Sunteți pe pagina 1din 30

1.

Noiunea contractului de vnzare-cumprare cumprare

1.1 Importana i domeniul de aplicare a contractului de vnzareAlturi de contractul de schimb, contractul de vnzare-cumprare pretinde a fi unul din cele mai vechi contracte cunoscute civilizaiei umane. Reglementarea raporturilor de vnzare-cumprare cuprinde o perioad de dezvoltare de aproximativ patru mii de ani. Iniial, o dat cu apariia proprietii private, apare, cptnd o amploare deosebit, contractul chemat s asigure trecerea prin schimb a bunurilor dintr-o gospodrie n alta (permutatio). Acest contract, pe care l numim astzi contract de schimb, i-a cptat autoritatea cuvenit cu mult nainte de apariia monedei ca unitate de schimb, deoarece satisfcea necesitile societii romane timpurii, care se afla n faza trecerii de la gospodria natural la gospodria bazat pe relaiile de schimb. Anume contractul de schimb este temelia apariiei i dezvoltrii contractului de vnzare-cumprare1.Din punct de vedere economic, vnzarea se prezint ca o variant mai evoluat a schimbului, din care i trage rdcinile. ntradevr, vnzarea-cumprarea n sens economic, iniial, pare a fi preluat forma schimbului dintre dou lucruri, unul din ele (capetele de vit) avnd valoarea echivalentului general. Mai trziu, o dat cu apariia monedei n sensul apropiat celui actual, vnzarea-cumprarea capt sensul schimbului unui lucru (res) contra unei valori monetare pre (pretium). Dreptul roman clasic atribuia vnzarea-cumprarea contractelor consensuale. n baza contractului de vnzare-cumprare (emptio et venditio) o parte, numit vnztor (venditor), se oblig s transmit altei pri, numit cumprtor (emptor), un bun (merx), iar cumprtorul se oblig s plteasc pentru acest bun o cantitate de metal numit pre (pretium). Potrivit lui Gaius, contractual de vnzare-cumprare se formeaz prin acordul de voin al prilor asupra obiectului contractului i preului acestuia3, clauzele referitoare la bun i la pre fiind condiii eseniale ale contractului. Dreptul roman privat reglementa i vnzarea viitoarelor bunuri (mei future sivi speratae), cum bunoar era considerat recolta ateptat. n aa caz contractul de vnzare-cumprare se considera a fi ncheiat sub condiie suspensiv. Cunoscnd o evoluie multisecular, contractul de vnzarecumprare reprezint i astzi una din instituiile tradiionale principale ale dreptului civil. n prezent contractul de vnzare-cumprare este cel mai rspndit contract ce asigur att circuitul civil, ct i cel comercial. Existena i utilitatea acestuia este determinat de aciunea legilor

economice ale societii ce se reduc la circulaia bunurilor de la productor/proprietar la consumator. Instrumentul juridic principal de realizare a circulaiei bunurilor rmne a fi contractul de vnzare-cumprare. Importana deosebit a instituiei vnzrii-cumprrii rezid n domeniul larg de aplicare a contractului de vnzare-cumprare. Prin intermediul acestui contract se satisfac necesitile materiale i spirituale ale cetenilor. De menionat c importana acestui contract pentru ceteni nu se reduce numai la procurarea bunurilor necesare vieii cotidiene cum ar fi: produse alimentare, mbrcminte, alte mrfuri destinate uzului personal, garaje, apartamente, case de locuit etc. n baza acestui contract cetenii au posibilitatea de a vinde surplusul de bunuri acumulat sau bunurile devenite cu timpul inutile pentru proprietar din diferite motive.

1.2 Noiunea i caracterele juridice


Contractul de vanzare-cumparare este acel contract in baza caruia o persoana, numita vanzator, transfera si garanteaza altei persoane, numita cumparator, dreptul sau de proprietate asupra unui bun sau alt drept real ori drept de creanta, sau dreptul asupra unei universalitati juridice, cumparatorul obligandu-se in schimb a plati vanzatorului o suma de bani, numita pret. Contractul de vanzare-cumparare nu poate avea ca obiect drepturi personale nepatrimoniale si nici dreptruri patrimoniale care su caracter strict personal, precum nici alte drepturi prevazute de lege ori rezultate din acte unilaterale sau convenite prin contracte intuitu personae. Caracterele juridice ale contractului de vanzare-cumparare Din definitia data contractului de vanzare-cumparare rezulta caracterele juridice ale acestuia, si anume: este un contract consensual, bilateral (sinalagmatic), cu titlu oneros, comutativ si translativ de propriatate.

a)

consensual - deoarece se incheie valabil prin simplul consimtamant De la principiul consensualismului exista insa unele exceptii prevazute expres de lege,

al partilor (solo consensu). situatii cand contractul de vanzare-cumparare, pentru a fi valid, trebuie sa indeplineasca solemnitatea ceruta de aceasta. Aceste cazuri, cand vanzarea-cumpararea este solemna, sunt strict si limitativ prevazute de lege. Contractul este valabil numai cu respectarea formelor cerute de lege in cazul vanzarii silite, cand aceasta trebuie sa fie facuta ad validitatem prin licitatie publica.

b)

Contractu de vanzare-cumparare este un contract sinalagmatic (bilateral) deoarece prin

incheierea sa da nastere la obligatii recipropce intre partile contractante. Astfel, vanzatorul are obligatia sa predea lucrul vadut si la-l garanteze pe cumparator contra evictiunii si pentru viciile ascunse ale bunului vandut, iar cumparatorul are obligatia sa plateasca pretul convenit si sa preea lucrul. Rezulta ca obligatia fiecarei parti iai are cauza juridica in obigatia celeilalte.

c)

Contractul de vanzare-cumparare este prin esenta sa un contract cu titlu oneros, deoarece

ambele parti urmaresc anumite interese patrimoniale, adica primire unui echivalent ( contraprestatie) in schimbul prestatiei la care se obliga. Astfel, vanzatorul urmareste sa primeasca pretul caontra echivalent al prestatiei sale, iar cumparatorul uramreste sa primeasca bunul cumparat in schimbul pretului convenit.

d)

Contractu de vanzare-cumparare este un contract comutativ, deoarece esistenta si intinderea

drepturilor si obligatiilor reciproce sunt cunoscute de parti la incheierea contractului si nu depind, ca in cazul contractelo aleatorii, de un eveniment viitor si incer, care ar face sa existe sanse de canstig si pierdere pentru oricare din partile contractante.

e)

Contractu de vanzare-cumparare este un contract translativ de proprietate. In principui, orice

contract are ca efect nasterea de drepturi si obligatii in sarcina partilor daca este vorba de contracte sinalagmatice, sau doar a uneia dintre parti, in contractele unilaterare. Cat priveste transmiterea dreptului de proprietate sau al altui drept (real sau de creanta), aceasta prezinta un aspect particular al contractului de vanzare cumparare. Deosebit de generarea de drepturi pentru vanzator si cumparator, se produce si u efect exceptional constand in transmiterea unui drept, astfel incat incheiere contractului are drept consecinta transmiterea dreptului de proprieteate si a riscurilor de la vanzator la cumparator, daca sunt intrunite cumulativ urmatoarele conditii:

1. 2.

Vanzatorul trebuie sa fie proprietaruol bunului vadut cu exceptia vanzarii lucrului celuilalt

iar contractu valabil incheiat. Obiectul contractului trebuie sa fie format numai din bunuri determinate individual deoarece in

cazul bunurilor determinate generic transferul proprietatii nu poate avea loc in momentul incheierii contractului, intrucat nu se cunosc bunurile care urmeaza a fi efectiv dobandite de cumparator. In situatia bunurilor determinate generic efectul translativ se produce numai in momentul individualizarii lor, operatiunea care se face, de regula, prin predarea lucrului vandut cumparatorului.

In cazul bunurilor viitoare, efectul translativ se produce, in general, la o alta data decat a cea incheierii contractului.
3.

Este necesar ca partile sa nu fi inmanat transferul proprietatii a dreptului real ori de creanta Astfel, partile contractante pot conveni prin pactul reservati dominii ca proprietatea sa se

printr-o clauza speciala, pana la predarea bunului sau la implinirea unui termen sau a unei conditii. transfere de la vanzator la cumparator doar la data achitarii integrale a pretului, pana la indelinirea aceste conditii suspensive vanzatorul ramanand proprietar asunpra bunului care formeaza obiectul vanzarii. Din momentul dobndirii dreptului de proprietate, cumparatorul suporta si riscul pirderii lucrului, potrivit principiului - res perit domino -, daca vnzatorul - debitor al obligatiei de predare dovedeste interventia unei cauze straine exoneratoare de raspundere, adica natura faptuita, iar nu culpabila a pirderii lucrului. Daca cauza straina a fost dovedita, vnzatorul va reporta riscurile numai daca a fost pus n ntrziere cu privire la executarea obligatiei de a preda lucrul vndut si nu reuseste sa dovedeasca ca lucrul ar fi pierit si la cumparator daca l-ar fi predat la termen. Principiul tansmiterii (automate) a dreptului de proprietate (si a riscurilor) din momentul ncheierii contractului opereaza munai daca sunt ndeplinite anumite conduitii: vnzatorul sa fie propritarul lucrului vndut; trebuie sa fie vorba de lucruri determinate individual - certe; lucrul vndut trebuie sa existe; trebuie ca partile sa nu fi amnat transferul proprietatii printr-o clauza speciala pentru un moment

ulterior ncheierii contractului. Orice contract de vnzare cumoarare presupune doua pari: VANZATORUL CUMPARATORUL

Partile pot s fie att persoane fizice ct i persoane juridice. Obiectul unui contrat de vnzare cumparare il formeaza marfa vanduta, n schimbul creia cumparatorul plateste vanzatorului pretul stabilit.

n practica se face distinctia ntre: bunuri fungibile se stabilesc prin parametri calitativi i/sau cantitativi, livrarea fiind indicata bunuri nefungibile se stabilesc prin elemente precise, amanuntite. prin comanda Marfa vanduta trebuie s indeplineasca i alte conditii: s existe sau s poata exista s fie n circuitul civil. s fie determinata sau determinabila

Dac marfa nu mai exista n momentul vanzarii (respectiv la incheierea contractului) vanzarea este nula. Dac marfa a disparut sau a fost distrusa partial, cumparatorul are optiunea de a renunta la cumparare sau la cere reducerea partiala a pretului.Dac marfa nu va putea exista n viitor (respectiv nu a fost fabricata, confectionata, samd) contractul este nul. Pretul este obiectul prestatiei i corepunde valorii marfii vandute. Pretul trebuie: stabilit n bani s fie real serios s nu fie disproportionat de mic comparativ cu marfa s fie determinat sau determinabil stabilit de pari prin contract, global, pe unitate de masur,

prin referinta la o anumita bursa.

2. Condiiile de valabilitate i elementele contractului de vnzare-cumprare 2.1 Condiiile de valabilitate a contractului de vnzare-cumprare
Codul civil despre conditiile esentiale pentru validitatea conventiilor, prevede ca "Conditiile pentru validitatea unei conventii sunt: 1. 2. 3. 4. capacitatea de a contracta; consimtamntul valabil al partii care se obliga; un obiec determinat; o cauza licita." Aceste elemente de structura sunt obligatorii pentru toate contractele (interne si externe). n mod exceptional, atunci cnd legea pretinde sub sanctiunea nulitatii absolute, ca un contract sa fie facut cu respectarea unor conditii de forma (contracte solemne) se adauga nca o conditie esentiala: forma. 1. Capacitatea de a contracta. Potrivit Cod civil poate contracta orice persoana ce nu este

declarata necapabila de lege, pot cumpara si vinde toti carora nu le este oprit prin lege". Deci regula este capacitatea, iar incapacitatea, exceptie. De aceea, cazurile de incapacitate sunt expres si limitativ prevazute de lege si sunt de stricta interpretare. Ct priveste capacitatea, n materia contractului de vnzare-cumparare se aplica regulile generale. Partile trebuie sa aiba capacitatea de execitiu deplina, iar persoanele lipsite de capacitate sau cu capacitate de exercitiu restrnsa trebuie sa ncheie contractul prin ocrotitorul legal, respectiv cu ncuviintarea acestuia si, n toate cazurile, cu autorizatia autoritatii tutelare. 2. Consimtamntul valabil al partii ce se obliga. Prin consimtamnt se ntelege acel element

structural al carei continut este dat de exprimarea valabila a vointei partilor - considerate fiecare n parte si mpreuna - la ncheierea contractului. Conditiile consimtamntului (vointei) sunt: consimtamntul trebuie sa emane de la o persoana cu discernamnt; consimtamntul trebuie dat cu intentia de a se obliga;

consimtamntul trebuie sa fie exteriorizat; vointa trebuie sa fie libera; vointa trebuie sa fie constienta; consimtamntul nu trebuie sa fie afectat de vicii. n dreptul nostru functioneaza regula consensualitatii actelor juridice, regula potrivit careia pentru ca un act juridic sa fie exprimat valabil, este suficient sa se realizeze acordul de vointa. Anumite probleme specifice vnzarii: a) promisiunea unilaterala de vnzare (sau de cumparare). Spre deosebire de oferta de a contracta,

act juridic unilateral, n cazul promisiunii de vnzare, o persoana, prevaznd un eventual interes pentru ea de a dobndi proprietatea unui bun, primeste promisiunea proprietarului de a vinde acel bun, rezervndu-si facultatea de a-si manifesta ulterior - de obicei nauntrul unui termen, consimtamntul sau de al cumpara. b) promisiunea bilaterala de vnzare-cumparare. Promisiunea de vnzare poate fi nu numai

unilaterala, dar si bilaterala - de a vinde si cumpara - n care caz ambele parti se obliga sa ncheie n viitor, la pretul stabilit, contractul de vnzare-cumparare. Promisiunea bilaterala, la fel ca si cea unilaterala, este un antecontract, cu singura deosebire ca n acest caz oricare dintre parti poate cere ncheierea contractului. c) pactul de preferinta este o varianta a promisiunii de vnzare prin care proprietarul unui bun se obliga sa-l vnda cu preferinta unei anumite persoane , la pret egal, n cazul ca bunul e spre vnzare. Proprietarul bunului nu se obliga sa-l vnda, ci numai sa acorde preferinta n cazul n care se va hotar n acest sens. d) dreptul de preemtiune. n cazul n care proprietarul unui teren agricol din extravilan intentioneaza sa-l vnda, legea ofera un drept preferential de cumparare la pret egal (drept de preemsiune) coproprietarilor, proprietarilor vecini si arendasului. 3. Obiectul determinat. Obiectul contractului consta n conduita partilor stabilita prin acel act

juridic civil, respectiv actiunea ori inactiunea la care partile sunt ndreptatite sau de care sunt tinute.

Vnzarea-cumpararea - fiind un contract sinalagmatic - da nastere la doua obligatii (reciproce); obligatia vnzatorului are ca obiect lucrul vndut, iar obligatia cumparatorului are ca obiect pretul. n lipsa acestor elemente sau daca ele nu ndeplinesc conditiile prevazute de lege, contractul de vnzare-cumparare nu poate fi considerat valabil ncheiat. a) Lucrul vndut. Lucrul vndut trebuie sa ndeplineasca urmatoarele conditii: 1) lucrul trebuie sa fie n comert (n circuitul civil); Legea declara inalienabile (imperceptibile si insesizabile) bunurile care fac parte din domeniul public al statului (de interes national) sau al unitatilor administrativ-teritoriale (de interes local). n principiu un bun poate fi declarat inalienabil (scos din circuitul civil) prin vointa omului (De exemplu: clauza contractuala sau testamentala prin care se interzice vnzarea bunului cumparat, donat lasat legal). 2) Lucrul sa existe (existenta actuala sau viitoare). 3) Lucrul sa fie determinat sau determinabil, licit si posibil. Cantitatea obiectului poate fi necerta, de este posibila determinarea sa. Obiectul trebuie sa fie licit, n sensul ca impune respectarea dispozitiilor legale. Potrivit dispozitiilor articolului 5 Cod civil obiectul se nfatiseaza a fi ilicit cnd nu mai este conform cu dispozitiile legale care privesc ordinea publica. Obiectul trebuie sa fie posibil pentru ca ab impossibilium, mulla obligatio - nimeni nu poate obliga la imposibil. Astfel trebuie sa fie vorba de o imposibilitate absoluta, adica obiectul sa nu poata fi nfaptuit de nimeni; imposibilitatea poate fi materiala, cnd, practic, ceea ce stipuleaza nu poate fi nfaptuit si juridica, de exemplu, nstrainarea capacitatii de folosinta. 4) Vnzatorul trebuie sa fie proprietarul lucrului vndut individual determinat. ntruct contractul este translativ de proprietate, vnzatorul trebuie sa fie titularul dreptului ce se nstraineaza. n caz contrar, el nu poate transmite dreptul care face obiectul contractului. Daca partile sau cel putin cumparatorul a fost n eroare, socotind ca lucrul vndut apartine vnzatorului, care a fost socotit de cumparator proprietar al lucrului. b) Pretul Pretul este obiectul prestatiei cumparatorului si corespunde valorii lucrului vndut.

El trebuie sa fie: fixat n bani; determinat sau determinabil; sincer si serios. Daca aceste conditii nu sunt ndeplinite, contractul este nul absolut - cal putin ca vnzare-cumparare - caci i lipseste un element esential asupra caruia trebuie sa se realizeze acordul de vointa. 1) Pretul sa fie stabilit n bani stabilirea pretului sub forma unei sume de bani este de esenta vnzarii. 2) Pretul sa fie determinat sau determinabil Pretul este determinat daca cuantumul lui este hotart de parti n momentul ncheierii contractului. Pretul este determinabil atunci cnd stabilirea lui este lasata la aprecierea unui tert ales de comun acord de catre parti sau de catre persoana desemnata de parti. 3) Pretul sa fie sincer si serios Prin pret sincer se ntelege un pret real, pe care partile sa-l fi stabilit nu n mod fictiv, ci n scopul de a fi cerut si platit n realitate. Pretul trebuie sa fie serios, adica sa nu fie derizoriu, att de disproportionat n raport de valoarea lucrului vndut nct sa nu existe pret, sa nu poata construi obiectul obligatiei cumparatorului si deci cauza o suficienta a obligatiei asumate de vnzator de a transmite dreptul de proprietate. Seriozitatea fiind o chestiune de fapt, este lasata la aprecierea instantei. 4. Cauza licita Potrivit articolului 966 Cod civil "obligatia fara cauza sau fondata pe o cauza falsa, sau nelicita, nu poate avea nici un efect." iar articolul 968 Cod civil prevede ca: "Cauza este nelicita cnd este preohibita de legi, cnd este contrara bunurilor moravuri si ordinii publice." Cauza poate fi definita ca fiind acea conditie esentiala necesara pentru validarea oricarui act juridic, deci si a contractului care consta n scopul urmarit de parte sau de parti la nscrierea acestora. n planul validitatii cauzei, legea impune mai multe conditii si anume: cauza trebuie sa existe; cauza trebuie sa fie reala;

cauza trebuie sa fie licita; cauza trebuie sa fie morala. Cauza este falsa cnd partea a fost ndemnata sa ncheie de o falsa prezentare a realitatii pe

plan psihologic. 5. Forma contractului n mod exceptional, legea pretinde sub sanctiunea nulitatii absolute, ca un contract sa fie facut cu respectarea unor conditii de forma - contracte solemne. Prin forma contractului se ntelege modalitatea de exteriorizare a vointei interne - reale incorporata de contract. Forma n sens larg, are trei acceptiuni: forma ceruta ad validatem, forma ceruta ad prohationem, forma ceruta pentru opozabilitatea contractului fata de tert. Contractele care sunt facute n ncalcarea acestor conditii de validitate sunt nule.

2.2 Elementele contractului de vnzare-cumprare


Garania caracteristicilor bunului. n cazul n care vnztorul, productorul sau un ter garanteaz caracteristicile unui bun, cumprtorul beneficiaz, fr a aduce atingere drepturilor prevzute de lege, de drepturile din garanie n condiiile indicate n declaraia de garanie i n reclama respectiv fa de cel care a acordat garania. n msura n care a fost preluat o garanie, se prezum c din garanie se nasc drepturi n cazul unui viciu aprut n perioada de garanie. Termenul de garanie ncepe s curg din momentul predrii bunului de ctre vnztor dac contractul nu prevede altfel. Garania este aplicabil, pe durata garaniei stabilite pentru bunurile principale, i asupra accesoriilor dac n contract nu este prevzut altfel. Termenul de valabilitate a bunului. Prin lege, standarde i alte dispoziii obligatorii pot fi stabilite termene de valabilitate a calitii bunului, dup a cror expirare bunul este considerat

nesusceptibil de utilizare (termen de valabilitate). Vnztorul este obligat s transmit bunul n a crui privin este stabilit un termen de valabilitate astfel nct cumprtorul s l poat utiliza la destinaie pn la expirarea acestui termen. Cantitatea bunurilor. Vnztorul este obligat s transmit bunul n cantitatea stabilit n contractul de vnzare-cumprare. Cumprtorul este n drept s refuze recepionarea bunului dac vnztorul pred o cantitate mai mic dect cea prevzut n contract. n cazul n care va accepta primirea bunului n cantitate mai mic, cumprtorul va plti proporional preului contractual. Dac vnztorul pred o cantitate mai mare dect cea prevzut n contract, cumprtorul este n drept s preia bunul ntr-o astfel de cantitate, fiind obligat s plteasc proporional preului stabilit n contract sau s preia numai cantitatea prevzut n contract, iar surplusul s-l restituie din contul vnztorului. n cazul n care nu este stabilit cantitatea bunului sau modul de determinare a acesteia, contractual este nul. Asortimentul bunurilor. Vnztorul este obligat s transmit bunul n asortimentul (corelaia dup modele, varieti, msuri, culori sau alte particulariti) stipulat n contract, iar n lipsa lui, n asortimentul ce corespunde necesitilor cumprtorului, dac vnztorul le cunotea la data ncheierii contractului, sau s refuze executarea contractului. n cazul predrii bunurilor ntr-un asortiment care nu corespunde contractului, cumprtorul este n drept s nu le primeasc i s nu plteasc preul, iar dac acesta este pltit, s cear restituirea sumei pltite. Dac o dat cu bunurile n asortimentul stipulat n contract snt transmise i alte bunuri, cumprtorul poate refuza recepionarea bunurilor nestipulate n contract sau poate recepiona toate bunurile. n cazul n care primete bunuri nestipulate n contract, cumprtorul achit costul lor la preul convenit cu vnztorul. Completivitatea asortimentului de bunuri. Vnztorul este obligat s transmit cumprtorului bunurile conform contractului de vnzare-cumprare n completivitatea asortimentului. Dac completivitatea asortimentului de bunuri nu este stabilit, vnztorul este obligat s transmit cumprtorului bunuri n completivitatea determinat de uzanele circuitului de afaceri sau de alte cerine naintate tradiional. Garnitura de bunuri. Dac vnztorul este obligat s transmit cumprtorului o garnitur de bunuri complet, obligaia se consider executat la data predrii tuturor obiectelor din garnitur. n

cazul n care n contract nu se stipuleaz transmiterea unei anumite garnituri de bunuri, iar din esena contractului nu rezult altfel, vnztorul este obligat s predea concomitent toate obiectele incluse n garnitur. n cazul livrrii necomplete a bunurilor, cumprtorul este n drept s cear completarea bunurilor n termen rezonabil sau reducerea preului de cumprare. Dac vnztorul nu a executat n termen rezonabil revendicrile indicate la alin.(3), cumprtorul poate solicita schimbarea bunurilor necomplete cu bunuri complete sau poate s nu execute contractul i s cear restituirea sumelor pltite pentru bun. Ambalajul. Dac din contract i din esena obligaiei nu rezult altfel, vnztorul este obligat s predea cumprtorului bunurile ambalate, cu excepia bunurilor care, dup caracterul lor, nu necesit ambalare. Dac contractul nu stabilete cerine fa de ambalaj, bunul trebuie ambalat n mod obinuit pentru acest tip de bunuri, iar n cazul lipsei de uzane, ntr-un ambalaj care s asigure integritatea bunurilor n condiii de pstrare i transportare obinuite pentru acest tip de bunuri. n cazul cnd bunul care trebuie ambalat este predat cumprtorului fr ambalaj ori n ambalaj defectuos, cumprtorul este n drept s cear vnztorului ambalarea bunului dac din esena obligaiei sau din caracterul bunurilor nu rezult altfel. n loc de cerinele fa de vnztor prevzute la alin.(2), cumprtorul poate s-i nainteze alte pretenii care rezult din predarea unui bun cu vicii. Obligaia de conservare a bunului vndut. Cnd cumprtorul ntrzie s preia bunul predat sau nu pltete preul, n cazul n care plata preului i predarea trebuie s se fac simultan, vnztorul, dac are bunul n posesiune sau sub control, trebuie s ia msuri rezonabile, n funcie de mprejurri, pentru a le conserva. El este ndreptit s le rein pn ce va obine de la cumprtor plata cheltuielilor sale rezonabile. n cazul n care a primit bunul, ns, n mod ndreptit, dorete s-l restituie, cumprtorul este obligat s ia msurile corespunztoare pentru conservarea lui. El poate reine bunul pn n momentul n care vnztorul i pltete cheltuielile rezonabile. Partea care este obligat s ia msuri pentru conservarea bunului l poate depozita, pe cheltuiala celeilalte pri, n depozitul unui ter dac nu vor rezulta costuri disproporionate. Partea obligat s ia msuri de conservare a bunului are drept de retenie asupra lui pn cnd i se va plti o recompens pentru pstrare. Dreptul de nstrinare a bunului. Partea obligat s conserveze bunul este n drept s-l vnd la un pre convenabil, n cazul n care cealalt parte tergiverseaz exagerat preluarea lui sau plata cheltuielilor de conservare, dac a ntiinat cealalt parte despre intenia de a vinde. Dac

bunul este pasibil de pieire sau de alterare (deteriorare) rapid i dac conservarea lui ar genera cheltuieli disproporionate, partea obligat s-l conserveze l poate vinde. Partea care a vndut bunul remite celeilalte pri suma ncasat avnd dreptul de a reine cheltuielile rezonabile de conservare i vnzare. Cumprtorul este n drept s cear executarea n natur a obligaiilor contractuale, dac o astfel de cerin este ndreptit pentru pri i pentru protecia drepturilor cumprtorului, referitoare la bunuri unice, la bunuri individualizate pentru contractul n cauz sau la alte bunuri pe care cumprtorul nu le poate achiziiona de la alte persoane sau dac aceste aciuni de achiziionare nu au efect. Termenul de rspundere a vnztorului pentru viciile bunului. Cumprtorul are dreptul s nainteze vnztorului, ndat ce a descoperit viciile bunului nedeclarate de acesta pn la vnzare, pretenii dar nu mai trziu de termenul stabilit n contract. Dac n contract nu este stabilit un termen, preteniile pot fi naintate n cel mult 6 luni din ziua predrii bunului, iar n privina imobilelor, n cel mult un an. Dac este imposibil stabilirea zilei de predare a bunului care urmeaz s fie nregistrat sau dac bunul este predat cumprtorului nainte de ncheierea contractului, termenul de naintare a preteniilor se calculeaz din ziua nregistrrii bunului n modul stabilit. n cazul cnd pentru bunul vndut este stabilit un termen de garanie, preteniile pentru viciile depistate pot fi naintate n acest termen. Dac bunul cu termen de garanie a fost dat n posesiunea cumprtorului pn la ncheierea contractului i nu se poate determina data predrii, termenul de naintare a preteniilor se calculeaz de la data ncheierii contractului, iar dac bunul a fost transportat, de la data expedierii lui la adresa cumprtorului. n cazul n care pentru accesorii snt stabilite prin contract termene de garanie mai scurte dect pentru bunul principal, cumprtorul este n drept s nainteze pretenii referitoare la viciile accesoriilor n perioada de garanie a bunului principal. Dac pentru accesorii n contract snt stabilite termene de garanie mai mari dect pentru bunul principal, cumprtorul este n drept s nainteze pretenii ce in de viciile accesoriilor n perioada lor de garanie. Termenul de prescripie pentru aciunile privind viciile bunului. Poate fi intentat aciune privind viciile bunului n termen de un an din data naintrii preteniilor, iar dac nu au fost naintate pretenii sau nu poate fi stabilit data naintrii lor, n termen de un an din data expirrii termenelor stabilite la art.783 i 784.

3.Efectele contractului de vnzare-cumprare 3.1 Obligaiile vnztorului


Obligatiile principale ale VANZATORULUI: 1. s predea bunul vanduta cumparatorului este cea mai importanta obligaie la care da nastere acest tip de contract, cu implicatii asupra consta n remiterea marfii i a documentelor acesteia n aceasta obligaie intra i obligatia de conservare a marfii pana la predarea efectiva. transmiterii dreptului de proprietate i a riscurilor

Obligatia de predare a lucrului vandut este reglementata de Codul civil. Textele de lege mentionate contin dispozitii supletive, care se aplica in masura in care partile contractante nu au inteles sa stabileasca ele insele continutul acestei obligatii ce incumba vanzatorului, manifestandu-si vointa prin clauze clare si neindoielnice inserate in contractul de vanzare -; cumparare incheiat.
a)

Notiunea de predare. Predarea este stramutarea lucrului vandut in puterea si posesiunea Definitia formulata de legiuitor comporta urmatoarele observatii:

cumparatorului.

- utilizarea termenului de stramutare nu este indicata intrucat este susceptibila de a fi asociata cu transmiterea dreptului de proprietate, ori, dupa cum aratat, proprietatea se transmite, de regula, din momentul perfectarii contractului. -deoarece cumparatorul devine proprietarul bunului de la data incheierii contractului, el are si posesia bunului (corpore alieno); prin urmare, predarea presupune doar transferul detentiei asupra lucrului. Putem defini predarea ca fiind punerea lucrului ce formeaza obiectul derivat al contractului la dispozitia cumparatorului astfel incat acesta sa dobandeasca detentia bunului. b) Obiectul predarii. Constituie obiect al predarii lucrului vandut, fructele produse de bun dupa momentul transferului dreptului de proprietate, precum si accesoriile lucrului vandut. Codul civil dispune ca vanzatorul este dator sa predea lucrul vandut in masura determinata prin contract. Daca lucrul vandut exista si este cert, acesta va fi predat in starea in care se afla in momentul vanzarii. In cazul in care lucrul vandut este generic determinat sau/si viitor, predarea se face functie de criteriile stabilite prin contract(cantitate, calitate, mostre, esantioane, standarde, etc); daca partile au omis sa insereze astfel de criterii, trebuie predate bunuri de gen de o calitate mijlocie. In cazul in care obligatia de predare are ca obiect un bun imobil, in lipsa de stipulatie contrara sau in

caz de frauda, devin aplicabile regulile speciale instituite de art. 1327-1334 din Codul civil. - Cand contractul contine indicatii cu privire la suprafata instrainata, iar pretul este stabilit pe unitate de masura, daca ulterior incheierii contractului se descopera ca suprafata terenului difera de cea prevazuta in contract, solutia difera dupa cum urmeaza: - daca terenul vandut are suprafata mai mica decat cea avuta in vedere la incheierea contractului, cumparatorul poate opta pentru a cere complinirea cu teren suplimentar sau o reducere a pretului proportionala cu suprafata ce lipseste ori chiar a solicita instantei sa pronunte o hotarare in rezolutia contractului de vanzare -; cumparare, sub rezerva dovedirii imposibilitatii obiective de a utiliza terenul in scopul avut in vedere datorita lipsei de teren descoperite; - daca terenul vandut are suprafata mai mare decat cea prevazuta in contract, cumparatorul va trebui sa plateasca un supliment de pret in functie de excedentul descoperit; el va putea cere rezolutiunea contractului numai daca suprafata gasita in plus depaseste a douazecea parte a suprafetei prevazute in contract. Daca se vinde un imobil a carui suprafata este indicata in contract, dar pretul este stabilit nu pe unitate de masura ci global, eventuala diferenta intre suprafata prevazuta in contract si cea reala nu indriguieste nici vanzatorul sa pretinda un supliment de pret, nici cumparatorul sa solicite rezolutiunea, decat daca excedentul sau lipsa reprezinta cel putin a douazecea parte din pretul total al vanzarii. Mai mult, in caz de excedent peste a douazecea parte, cumparatorul poate promova si o actiune in rezolutiunea contractului. Daca s-au vandut doua sau mai multe imobile a caror suprafata este stabilita prin contract, in schimbul unui pret stabilit global, daca se constata ca suprafata unui imobil este mai mare decat cea prevazuta in contract, iar a altuia mai mica decat cea indicata in acelasi contract, diferentele se compenseaza; pentru un eventual rest ramas, devin aplicabile regulile anterior mentionate. Codul civil stabileste un termen special de prescriptie a dreptului de a introduce actiunea in majorarea sau reducerea pretului, precum si actiunea in rezolutiunea vanzarii pentru lipsa de conformitate intre suprafata declarata si cea reala. Fiind vorba de un termen de prescriptie, sunt aplicabile prevederile referitoare la intreruperea, suspendarea sau repunerea in termenul de prescriptie. O data cu bunul vandut, vanzatorul este obligat sa predea cumparatorului si fructele produse de bun dupa momentul transferului dreptului de proprietate, dispozitiile art. 485 din Codul civil nefiind aplicabile. Evident in temeiul principiului libertatii contractuale, partile au posibilitatea de a conveni

ca fructele percepute dupa incheierea contractului sa se cuvina vanzatorului sau altei persoane. Vanzatorul trebuie sa predea cumparatorului si toate accesoriile lucrului vandut precum si tot ce a fost destinat la uzul sau perpetuu.Accesoriile lucrului pot fi materiale (ex. imobile, prin destinatie) sau juridice (actiunea in revendicare sau o servitute activa). Ordonanta nr. 21/1992 privind protectia cumparatorului il obliga pe vanzatorul de bunuri de folosinta indelungata sa predea cumparatorului toate documentele tehnice care trebuie sa insoteasca produsul. c.)Data si locul predarii. Obligatia de predare trebuie executata la data convenita de partile contractante. Daca un termen al predarii nu a fost stabilit, obligatia trebuie executata indata ce vanzarea-cumpararea s-a perfectat. In ceea ce priveste locul executarii obligatiei de predare, Codul civil (art. 1319) stabileste ca predarea trebuie sa se faca la locul unde se afla lucrul vandut in timpul vanzarii daca partile nu s-au invoit altfel. In cazul in care lucrul vandut este generic determinat sau/si viitor predarea se face in functie de criteriile stabilite prin contract. Daca partile au omis sa insereze astfel de criterii, trebuie predate bunuri de gen de o calitate mijlocie. Pentru aceasta predarea se face la domiciliul debitorului. Cheltuielile ocazionate de predarea bunului (masurare, cantarire, numarare, ambalare) urmeaza a fi suportate de catre vanzator, ca debitor al obligatiei de predare, iar cele determinate de ridicarea bunurilor (cum ar fi cele de incarcare transport) sunt in sarcina cumparatorului, ca debitor al obligatiei de ridicare a bunului vandut. In cazul bunurilor imobile, predarea se realizeaza prin remiterea cheilor, daca este vorba despre o cladire sau/si prin remiterea titlului de proprietate. d.) Dovada predarii. Daca cumparatorul solicita predarea bunului vandut el va trebui sa probeze existenta acestei obligatii. In cazul in care vanzatorul pretinde executarea obligatiei de predare, el va trebui sa probeze faptul efectuarii platii. Intrucat predarea reprezinta un act juridic se vor aplica regulile de drept comun privitoare la mijloacele de proba a actelor juridice; astfel daca obiectul predarii are o valoare mai mare de 2,5 bani dovada executarii obligatiei se va putea face numai prin inscris. e.) Sanctiunea neindeplinirii obligatiei de predare. In caz de neexecutare sau executare necorespunzatoare a obligatiei de predare, cumparatorul are la indemana urmatoarele mijloace de aparare: - exceptia de neexecutare a contractului;

-actiune -actiune

in in

executare rezolutiunea

silita

a contractului

obligatiei de

de

predare;

vanzare-cumparare;

- actiunea in revendicare. f.) Conservarea bunului vandut. In cazul in care lucrul vandut exista in momentul incheierii contractului si este cert, vanzatorul este obligat sa il conserve pana la predare, indiferent daca a operat sau nu transferul dreptului de proprietate. Daca cumparatorul a devenit proprietar v de la data contractarii, el va trebui sa restituie vanzatorului cheltuielile ocazionate de conservarea bunului. Pana la restituirea acestor cheltuieli, vanzatorului i se recunoaste un drept de retentie asupra bunului. Predarea se poate face astfel dup cum partile au stabilit n contract, iar termenele de livrare sunt stabilite n funcie de interesul partilor. Predarile n avans nu sunt posibile decat cu consimtamantul cumparatorului.1 De regula, n contractele internationale, predarea marfii nu se face direct cumparatorului ci organizatiei de transport, feroviara, auto, maritima, aeriana, samd marfa circuland pe riscurile vanzatorului sau cumparatorului, dup cum s-a convenit. Dac expedierea nu se va putea face, vanzatorul trebuie s dovedeasca intentia de a livra marfa la termen. Predarea n materie comerciala se poate face i pe loturi. Cumparatorul nu poate refuza marfa pe motiv c nu a fost livrata integral. Cheltuielile predarii cad n sarcina vanzatorului, iar cele ale ridicarii n sarcina cumparatorului. 2. s-l garanteze pe acesta de viiciile acesteia i contra evictiunii Prin evictiune se intelege pierderea dreptului de proprietate asupra marfii n totalitate sau inparte, sau tulburarea cumparatorului n exercitarea dreptului de proprietate. Vanzatorul va rspunde numai pentru acele situatii provocate de catre un ter asupra marfii predate i numai pentru cauzele anterioare predarii marfii. n temeiul acestei obligatii, cumparatorul va trebui s cheme n garantie vanzatorul n caz de evictiune. Exista 2 tipuri de evictiune: TOTALA cnd vanzatorul trebuie s restituie pretul, pentru c cumparatorul nu mai deine marfa platit. Cumparatorul poate cere i daune interese pentru acoperirea prejudiciului, dar i sporul de valoare al marfii dac acesta a crescut n timp. PARTIALA cnd cumparatorul poate s ceara, fie rezolutiunea contractului, fie mentinerea lui cu plat de daune interese pentru acoperirea prejudiciului suferit.
1

Codrin Macovei. Contracte civile, vol. 1 si 2, Editura Universitatii Alexandru Ioan Cuza, Iasi, 2005;

Din punct de vedere al garantiei contra viciilor marfa vanduta trebuie s fie n conformitate cu cea comandata. Garantia pentru vicii are legatura numai cu calitatea marfii standarde, mostre, modele, caiete de sarcini. Pentru evitarea viciilor, partile convin la un mod de verificare a calitatii i implicit la un mod de solutionare a reclamatiilor sau de reparare a defectelor de productie. Evictiunea reprezinta pierderea totala sau partiala a proprietatii lucrului sau tulburarea cumparatorului in exercitarea prerogativelor de proprietar datorita faptului personal al vanzatorului sau faptei unei tert. Vanzatorul, iar dupa moartea sa, succesorii sai, datoreaza garantie contra evictiunii nu doar cumparatorului, ci si subdobanditorilor bunului, chiar in ipoteza in care acestia ar dobandit bunul cu titlu particular si cu titlu gratuit. Vanzatorul este obligat sa se abtina de la orice act sau fapt de natura sa aduca atingere dreptului de proprietate dobandit de catre cumparator; este vorba de o obligatie de a nu face ce se naste din momentul in care are loc translatia dreptului de proprietate, obligatie ce are un caracter perpetuu. Faptul sau actul savarsit de catre vanzator poate fi anterior incheierii vanzarii, dar neprevazut in contract. De asemenea poate fi vorba de o tulburare directa, realizata nemijlocit de catre cumparator, ori o tulburare indirecta, savarsita de catre vanzator prin intermediul unui tert (ex. daca vanzatorul vinde acelasi lucru consecutiv la doua persoane, iar al doilea cumparator isi inscrie primul dreptul dobandit, vanzatorul va raspunde de evictiune fata de al doilea cumparator). Cumparatorul amenintat cu evictiunea poate invoca in apararea sa exceptia personala de garantie: cine trebuie sa garanteze pentru evictiune nu poate sa evinga. Raspunderea vanzatorului pentru evictiunea rezultand din fapta unui tert exista daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: - existenta unei tulburari de drept; - cauza tulburarii sa fie anterioara incheierii contractului de vanzare-cumparare - cauza tulburarii sa nu fi fost cunoscuta de cumparator. Continutul si modul de functionare a obligatiei de garantie, variaza dupa cum urmeaza. Anterior evictiunii, vanzatorului ii revine obligatia de a nu face nimic de natura sa il tulbure pe cumparator in linistita folosinta a bunului. Este vorba despre o obligatie negativa indivizibila de a nu

face. Daca evictiunea este iminenta, vanzatorul este tinut sa faca tot ceea ce este necesar pentru a evita producerea acesteia. Suntem in prezenta unei obligatii pozitive, indivizibile de a face. Daca evictiunea s-a produs, vanzatorul urmeaza sa il despagubeasca pe cumparator pentru prejudiciul suferit. Este vorba de o obligatie pozitiva divizibila, de a da. In caz de evictiune totala, vanzatorul este obligat sa plateasca cumparatorului sau succesorilor sai in drepturi, inclusiv subdobanditorul cu titlu particular:2 1. pretul platit, indiferent de micsorarea valorii lucrului la data evictiunii; 2. contravaloarea fructelor pe care cumparatorul a fost obligat sa le rtestituie tertului evingator. 3. cuantumul cheltuielilor de judecata suportate de catre cumparator. 4. cheltuielile suportate de cumparator pentru incheierea contractului de vanzare cumparare. 5. despagubiri compensatorii. In caz de evictiune partiala, cumparatorul poate cere: 1. rezolutiunea contractului de vanzare-cumparare. 2. despagubiri pentru prejudiciul suferit. Daca evictiunea se datoreaza faptului personal al vanzatorului, actiunea in garantie pentru evictiune este imprescriptibila.
b)

Garantia contra viciilor lucrului vandut. Obligatia de garantie contra viciilor lucrului vandut,

decurge din principiul ca vanzatorul este obligat sa asigure nu doar linistita stapanire a lucrului vandut ci utila folosirea a acestuia. Reprezinta viciu al lucrului vandut orice lipsa, deficienta, sau defect al bunului care face ca lucrul sa fie impropriu folosirii bunului dupa destinatia sa ori care ii micsoreaza intr-atat valoarea, incat se poate prezuma ca in cunostinta de cauza dobanditorul nu l-ar fi cumparat sau ar fi platit un pret mai mic. Raspunderea vanzatorului pentru viciile lucrului vandut presupune indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii: viciul sa fie ascuns; -viciul sa fie grav; -viciul sa fi existat la data contractarii;
2

Paul Mircea Cosmovici. Drept Civil- drepturi reale, obligatii, legislatie- Editura All, Bucuresti, 1996;

-sa nu fie vorba de o vanzare prin licitatie publica; -sa nu fie vorba de o vanzare de drepturi succesorale. In ipoteza indeplinirii cumulative a conditiilor raspunderii pentru vicii, cumparatorul are la indemana trei actiuni:
1.

actiunea redhibitorie- actiune civila patrimoniala, prin care reclamantul-cumparator solicita

instantei sa dispuna rezolutiunea contractului de vanzare-cumparare deoarece lucrul vandut este afectat de vicii ce fac bunul impropriu folosirii potrivit destinatiei sale sau ii micsoreaza covarsitor valoarea. 2. actiunea estimatorie- actiune civila, patrimoniala prin care reclamantul cumparator solicita instantei sa oblige vanzatorul sa ii restituie din pretul platit o parte proportionala cu reducerea valorii lucrului, reducere datorata viciilor de care este afectat bunul. 3. actiunea in remedierea viciilor- evident solutia este viabila numai in ipoteza in care remedierea este posibila, nu cauzeaza cheltuieli disproportionate in raport cu valoarea lucrului si nu afecteaza interesele cumparatorului.

