 380 5.8 1.5 182 246 730 18 190

PG PG PG WS,PG WS,PG,FC,I WS,PG,FC,I WS,PG,I

G, E 20 G, E 18 G, E 19 G, E G, E G, E G, E 29 35 33 21

1967 1968 1970 1973 1975 1978 1970 1971 1983 1988 1997 1982 1966 1966 1984 1987 1989

WS,PG,FC,I G, E 20 WS,PG,FC,I G, E 32 FC,I WS,FC,I PG,FC PG PG WS,PG,I FC,I,R G, E 20 13 20 34 24 105 15 26

Dmbovita 54.1 Dmbovita 0.1 Trgului 60

G, E G, E A A E G, E MB, WS,PG,FC,I E PG WS,PG,I

G, E 19 E 120 1987

Scopul acumularii: AT atenuare viituri PE producere energie AA alimentare cu apa I irigatii P piscicultura R recreere Tip baraj : A arc G greutate P pamant R anrocamente BM baraj mobil Barajul Vidraru era al 27-lea baraj ca inaltime, din Europa si al 15-lea baraj in arc in anul intrarii in exploatare (1965). Constructia barajului a durat cinci ani si jumatate. S-au forat 42 km de galerii subterane, s-au excavat 1.768.000 metri cubi de roca, din care aproximativ 1 milion metri cubi in subteran, s-au turnat 930.000 metri cubi de beton, din care 400.000 metri cubi in subteran si s-au montat 6.300 tone de echipamente electromecanice. Barajul Vidraru a fost, la momentul inaugurarii, al cincilea in Europa si al noualea in lume intre constructiile similare. Este un baraj din beton cu dubla curbura realizat din 22 ploturi verticale, avand inaltimea de 166,60 metri si o lungime la coronament de 307 metri, si este traversat de noua galerii orizontale interioare. Constructia se sprijina pe versantii muntilor Pleasa si Vidraru. Turbinele si generatoarele

electrice ale hidrocentralei asigura o productie de energie, intr-un an hidrologic mediu, de 400 GWh/an.

Delimitarea administrativa si caracteristicile demografice Bazinul hidrografic Arges este situat in judetele Arges, Dambovita, Teleorman, Giurgiu, Ilfov si Calarasi. Orasul Bucuresti, capitala tarii cu o populatie de peste 2,0 milioane de locuitori permanenti este de asemenea situat in partea inferioara a acestui bazin. Regiunea este dens populata, in zona situandu-se orase importante precum, Pitesti (186,000 locuitori), Curtea de Arges (35,000) si Oltenita (28,000). In bazin, exista cateva orase mici cum sunt Campulung, Gaiesti sau Titu si un mare numar de localitati in zona rurala; 67% din populatie este reprezentata de populatia urbana si 33% populatia rurala.

Precipitatiile medii anuale Distributia precipitatiilor in bazinul hidrografic Arges este puternic influentata de relieful din regiune; se inregistreaza valori ale precipitatiilor medii anuale ce variaza intre 400 mm/an si 1400 mm/an dupa cum urmeaza:

500 600 mm/an in zonele de campie, 500 700 mm/an in zona de Piemont, cu valori mai mari regiunea dealurilor nordice si valori mai scazute in sud, 600 900 mm/an in zonele inalte de deal, si 1000 1400 mm/an in zonele de munte (Muntii Fagaras). Cateva valori caracteristice ale precipitatiilor inregistrate in diferite sectiuni ale bazinului hidrografic Arges sunt date in Tabel 4. Tabel 4. Precipitatiile medii anuale si precipitatiile inregistrate in anul 2002 in bazinul hidrografic Arges. Precipitatii medii Sectiune anuale (mm) Cmpulung 793 Curtea de 755 Arges Pitesti 669 Titu 604 Bucuresti 628 Filaret Oltenita 579 Precipitatiile inregistrate in anul 2002 (mm) 730 682 739 668 572 637

Temperatura medie anuala a aerului In baziul hidrografic Arges, temperatura medie anuala a aerului variaza intre - 20C si 40C, in partea superioara care corespunde muntilor si intre 80C si 130C, in zona de piemont. In zonele de campie joasa, temperatura medie lunara variaza in general, intre -30C in Ianuarie si 22-230C in Iulie.

Scurgerea medie anuala Scurgerea medie anuala si debitul cu asigurarea 95% inregistrate in sectiuni caracteristice pe raul Arges si pe principalii sai afluenti sunt prezentate in Tabel 5. Tabel 5. Caracteristicile scurgerii pentru raul Arges si afluenti Scurgere Lungime Suprafata medie (km) bazin(km2) anuala (m3/s) Debit cu asig. 95% (m3/s)

Rau

Lungimea Sectiune totala(km)

Arges Vlsan

340 79

R. Doamnei

107

R. Trgului 72

Neajlov Sabar

186 174

Dmbovita 286

Cateasca Malu Spart Bradet Malureni Bahna Rusului Darmanesti Ciumesti Voina Voinesti Piscani Moara din Groapa Vadu Lat Calugareni Poenari Podu Dmbovitei Malu cu Flori Lunguletu

143 233 37 62 44 86 90 12 30 69 102 132 166 111 86 119 202

3480 3799 123 239 355 566 1730 65 156 843 379 1284 3392 883 260 668 1105

22.4 40.8 2.38 3.18 6.9 8.77 20.4 2.48 4.29 8.28 0.8 3.99 8.82 2.38 4.66 9.84 11.7

7.2 7.2 0.45 0.62 1.65 1.8 2 0.41 1.27 2.6 0.19 0.55 0.65 0.26 0.65 1.08 1.3

In bazinul hidrografic Arges, in general, scurgerea specifica medie are valori: pana la 40 l/s.km2 in partea superioara a bazinului (in Muntii Fagaras), si mai mici de 1 l/s.km2 in partea inferioara (in Campia Romana). Scurgerea maxima are loc primavara (lunile martie - mai) si cea minima iarna (lunile decembrie - februarie).

Impactul lucrarilor asupra mediului Din punct de vedere hidrologic, impactul nu a fost resimtit mai deloc, deoarece s-au blocat anumite sectoare ale raului dand nastere la bazine de acumulare, folosite in general la producerea de energie electrica si la irigarea unor zone agricole mai aride. Cum s-a aratat si mai sus, prin tabelele cu valori, cel mai mare bazin de acumulare dupa raul Arges este Vidraru cu o capacitate de 465 mil. m3 de apa, acesta captand afluentii montani si raului. Din punct de vedere turistic, acest lac este folosit pentru agrement. Insa avem parte si de un impact negativ asupra mediului. Prin constructia acestui lac de acumulare s-a renuntat la o buna parte din versanti, acestia fiind dinamitati iar astfel sa ajuns la un dezechilibru intre fauna si vegetatie. Pe de alta parte insa acest sacrificiu a

fost benefic avalului zonei. Datorita albiilor largi si populate, la cantitati mari de precipitatii si aluviuni s-ar fi ajuns la inundatii puternice. In ceea ce priveste sectorul de campie acest lucru inca mai este posibil, indiguirile fiind putine la numar iar barajele sunt din ce in ce mai rare.

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate