Sunteți pe pagina 1din 89

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURETI

FACULTATEA DE ENERGETICA
PROIECT
- EPURAREA APELOR UZATE-
Cuprins
I. Introducere
II.1. Datele staiei de epurare i alegerea tehnologiei de epurare
2. Proiectarea grtarului;
3. Proiectarea deznisipatorului;
4. Proiectarea separatorului de grsimi;
5. Proiectarea decantorului primar de tip longitudinal;
6. Proiectarea treptei de epurare biologic;
7. Proiectare decantor secundar.
III.1.Impactul staiei de epurare asupra mediului
2.Tehnologia de tratare a nmolului;
3.Bilanul energetic pe staie i soluii de reducere a
consumului energetic
4.Costul apei epurate;
5.Alegerea unei tehnologiei de epurare avansat cu
justificare;
6.Managementul staiei de epurare a apelor uzate.
IV. Bibliografie
2
I. INTRODUCERE
Epurarea apelor uzate constituie ansamblul procedeelor fizice,
chimice, biologice i bacteriologice prin care se reduce ncrcarea n
substane poluante organice sau anorganice i n bacterii n scopul proteciei
mediului nconjurtor.(aer, sol, emisar etc.). Ea are ca rezultat obinerea unor
ape curate, n diferite grade de purificare funcie de tehnologiile i
echipamentele folosite, i un amestec de corpuri i substane care sunt
denumite generic nmoluri.
Staiile de epurare reprezint ansamblul de construcii i instalaii, n
care apele de canalizare sunt supuse proceselor tehnologice de epurare, care
le modific n aa mod calitile, nct s ndeplineasc condiiile prescrise,
de primire n emisar i de ndeprtare a substanelor reinute din aceste ape.
n prezent, staiile de epurare pot fi clasificate n dou mari categorii:
Oreneti;
Industriale.
Staiile de epurare oreneti primesc spre epurare ape uzate menajere,
industriale, meteorice, de drenaj i de suprafa, n proporii variabile. O dat
cu industrializarea puternic a centrelor populate, se poate considera c nu
mai exist staii de epurare care trateaz numai ape uzate menajere.
Procesele de epurare se clasific n funcie de principalele fenomene pe
care se bazeaz n 3 categorii :
a) procedeul de epurare fizic denumite n lucrrile mai vechi i
mecanice
3
b) procedeul de epurare biologic
c) procedeul de epurare chimic
a) Tehnologii de epurare mecanic, bazate pe procese de epurare
mecanic, au ca scop:
reinerea corpurilor i suspensiilor mari, operaie realizat n
instalaii ca grtare;
flotarea (separarea) grsimilor i uleiurilor, realizat n
separatoare de grsimi i n decantoare, cu dispozitive de
reinere a grsimilor i uleiurilor;
sedimentarea sau decantarea pentru separarea materiilor solide
n suspensie din apa uzat, prin instalaii de deznisipare,
decantare, fose septice i decantoare cu etaj;
prelucrarea nmolurilor, dup cum se arat la procedeele de
epurare mecano-biologice.
b) Tehnologii de epurare mecano-chimic se bazeaz, n special, pe
aciunea substanelor chimice asupra apelor uzate i au ca scop:
epurarea mecanic, aa cum a fost descris anterior;
coagularea suspensiilor din ap, realizat n camerele de
preparare i dozare a reactivilor, de amestec i de reacie;
dezinfectarea apelor uzate, realizat n staiile de clorinare i
bazinelor de contact.
c) Tehnologii de epurare mecano-biologic, care se bazeaz pe
aciunea comun a proceselor mecanice i biologice, avnd ca scop:
4
epurarea mecanic, aa cum s-a artat mai nainte;
epurarea natural a apelor uzate i a nmolurilor, realizat pe
cmpuri de irigare i filtrare, iazuri biologice, pentru apele
uzate, i n bazine deschise, de fermentare natural a
nmolurilor, pentru nmoluri;
epurarea artificial a apelor uzate i a nmolurilor, realizat
n filtre biologice, bazine cu nmol activ, aerofiltre, filtre
biologice scufundate i turn etc. (pentru apele uzate), iar
pentru nmoluri, n fose septice, concentratoare sau
ngrotoare de nmol, platforme pentru uscarea nmolului,
filtre vacuum i pres, incineratoare.
II.1. DATELE STAIEI DE EPURARE I ALEGEREA
TEHNOLOGIEI DE EPURARE
S se proiecteze o staie de epurare pentru un ora cu un numr de
locuitori de 80 000. Se consider urmtoarele date:
Debitul orar minim Q
0 min
= 480 l/s;
Debitul orar maxim Q
0 max
= 1346.4 l/s;
Debitul zilnic mediu Q
zi med
= 16.000 l/s;
Debitul zilnic maxim Q
zi max
= 19.200 l/s;
Concentraia de suspensii solide separabile
gravitaionalC
SSG
=291.66 mg/l;
ncrcarea organic CBO
5
= 250 l/s;
5
Concentraia suspensiilor neseparabile
gravitaional C
SS
= 50 mg/l;
Concentraia de grsimi i uleiuri C
G
= 87.5 mg/l;
Concentraia de substane anorganice dizolvate
C
diz
= 112.5 mg/l;
Concentraia de compui de N C
N
= 41.66 mg/l;
Concentraia de compui de P C
P
= 12.5 mg/l.
innd cont de datele de mai sus pentru staia de epurare voi alege
tehnologia de epurare mecano - biologic.
II.2. Proiectarea grtarului
Construciile specifice reinerii corpurilor i suspensiilor mari sunt
gratarele i sitele, n care se ren hrtii, crpe, materiale plestice etc. Dac
apa este pompat in staia de epurare, sitele i grtarele sunt aezate nainte
staiilor de pompare.
Grtarele sunt echipamente destinate reinerii prin blocare a corpurilor
mari, a flotanilor i a semiflotanilor din ap. Ele rein circa 3..5% din
cantitatea de corpuri transportate ceea ce reprezint 620 dm
3
/locuitor i
an. Grtare sunt formate din panouri cu bare paralele, echidistante,
amplasate n calea apei uzate.
Proiectarea se realizeaz la debitul de calcul:
Q
c
=2Q
0 max
=2*1346.4=2692.8 l/s
6
Distana dintre barele grtarelor (lumina grtarului) are valori diferite
pentru cele dou cazuri:
- pentru grtarele rare distana dintre bare este: b= 2,5.5 cm;
- pentru grtarele dese distana dintre bare este: b= 1,5.2,5 cm.
Grtarele rare au rolul de a reine materii grosiere din apa uzat
intrat n staie.
Grtarele dese au rolul de a reine corpurile grosiere din apa uzat.
Am ales dinstana dintre bare b = 3 cm i un grtar rar.
Limea barelor este s=0,8.1,2 cm i am ales s=1 cm.
Camera grtarelor trebuie s aib o lime mai mare dect canalul de
acces, iar, imediat n aval de grtar, radierul trebuie s fie cobort cu 7,5-15
cm. Limea camerei grtarului este:

max max
h v
Q
b
b
b s
b B
g
c
v
g max
= 0,41 m/s i am ales v
g max
= 0.4 m/s.
h
max
= nlimea apei n faa grtarului care se alege 500-600 mm
h
max
=600mm = 0,6 m
B= este o lime standard dup ce e calculat se ia din catalog un B
st

07 . 2
600 4 . 0
10 8 . 2692
3
max max
h v
Q
b
g
c m
7


+

+
m x
b
b s
x b B 20 . 2
3
3 2 . 1
07 . 2

B standardizat = 2.09 m
Numrul de bare:
bare
s b
B
N
bare
50
10 3 10 2 . 1
10 2090
2 2
3

Verificare:
V
g max
= 0,4 1 m/s
Viteza apei n amonte de grtar, V
a
, trebuie s fie suficient de mare,
pentru a nu se produce depunerea suspensiilor din ap i, n acelai timp, s
nu depeasc anumite limite, pentru a nu disloca reinerile de pe grtar.
Viteza apei n amonte de grtartrebuie s se ncadreze n intervalul
Va = 0,4 0,9 m/s
I R C V
h a

unde:

6
1
1
h
R
n
C , (1/n se ia din catalog n ndreptarul de calcule hidraulice
pentru cazul betonului de condiie medie).

m
x
x
h B
h B
h B
A
R
h
38 . 0
6 , 0 2 09 , 2
6 , 0 09 , 2
2 2
max
max
max

+

I=0,001.
Se alege din ndrumar n=0,019 c = 1/0,019 x 0,308
1/6
= 44.79
8
Va =
s m x x / 873 , 0
1000
1
38 , 0 79 , 44
care aparine intervalului
0,4 0,9 m/s
Deci, am observat ca s-au verificat condiiile urmnd sa-mi aleg
gratarul :
Tip grtar 1,25 M
Putere P = 1.5 KW
Cantitatea de reineri pe grtar se determin n funcie de distana
dintre barele grtarelor conform tabelului urmtor:
b[cm] 1,6 2 2,5 3 4 5
[dm
3
/loc.an] 6 5 3,5 3 2,5 2
Pentru b=3 cm 80 000 x 3= 240.000 dm
3
/loc.an.
Pierderea de sarcin prin grtare, h, trebuie aleas astfel nct s nu
se produc un remuu prea mare, care s pun sub presiune vanalul de ape
uzate, care intr n staie. Pierderea de sarcin se calculeaz cu relaia:
sin
2
2
g
V
h
a

= unghi de nclinare a grtarului 60
0
-70
0
(aleg =60
0
);
= n funcie de mai muli parametri;
= k
1
k
2
k
3
,
unde:
5625 , 1 % 80 % 90 % 60
100
1
2
1

,
_

k m m
m
k

k
2
- coeficient n funcie de forma barelor: -seciune rotund 0,74
se alege valoare pentru seciune rotund k
2
=0,74;
9
k
3
=f(a,b)
25 , 0
2
max

,
_

+
+

h
h
e
a
s e
e
b
e=3 cm;
h
max
= 0,6 m;
s=1 cm;
h= 1m
b=0,714 i a = 0,17 prin interpolare din tabelul de mai jos k
3
= 0,95
0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9 1,0
0 245 51,5 18,2 8,25 4 2 0,97 0,42 0,13 0
0,2 230 48 17,4 7,7 3,75 1,87 0,91 0,4 0,13 0,01
0,4 221 46 16,6 7,4 3,6 1,8 0,88 0,39 0,13 0,01
0,6 199 42 15 6,6 3,2 1,6 0,8 0,36 0,13 0,01
0,8 164 34 12,2 5,5 2,7 1,34 0,66 0,31 0,12 0,02
1,0 149 31 11,1 5,0 2,4 1,2 0,61 0,29 0,11 0,02
1,4 137 28,4 10,3 4,6 2,25 1,15 0,58 0,28 0,11 0,03
2 134 27,4 9,9 4,4 2,2 1,15 0,58 0,28 0,12 0,04
3 132 27,5 10 4,5 2,24 1,17 0,61 0,31 0,15 0,06
Cu cele 3 valori pentru k se obinem = 1.098

O mcolH h
2
0
2
347 , 0 60 sin
2
893 , 0
098 , 1
10
Grtar plan cu curire manual:
1. umplutur din beton; 2. bar LT 60X8; 3. travers; 4. pasarel
11
Schema grtarului GPM
12
. Schema gratarului plan
1. Canal ap uzata 2. Zona de bare pentru gratar
3. Grebla 4. Rola presoare
5. Rola de rulare 6. Lant
7. Grup de antrenare 8. Curatitor de grebla
9. Plan de descarcare
II.3. Proiectarea deznisipatorului
Deznisipatoarele sunt bazine care se folosesc pentru separarea din
apele uzate a particulelor minerale mai mari ca 0,2 mm. Deznisipatoarele
sunt folosite,n prezent, n mod curent, pentru apele uzate provenite din
reele dimensionate att n sistem divizor, ct i unitar. Deznisipatoarele care
trateaz ape uzate provenite din sistemul unitar sunt folosite, de obicei,
numai pentru debite care depesc 3000 m
3
/zi(circa 10000 loc). Noi avem un
debit de 2692.8 m
3
/zi cu 80 000 locuitori.
n realitate, pe lng substantele minerale se rein n deznisipatoare i
cantitai reduse de substantr organice care sunt purtate de particulele
13
minerale sau sunt antrenate de ctre acestea n tinpul cderii sau care avnd
o vitez de sedimentare egal cu aceea a particulelor minerale se depun
npreun cu acestea, n special la viteze mici.
Proiectarea deznisipatorului se realizeaz la debitul de calcul egal cu
de 2 ori debitul orar maxim. Q
c
=2Q
0 max
= 2*1346.4 = 2692.8 l/s
Adncimea H este ntre 1,5 i 4 m cu pasul de 0,25.
La un deznisipator, trebuie prevzute minim 2 compartimente, ele
fiind exploatate periodic, alternativ. Se recomand ca limea unui
compartiment s nu depeasc 3,0 m, n compartimente = 2.
Seciunea transversal a deznisipatoarelor orizontale se
determin cu relaia:
0
V
Q
A
c
tr

unde: Q
c
este debitul de calcul al deznisipatorului, [m
3
/s];
V
0
viteza orizontal, [m/s];
Viteza orizontal se va determina n funcie de diametrul particulelor
reinute n deznisipator. Se consider ca diametrul particulelor reinute este
de 0,2mm i din tabelul urmtor va rezulta viteza orizontal.
V[cm/s] 41 30 19 13
d[mm] 1 0,
5
0,
2
0,1

V
0
=19 cm/s = 0,19 m/s
14
m b
H
A
B H
b B
A
m H
m
V
Q
A
t r
t r c r
c
t r
1 4 , 2
2
2
3
9 3 , 3
3 6 0 0 1 9
1 0 8 . 2 6 9 2
2
2

+


B=2.5 m (din catalog) se alege din catalog curtorul deznisipator tip
NA->Nd2-2 cu o suflant tip SRD 20-7,5
Seciunea orizontal a deznisipatorului se calculeaz dup formula:
s
c
o
V
Q
A
unde: = coeficient ce ine seama de mai muli parametri, i de aceea se ia
2,2 pentru o eficien de 85%;
V
s
= viteza de sedimentare, [m/s] care se determin tot n funcie de
diametrul particulelor reinute n deznisipator;
V
s
[cm/s] 14 7,
2
2,3 0,7
d [mm] 1 0,
5
0,2 0,1
d=0,2 mmV
s
=2,3 cm/s= 0,023 m/s
A
o
=71.54 m
2
Lungimea deznisipatorului se calculeaz cu formula:
L=A
o
/B=71.54/2.5=57.23 m
Se recomand ca raportul ntre lungimea i limea deznisipatorului s
fie cuprins ntre 10 i 15.
L/B=57.23/2.5=11.44 se ncadreaz ntre 10 i 15.
15
Puterea pentru deznisipatorul de L=57.23 m i B=2.5 m este de 0,8
kW cu o rotaie de 750 rot/min.
Deznisipator combinat cu separator de grsimi
1 - separator grasimi 2 deznisipator
3 - zona de nisip 4 - lama racloare
5 - lama de grasimi 6 - canal evacuare nisip
7 pompa 8 pod
9 motor
II.4.V.Proiectarea separatorului de grsimi
Separatoarele grsimi se prevd adeseori la staiile de epurare i la
unitile care evacueaz n reeaua public de canalizare ape cu concentraii
mari de uleiuri minerale, acizi grai, grsimi i alte substane plutitoare.
Scopul flotrii este separarea din apele uzate, a uleiurilor, grsimilor
sau a altor substane, mai uoare dect apa, care se ridic la suprafaa
acesteia, n zonele linitite i cu vitez orizontal mic.
Proiectarea se realizeaz la un debit de calcul Qc = Qzi max =
1346.4m
3
/h.(se aleg 2 separatoare de grasimi)
Suprafaa orizontal (de separare) se calculeaz cu formula:
16
as
c
o
v
Q
A
Q
c
este debitul de calcul =Q
zi max
=1346,4 m
3
/h
v
as
reprezint viteza ascensional minim i ia valori ntre 8 i 14
m
3
/m
2
h.
v
as
=10 m/h
2
64 , 134
10
4 , 1346
m A
o

Normativele prevd un timp de separare de t
a
= 510 min; timpul mic
se consider n cazul insuflrii de aer n bazin.
Limea bazinelor de separare se recomand a fi B=2,04,0 m
Adncimea H=1,22,75 m, iar lungimea L<20 m.
Se aleg urmtoarele valori:
t
a
=5 min=300s
volumul separatorului: V=t
a
Q
c
=5*134.64=673.2 m
3
m
A
V
L
m H
b B
A
m H
m B
t r
t r
2 4 , 1 2
8 7 5 , 6 6
2 , 6 7 3
2
8 7 5 , 6 7 5 , 2
2
1 4
2 7 5 , 2
4
2

Se verific viteza ascensional. Se calculeaz valorile efective pentru arii:


h m m
A
Q
v
m L A V
m L B A
otr
c
aef
tr ef
oef
2 3
3
2
/ 75 , 13
92 , 97
4 , 1346
3 , 168 24 , 12 875 , 6 2 2
92 , 97 24 , 12 4 2 2



Volumul de substane separate se apreciaz la 1-5 dm
3
/om i an.
17
Pentru distribuia prin plci poroase, cantitatea de aer insuflat prin
radier se ia 0,3m
3
aer/m
3
ap uzat i or, iar n cazul distribuiei prin tuburi
perforate, 0,6m
3
aer/m
3
ap uzat i or. Se opteaz pentru cazul cnd avem
tuburi0,3 m
3
aer/m
3
ap uzat i or.
Q
aer
=2692.8*0,3= 807.84 m
3
/h
Am ales din catalog o suflant cu rotor de distribuie SRD20-N
1500 rot/min cu o putere P= 7 kW.
Conform tabelului pot alege o suflant suflant de la ASIO SRL
tip LUTOS DT 10/40 i chiar mai multe n funcie de presiunea dorit.
O suflant LUTOS DT arat astfel:
18
19
Separator de grsimi
20
21
II.5. Proiectarea decantorului primar
Decantorul longitudinal este n general folosit ca decantor primar
pentru separarea particulelor din apele uzate brute, decantoare pentru ape de
consum n procese de tratare, se paratoare pentru apele uzate din industra
petrochimic i, cu form uor modificat la deznisiparea apelor uzate.
Ele se construiesc astfel nct s funcioneze n flux continuu i au
scopul de a reine suspensiile floculente din apele uzate.
Proiectarea decantorului primar se caluleaz la Q
c
=Q
zimax
=19200 m
3
/zi
Concentraia de suspensii solide separabile gravitaional C
SSG
=291.66 mg/l.
Pentru determinarea timpului de retenie t
r
se va proceda astfel:
-se alege o valoare pentru eficien, pentru i din tabelul urmtor se
determin valoarea pentru w [m
3
/m
3
h];
[%] C 200 200C300 C 300
4045 2,3 2,7 3
4550 1,8 2,3 2,6
5055 1,2 1,5 1,9
5560 0,7 1,1 1,5

= 50% - 55% w=1,5 m
3
/m
2
h
-pentru w gsit se alege o valoare pentru H
med
i din tabelul al doilea se va
scoate valoarea corespunztoare pentru t
r
:
H
mediu
[m]
22
w
[m
3
/m
2
h]
2 2,5 3
1 2 2,5 3
1,4 1,6 1,8 2,25
1,7 1,25 1,4 1,75

H
med
= 2.5 m prin interpolare t
r
= 1,883 h
Volumul decantorului: V=Q
c
*t
r
= (19200*1,883)/24 = 1506,4 m
3
Aria orizontal:
2
33 , 533
24 5 , 1
19200
m
w
Q
A
c
o


Aria transversal:
s mm v m
v
Q
A
o
o
c
tr
/ 10 69 , 24
24 3600 10 9
19200
2
3




-se alege v
o
= 9 mm/s = 0,09 m/s
2
69 , 24 m A
tr

Lungimea decantorului: L=v
o
*t
r
= 0,09*1,883*3600 = 61.0092 m
nlimea util: h
u
=w*t
r
= 1,5*1,883 = 2,8245 m
Limea decantorului:
741 , 8
0092 , 61
33 , 533

L
A
B
o
m din catalog avem
limea standard B
st
= 9 m cu L
max
= 60 m i P=0,4 kW. Se alege din
catalog Raclorul de tip DLP7.
Se recalculeaz: A
tr
= B
st
*h
u
= 9*2,8245 = 25,42 m
2
A
o
= B
st
*L = 9*60 = 540m
2
V = A
tr
*L = 25,42*60 = 1525.2 m
2
Verificare: 4*B
st
L 10*B
st
36 60 90
L/10 h
u
L/25 6 2,8245 2,44
Volumul total de nmol depus:
t
p
Q C V
c SSG
n
n


100
100

23
=53%
n
= 1150 kg/m
3
p=95% C
SSG
=291.66 mg/l = 0,29166
kg/m
3
Q
c
=19200 m
3
/zi
Pentru determinarea timpului t trebuiesc determinate:
t= t
CA
+t
CP
+t
m
- t
CA
timpul cursei active,
min 84 , 50
2 , 1
0092 , 61

CA
CA
v
L
t
- t
CP
timpul cursei pasive,
min 42 , 25
4 , 2
0092 , 61

CP
CP
v
L
t
- t
m
timpul mort = 5 min
t= t
CA
+t
CP
+t
m
= 50.84+25.42+5 = 81.2605 min
Geometria nmolului: nmolul se depune n decantor sub forma unei
pene cu pant 0,008 determinat experimental
3
929 , 3 26 , 81
95 100
100
24 6
19200
379 , 0
1150 100
55
m V
n

b
8
0
/
00

L
B
24

'

'

'

7 7 4 , 1
7 8 9 , 1
0 0 9 2 , 6 1
0 0 8 , 0
9 0 0 9 2 , 6 1
2
9 2 9 , 3
2
a
b
a b
b a
L
a b
t g
B L
b a
V
n

m
L
L h
L
h
L
h
L h
a
l a m a
5 , 0
1 0 0 8 , 0 2 0
4 4 6 , 1 0
4 4 6 , 1 0
2 0
1
1
1
4 4 6 , 1 0
0 8 3 5 , 0
0 0 8 , 0
9
2
1
9 2 9 , 3
0
2
2
2
1
2
1
1
1
1
1
1 1

+

+

'

'


<

H=h
u
+ h
d
+ h
s
+ h
n

h
s=0.31m
h
n=0.3m
h
u=2.224m
h
n=0.0835m
H=2.224+0.3+0.5+0.0835=3.1075m
25
Debitul de nmol:
min / 048 , 0
26 , 81
929 , 3
3
m
t
V
Q
CA
n

26
Schema unui decantor longitudinal curatat mecanic
1 - canal de aductiune a apei brute 2 - sistem de linistire
3 antecamera 4 - conduct pentru evacuarea grsimilor
5 - podul raclor 6 - lama mpingtoare pentru spum
7 - baa de namol 8 - zon linitit pentru sedimentare
9 - lam racloare 10 - cochil pentru colectarea flotanilor
11 - canal cu deversor pentru colectarea i evacuarea apei tratate
II.6.Treapta de epurare biologic
Obiectivul principal al treptei biologice de epurare este ndeprtarea
substanelor solide organice nesedimentabile, precum i stabilizarea
materiilor organice din nmoluri.
27
Este un proces flexibil care se poate adapta uor la o multitudine de
ape uzate, concentraii i compoziii.Procesele biologice sunt precedate de o
treapt fizic de epurare care are rolul de a reine substanele sedimentabile
i sunt urmate de o decantare secundar destinat reinerii produilor
rezultai din epurarea biologic.
Treapta de epurare biologic se proiecteaz la debitul de calcul
Q
c
=Q
zi max
=> Q
c
=19200 m
3
/zi
Gradul de epurare:
94 , 0
250
15
1 1
5
5

i
f
CBO
CBO
E
ncrcarea organic a bazinului de aerare:
ncrcarea organic a bazinului I
ob
reprezint raportul dintre
ncrcarea organic a influentului care intr n bazinul de aerare ntr-o zi i
volumul bazinului de aerare. Se recomand corelarea ncrcrii organice a
bazinului de aerare cu eficiena de epurare a instalaiei biologice.
zi m
kgCBO
E I
bazin
ob 3
5
224 , 1 94 , 0 1 5 1 5
ncrcarea organic a nmolului activ:
ncrcarea organic a nmolului I
n
reprezint raportul dintre debitul
masic de ncrcare organic n timp de o zi i ncrcarea n materii solide
uscate n suspensie existent n bazinul de aerare.
( ) ( )
zi m
CBO kg
E I
bazin
on
3
5
3 , 0 94 , 0 1 5 1 5
Concentraia de substan solid uscat n amestecul din bazin:
Concentraia n substane solide uscate n suspensie n bazinul de aerare
S reprezint masa substanei solide uscate prezent n lichidul din bazin.
28
% 1132 , 0 100
1150
302 , 1
100 302 , 1
3 , 0
224 , 1
/ 1200 1000
3
3


S
S
m
SSU kg
I
I
S
m kg
bazin on
ob

Se alege indicele de nmol IVN se alege 50150 mg/l IVN= 75 mg/l.


Rata de recirculare a nmolului:
[ ]
[ ]
% 277 , 9
75 1132 , 0 100
75 1132 , 0 100
% 100
% 100




IVN S
IVN S
Q
Q
C
R

Debitul total ce intr n bazin:


zi m Q Q Q Q
C R C T
/ 184 , 20981 )
100
227 , 9
1 ( 19200 ) 1 (
3
+ + +
ncrcarea organic total ce intr n bazin ntr-o zi:
zi
CBO kg
Q CBO CBO
T T
5 3
5 5
296 , 5245 184 , 20981 10 250

Nmolul n exces:
( ) ( )
zi m
SSU kg
E N
bazin
ex 3
4 4
74 , 0 94 , 0 1 5 1 5
Oxigenul necesar:
zi kgO
E
E CBO O
T n
/ 721 , 4213
94 , 0 1
02 , 0
94 , 0 5 , 0 296 , 5245
1
02 , 0
5 , 0
2 5

,
_

+
,
_

+
Capacitatea de oxigenare:
Capacitatea de oxigenare reprezint debitul masic de oxigen transferat
din aer n ap de instalaia de oxigenare care echipeaz bazinul de aerare.
29
h
k g O
C O
O
C O
n
2
2 1 , 2 2 7
2 4 8 5 , 0
7 2 1 , 4 2 1 3 1 , 1
1 , 1 2 , 1 6 5 , 0
2 4
1 , 1

Debitul de aer:
Cantitatea de aer pe care trebuie s o introduc echipamentul de
oxigenare, pentru necesitile procesului aerob, este
ox C 10 ox
aer
CO
Q

, unde

ox10C
= 1,429 kg/m
3
este densitatea oxigenului din aer la temperatura
standard de 10
o
C, iar
ox
= 625 % reprezint randamentul de transfer al
oxigenului din aer n ap n procesul de transfer de mas cu valori
dependente de echipament.
h
a e r k g
Q a e r
m k g
C O
Q
C o x
o x o x
o x
C o x
a e r
2 4 1 , 1 3 1 4 9
2 2 , 0 4 2 9 , 1 2 1 , 0
1 1 0 2 , 8 6 8
/ 4 2 9 , 1
% 2 2 % 2 5 % . . . 6
2 1 , 0
3
1 0
1 0
0
0



am ales 6 suflante N-SRD-72 care merge pentru un debit
Q
aer
=3901.59 m
3
aer/h cu un P = 39 Kw.
Volumul bazinului de aerare:
bazin
ob
T
m
I
CBO
V
3 5
915 , 4285
224 , 1
96 , 5245

-voi folosi 1 bazin avnd un volum V=4285,915 m
3
.
Timpul de aerare:
30
Timpul de aerare t
a
reprezint timpul minim de oxigenare pentru ca
procesul s decurg normal. Durata de aerare are o mare importan asupra
procesului biologic de degradare a substanelor organice. Astfel, la durate de
aerare reduse i ncrcri mici ale nmolului activ eficiena este sczut.
Creterea timpului t
a
conduce simitor la majorarea eficienei de epurare.
h
Q
V
t
T
a
9026 , 4
184 , 20981
24 975 , 4285


pentru 1 bazin t
a
= 4,9026h
Vrsta nmolului:
Vrsta nmolului
n
este o msur a capacitii acestuia de a aciona
corect n procesul de degradare a substanei organice. Ea reprezint timpul
mediu n care un flacon de nmol activ rmne n suspensie n zona de
oxigenare.
Se poate calcula cu relaia:
24 C
t S
SS
a
n


unde C
SS
este concentraia de
substane solubile naseparabile gravitaional.
zile
C
t S
SS
a
n
636 , 1
10 5 , 162 24
9026 , 4 302 , 1
24
3

vrsta pentru 1 bazin 1.636


zile
Dimensionarea bazinului:
H=35 m H = 5 m B = 10 m
Lungimea bazinului:
m
H B
V
A
V
L
tr
7183 , 85
10 5
915 , 4285


Cantitatea maxim de aer:
31
h m
Q
m g O q
m H
m h
h H H
m m g O C O
H C O q
q
O
Q
a e r
a e r O b a z i n a d
a e r
O
O
n
a e r
/ 5 9 , 3 9 0 1
2 4 1 0 4 5
7 2 1 , 4 2 1 3
/ 4 5
5 , 4
5 , 0
/ 1 0
3
3
m a x
3
2
'
'
3
2 1 0
'
1 0
m a x
2
2
2

Energia brut consumat:


P
b
=Q
max aer
*H

*p,unde p= 6 Wh/m
3
aer
m
adancime bazin
=P=3901.59/24*4,5*6=
=4.389kW
II.7. Proiectare decantor secundar
Decantoarele secundare sunt o parte component deosebit de
important a treptei de epurare biologic i au scopul de a reine nmolul,
materiile solide n suspensie, separabile prin decantare (membrana biologic
sau flocoanele de nmol activ, evacuate o dat cu apa uzat din filtrele
biologice, respectiv din bazinele cu nmol activ).
Proiectarea decantorului secundar de tip radial se realizeaz la debitul de
calcul Q
C
egal debitul total calculat n treapta biologic.
Q
C
=Q
zi max
+Q
R
=Q
T
Q
C
=Q
T
=19200 m
3
/zi.
Volumul decantorului este :
32
V=Q
T
*t
r
, unde t
r
=2,5h3h
t
r
=2h V=19200/24*2=1600 m
3
Seciunea orizontal este:
A
o
=Q
T
/w, unde w=1,7m/h
A
o
=19200/(1,7*24)= 470.58 m
2
nlimea util:
h
u
=w*t
r
h
u
= 1,7*2 = 3.4m
m
A
D
D
A
o
o
48 , 24
58 , 470 4 4
4
2

Se alege din catalog diametrul standard D=28 m i corespunztor


acestui diametru se alege Raclor DRSH- 28 cu o putere P=0,37*2
kW.
Se verific:
m D pentru
h
D
m D pentru
h
D
u
u
50 ... 30 20 15
30 ... 16 10 6


D=28 m 67.210 se verific prima condiie condiie.
33
34
35
Decantor radial cu pod raclor
1 decantor 2 - conduct admisie ap brut
3 - zona de sedimentare 4 - suportul pivotului central si al jupei
5 - canalul de colectare apa tratata 6 - conul central
7 - evacuare namol 8 - lame racloare
9 basa 10 - cale de rulare
11 - mecanismul de antrenare.
Aerator
36
II.8 Treapta tertiara
Treapta tertiara nu exista la toate statiile de epurare.Ea are de regula rolul de
a inlatura compusi in exces (de exemplu nutrienti-azotsi fosfor)si a asigura
dezinfecia apelor (de exemplu prin clorinare).Aceasta treapta poate fi
biologica, mecanica sau chimica sau combinata, utilizand tehnologii clasice
precum filtrarea sau unele mai speciale cum este adsorbtia pe carbune
activat, precipitarea chimica etc. Eliminarea azotului in exces se face
biologic,prin nitrificare (transformarea amoniului in azotit si apoi
azotat)urmata de denitrificare, ce transforma azotatul in azot ce se degaja in
atmosfera. Eliminarea fosforului se face pe cale biologica, sau chimica.
In urma trecerii prin aceste trepte apa trebuie sa aiba o calitate
acceptabila, care sa corespunda standardelor pentru ape uzate epurate. Daca
emisarul nu poate asigura o dilutie puternica, apele paurate trebuie sa fie
foarte curate. Ideal e sa aiba o caliate care sa le faca sa nu mai merite numite
ape uzate dar in practica rar intalnim asa o situatie fericita. Pe de o parte
tehnologiile de epurare se imbunatatesc, dar pe de alta parte ajung in apele
fecaloid-menajere tot mai multe substante care nu ar trebui sa fie si pe care
statiile de epurare nu le pot inlatura din ape.
In final apa epurata este restituita in emisar-de regula raul de unde
fusese prelevata amonte de oras. Ea contine evident inca urme de poluant, de
aceea aste avantajos ca debitulemisarului sa fie mare pentru a asigura dilutie
adecvtata.
Alte solutii propun utilizarea pentru irigatii a apelor uzate dupa
tratamentul secundar,deoareceau un continut ridicat de nutrienti.Acest
procedeu este aplicabil daca acele ape nu contin toxice apecifice peste
limitele admise si produsele agricole rezultate nu se consuma direct. In caest
37
caz nu mai este necesara treapta a treia si nu se mai introduc ape in emisar
(fapt negativ din punct de vedere al debitului dar pozitiv pentru
caliate,deoarece apele epurate nu sunt niciodata cu adevarat de calitate
apropiata celor naturale nepoluate antropic).Se experimenteaza si utilizarea
apelor uzate ca sursa de apa potabila, desigur cu supunerea la tratamente
avansate de purificare.
Namolul din decantoarele primare si secundare este introdus in turnuri
de fermentatie, numite metatancuri. De obicei sunt rezervoare de beton
armat, de mari dimensiuni, unde se asigura temperatura relativ ridicata,
constanta, si conditii anaerobe, in care bacteriile fermenteaza namolul si
descompun substantele organice pana la substante anorganice, rezultand
unnamol bogat in nutrienti si gaze care, continand mult metan, se utilizeaza
ca si combustibil. Din treapta biologica apa ajunge in decantorul secundar
unde flocoanele se depun prin sedimentare. Namolul rezultat din
sedimentare este prelucrat pentru reducerea volumului si tratarea ulterioara
pentru obtinerea namolului fermentat.prin fermentare se degaja biogaz care
poatefi folosit pentru nevoile statiei de epurare.
Pentru asigurarea conditiilor optime de epurare pe tot parcursul apei si
namolului din statia de epurare se monitorizeaza anumiti parametri si pe
baza lor se fac anumite reglaje (debitul de oxigen, debitul de apa uzata, etc).
38
Schema generala de epurare a apelor uzate
nutrienti
gunoi nisip grasimi
namol
namol exces

reactivi
Schema bloc a instalatiei
Namol exces
Qg Q1 P3
P1
Qim
Q1
Namol
recirculat P2
Namol exces
Gratar Deznisipator Separator de
grasimi
Decantor
primar
longitudinal
Aerare
Decantor
secundar tip
radial
Bazin de
amestec
G1 D1
SG
1G
G
G
SG
2
39
II.9.Alegerea echipamentelor
1.Camera de intrare
Camera de intrare - preia apele uzate din canalizare. Este prevazuta
cu doua stavilare unul pentru intrarea apei pe treapta mecanica si unul pentru
traseul de ocolire al statiei spre iazurile biologice in caz de debite
suplimentare sau avarii in statia de epurare.
2.Gratar
Am ales de la firma Asio 1gratar cu autocuratare SCC cu inclinare de 70
grade.
Grtarele cu autocurtare SCC sunt separatoare universale pentru materialele
solide insolubile din fluide. Pot fi folosite la statii de epurare, procesarea
crnii, industria chimic, tbcrii, fabrici de bere, statii de potabilizare,
statii de pompare, etc. De obicei, grtarele cu autocurtare sunt montate la
intrarea n treapta de pre-epurare mecanic a statiilor de epurare, la baza
canalului de intrare, de unde reziduurile retinute (de la o adncime de 0,4-8
m) sunt ridicate deasupra nivelului canalului sau la un alt nivel, la o nltime
necesar unei o lichidri suplimentare (container, transportor elicoidal,
pres,etc.).
Avantajele grtarelor cu autocurtare sunt: efectul de autocurtare a benzii
de filtrare si faptul c pot fi utilizate pentru canale adnci.
Descrierea functionrii
40
Particulele n suspensie sunt separate prin curgerea apei uzate prin banda
filtrant a grtarului, care ridic particulele separate la jgheabul de evacuare,
n timp ce apa fr suspensii va curge la o urmtoare treapt de evacuare.
Design-ul special si modul de fixare a elementelor benzii (raclete), asigur o
curtare automat a filtratului de pe band. Banda este actionat de un
reductor cu trasmisie cu lant si un ax pentru ghidarea rotilor. ntinderea
curelei poate fi ajustat. Motorul grtarului poate fi montat direct pe ax pe
oricare parte a cadrului, n functie de spatiul de amplasare. Reziduurile sunt
evacuate prin jgheabul de evacuare ntr-un spatiu aflat sub grtarul cu
autocurtare. Pot fi oferite echipamente pentru transportul, deshidratarea
(presarea), splarea filtratului, cum ar fi transportoare elicoidale din otel
inoxidabil, prese sau spltor, ce pot transporta reziduurile n directia dorit.
Gratar firma Asio
41
Gratare firma vor-env
42
3.Deznisipator
Deznisipatoarele tip Vortex sunt fabricate din polipropilen. De obicei, ele
sunt fabricate cu o conduct de by-pass, splare nisip i pomp aer-lift,
inclusiv vane pentru reglarea i alimentarea aerului i apei presurizate.
Opional, este posibil echiparea utilajului cu raclor sau cu o sit fin (oel,
oel inoxidabil, plastic), cu ap i aer sub presiune, cu dispozitiv de evacuare
a nisipului, cu container i panou de comand.
Deznisipatoarele tip Vortex sunt utilizate pentru ndeprtarea suspensiilor
solide de natur mineral (nisip cu o granulaie de 0,2 mm, clincher, cenu,
praf mineral, etc). Apa n interiorul deznisipatorului este forat pentru o
circulaie lateral, i datorit forei centrifugale, se produce separarea
materialului organic de particulele cu o densitate mai mare. Rezult o
funcionare simpl, pentru c nu este necesar evacuarea nisipului i nu apar
probleme cu nmolul
Deznisipatoare tip vortex
43
Deznisipator vortex firma Vor-env
44
4.Suflanta
Suflantele sunt utilizate pentru transportul i presurizarea aerului i a gazelor
neutreConstructia suflantelor este realizat astfel nct uleiul s nu ajung n
gazul vehiculat. Suflantele sunt dotate cu o serie de echipamente de baz, ce
asigur o funcionare lipsit de defecte. Suflantele sunt actionate de motoare
electrice, la modelul DT 4 actionarea se face direct,cu o cuplare flexibil, la
celelalte suflante prin curea trapezoidal.
Dotare standard:
1. Suflant DT 6 - DT 110 (rotor cu 3 lobi), DT 4 i DT 4R (rotor cu 2 lobi)
2. Motor electric
3. Cadru de susinere cu amortizor de vibratii
4. Filtru si amortizor de aspiratie
5. Transmisie prin curea de la tipul DT 4R pn la DT 110,
cuplare pentru DT4
6. Aprtoare pentru cureaua de transmisie, dac suflanta
nu este dotat cu carcas antifonic.
7. Ventil de sigurant Herose pentru suflantele DT 6 - DT
50/72
8. Ventil integrat de siguran i de pornire pentru
suflantele DT 50/102 - DT 110/802, pentru o presiune de
30 kPa
9. Supap de sens la evacuare
10. Compensator, ncepnd cu suflantele DT6/42
11. Indicator vizual de colmatare a filtrului, ncepnd de la
suflantele DT10/42
12. Indicator de presiune, ncepnd de la suflantele DT
6/42
Am ales de la firma Asio a suflanta tip Lotus.
5.Colectarea substantelor petroliere,uleiurilor sau grasimilor
Dispozitivul OROL-1 se utilizeaza la colectarea diferitelor substante
extractibile nepolare (substante petroliere, uleiuri minerale, vegetale, grasimi
animale sau substante chimic echivalente) neemulsionate, de pe suprafata
mediilor dispersoare unde formeaza ochiuri sau straturi consistente.
Descriere
OROL 1 este un dispozitiv cu banda care colecteaza continuu fazele
45
nepolare ale diferitelor substante aflate pe suprafata solutiilor apoase sau
emulsiilor.Dispozitivul se remarca prin:
- universalitate (pentru aproape toate substantele neemulsionate
cu densitate sub 1000 kg/m
3
si nivel variabil al suprafetei).
- simplitate (cerinte minime de montare, utilizare si ntretinere)
- nalta capacitate (pna la 45 l/h faze uleioase) comparativ cu
dimensiunile reduse (0,45x0,15x0,45 m).
Utilizare
Aparatul se utilizeaza la curatarea diverselor bai de impuritati lipofile
sau uleioase, care plutesc la suprafata mediului dispersor (apa). Este foarte
eficient la epurarea apei uzate impurificate cu produse petroliere, la
colectarea uleiului din bai de degresare ale lichidelor de racire la aschierea
metalelor, ct si n multe alte domenii.
Avantaje
- raport mic Pret : Eficienta = amortizare rapida a investitiei;
- mareste randamentul si durata de viata a bailor de separare;
- cerinte minime la montare, utilizare si ntretinere;
- proces ecologic de colectare.
Constructie si functionare
De suportul metalic (1) este fixat electromotorul (2) cu regulatorul
electronic de turatie (3). Electromotorul antreneaza banda adsorbanta (4)
care este tensionata prin greutatea proprie si cea a rolei libere (5). Lungimea
benzii se va alege astfel nct rola libera sa ramna suficient imersata n
lichid chiar si la o scadere apreciabila a nivelului acestuia. Impuritatile care
adera la banda n miscare sunt sterse de un sistem de rigle si conduse cu
ajutorul jgheabului (6) ntr-un vas pregatit n acest scop. Randamentul
colectarii si al separarii sunt functie de turatia aleasa pentru rola
conducatoare.
Caracteristici tehnice
Inaltime de transport: max. 5,5 m
Tensiune de alimentare nominala: 220 V / 50 Hz
Tensiune/Putere electromotor: 24 V / 8 W.
Turatia rolei: variabila uniform 0 - 32 rot/min
Temperatura maxima a baii: 85C
46
Capacitate: pna la 45 l/h (functie de substanta de colectat si calitatea benzii)
Dimensiuni: 450x150x450 mmMasa neta: 7 kg
Instalatie firma Asio
47
Separator grasimi-firma Vor-env
6.Decantor primar longitudinal
Decantoarele primare sunt longitudinale sau circulare si asigura
stationarea apei timp mai indelungat,astfel ca se depun si suspensiile fine. Se
pot adauga in ape si diverse substante chimice cu rol de agent de coagulare
sau floculare,uneori se interpun si filtre.Spumele si alte substante flotante
adunate la suprafata se retin si inlatura iar namolul depus pe fund se
colecteaza si inlatura din bazin si se trimite la metatancuri.
Curatiroarele pentru decantoare sunt denumite si racloare, fiind
destinate indepartarii depunerilor de pe radier,precum si a transportarii
materialului colectat catre basa de evacuare, situata in amonte.
7.Decantor secundar tip radial
Decantoarele secundare sunt bazine in care se sedimenteaza
materialele de suspensie formate inurmaproceselor complexe din
aerotancuri.Acest namol este trimis la metatancuri iar gazele se folosesc ca
si combustibil de exemplu la centrala termica.
48
8.Bazin de aerare
49
9.Descrierea liniei de deshidratere
Filtrul cu banda KCZ avnd nglobat ngrosator de namol, serveste
deshidratarii continue a diferitelor tipuri de namol. Ingrosatorul de namol
confera un grad ridicat al deshidratarii datorita rabaterii cu 180
o
a namolului
deshidratat. Procesul tehnologic al deshidratarii consta ntr-o prima etapa,
aceea de separatie a partilor solide, rezultnd niste turte de namol ce sunt
luate deoparte, iar lichidul rezultat este preluat in procesul auxiliar.
Capacitatea de prelucrare a unui filtru cu banda poate sa varieze intre 2
20m
3
/h , cu un grad de retinere a subtantei uscate de 28 38 % pt
namolurile anaerobe stabilizate.
Filtrul este alcatuit dintr-un profil U, ce formeaza o structura nchisa, n care
se gasesc componentele ce folosesc procesului de presare. Partea finala a
structurii este zincata si vopsita cu vopsea rezistenta la apa iar celelalte
componente sunt materiale galvanizate sau plastic. Comanda si presiunea de
compresie a cilindrilor este asigurata de aerul comprimat de la compresor,
benzile sunt curatate sub presiunea apei de serviciu preluata de la iesirea
instalatiei de tratare apa, proces ce se desfasoara prin stropirea benzii
Puterea instalata a actionarii presei este de 0,75 3 kW, actionarea este
controlata printr-un variator (convertizor de frecventa pentru tipul KCZ
800/S) care permite schimbarea continua a vitezei in timpul functionarii
utilajului.
NAMOLUL INTRAT NECESAR DE
POLIELECTROLIT
SUBSTANTA USCATA
A TURTEI DE NAMOL
% g/Kg %
pana la 50 3 5 25
50 60 5 7 20
peste 60 7 si peste 15 20
50
In procesul de deshidratare a namolului menajer se folosesc coagulanti
organici. Ei sunt preparati ntr-o unitate chimica, de unde sunt dozati fluent,
printr-o pompa de dozare, n conducta de namol unde se floculeaza. Namolul
este transportat n zona de deshidratare printr-o pompa avnd un variator ce
regleaza volumul de namol transportat n timpul functionarii procesului.
Intregul proces al deshidratarii este automatizat si controlat de un program
memorat ntr-un tablou de comanda. Exista si conexiuni pentru PC.
Operatorul poate supraveghea procesul avnd informatii n timp real despre
linie, de exemplu procente din capacitatea liniei, sau volumul in m
3
, bazat pe
un semnal provenit de la un debitmetru inductiv. Operatorul are posibilitatea
de a utiliza panourile de comanda din apropierea fiecarui echipamant si sa-l
comute pentru functionarea manuala. Eventualele avarii pot fi anuntate
printr-un semnal acustic.
TIP KCZ
800/S
KCZ 800 KCZ 1000KC 1500 KC 2000 ZZ 1000
CAPACITATE (mc/h) 2 * 40 - b * 6 - 10 * 8 - 13 13 - 20 15 - 20
SUBSTANTA USCATA
(%)
18 -30 20 - 40 20 - 40 20 - 30 20 - 30 6 - 15
PUTERE INSTALATA
(Kw)
0.75 0.75 1.5 3
(+0,55)**
3
(+0,55)**
0.75
TENSIUNE (V) 230 400 400 400 400 400
MASA (t) 0.9 2.4 2.9 6.5 7.8 0.7
DIMENSIUNI (mm)
INALTIME 1500 2300 2300 2900 2900 1112
LUNGIME 3400 3950 4050 4600 4600 2200
LATIME 1550 1600 1800 2972 3300 1600
VITEZA SITEI (m/s) 0,02 - 0,2 0,02 - 0,12 0,02 - 0,12 0,02 - 0,12 0,02 - 0,12 0,02 - 0,2
CONSUMUL DE APA
(mc/h)
3 - 9 1,9 - 6,1 2,3 - 7,7 3,5 - 12 5 - 12 2
CONSUMUL DE AER
(mc/h)
- 3 3 5 5 1,5
*Namol mineral, namol slab organic la iesire 30 40 %
** Puterea tamburului de mixare
51
Instalatia de spalare a nisipului
Echipamente pentru evacuarea namolului
52
III.1. Impactul staiei de epurare asupra mediului
Majoritatea staiilor de epurare din ara noastr dispun numai trepte de
epurare mecanic i biologic.
n prezent treapta de epurare biologic a devenit necesar, aproape n
toate staiile de epurare, datorit numrului mare de industrii i creterii
numrului pupulaiei la orae.Pentru ca organismele s dezvolte o activitate
maxim, biomasa trebuie s fie alimentat ritmic i n cantitti suficiente.
Procesul de epurare poate fi prejudiciat prin dezvoltarea peste msur a
biomasei; astfel, prin ngroarea membranei sau prin mrirea volumului de
flocoane, scade att capacitatea de oxidare, ct i gradul de epurare a apelor
uzate de aici o serie de influente negative asupra mediului,
53
Treapta mecanic permite reinerea substanelor n suspensie,
decantabile i grsimile, n timp ce treapta biologic asigur ndeprtarea
parial a substanei organice aflat fie sub form dizolvat, fie sub form
coloidal. Din nefericire, nu sunt reinute o serie de substane denumite
rezistente sau refractare, ca de exemplu compui ai azotului (N), fosforului
(P), metale grele, micropoluani organici persisteni, pesticide, anumii
germeni patogeni, precum i alte substane nebiodegradabile.
Aceste substane sunt prezente n efluentul epurat mecano-biologic i
ajung n emisar. Dac acesta constituie surs de alimentare cu ap pentru
comunitile din aval de punctul de deversare, efectul lor cumulativ i
expunerea continu a oamenilor la aceste substane, poate avea efecte
negative (uneori chiar letale) asupra sntii umane. n plus, unele dintre ele
constituie hran ideal pentru alge i plante acvatice.
Impactul descrcrii apelor uzate epurate mecano-biologic (coninnd
poluani reziduali de tipul celor amintii anterior) n emisarii naturali se
manifest pe planuri diverse, de la afectarea sntii umane, pn la
probleme complexe de natur ecologic, tehnic i economic.
Germenii patogeni, viruii, compuii azotului din efluentul epurat
mecano- biologic pericliteaz sntatea oamenilor. Gazul amoniac este
toxic, avnd efecte cumulative sub-letale, ncetinind creterea i dezvoltarea
copiilor i a adolescenilor. Cei mai periculoi sunt azotiii, att pentru
oameni (produce cancerul gastric), ct i pentru fauna acvatic. Azotaii
reprezint o form mai puin periculoas, nederanjant pentru aduli (poate
determina anumite afeciuni gastrice); pentru nou-nscui ns, provoac
methemoglobinemia (boala albastr).
54
Existana poluanilor reziduali n efluentul epurat mecano-biologic are
efecte negative i asupra mediului, asupra peisajului, deoarece:
Se produce eutrofizarea lacurilor i a rurilor cu curgere lent
(fenomen datorat compuilor de azot i de fosfor, substane nutritive pentru
alge i microplancton, constnd n dezvoltarea accelerat i masiv a
microplanctonului i vegetaie acvatice);
Consum oxigenul dizolvat din apa lacurilor i a rurilor cu curgere
lent, coninututl n oxigen al straturilor de adncime fiind i aa foarte
srac. Nmolul czut pe fundul lacurilor intr n fermentaie anaerob i la
fluctuaii de nivel se produc mirosuri neplcute;
Variaia de pH modific echilibrul ionic din apa emisarilor, apa
devenind toxic pentru fauna piscicol;
Se modific culoarea apei emisarilor cu toate consecinele (n special
asupra peisajului) care decurg din aceasta.
Nu trebuie omise efectele tehnico-economice ale deversrii efluenilor
epurai mecano-biologic, coninnd substane reziduale, n emisarii naturali,
n sensul c:
Se impun tehnologii de tratare a apei pentru potabilizare, complicate
tehnic i costisitoare din punct de vedere economic;
Apele sunt mbogite cu uleiuri eterice care imprim gust neplcut i
sunt foarte greu de ndeprtat n procesele de tratare pentru potabilizare;
Datorit eutrofizrii sunt mpiedicate activitile legate de navigaie i
agrement.
55
O dat cu dezvoltarea cunoaterii tiinifice a elementelor poluante
gsite n apa uzat, precum i disponibilitatea unei baze informaionale
extinse, provenit din studiile de monitorizare a mediului, cerinele impuse
pentru calitatea efluentului epurat descrcat n mediul nconjurtor, au
devenit tot mai stricte.
III.2. Tehnologia de tratare a nmolului
Scopul tratrii nmolurilor este mineralizarea materiilor organice din
acestea, pentru a obine, astfel, att reducerea volumului, respectiv
posibilitatea de tratare mai uoar a acestora, precum i cantiti importante
de gaz metan, folosind n principal la nevoile staiei de epurare. Nmolurile
fermentate sunt aproape lipsite de miros i pot fi folosite ca atare sau n
diferite scopuri, dup ce sunt tratate.
Gazul de nmol este produsul cel mai important al fermentrii
nmolului. Utilizarea lui n staia de epurare conduce la satisfacerea, aproape
n totalitate, a energiei necesare epurrii. Gazul de nmol conine
aproximativ 30% bioxid de carbon i 70% metan i, n cantiti mici, cteva
procente de azot, oxigen, hidrogen sulfurat, vapori de ap. El aste greu de
identificat, deoarece nu are miros; amestecat cu mercaptan, care i d un
miros specific, devine uor detectabil.
n urma fermentrii nmolului rezult gaze care sunt nmagazinate n
rezervoare de gaz. Rezervoarele de gaz constau dintr-o cuv circular de
beton armat, n care se aeaz un clopot metalic cilindric, a crui baz
superioar este nchis.
56
Principalele obiective ale tratrii nmolului sunt:
- reducerea volumului acestuia, n continuare, prin deshidratare;
- stabilizarea, micorarea sau reducerea complet a pericolului
prezentat de nmolul fermentat, din punct de vedere sanitar;
- realizarea unor condiii corespunztoare utilizrii lui.
n procesul de tratare a nmolurilor se deosebesc trei faze sau tipuri de
tratare: preliminare, n scopul pregtirii (ngrorii) nmolului, n vederea
tratrii ulterioare; deshidratare i deshidratare avansat.
ngroarea se produce n aa numitele ngrotoare sau concentratoare
de nmol i este practicat uneori, i nainte de a se introduce nmolul n
bazinele de fermentare. ngrotoarele de nmol sunt asemntoare
decantoarelor radiale avnd prevzute, pentru accelerarea ngrorii, o serie
de bare metalice, perpendiculare pe radier, care se rotesc cu o vitez de 1
rot/h.
Elutrierea nmolului are scopul de a ndeprta din nmolul fermentat,
coloizii i particulele fin dispersate, ceea ce condice la scderea rezistenei
specifice la filtrare, respectiv la o eficien mai mare a filtrrii nmolului.
Coagularea sau condiionarea chimic a nmolului are drept scop
modificarea structurii nmolului, aceasta conducnd la micorarea
rezistenei specifice la filtrare i uurarea sarcinii de deshidratare a
nmolului n filtrele pres sau cu vacuum.
Deshidratarea nmolurilor continu procesul de reducere a
procentului de umiditate a nmolului. Deshidratarea se realizeaz prin:
-procedee naturale (pe platforme de uscare i iazuri de nmol);
57
-procedee artificiale (pe filtre pres, pe filtre cu vacuum, n centrifuge etc.).
Platformele pentru uscarea nmolului sunt construcii executate la
suprafaa solului, caracterizate prin natura stratului de susinere. Referitor la
proiectarea platformelor de uscare a nmolului, menionm c suprafaa
acestora este n funcie de felul nmolului i condiiile climatice, sistemul de
canalizare din care provin apele uzate i caracteristicile acestor ape,
alctuirea staiei de epurare.
Deshidratarea avansat . Dup deshidratare nmolul mai conine
cantiti importante de materii organice, umiditate, respective volumul
acestuia este mare i periculos din punct de vedere sanitar.
III.3. Bilanul energetic pe staie i soluii de reducere a
consumului energetic
Echipamentele cu care este prevzut staia de epurare a apelor uzate au
urmtoarele consumuri energetice:
Grtar unul (Tip grtar 1,25 M); Putere P = 1.5 KW
Deznisipator N2A-2.5 cu o rotaie de 750 rot/min P = 0.8 kW;
Suflanta pentru separator 2 suflante cu rotor de distribuie
SRD20-N 1500 rot/min cu o putere P=2*7=14 kW.
Decantorul primar cu raclorul de tip DLP 7 P = 0,4 kW;
58
Pompa de tulbureala tip PT50 n=1500rot/min P=5.5kW
Suflante tip SRD 72 n=1000 rot/min P=6*39 =234 kW
Decantorul secundar cu raclorul DRSH 28 P = 2*0,37 = 0,74
kW;
Consumul energetic zilnic (toate echipamentele funcioneaz 24 h/zi) este
256.94kW. innd cont c preul pt energie este 1kWh = 3000 lei, atunci:
- costul zilnic al energiei electrice este lunar consumul ajunge la
18 499 680 lei = 256.94*24*3000;
- costul lunar al energiei electrice este de
554 990 400 lei/lun = 256.94*3000*24*30;
- costul anual al energiei electrice este de:
6 659 884 800 lei/an = 256.94*3000*24*30*12;
III.4. Costul apei epurate
Aprecierea eficienei unei staii de tratare a apei trebuie fcut i din punct
de vedere al aspectelor economice. Pentru aceasta este necesar a stabili
costul apei.
Exploatarea staiilor de epurare se reflect n costul epurrii apei (lei/m
3
ap
epurat), n condiiile n care se realizeaz integral indicii stabilii, conform
normelor n vigoare pentru primirea apelor epurate n receptor.
59
Cheltuielile anuale de exploatare se calculeaz cu relaia:
A = a + b + c + d + e + f + g + h V
unde:
A totalul cheltuielilor care se fac n timp de 1 an pentru exploatarea
tehnic a staiei de epurare;
a cotele de amortisment ale staiei de epurare;
b costul energiei electrice necesare pentru: pompare, micarea
mecanismelor, iluminat, semnalizri, nclzit tehnologic etc.;
c costul combustibililor i energiei calorice consumate la
fermentare, deshidratare, dezgheare i nclzit;
d costul reactivilor folosii pentru epurare, dezinfecie i
deshidratare;
e costul apei potabile i de incendiu sau alte folosine;
f cheltuieli de transporturi tehnologice;
g retribuii i alte drepturi bneti ale personalului;
h cheltuieli generale de exploatare;
V venituri rezultate din valorificarea produselor.
Costul energiei electrice se stabilete pentru fiecare obiect lund
consumul pe durata de funcionare respectiv; calculul se face pentru un
consum annual n vigoare la data proiectului sau a exploatrii.
Costul energiei calorice se stabilete pentru fiecare obiect, n funcie
de sursele de energie folosite.
60
Costul reactivilor se stabilete pentru fiecare material, pe obiect, se
aplic preurile de la magazia staiei de epurare.
Costul apei potabile i pentru combaterea incendiilor sau alte folosine
se apreciaz pe baza altor staii de epurare similare.
Cheltuielile de transport privesc evacuarea gazelor, nmolului i
depunerilor la lacul de depozitare i consum.
Retribuiile i alte drepturi bneti ale personalului se stabilesc
conform indicaiilor oficiale i experienei pentru staii similare.
Veniturile pot rezulta din vnzarea gazelor produse prin fermentare a
nmolului deshidratat, a nisipului de la deznisipatoare i a grsimilor
reinute n separatoarele de grsimi.
Toate cheltuielile artate se stabilesc n proiect pentru fiecare variant
de staie de epurare studiat i pentru fiecare etap de dezvoltare a acestuia.
Costul apei epurate se stabilete cu relaia:
1
]
1

3
m
lei
Q
A
C
unde: A cheltuielile anuale de exploatare;
Q - cantitatea de ap epurat ntr-un an.
n continuare este prezentat un calcul aproximativ pentru o staie de
epurare n ipoteza n care n staie avem un numr de 29 de persoane cu
urmtoarele salarii:
Inginer-ef de staie: 25280000 lei;
Inginer adjunct de sef de staie (2): 16 280 000 lei;
Inginer responsabil cu exploatarea (4) : 12 280 000 lei;
61
Chimist (5): 8 000 000 lei;
Laborant (5): 6 280 000 lei;
Contabil: 12 000 000 lei;
Secretar: 6 000 000 lei;
Electrician (3): 8 000 000 lei;
Mecanic (4) : 7 000 000 lei;
Sudor: 8 500 000 lei;
Femeie de serviciu(2): 5 000 000 lei;
La nivelul staiei se mai fac urmtoarele cheltuieli:
Ore suplimentare: 50 000 000 lei/lun 600 000 000 lei/an;
omaj (5%): 40 000 000 lei/lun 480 000 000 lei/an;
Sporuri: 30 000 000 lei/lun 360 000 000 lei/an;
CAS (11%): 150 000 000 lei/lun 1 800 000 000 lei/an;
Impozit(38%): 458 000 000 lei/lun 5 496 000 000 lei/an;
Concedii medicale: 15 000 000 lei/lun 180 000 000 lei/an;
Iluminat: 1 000 000 lei/lun 12 000 000 lei/an;
Motorina: 10 000 000 lei/lun 120 000 000 lei/an;
Gaz: 10 000 000 lei/lun 120 000 000 lei/an;
Apa potabil i menajer: 6 000 000 lei/lun 72 000 000 lei/an;
Reactivi: 25 000 000 lei/lun 300 000 000 lei/an;
Echipamente de protecie: 4 000 000 lei/lun 48 000 000 lei/an;
Ulei i vaselin: 2 000 000 lei/lun 24 000 000 lei/an;
Scule i aparate: 3 000 000 lei/lun 36 000 000 lei/an;
Consumabile: 7 000 000 lei/lun 84 000 000 lei/an;
n total cheltuielile cu activitatea pe staie calculate lunar sunt: 2 671 676
267 lei. Cheltuielile anuale ajung la suma de: 3.206*10
10
lei/an. Pentru a
calcula costul apei epurate se ine seama de bilanul energetic pe staie.
C
t
= 3.206 10
10
lei/an + 6 659 884 800 lei/an = 3.872*10
10
lei/an
Debitul mediu anual de ap epurat este:
Q
m anual
=Q
zi med
* 10
-3
* 365 * 24 * 3600 = 16 000 * 10
-3
* 365 *24 * 3600 =
= 504 576 000 m
3
/an
62
n consecin se poate determina preul apei epurate raportnd
volumul cheltuielilor anuale la debitul mediu anual de ap epurat:
C = C
t
/Q
m anual
=7389 lei/m
3
Reducerea costului apei epurate
Costul apei este necesar s fie ct mai redus, n condiiile asigurrii
apei tratate la nivelul de calitate cel mai exigent.
Realizarea acestui obiectiv se poate face pe mai multe ci:
o Controlul folosirii apei n incint i reducerea la
minimum a pierderilor, prin depistarea locului n care se produc i
remedierea operativ a defeciunilor;
o Cutarea de tehnologii noi de tratare, reactivi noi
mai ieftini i mai eficace, astfel nct randamentul construciilor de
alimentare cu ap s creasc;
o Verificarea pompelor pentru funcionarea lor cu
randamente ct mai mari i, eventual, nlocuirea acestora cnd uzura este
avansat;
o Educarea beneficiarului (consumatorilor de ap) n
scopul folosirii ct mai raionale a apei;
o Evitarea murdrii apei din surs;
o Raionalizarea i refolosirea apei n incintele
industriale;
o Recuperarea apei de splare evacuate din filtre;
63
o Mrirea capacitii de tratare n perioada de ape
limpezi.
n acest sens, se poate face o comparaie cu costul apei prevzut prin
proiect. Prin raportul:
100
planificat
real
C
C
r
se poate stabili n ce msur se depete sau se realizeaz costul planificat
al apei.
Comparnd fiecare dintre elementele componente ale costului apei, se
evideniaz cile de acionare pentru reducerea acestuia.
n cazul polurii sursei, rezult necesar efectuarea unei cheltuieli
suplimentare pentru asigurarea calitii apei potabile (consum de reactivi)
sau reducerea capacitii de tratare. Ambele modaliti de adaptare a staiei
la aceast situaie conduc la creterea costului apei. Aprecierea valoric,
dup relaia:
( )
med mediu poluare
Q t C C V
n care: C
poluare
este costul n timpul polurii, n lei/m
3
;
C
mediu
costul mediu realizat de staie n perioada anterioar, n
lei/m
3
;
t durata msurilor de adaptare, n h;
Q
mediu
debitul mediu n perioada de adaptare, n m
3
/h permite
cuantificarea efectului polurii din punct de vedere al alimentrilor cu ap i
poate constitui un suport economic al msurilor de protecia mediului.
64
III.5 Alegerea unei tehnologii de epurare avansat cu
justificare
Reinerea simultan a azotului i fosforului pe cale biologic
n ultimii ani au fost dezvoltate o serie de procedee biologice care
vizeaz reducerea simultan a azotului i fosforului. Multe dintre acestea
utilizeaz procedeul cu nmol activate, introducnd suplimentar combinaii
de zone sau compartimente anaerobe, anoxe i aerobe pentru asigurarea
reinerii azotului i fosforului. Unele dintre aceste procedee s-au dezvoltat pe
baza unor sisteme a cror destinaie iniial a fost de ndeprtare a fosforului.
Procedeele de ndeprtare simultan a azotului i fosforului cele mai
des utilizate sunt:
Procedeul A
2
/O;
procedeul Bardenpho n 5 stadii;
procedeul UCT;
procedeul VIP.
Procedeul A
2
/O
Acest sistem este o modificare a procedeului A/O, avnd prevzut n
plus o zon anoxic pentru denitrificare. Perioada de retenie hidraulic n
65
zona anoxic este de aproximativ 1 h. Zona anoxic este deficitar n oxigen
dizolvat, dar oxigenul legat chimic n forma nitrailor sau nitriilor este
introdus prin recircularea amestecului nitrificat n zona aerob.
Se poate obine fr filtrare un efluent cu co concentraie n ceea ce privete
fosforul, sub 2 mg/l. Dac schema de epurare conine i filtrare, concentraia
efluentului n P poate fi adus sub 1,5 mg/l
Procedeul BARDENPHO n 5 trepte
Procedeul BARDENPHO iniial proiectat pentru asigurarea
nitrificrii/denitrificrii n treapta de epurare biologic, poate fi modificat
pentru a asigura reinerea combinat a azotului i a fosforului pe cale
biologic.
Modificarea fcut pentru reinerea fosforului este adugarea celei de-
a cincea zone (anaerob). Succesiunea stadiilor este urmtoarea:trei
compartimente : aerob, anoxic 1, aerob pentru reinerea azotului, fosforului
i oxidarea carbonului;
Compartiment anoxic 2, pentru denitrificare suplimentar, folosind
nitratul produs n faza aerob ca electron acceptor i carbonul organic
endogen ca electron donor, compartiment final, aerob, utilizat pentru
striparea azotului gazos residual din soluie i pentru diminuarea eliberrii
fosforului n decatorul final. Amestecul din prima zon aerob este recirculat
n zona anex. Procedeul utilizeaz un timp lung de retenie a suspensiilor
(10 40 zile), fa de procedeul A
2
/O, ceea ce crete capabilitatea de oxidare
a carbonului.
66
Procedeul UCT
Studiat de University of Town(UCT), acest system este similar
procedeului A
2
/O, cu dou excepii :nmolul activate recirculat este returnat
zonei anoxe nainte de zona anaerob; recircularea intern se face din zona
anoxic n zona anaerob.
Prin returnarea nmolului active n stadiul anox, este eliminat
introducerea nitratului n zona anaerob, prin aceasta fosforul aliminndu-se
n zona anaerob
Procedeul VIP
Sistemul VIP (Virginia Initiative Plant, Norfolk, Virginia ),care este
similar procedeelor A
2
/O i UCT, difernd metodele utilizate pentru
recirculare.
Nmolul activate recirculat este descrcat n zona de admisie a
stadiului anoxic, mpreun cu recircularea amestecului nitrificat din stadiul
aerob. Amestecul din zona anoxic este returnat n zona de admisie n stadiul
anaerob. Experimental, s-a constat c o parte din materialul organic din
influentul procesului ester stabilizat prin mecanisme anaerobe in stadiul
anaerob, ceea ce reduce necesarul de oxigen suplimentar.
Avantajele i dezavantajele procedeelor de reinere simultan a
azotului i fosforului:
O concluzie generalcu privire la avantajele tuturor acestor procedee
arat c, cantitile de nmol generate sunt comparabile cu producia de
67
nmol caracteristic sistemelor de epurare conveional cu nmol active i,
la fel de important, necesit foarte puini sau deloc reactivi chimici pentru
ndeprtarea fosforului. Unele dintre aceste procedee, ntr-o form
modificat, pot fi utilizate fie pentru reinerea numai a fosforului, fie numai
pentru a azotului.
IV.Managementul statiei de epurare
Asociatia Managerilor Americani (TheAmerican Management
Association) a definit managementul ca fiind arta de a imbunatati viata
oamenilor. Definitia data managementului de Statul Major al Armatei
Americane este procesul de folosire a personalului si materialelor destinate
realizarii economice eficiente a unei misiuniManagementul statiilor de
epuarare este o componenta esentiala a proceselor tehnologice de tratare.
Managementulunui SEAU trebuie sacolaboreze in mod eficient
cudiferite categorii umane, oficiali ai municipalitatii(edili) , reprezentanti ai
mass-media, proiectanti cercetatori, producatorisi furnizori de
echipamente,organizatii publice, comunitatea riverana SEAU. De fapt,
succesul managementuluiunei statii depinde in egala masura de stabilirea de
relatii eficiente cu angajatii SEAU si de interesulpublic, cat si de cunoasterea
in detaliu a operatiunilorde exploatare.
Sarcina principala a managementului este de a organiza resursele
disponibile si de a le exploata in mod optim pentru realizarea scopurilor
organizatiei.De obicei, managerii au autoritatea sa-siatinga aceste scopuri
prin mijloace dictatoriale.Metodele autocratice sunt predispuse esecului
datorita conflictelor interne si instabilitatii organizatoriale. Procesele
democratice reale, in care toti participantii au drept egal la vot, pot
duceladecizii caresatisfac numai majoritatea, dar care nu beneficiaza de
suportul entuziast al minoritatii.
In procesul managementului, realizarea consensului este folositoare
pentru asigurarea armoniei, concentrarea asupra obiectivelor comune si
renuntarea la procedurile autocratice si democratice.Managementul prin
obiective dezvolta variatiuni ale acestui consens.
Functiile managementului unui unei SEAU constau in:planificare,
decizie, organizare, directionare si control,in vederea realizarii
68
scopurilor.Scopul obisnuit poate fi exploatarea in conditii de siguranta a unei
facilitati, respectand in permanenta autorizatia de functionare si celelalte
reglementari in vigoare. Toate functiile de mai sus se realizeaza in cadrul
atmosferei politice, sub vizorul atent al unei comunitati constiente de
problemele financiare si cele ale protectiei mediului inconjurator.
Problema managementului unei SEAU este deosebit de complexa si
necesita o pregatire tehnica si economica deosebita. In exploatarea unei
SEAU apar factori de natura diferita: hidraulica, mecanica, chimica,
biochimica, electrica, etc, care se interconditioneaza si influenteaza direct
problemele managementului.Totodata, instalatiile si echipamentele existente
au conditii foarte grele de lucru, 24 ore din 24, intr-un mediu apos, expuse
intemperiilor si actiunii agresive a amestecului polifazic. Evident ca toate
acestea trebuie avute in vedere de catre manager in procesul decizional si
organizatoric.
Un bun manager incepe cu motivarea angajatilor si a persoanelor
implicate in vederea colaborarii pentru realizarea scopurilor intreprinderii
prin promovarea:viziunii, directiei de urmat, conducere, are in sarcina sa sa
asigure ca scopurile SEAU sunt identificate, communicate si realizate, in
modul in care salariatii, municipalitatea si comunitatea le pot intelege si
sustine. Deseori cel care conduce(managerul) elaboreaza o strategie si o
sigla in vederea realizarii, comunicarii scopului comun al celor implicati
in epurare si face referiri la strategia pe termen lung in rezolvarea
problemelor cotidiene. Conducatorul discerne asupra scopurilor de
perspectiva, luand in considerare interesele pe termen lung ale comunitatii,
planurile de dezvoltare ale facilitatii si schimbarile de personal necesare
pentru realizarea acestor scopuri. O conducere buna necesita ca atat
managerul, cat si personalul cu sarcini de conducere sa priveasca dincolo de
problemele tehnice ale exploatarii statiei si sa se ocupe efectiv de salariati,
public si alte persoane interesate.
1.1.Functiile managerului
Managerul are respunsabilitatea si autoritatea de a folosi resursele
disponibile pentru realizarea scopurilor.Literatura de specialitate imparte, de
obicei, aceasta sarcina in 5 componente:
Planificarea actiunilor;
Organizarea compartimentelor de munca si a timpului de lucru;
Decizia
69
Directionarea (dirijarea)
Controlul
Lista functiilor este arbitrara, se poate folosi la fel de bine un numar
definit de componente, functie de definirea termenilor.
1.1.1.Planificarea
Un plan se defineste printr-un proiect, un sistem sau o modalitate de
realizare a obiectivelor a unui colectiv de munca.Este un proiect de
activatate, nu activitatea propriu-zisa.Planificarea include stabilirea
obiectivelor, dezvoltarea procedurilor de rutina, rezolvarea problemelor si
luarea deciziilor.Un manager de succes poate stabili o planificare si sa
garanteze realizarea acesteia.Planificarea trebuie sa preceada orice activitate.
Tinand seama ca planul se refera la o activitate punctuala, planificarea
trebuie sa includa un proces de revizuire si actualizare.Altfel, planul poate
deveni perimat sau inadecvat pe durata realizarii sale.
Tipuri obisnuite de planuri folosite intr-o SEAU includ:
a)strategia pe termen scurt sau lung;
b)probabilitatea(contingenta);
c)unica folosinta (nevoi speciale);
d)programul;
e)principalele facilitati;
f)finantele
Planuri strategice descriu obiectivele organizatiei, schimbarile obiective,
scopurile, resursele necesare si strategiile care au determinat achizitionarea
si folosirea acelor resurse.Ele se intocmesc pentru o perioada scurta de timp
4-6 luni sau de perspectiva 5-10 ani avandu-se in vedere uzura fizica sau
morala a tehnologiilor, instalatiilor si echipamentelor.
Planurile de probabilitate(contingenta) descriu modul de actionare pentru
rezolvarea unei anumite situatii eventuale, ca de exemplu: masurile de
urgenta in cazul unor greve, inundatii, incendii, cutremure, tulburari civile,
emanatii toxicesau explozii.
O problema deosebita apare in SEAU atunci cand apar valori foarte mari ale
indicatorilor de debit sau calitate care depasesc prin marime si frecventa
intervalul normal de evolutie a fenomenului. Personalul trebuie sa stie foarte
clar ce masuri se iau in eventualitatea aparitiei unor astfel de situatii
accidentale.
Planurile de folosinta unica(nevoi speciale) descriu modul de desfasurare a
unei activitati specifice ca de exemplu o instruire speciala, rebilitarea unui
70
echipament, (instalatie), un proiect de inlocuire sau creante pentru
actiuni(bonduri).
Planurile program descriu modul de desfasurare a unei activitati specifice.
Planurile program pot acoperi termen scurte sau lungi si sunt incorporate in
planurile anuale sau multianuale si in bugetele planificate.
Planurile pentru principale facilitati cuprind descrierea principalelor facilitati
necesare in viitor, costurile aferente acestora, graficele de realizare a
constructiei si mecanismele financiare care sa asigure fondurile necesare.
Planurile trebuie sa contina, deasemenea, toate beneficiile prognozate
obtinute de pe urma epurarii apei, valorificarea biosolidelor, vanzarile de
energie electrica obtinuta prin utilizarea biogazului sau serviciile la terti.
Planurile financiare cuprind capitalul previzionar, resursele operationale
necesare pentru anumite perioade viitoare si diversele surse de beneficii sau
fonduri pentru finantarea costurilor. In general, SEAU-rile functioneaza pe
baza unui buget anual care include contabilitatea pentru salarii, energie si
materiale necesare.
Orizonturile planificarii. Palnificarea se poate face pe termen scurt, mediu
sau lung in functie de durata de realizare a unui plan, de asigurarea
resurselor materiale si umane necesare si de lucru efectiv.Principalele
facilitati se programeaza, in mod obisnuit, 10, 20 sau 30 de ani in avans,
pentru asigurarea timpului necesar pentru organizare, finantare si realizarea
efectiva a constructiei. Exista planuri pentru perioadele mai scurte de un an.
Aceste planuri necesita mai putin timp de organizare pentru implemnentare
si reprezinta in mod obisnuit perfectionari(imbunatatiri) pe trmen lung sau
planuri multianuale. Exemple de planuri pe termen scurt pentru un manager
de elita ar fi:un program de lucru, un instructaj de protectie a muncii sau un
plan de instructaj pentru un nou angajat. Astfel de planuri pot fi folosite in
mod repetat, cu mici modificari.In domeniul planificarii, orice manager care
priveste problema intretinerii trebuie sa aiba balanta dintre performante
optime si costurile minime.Balanta va stabili un compromis intre programul
de intretinere preventiva si cel de reparatie capitala.
Conceptul de risc in constructia si exploatarea statiilor de epurare.Notiune de
risc a fost introdusa dupa 1970 in afaceri. Ea analizeaza riscul unei afaceri
sau investitii in sensul posibilitatii aparitiei unor evenimente care se pot
solda cu pagube.Conceptul de risc in managementul proiectelor se
analizeaza din primele momente ale definirii acestuia.
In conceptia acestei teorii manageriale toate actiunile au o marja de
risc cu efecte asupra sigurantei constructiilor, securitatii membrilor societatii
sau protectiei mediului inconjurator.Siguranta constructiilor se refera la
posibilitatea cedarii acestora in eventuala aparitie a pagubelor sau a
71
vatamarii personalului operator. Securitatea personalului are in vedere
masurile de siguranta care trebuie adoptate pentru a evita eventualele
accidente de munca, imbolnavirea operatorilor ca urmare a unui microclimat
necorespunzator sau chiar pierderea de vieti omenesti. Protectia mediului
inconjurator impune considerarea riscului aparitiei poluarii sistematice sau
accidentale cu efecte dezastruoase ulterioare.
In privinta afacerilor si activitatilor curente se poate folosi notiunea de
risc referitor la defectarea echipamentelor sau pagubelor asupra structurilor,
intarzieri in derularea contractelor cu penalitatile aferente.
O analiza pertinenta a problemei se face prin costuri in sensul ca
acestea trebuie sa cuprinda influenta tuturor factorilor, nominalizati mai sus,
pentru ca efectul financiar propus sa se reflecte intr-un risc minim. Asadar,
trebuie avute in vedere bugetul alocat, timpul afectat si efortul depus pentru
a aduce indicatorii de risc la un nivel acceptabil, corespunzator importantei
sociale si economice a obiectivului. Decizia manageriala se va lua prin
acceptarea unuinivel de risc cunoscut sau impus dar nu se exclude ideea ca
actiunile trebuie sa se defasoare astfel incat sa se reduca consecintele sau
riscurile.
Constructia si exploatarea unei statii de epurare este o problema
deosebit de complexa care impune corelarea mai multor factori ce se
interconditioneaza reciproc:
a)societati de cercetare care precizeaza indicatorii si parametrii de mediu ce
trebuie avuti in vedere.
b) societati de proiectare tehnologica, de costructii, de echipare cu utilaje;
c)un investitor subordonat sau nu administratiei locale;
d)anteprenor general;
e)furnizori de echipamente si materiale specializate;
f)costructor de specialitate;
g)societatea de operare.
Lucrarile executate in statiile de tratare si epurare ale apelor au
particularitati distincte in raport cu celelate constructii civile. Aceste lucrari
sunt deosebit de complexe, au volume mari, conditii tehnice speciale
(executie in aer liber, nivelul apelor freatice ridicat, teren moale, etc), durata
medie de executie. In perioada executiei lucrarilor pot aparea si probleme
neprevazute, factori perturbatori, care conduc la decalarea termenului final si
la majoritatea costurilor de executie.Din acest punct de vedere se impune o
anliza atenta a costurilorde executie.Din acest punct de vedere se impune o
analiza atenta a costurilor, a duratei de executie si a resurselor.Problema
trebuie abordata prin considerarea unui factor de incertitudine care conduce
72
la stabilirea unui nivel de risc, deoarece toti acesti factori nu conduc la o
abordare determinista.
Analiza riscului in managementul lucrarilor din statiile de epurare si
tratare prezinta urmatoarele avantaje:
a)permite elaborarea unei planificari realiste a costurilor, duratei si
momentelor de timp in care trebuie livrate materialele speciale si
echipamentele
b)permite identificarea factorilor de risc in perioada de executie si montaj
c)identifica clar factorii perturbatori care pot apare pe parcursul derularii
proiectelor si nivelul lor de risc
d)permite utilizarea rationala a materialelor si inchaierea corecta a
contractelor de procurare a resurselor in sensul evitarii penalitatilor si o
folosire corecta a timpului
e)permite formularea si adoptarea deciziilor corecte in scopul majorarii
beneficiilor ce pot fi obtinute cu un riscasumat
f)se poate costitui o banca de date statistice care sa permita evaluarea
riscului in timp la viitoarele proiecte
g)permite clarificarea si identificarea managerilor seriosi cu reale posibilitati
de conducere a lucrarilor
h)ofera posibilitatea identificarii partenerilor seriosi de afaceri in constructia
si montajul echipamentelor
Analiza riscului se face pe baza unor date exprimate cantitativ si
calitativ obtinute din experienta firmelor, si echipei manageriale sau cele
existente in literatura de specialitate.Ea se realizeaza prin metodele precizate
matematic in teoria catastrofelor, teoria jocurilor, metoda Monte Carlo
si/sau Perth metoda drumului critic.
In analiza riscului este necesara studierea atenta a datelor existente
obtinute pediferite cai in sensul identificarii gradului deincertitudine. In caz
contrar se va pleca cu date ce pot fi false si intreg studiul de analiza va fi
eronat, conducand la decizii gresite.
Rata de incertitudine este un indicator care reflecta posibilitatea ca
unele date din experienta anterioara sa nu se respecte identic. Exista pentru
fiecare problema din proiect un anumit gradad de variabilitate a activitatii
anterioare care in mod evident va influenta analiza riscului. Pe baza ei se va
determina distributia de probabilitate care va permite in final, in cadrul
teoriei expuse, aprecierea incertitudinii estimate de atingere a obiectivului
propus.
Analiza riscului lucrarilor de specialitate, constructie si montaj
presupune:
73
analiza costului se analizeaza probabilitatile fiecarui element component si
prin combinarea acestor probabilitati de costuri va rezulta o imagine de
ansamblu;
b) analiza duratei- fiecare activitate are o anumita rata de incertitudine cere
trebuie cunoscuta si identificata cat mai corect astfel incat din aceasta
analiza sa rezulte acele probleme care prezinta un risc ridicat;
c) reducerea riscului asumat in aceasta etapa se analizeaza pobibilitatea
reducerii probabilitatilor de aparitie ale riscului si se identifica caile de
reducere, elaborandu-se o planificare a proceselor care sa permita
micsorarea consecintelor in cazul aparitiei evenimentelor.
Epurare.schema.1
1.1.2. Decizia
Decizia este un element esential al procesului de management, fiind,
de altfel, instrumentul sau specific si cel mai important mijloc al sau de
exprimare. Nivelul calitativ al managementului se reflecta, in fond, prin
calitatea deciziilor elaborate si aplicate.
Decizia poate fi definita ca fiind: cursul de actiune ales pentru
realizarea unuia sau mai multor obiective.
Spre deosebire de decizia personala pe care fiecare om o practica
zilnic, decizia manageriala implica intotdeauna doua persoane:managerul-cel
care decide si una sau maimulte persoane. Conducator sau executant care
participa la executarea deciziei.
O a doua caracteristica a deciziei manageriale consta in aceea ca ea
afecteaza starea, comportamentul, actiunile si rezultatele unui grup de
persoane, nu doar a unui singur individ. Ca urmare, in luarea deciziei
managerul trebuie sa tina cont de interesele, pregatirea, motivarea,
potentialul, etc membrilor grupului respectiv.
In al treilea rand, decizia manageriala determina efecte directe cel
putin la nivelul unui compartiment si propagate la nivelul economic, tehnic,
uman al unei parti insemnate sau chiar la nivelul economic, tehnic, uman al
unei parti insemnate sau chiar la nivelul intregii unitati/ firme.
In practica societatilor comerciale si regiilor autonome decizia
imbraca doua forme majore: act decizional si proces decizional.
74
Actul decizional implica desfasurarea deciziei pe o durata foarte scurta
de timp, vizand situatii decizionale simple. Actele decizionale predomina
sub raport cantitativ.
Procesul decizional se refera la situatii complexe,necesitand un
volum de timp si informatii mult mai mare.
In procesul decizional, factorii primari ai deciziei intra in
interdependenta, rezultand 3 situatii de baza:
a)Certitudine- caracterizata prin probabilitatea maxima de a realiza
obiectvul urmarit. Elementele situatiei decizionale sunt cunoscute si
controlabile, evolutia putand fi anticipata cu usurinta si controlata.
b)Incertitudine- cand probabilitatea realizarii obiectivului este mare dar
exista dubii legate de maniera in care trebuie procedat.Asemenea situatii
implica un numar de variabile (in mare parte necontrolabile) si o anticipare
relativa a evolutiei lor.
c)Risc cand obiectivul este posibil de realizat, existand insa o mare
nesiguranta privind modaliattile ce trebuie aplicate.Cea mai mare parte din
variabile sunt incontrolabile si efectul dificil de anticipat.
Din punct de vedere calitativ, o decizie luata sub presiunea timpului si
cu un bagaj minim de informatii nu poate fi comparata cu o decizie eleborata
in urma analizarii mediului ambiant decizional al situatiei decizionale.
Adoptarea deciziei presupune:
a)o buna pregatire profesionala a managerului;
b)o buna organizare, cu viziune in viitor;