3.2 Obligaiile cumprtorului


Obligatiile principale ale CUMPARATORULUI
1.

obligatia de plat a pretului

trebuie facuta in ziua i locul stabilit. n materie comerciala nu se uzeaza numerarul, caz n care locul platii va fi banc unde vor fi

transferati banii. Potrivit Cod civil, principala obligatie a cumparatorului este de a plati pretul la ziua si la locul determinat prin contract. Plata pretului presupune remiterea sumei de bani ce corespunde valorii lucrului vandut. Aceasta suma este stabilita de parti din momentul incheierii contractului sau urmeaza a fi determinata pe baza criteriilor convenite de parti la data perfectarii vanzarii. In principiu, plata pretului se realizeaza sub forma unei sume globale care face obiectul unei prestatii unice. Nimic nu opreste partile de a conveni ca plata pretului sa se faca in rate, prin mai multe prestatii succesive. Daca partile nu au stipulat data la care trebuie sa se plateasca pretul bunului vandut, atunci aceasta coincide cu data la care vanzatorul trebuie sa predea bunul care formeaza obiectul derivat al contractului; pe cale de consecinta, daca s-a stabilit un termen pentru obligatia de predare acesta va

profita si cumparatorului. In cazul in care cumparatorul are motive temeinice sa se teama ca va fi evins, el este indreptatit sa suspende plata pretului pana cand vanzatorul face sa inceteze tulburarea, sau pana primeste o cautiune (garantie). Plata pretului trebuie facuta la locul stabilit de partile contractante. Daca contractul nu cuprinde nici o prevedere cu privire la locul platii, acesta difera dupa cum partile au derogat sau nu de la principiul simultaneitatii executarii obligatiilor ce decurg din contracte catre vanzator; - la domiciliul cumparatorului (plata cherabila), daca partile nu isi executa simultan obligatiile contractuale. Legea enumera trei cazuri cand cumparatorul este obligat sa plateasca dobanda pana la plata integrala a pretului:
1.

sinalagmatice.

Astfel

plata

pretului

se

va

face:

- la domiciliul vanzatorului (plata portabila) daca pretul se plateste in momentul predarii bunului de

atunci atunci

cand

plata

dobanzilor vandut

rezulta si

dintr-o predat

clauza

contractuala este

expresa; frugifer;

2.

cand

lucrul

cumparatorului

3. atunci cand si din momentul punerii in intarziere a cumparatorului cu privire la executarea obligatiei de plata a pretului. Spre deosebire de dreptul comun aplicabil in materia obligatiilor banesti, punerea in intarziere a cumparatorului se poate face nu numai printr-o cerere de chemare in judecata ci si printro simpla notificare. In care vanzatorul, din varii motive, refuza sa primeasca pretul, cumparatorul are la indemana procedura ofertei reale urmate de consemnatiune. Procedura amintita presupune ca, prin intermediul executorului judecatoresc, debitorul-cumparator sa il someze pe creditorul vanzator sa primeasca pretul bunului vandut. Daca vanzatorul consimte executorul va consemna plata intr-un proces verbal; in caz contrar, cumparatorul poate consemna suma de bani la dispozitia cumparatorului consemnare ce impiedica obligarea acestuia la plata de daune moratorii. In cazul in care cumparatorul nu executa obligatia de plata a pretului, vanzatorul are la indemana urmatoarele mijloace de aparare: 1. exceptia de neexecutare a contractului; 2. actiune in executare silita a obligatiei de predare;

3. actiune in rezolutiunea contractului de vanzare-cumparare.

2.

obligatia de preluare a bunului

trebuie s se faca n data i la locul stabilite este precedata de verificari cantitative i calitative

In cuprinsul contractului, partile pot stabili i alte obligatii, iar prin specificiul vanzarii internationale se impun i alte obligatii precum: obligatia de a preda documente contra crora s se faca plat (factura, aviz, proforma, chitanta, obligatia de ambalare obligatia de marcare obligatia de comunicare a expedierii marfii obligatia de trimitre a instructiunilor de expediere i a documentelor tehnice obligatia de asigurare a pieselor de schimb, obligatii de asigurare ale unor autorizatii, samd samd)

- n cazul n care clauzele inserate intr-un contract de vnzare cumparare sunt indoielnice sau neclare acestea se vor interpreta n favoarea debitorului. 3. Obligatia de suportare a cheltuielilor vanzarii. In lipsa de stipulatie contrara, cumparatorul este obligat sa suporte cheltuielile vanzarii. Sunt considerate astfel de cheltuieli urmatoarele: sumele de bani necesare pentru redactarea si multiplicarea contractului; - sumele de bani necesare pentru redactarea procurii si plata mandatarului (daca una dintre parti incheie contractul prin mandatar); Daca vanzatorul a suportat o parte din aceste cheltuieli, el va avea drept la restituirea lor numai in cazul in care cumparatorul nu probeaza existenta unei intelegeri contrare prezumtiei instituite Cod civil.

4.Varieti ale vnzrii-cumprrii

4.1 Cumprarea cu prob sau la vedere


Articolul de 798. prob ncheierea sau contractului la de vnzare-cumprare vedere

(1) n cazul cumprrii de prob sau la vedere, consimirea asupra obiectului cumprat este la libera alegere a cumprtorului. n caz de dubii, cumprarea se consider ncheiat sub condiia suspensiv a consimirii. (2) Vnztorul este obligat s permit cumprtorului s verifice obiectul. (3) Pn la realizarea condiiei prevzute la alin.(1), cumprtorul rspunde de pstrarea obiectului. Articolul 799. Termenul de consimire (1) Consimirea pentru un obiect cumprat de prob sau la vedere poate fi declarat doar n termenul convenit, iar dac acesta nu a fost stabilit, pn la trecerea unui termen rezonabil stabilit de vnztor. (2) n cazul n care obiectul a fost dat cumprtorului de prob sau la vedere i a expirat termenul stabilit sau, dac nu a fost stabilit, termenul suficient pentru aprecierea calitilor obiectului, tcerea cumprtorului se consider consimire.

4.2 Vnzarea drepturilor litigioase


Articolul 800. Dreptul litigios Un drept este litigios n cazul n care este incert, contestat sau contestabil de debitor sau n cazul n care a fost intentat o aciune ori se poate prezuma c aciunea va fi necesar. Articolul litigioase Articolul 802. 801. Interdicia sub Dreptul de a dobndi drepturi litigioase absolute. se elibera Judectorii, avocaii, notarii, procurorii i executorii judectoreti nu pot dobndi drepturi sanciunea debitorului de nulitii a

(1) n cazul n care un drept litigios a fost vndut, cel de la care se reclam este eliberat dac pltete cumprtorului preul vnzrii, cheltuielile de vnzare i dobnda pentru pre i pentru cheltuielile de vnzare calculat de la data cnd preul i cheltuielile au fost pltite.

(2) Dreptul stipulat la alin.(1) nu poate fi exercitat n cazul n care vnzarea este fcut fa de un creditor pentru a i se plti ceea ce i se datoreaz, fa de un coproprietar sau fa de un motenitor al bunului care este obiectul dreptului litigios i nici n relaiile dintre comerciani. De asemenea, nu poate fi exercitat dreptul dac exist o hotrre judectoreasc prin care se confirm dreptul litigios sau dac acest drept a fost stabilit i litigiul este pregtit pentru a fi judecat.