c)experienta in profesie(trebuie sa fie elestic in gandire, lipsit de idei
preconcepute);
d)o organizare serioasa si constiincioasa;
Problemele care se pun in adoptarea deciziei sunt:
a)definirea problemei;
b)analiza problemei si a cadrului conjunctural;
c)dezvoltarea alternativelor;
d)luarea deciziei;
e)implementarea deciziei;
f)monitorizarea, masurarea si evaluarea rezultatelor deciziei.
Definirea problemei este etapa cea mai grea deoarece simptomele si
conditiile problemelor sunt mai dificile decat problema insusi. Dezvoltarea
alternativelor impune considerarea problemei din toate unghiurile si
identificarea solutiilor posibile.In evaluarea alternativelor se considera riscul
de cadere sau de aparitie a altor aspecte,costuri, timp de operare, limitarea
resurselor(exista suficient personal, echipamente si materiale disponibile)
75
Adoptarea deciziei impune selectarea celei mai bune alternative sau a
unei combinatii de alternative considerateafi relevante.Acest pas impune,
dupa cum s-a mai aratat experienta managerului si a personalului de
conducere.
In concluzie, se poate spune ca pentru procesul managerial adoptarea
deciziei este esentiala.Inpractica manageriala s-a extins practica luarii
deciziilor bazate pe incertitudine sau risc- desigur cu un risc calculat, redus
la minim-pentru a permite valorificarea potentialului economic de piata.
1.1.3 Organizarea
Functia de organizare include doua activitati principale:
a)desemnarea responsabilitatilor pentru desfasurarea activitatii SEAU in
conditii bune;
b)delegarea autoritatii necesare pentru realizarea acesteia.
Responsabilitatea reala a unui manager SEAU poate varia functie de
reglementarile legale locale si delegarea responsabilitatilor in cadrul mai larg
al sferei politice.
Principalele functii ale intreprinderii sunt conducerea, exploatarea si
intratinerea, cusprijinul sustinut si permanent al activitatii de laborator si al
controlului deseurilor industriale. Functie deanvergura SEAU, activitatea de
laborator si cea de control a deseurilor industriale se pot desfasura in
colaborare cu alte institutii publice sau prin acordul contractual.
Fiecare angajat trebuie sa aiba o fisa a postului care sa defineasca
responsabilitatile si ierarhizarea(supravegherea).
Fisele posturilor trebuie sa fie clare, cu sarcinile bine definite si
delimitate, astfel incat intre salariati sa nu apara discutii de competenta, iar
managerul sa stie foarte bine cui ii revine responsabilitatea pentru o
eventuala nerealizare.
Se considera functiile de baza necesare pentru intretinerea si
exploatarea statiei.
Pot fi necesare 4 schimburi pentru desfasurarea activitatii in mod
continuu [24 h din 24].Personalul din pozitiile organizatorice este optional si
depinde de marimea statiei si echipamentele din dotare[de ex:automatizate
sau manuale].Pentru statiile mici compartimentele de intretinere si de
exploatare pot fi comasate si conduse de catre o singura persoana.
Activitatile de intretinere pot fi realizate pe baza de contract cu personal de
la o alta intreprindere sau organizatie de acelasi profil.
76
Structura omanizatonca a unei SEAU variaza functie de capacitatea, si
conditiile sale bugetare. Figura de mai sus este un exemplu de structura
organizatorica de baza pentru intretinerea si exploatarea unei statii indiferent
de capacitatea ei.
1.1.4. Directionarea
Directionarea poate fi definita ca fiind :canalizarea (indreptarea)
activitatii cuiva spre realizarea unui scop.
Intr-o SEAU, fiecare sarcina trebuie sa reprezinte un pas spre
realizarea scopului: evacuarea unei ape epurate in conditiile impuse de
Autorizatia de Mediu.Managementul statiei isi exercita aceasta functie a
realizarii activitatii cotidiene prin motivarea si comunicarea cu personalul.
Motivarea implica satisfacera nevoilor individuale si recunoasterea faptului
ca fiecare individ are nevoi diferite.Aceasta sarcina necesita o foarte buna
cunoastere a personalului pentru a putea intelege ce motiveaza pe fiecare.
O buna comunicare implica urmatoarea procedura:
a)transmiterea unui mesaj;
b)primirea unui mesaj;
c)intelegerea mesajului;
d)existenta feedback-ului.
Erorile de comunicare din cadrul statiei pot avea consecinte majore,
ca de exemplu:avarii la utilaje, disfunctionalitati ale procesului sau conditii
ce pericliteaza sanatatea sau siguranta personalului.
Empatia (abilitatea de a se substitui altei persoane) este cheia unei
bune comunicari.Va permite celui ce transmite, in scris sau oral, sa inteleaga
audienta si tipul de mesaj pe care aceasta il poate percepe. De asemena,
faciliteaza pentru cel care recepteaza intelegerea obiectivelor celui care
transmite.
1.1.5 Controlul
Controlul consta in asigurarea faptului ca activitatile desfasurate in
cadrul statiei contribuie la realizarea scopului acesteia. Controlul implica
evaluarea rezultatelor si a performantelor personalului,comparativ cu
obiectivele stabilite in faza de planificare.
Din cele trei arii largi ale controlului (financiar, tehnic si din punct de
vedere al personalului) cel din urma il solicita cel mai mult pe manager.
Celelate doua zone depind partial de performantele specialistilor din cadrul
personalului. Controlul personalului necesita o revizie eficienta a
77
realizarilor-ca sarcina continua a functiei manageriale- si nu doar o
completare, la sfarsitul anului, a unui formular ce contine cateva probleme.
Un manager eficient cunoaste nu numai ce se intampla in statie, ci si
activitatea fiecarui angajat. Oricum aceasta cunoastere nu este suficienta
pentru realizarea unui control eficient.Personalul trebuie sa fie constient de
faptul ca activitatea fiecaruia este cunoscuta la nivelul conducerii.Cele de
mai sus implica un feedback cat mai frecvent asupra activitatii fiecaruia-
ceea ce reprezinta o insusire vitala, esentiala a unui manager. Consideratiile
de mai jos ofera fundamentul unui feedback folositor:
Feedback-ul trebuie sa fie bine programat. Este necesar sa fie o parte
normala a rutinei cotidinene, cat mai repede posibil dupa evaluarea
activitatii.
Feedback-ul este mai degraba particular, decat general, mai ales atuncicand
prezinta aspecte negative.trebuie doar sa fie concentrata atentia asupra lui si
sa se enunte problema specifica pentru a deschide discutia.
Feedback-ul vizeaza comportamente ce pot fi schimbate.Este necesar sa se
discute comportamentul ce poate fi schimbat, ca si cum se poate evita
parcurgerea unei trepte.
Feedback-ul este obiectiv.Se impune asigurarea feedback-ului activitatilor
luand in considerare realizarile, nu aspectul sentimental.
Se impune asigurarea ca angajatii inteleg rolul feedback-ului;
Este utila sugerarea unui comportament alternativ
Oricand exista posibilitatea, managerul trebuie sa se concentreze asupra unui
feedback pozitiv al succesului unei echipe sau al unui angajat.
In ultimul sfert al secolului, tendinta managementului s-a inclinat mai
degrabaasuprasistemelor ce cauta sa ofere controlul prin stabilirea scopurilor
activitatii si evaluarea, in consecinta, a activitatii fiecarui angajat pentru
realizarea acestora. Aceste procedee duc la discutii in momentul in care se
incearca ajungerea la un consens intre conducere si angajati, privind
responsabilitatea fiecaruia si se evalueaza rezultatele. In mod evident,
aplicabilitatea acestor metode variaza functie de circumstantele fiecaruiloc
de munca.
Un manager trebuie sa considere intotdeauna trei aspecte diferite ale
problemei:
aspectul tehnic performantele tehnologice;
organizare;
aspectele umane.
Cand se avanseaza pe una dintre cele trei axe trebuie neaparat sa se
actioneze simultan si pe celelate, astfel apar discordante care pot duce la
nerealizari. Din punct de vedere organizatoric se impune reducerea
78
nivelurilor ierarhice. Factorul uman impune ca modul de comportare a
omului in munca sa sa evolueze astfel incat trecerea de la o specializare la
alta sa se faca prin integrare informativa.La fiecare din cele trei aspecte
trebuie analizate problemele, grautatile si solutiile posibile care se intrevad.
1.2.Managementul personalului
Pentru a fi eficient, un manager trebuie sa stapaneasca si sa se simta
bine in relatiile cu subordonatii, sub toate aspectele pe care acestea le
implica. Procesul incepe cu recrutarea de personal pasibil de a fi instruit si
motivat si include dezvoltarea, motivarea,evaluarea si disciplina.
1.2.1.Recrutarea
Recrutarea se selectia unui personal adecvat este inceputul unei
operatii de succes.
O recrutare eficienta suscita interesul solicitantilor calificati si
incurajeaza evolutia personalului existent.
Obiectivul recrutarii este asigurarea ca numarul si genul solicitantilor
necesari pentru satisfacerea cerintelor este disponibil. Datorita faptului ca
recrutarea si angajarea sunt controlate de multe legi si regulamente,
obtinerea unui sfat din partea unei persoane experimentate trebuie sa
preceada recrutarea. Criteriile de selectie trebuie sa se bazeze pe cerintele
reale ale serviciului, fara discriminari de rasa, convingeri, sex,
starecivila,,nationalitate, religie sau varsta, cu exceptia cazurilor incare
activitatea solicita cerinte specifice.Dacaobtinerea de informatii este legata
de cerintele postului, determinarea aptitudinilor pentru o functie se poate
face prin teste scrise,interviuri,cazier, recomandari delafostelelocuridemunca
si fise medicale.
Sursele recrutarii include anunturile din presa , recomandarile
angajatilor, scolile tehnice, etc. scopul programelor de recrutare este de a
dezvolta si prezenta o imagine pozitiva a personalului unei SEAU si de a
creste importanta unei SEAU municipale- amandoua atat in interiorul,cat si
in exteriorulorganizatiei. Persoanele care raspund de recrutare pot beneficia
de aceste programe in diferite moduri:
a)anunturilespecializate prezinta o paleta larga de potentiali angajati;
b)instruirea continua si alte genuri de programe argumenteaza calitatea
muncii prestate de catre angajatii existenti.
c)programele de policalificare ofera angajatilor motivele necesare pentru
dezvoltarea atitudinilor profesionale
79
d)o imagine pozitiva a organizatiei conduce la ridicarea calitatilor
profesionale ale solicitantilor si la un suport sporit din partea comunitatii.
O oferta de recrutarecare sa se bucure de succes trebuie sa contina:
1.Programe compensatorii comparabile cu cele ale altor organizatii;
o certitudine a sigurantei si siabilitatii postului-parte integranta a unei
organizatii care-si cunoate importanta misiunii sale;
2.Eficineta instruirii si controlului(supravegherii);
3.Posibilitati de avansare si recompensare a muncii;
4.Un mediu placut la locul de munca si posibilitati adecvate de recreere.
5.Un anunt de oferta trebuie sa fie o nota concisa asupra unui loc de munca
disponibil in cadrul organizatiei. Nota trebuie sa detalieze pe scurt obligatiile
postului , nivelul minim de calificare si modul de selectie. Anuntul trebuie sa
descrie in mod adecvat cerintele postului.in mod obisnuit aceste anunturi ar
trebui sa fie aprobate de conducerea organizatiei, serviciile de resurse umane
si oficiile fortelor de munca. Ofertele de servicii trebuie, de asemenea, sa
cuprinda nivelul de salarizare si programul de lucru (normal de 8 ore, sau
inschimburi, dupa caz). Este recomandabil sa se efectueze o verificare a
descrierii postului si a cerintelor acestuia impreuna cu conducatorul locului
de munca.
In mod obisnuit, reglementarile legale trabuie sa dicteze dimensiunea,
cerintele, frecventa si timing-ul postului vacant. Aceste reglementari pot
include numai pozitia postului in schema organizatiei si modul de selectie.
In cazul in care nu sunt mandatate reglementari specifice, oferta trebuie sa
contina cel putin denumirea postului, sarcinile specifice si localizarea.
Trebuie mentionate nivelul minim de calificare si si numai calicficarile care
se iau in considerare la selectie.Anuntul trebuie sa specifice cum, cand si la
cine sa se depuna cererea.Fig. de mai jos poate servi ca exemplu.Chiar in
conditiile unui buget restrans se poate redacta o oferta eficienta.
1.2.2. Instruirea si dezvoltarea
Un program de dezvoltare pentru fiecare angajat integrat in cadrul
instruirii profesionale este de dorit in scopul stabilitatii personalului,
imbunatatirii performantelor organizatiei si viitorul personal.
Cateva elemente ale programului de dezvoltare sunt:
Policalificare pentru invatarea altor meserii
80
Instruire adecvata prin cursuri serale, la sfarsit de saptamana sau la zi;
Responsabilitati speciale proiectate;
Responsabilitati ce decurg din rotatia cadrelor;
Participarea in asociatii profesionale;
Vizite la alte obiective sau organizatii similare sau cu activitati inrudite;
Delegarea sporita a autoritatii;
Certificarea calificarii inmeserie, la locul de munca.

1.2.3 Activitatea in echipa
Metodele folosite pentru dezvoltarea activitatii in echipa- conditie
esentiala pentru o statie de succes-include:
1.stabilirea efortului colectiv pentru rezolvarea unei probleme, dezvoltarea
bugetului pentru anul viitor sau initierea unui alt proiect. Ca o cerinta pentru
un asemenea efort colectiv, fiecare trebuie sa fie apt sa contribuie si trebuie
sa aiba portia sa din realizari
2.posibilitatea angajatilor de a-si impartasi unul altuia scopurile proprii;
3.asigurarea de recompense individuale si colective,functie de succesul
activitatii in echipa si de contributia individuala in cadrul echipei;
4.rotatia de cadre sau divizarea activitatii, astfel incat angajatii sa
beneficieze de o mai buna intelegere a diferitelor situatii.
1.2.4.Instruirea
Deseori un operator cu experienta sau un conducator de loc de munca
ii instruieste pe ceilalti angajati.
Cateva consideratii asupra instruirii:
elaborarea instructiunilor generale de exploatare pentru controlul procesului,
utilizarea instalatiilor si intretinerea acestora, procedurile de analize de
laborator si de inregistrare a datelor.
Stabilirea unei liste de subiecte care trebuie studiate si a unui grafic
rezonabil atat pentru predarea , cat si insusirea lor, este necesara bifarea
fiecarui subiect dupa insusirea lui.
Organizarea unui program de orientare, mai ales pentru noii angajati, pentru
a le oferi o vedere de ansamblu asupra intregului proces tehnologic, nu doar
al rolului sau in organizatie;
Evidentierea elementelor de siguranta mucii;
Instruirea angajatilor in scopul cunoasterii persoanei careia I se adreseze in
caz de nevoie;
81
Folosirea metodei standard de instruire spui, arati si faci
Instruirea pe parcurs poate fi oferitain exteriorul organizatiei, de catre
universitati tehnice, scoli tehnice, alte intreprinderi de epurarea apei,
agentiile de mediu sauchiar alte institutii din cadrul municipalitatii.
1.2.5. Evaluarea
Managerul statiei trebuie sa se asigure de folosireaunui sistem corect
si fundamental de evaluare a angajatilor indiferent de nivelul ierarhic.
Sistemul trebuie sa includa recunoasterea prompta a unei realizari de succes
si recompensele cuvenite, ca si identificarea unor nerealizari si a sanctiunilor
disciplinare ce decurgdin acestea, atunci cand este cazul. Managerul statiei
foloseste sistemul de evaluare pentru imbunatatirea procesului cotidian de
munca. Totodata este necesar sa se stabileasca necesitatile pe termen lung
ale dezvoltarii personalului si a cresterii motivarii. Figura de mai jos prezinta
procesul standard sub forma unui ciclu.
Schema 3.
Cea mai importanta parte a evaluarii este aprecierea informationala zilnica a
rezultatelor activitatii. In mod oficila evaluarea documentara sta la baza
relatiei sef/subordonat, in scopul imbunatatirii performantelor personale ale
angajatilor. Consultarea acestei evidente poate ajuta la cresterea acuratetei si
a increderii in evaluarea personaluilui.
1.2.6. Motivarea
Managerul trebuie sa identifice nevoile individuale de satisfactie si sa
foloseasca aceste cunostinte in vederea motivarii angajatului. In plus,
managerul poate, in general, sa stimuleze motivarea prin crearea unui cadru
de munca, care sa includa urmatoarele elemante:
Stabilirea de responsabilitati rezonabile si aducerea lor la cunostinta
angajatilor, adaptarea autoriatii la resaponsabilitate si eliminarea
frustrarilor cauzate de tergiversarea aprobarilor, sedintele prelungite si
pierderea din vedere a consecintelor.
Stabilirea de recompense pentru realizari deosebite. Deseori. O
recunoastere prompa a meritelor de catre sef este cea mai eficienta si
facila recompensa.
Scopurile trebuie safie clare pentru cei care o executa in cazul activitatii
in schimburi, aceasta necesita prezenta unui supraveghetor in fiecare
schimb care sa dea instructiuni ce include motivarea.
82
Relatiile interpersonale trebuie sa fie confortabile si sa incurajeze spiritul
de echipa. Evenimentele sociale, pauzele pentru recreere , cuprinse in
programul de lucru si un tratament corect si egal sunt premisele edificarii
unui mediu care sa incurajeze realizarea de performante.
1.2.7.Disciplina
Managerul statiei instaureaza un mod normal un sistem si o politica
disciplinara in concordanta cu cea a organizatiei publice de care apartine,
incluzandurmatoarele:
Instruirea tuturol conducatorilor locurilor de munca in procedurile
disciplinare;
Asigurarea unei discipline echitabile si obligatorii
Cerinta ca investigatiile, atentionarile si audierile sa sedesfasoare
consecutiv
Asigurarea ca angajatii sunt constienti de cerintele activitatii si
sanctiunile disciplinare
Inregistrarea, sau altfel spus, tinerea evidentei activitatii
Un sistem disciplinar progresiv, cazul ce mai des aplicat,poate include in
mod succesiv avertizarea verbala si scrisa, diminuarea incadrarii si
desfacerea contractului de munca.Reincadrarea pe post a angajatului
dupa o asemenea sanctiune, poatefi conditionata de prezentarea unui
angajament scris al salariatului, de respectare a normelor activitaii. Intr-o
intreprindere in care exista sindicate, se pot solicita drepturi de
reprezentare ale angajatilor, contestatii si arbitraje.
1.2.8. Dosarul angajatului
Dosarul salariatului este unul din cele mai importante aspecte ale
SMP. Acest dosar trebuie sa contina o evidenta completa a datelor
angajatului,de la data angajarii pana la terminarea activitatii in cadrul
organizatiei.
1.3.Relatiile functionale
In totaliatate intreprinderile care lucreaza in domeniul apei, respecta
reglementarile elaborate de diverse organizatii si agentii atat locale, cat si
regionale,rferitoare la anumite aspecte ale activitatii.Atat aceste agentii cat
sipublicul solicita respectarea diferitelor autorizatii (reglementari) care pot
stipula: evacuarea de ape uzate, aerosoli, modificari in planul de
83
sistematizare, amplasarea de rezervoare subterane si altele.Managerul
trebuie sa cunoasca care sunt legile si reglementarile sub influenta carora isi
desfasoara activitatea SEAU, sa stabileasca un sistem si sa controleze pentru
a avea siguranta ca acestea sunt respectate. Incalcarea unor reglementari
poate duce la sanctiuni civile sau penale pentru care poate fi raspunzator
managerul.In consecinta, acesta trebuie sa se asigure de intocmirea periodica
de rapoarte clare.
Managerii SEAU-rilor au ocazia sa influenteze elaborarea unei
reglementari sub jurisdictia careia isi desfasoara activitatea .Asemenea
oportunitati se ivesc la propunerea agentiei, dar managerii nu trebuie sa ezite
sa elaboreze propuneri, in special organizatiilor din domeniu(sedinte,
workshop-uri, simpozioane etc).Reglementarile nu sunt imuabile, ci trebuie
privite intr-o evolutie continua.
1.3.1.Bugetul pentru exploatare si intretinere
Stabilirea bugetului ajuta la aprecierea eficientei unui manager de
SEAU. Un buget bine intocmit defineste obiectivele pe termen scurt si
strategiile activitatii pentru atingerea scoplulii declarat. Pregatirea bugetului
necesita o buna planificare care impune managerului identificarea nevoilor
statiei, stabilirea prioritatilor pentru satisfacerea acestora si alocarea
fondurilor disponibile. Bugetul reprezinta responsabilitatea manageriala de a
realiza scopurile stabilite pentru o anumita folosinta.
Bugetul pentru exploatare si intretinere sa pregateste functie de cel al
organizatiei din care face parte,-de obicei, municipalitatea locala sau
guvernamentala. Bugetul total se calculeaza cel mai bine pe articole unitare,
pe principalele categorii, incluzand: forta de munca(cheltuieli directe si
indirecte), energie, substante chimice, combustibili,servicii contractuale,
materiale si piese de schimb.
Un alt instrument folositor al managerului este insarcinarea
conducatorilor compartimentelor cheie din cadrul SEAU (exploatare,
intretinere si laborator) cu intocmirea necesarului de buget pentru
compartimentul respectiv. Ulterior, dupa alocarea fondurilor, ei vor fi
responsabili de controlul cheltuielilor proprii.
O componenta de baza a oricarui proces de urmarire a bugetului este
raportarea corecta a cheltuielilor lunare. Folosirea sistemelor computerizate
de calcul usureaza mult acest proces, chiar in cadrul comunitatilor mai
mici.Managerul trebuie sa aiba autoritatea sa modifice fondurile alocate unei
categorii, in folosul alteia pentru a satisface diferitele nevoi.
84
1.4.Exploatarea si intretinerea
Tinand seama de realitatea faptului ca o exploatare eficinenta se
bazeaza pe disponibilitatea completa a tuturor compartimentelor functionate,
exploatarea si intretinerea sunt direct intredependente in cadrul
managementului, chiar daca aceste functiuni sunt realizate pe compartimente
separate, cum este cazulSEAU-rilor mari.
Datorita naturii sale tehnice, o intretinere eficienta necesita o
planificare sistematica.Un sistem de management al intretinerii (SMI)
complet trebuie sa includa urmatoarele:
a)organizare sidotare cu personal;
b)instruire;
c)un sistem de intretinere preventiva si de evidenta a operatiunilor de
intretinere;
d)controlul pieselor de schimb, al stocurilor si al sculelor;
e)un sistemcomputerizat de inregistrare a datelor;
f)programarea, planificarea si intocmirea ordinelor de lucru;
g)control managerial al bugetului si cheltuielilor,
h)suport tehnic.
Desi scopul unui SMI va depinde de marimea SEAU , un SMI eficient
va cuprinde macar intretinerea preventiva, un sistem de evidenta a
operatiunilor de intretinere a pieselor de schimb.
1.5. Managementul controlului procesului
Odata stabilit, planul de control al procesului trebuie condus si
realizat. Acest nivel impune calificari, corectii, imbunatatiri si actualizari,
toate acestea necesitand o comunicare biunivoca corespunzatoare.
Comunicarea Managementul procesului depinde de actiuni ce
raspund la schimbarile de procedura.Un asemenea raspuns implica
necesitatea unor linii de comunicatie care sa promoveze circulatia uniforma
a informatiei in ambele sensuri.
O astfel de linie de comunicatie se poate reduce la un simplu mesaj
verbal la schimbarea turelor sau transmiterea corectarii unui parametru..
Persoanele responsabile de controlul procesului trebuie beneficieze deacces
imediat la aceste mesaje si la rapoartele privind conditiile procesului.
85
Procedurile standard de exploatare Procedurile standard de
exploatare reprezinta definitii detaliate a fiecarui segment al planului de
contol al procesului. Aceste proceduri, intocmite de catre personalul statiei
sau consultanti din exterior , necesita un proces de gandire (analiza) obiectiv
si independent. Ideile novatoare sunt necesare si sindromulrutinier asa am
procedat intotdeauna trebuie trebuie evitat.
Masuratori corecte pentru luarea deciziilor de control al procesului
sunt necesare informatii corecte. Prelevarea de probe nereprezentative sau
din locuri necorespunzatoare conduce la erori in deciziile de control cu
eventuale consecinte grave.Informatiile trebuie sa respecte periodicitatea
stabilita. Rezultatele analizelor privind consumul biochimic de oxigen
(CBO) sunt furnizate cu o prea mare intarziere pentru majoritatea deciziilor
asupra procesului cotidian.
Registre si rapoarte rapoartele necesare pentru:managementul din
mers al procesului, reclamatii si stabilirea tendintelor cronologicede
modificari operationale. Rapoartele necesare include:prelevarea de probe si
rezultatele analizelor,calculele de proces, fise zilnice si registre.Datele se
colecteaza si se pastreaza intr-o forma usor de utilizat. Fisele zilnice,
rapoartele si registrele trebuie sa aiba o forma care sa faciliteze transferul
datelor in formularele de raportare standard. Identificarea tendintelor
procesului prin metode grafice este un instrument folositor pentru controlul
proceselor.
Limite superioare si inferioare reprezentand cheia controlului
procesului, limitele operationale superioare si interioare sunt necesare pentru
fiecare unitate de proces. Aceste limite ofera personalului de exploatare
principiile calauzitoare pentru pastrarea sub control aprocesului.O practica
cu rezultate pozitive s-a dovedit a fi inregistrarea datelor rezultate in urma
controlului procesului pe diagrame care evidentiaza limitele superioare si
inferioare.
Relatia dintre proces si laborator Pentru succesul unui control al
procesului sunt necesare rezultate de laborator corecte si periodice,
suplimentate de observatii vizualesi analitice. Capacitatea si programul
laboratorului trebuie sa se conformeze reglementarilor legate de
monitorizarea si sa asigure datele pentruoexploatare corespunzatoare.
Analizele asupra controlului procesului nu trebuie sa respecte cerintele
conformiste ale reglementarilor legale si se pot folosi si metode simplificate,
ca de exemplu cuptoare cumicrounde pentru probele de determinare a
substantelor solide.
Analize generale(de ansamblu) unitatile individuale de proces
trebuie sa se integreze intr-un sistem de epurare eficient.Managerul statiei
86
trebuie sa invete sa recunoasca indicatorii cheie ai intregii statii si sa-i
monitorizeze zilnic. Numai o analiza mai detaliata a tuturor informatiilor
poate detecta relatiile cauza-efect. In cadrul statiei una dintre
responsabilitatile managerului este verificarea costurilor.Analizele generale
(de ansamblu) permit identificarea proceselor cu costuri ridicate si pot,
eventual, evidentia masurile de reducere a acestora.
Urmarirea amanuntita a procesului Gradul de impurificare a apei
uzate si eficienta epuraii trebuie analizate pentru identificarea oricarei verigi
slabe.Sistemele computerizate de prelucare a informatiilor pot furniza
instantaneu datele necesare (dorite).Urmarirea prin mijloace clasice
(manuale)necesita minimum o analiza trimestriala.
Daca o singura unitate a procesului da semnale de slaba functionare,
responsabilul de exploatare trebuie sa determine cauza, un grad de
impurificare sporit sau procedeele de operare folosite .In oricare din cazuri
se impune aplicarea de masuri corective. Uneori, s-ar putea ca singura
solutie sa fie repararea capitala a facilitatilor, instalatiilor, echipamentelor.
Arii de probleme majore Anumite probleme ale procesului,
asemanatoare cu cele descrise mai jos, sunt comune majoritatii SEAU-rilor:
-Se poate acumula o cantitate sporita de namol in incinta statiei, datorita
depozitarii necorespunzatoare,procedeelor neadecvate de dehidratare sau
restrictiilor impuse de clima, la raspandirea sa pe terenurile din vecinatate;
-Echipamentele de control se pot defecta.Aceste defectiuni duc la furnizarea
de informatii eronate sau la lipsa totala de informatii si implicit, la decizii de
operare gresite.Odata cu cresterea gradului de automatizare al SEAU-rilor
creste si necesarul de personal de intretinere si reparare a echipamentelor.S-
ar putea sa apara necesitatea unor contracte cu firme externe specializate in
intretinere se service.
-Dependenta de date clasice poate duce la o diagnosticare tardiva a
problemelor.Aceste intarzieri pot fi evitate prin folosirea unor surogate de
parametri (semnale), ca de exemplu observarea vizuala a aparitiei spumei la
namolul activ.
-Incarcarile mari intermitente (socuri) incadrul proceselor de recirculare ale
statiei pot afecta buna functionare. Supernatantul de la fermentare si spalarea
inversa a filtrelor ce pot duce la supraincarcari ale statiei, daca aceste debite
suplimentare sunt defalcate pe o perioada mai lunga de timp.La majoritatea
SEAU-rilor, relatia dintre CBO este relativ stabila. Odata identificat, acest
raport poate fi aplicat periodic informatiilor asupra CCO, de aici rezultand
prezumarea CBO.
87
-Emanatiile de mirosuri (aerosoli) provoaca rapid indignarea populatiei si da
nastere conceptiei ca exploatarea statiei este defectuoasa, fie ca acest lucru
este real sau nu.
Instrumentele controlului procesului Mai multe instrumente
generice ale controlului procesului, fiecare dintre ele analizate in continuare,
vor ajuta la concentrarea managerului asupra procesului.
Tabele si grafice Colectarea informatiilor numerice pentru o statie
este atat de voluminoasa incat datele interzic analiza pana la organizarea lor
sistematica. Ele devin utile doar dupa sistematizare, care sa permita
comparatii. De ex:imaginea grafica a CBO-ului si a solidelor in suspensie
vor prezenta imediat relatia directa intre acestea doua in apa uzata.
Debitmetria si gravimetria Precizia sistemelor de masura si control
necesita o verificare periodica.Operatorul poate face o simpla verificare
insumand citirile partiale si confruntand aceasta valoare cu cea furnizata de
debitmetrul general. Datorita unor procese specifice ca de exemplu
intarzierile cauzate de durata de fermentare, este necesara o alegere
adecvata de aparate de masura si control.
Gravimetria solidelor in cadrul fiecarei unitati, de proces si cea
generala, a statiei, poate ajuta
88
Bibliografie
1. S. Gueron - Protectia, tratarea i epurarea apelor. Bucureti editat de
Consiliul Naional al Apelor, 1975
2. V Rojanschi - Cartea operatorului din staii de tratare i epurare a apelor,
Ed Tehnic Bucureti, 1989
3 Negulescu, M. Epurarea apelor uzate industriale. Bucuresti, Editura
Tehnica, 1987.
4. Dan Robescu , Diana Robescu - Tehnologii, instalaii i echipamente
pentru epurarea apei, Ed. Tehnica, Bucureti, 2000
5. Notie de curs Epurarea apelor uzate, Dan Robescu 2005
6.http//www.asio.ro
7.http//www.huber.com
8.http//www.vor-env.com
89