4.3 Vnzarea-cumprarea de bunuri pentru consum


Inversarea sarcinii probaiunii Dac un consumator cumpr de la un ntreprinztor un bun mobil (cumprarea de bunuri pentru consum) i, n termen de 6 luni de la transferul riscului, constat un viciu al bunului, se prezum c bunul a fost viciat n momentul transferrii riscului, cu excepia cazului n care prezumia nu este compatibil cu felul bunului sau al viciului. Articolul trebuie vor s fie 804. formulat Prevederi clar i fi speciale exact. Garania pentru trebuie s garanii conin: limitate; (1) n cazul vnzrii-cumprrii de bunuri pentru consum, garania n sensul art.772 a) trimiterea la drepturile legale ale consumatorului i la faptul c prin garanie acestea nu b) toate meniunile necesare pentru a se putea beneficia de garanie, ndeosebi durata i aplicabilitatea n spaiu a proteciei prin garanie, numele sau denumirea i adresa celui care suport menionate Articolul 805. la Oferta de alin.(1) public acord date i a garanie. trainic. (2). bunurilor (2) Consumatorul poate cere ca s-i fie pus la dispoziie declaraia de garanie pe un (3) Efectul obligaiei de garanie nu este lezat dac nu este ndeplinit una dintre cerinele

Expunerea bunului cu etichete n vitrin, punerea la dispoziie a meniului, publicitatea bunului, descrierea lui n cataloage i alte propuneri adresate unui cerc nedeterminat de persoane se consider ofert public pentru ncheierea unui contract de vnzarecumprare de bunuri pentru consum, indiferent dac se indic preul bunului i alte clauze eseniale pentru ncheierea contractului.

Articolul automate

806.

Vnzarea

bunului

cu

utilizarea

aparatelor

(1) Dac la vnzarea bunului se utilizeaz aparat automat, proprietarul acestuia trebuie s informeze cumprtorul, afind pe aparat (sau n alt loc), denumirea vnztorului, date pentru relaii cu el, denumirea i preul bunului, instruciunea despre aciunile pe care cumprtorul urmeaz s le efectueze pentru plata i recepionarea bunului. (2) Contractul de vnzare-cumprare cu utilizarea aparatului automat se consider ncheiat n momentul efecturii aciunilor necesare pentru recepionarea bunului. (3) n cazul n care aparatul automat este utilizat pentru schimbarea monedelor, valutei, procurarea tichetelor, snt aplicabile normele cu privire la vnzarea-cumprarea de bunuri pentru Articolul consum Articolul se 808. consum dac 807. stabilesc din esena obligaiei bunului mod egal pentru cumprat nu rezult pentru toi altfel. consum cumprtorii. consum Preul n

Preul, alte clauze eseniale ale contractului de vnzare-cumprare a bunurilor pentru Preschimbarea bunului pentru

(1) Cumprtorul are dreptul ca, n decursul a 14 zile din momentul recepionrii bunului nealimentar, dac vnztorul nu a stabilit un termen mai mare, s preschimbe bunul la locul cumprrii lui sau n alt loc, stabilit de vnztor, cu un bun similar de o alt mrime, form, gabarit, model, culoare sau completare etc., cu efectuarea, n cazul diferenei de pre, bunul cumprat, iar vnztorul a este obligat s-i restituie recalculrii. suma pltit. (2) Dac lipsete bunul necesar pentru preschimbare, cumprtorul are dreptul s restituie (3) Cererea cumprtorului de a preschimba bunul sau de a-l restitui urmeaz s fie executat dac bunul nu este utilizat, nu i-a pierdut calitile de consum i dac exist probe c a fost cumprat de la vnztorul respectiv. (4) Bunurile care nu pot fi preschimbate sau restituite n temeiul prezentului articol se stabilesc prin lege sau prin alte acte normative.

4.4 Vnzarea la licitaie

Modalitatea (1) nu Articolul 810. Vnzarea la exist

vnzrii licitaie poate fi

la benevol i

licitaie silit. speciale. altor condiii

(2) Vnzarea silit este supus regulilor stipulate de prezenta seciune, n msura n care reglementri preului sau Stabilirea

Vnztorul poate stabili preul sau alte condiii de vnzare. Aceast stipulaie nu este opozabil adjudecatarului dac nu a fost comunicat persoanelor prezente pn la primirea Articolul 811. Dreptul de a nu denuna ofertelor. identitatea

Vnztorul are dreptul s nu-i denune identitatea la licitaie, dar, dac identitatea lui nu a fost comunicat adjudecatarului, adjudectorul rspunde personal pentru toate obligaiile vnztorului. Articolul Ofertantul Articolul 812. nu 813. Interdicia are dreptul Momentul privind s-i retragerea retrag vnzrii ofertei oferta.

Vnzarea la licitaie este ncheiat prin adjudecarea bunului de ctre adjudector ultimului ofertant. nscrierea n registrul adjudectorului a numelui sau a denumirii adjudecatarului i a ofertei acestuia face proba vnzrii, dar, dac lipsete o asemenea nscriere, este admis Articolul 814. proba ntocmirea contractului de cu vnzare a martori. imobilului

Vnztorul i adjudecatarul unui imobil trebuie s ntocmeasc contractul de vnzarecumprare a imobilului n termen de 10 zile de la cererea celeilalte pri. Articolul adjudecatar (1) n cazul n care adjudecatarul nu achit preul n condiiile contractului, adjudectorul are dreptul, pe lng remediile de care dispune vnztorul, s revnd bunul la licitaia urmtoare n conformitate cu uzanele i numai dup notificarea corespunztoare a adjudecatarului. (2) Adjudecatarul nu are dreptul s participe din nou la licitaie i este obligat s plteasc diferena dintre preul cu care bunul i-a fost vndut i preul cu care a fost revndut, dac acesta este mai mic, dar nu are dreptul s pretind excedentul. El rspunde, de asemenea, 815. Consecinele neachitrii preului de ctre

n cazul vnzrii silite, fa de vnztor, de persoana n a crei favoare a fost sechestrat bunul i fa de creditorul care obinuse o hotrre judectoreasc pentru dobnzile, costurile Articolul i 816. prejudiciile Dreptul cauzate adjudecatarului prin la neexecutare. despgubiri

(1) Adjudecatarul al crui drept de proprietate asupra unui bun dobndit la licitaie este lezat printr-un sechestru exercitat de un creditor al vnztorului poate cere de la vnztor preul pltit, dobnzile aferente i costurile. El poate, de asemenea, obine preul, dobnzile aferente i costurile de la creditorul vnztorului cruia i-a fost transmis bunul. (2) Adjudecatarul poate cere de la creditorul n a crui favoare a fost instituit sechestrul repararea prejudiciului cauzat prin iregularitile sechestrului sau ale vnzrii.

4.5 Vnzarea-cumprarea ntreprinderii ca un complex patrimonial


Contractul de vnzare-cumprare a ntreprinderii (1) n baza contractului de vnzare-cumprare a ntreprinderii, vnztorul se oblig s dea n proprietate cumprtorului ntreprinderea n calitate de complex patrimonial unic, cu excepia drepturilor i obligaiilor inalienabile. (2) Dreptul la denumirea de firm, la mrcile de producie i la alte mijloace de individualizare a ntreprinderii i a produciei acesteia, a lucrrilor i serviciilor, precum i dreptul de folosin asupra acestor mijloace de individualizare care-i aparin n baza licenei se transmit cumprtorului dac n contract nu este prevzut altfel. Articolul a 818. nregistrarea contractului de vnzare-cumprare ntreprinderii Contractul de vnzare-cumprare a ntreprinderii n calitate de complex patrimonial unic se ncheie n form autentic i se nregistreaz la Camera nregistrrii de Stat. Articolul verbal) de 819. ntocmit Evaluarea n patrimoniului cu regulile ntreprinderii inventarierii. (1) Componena ntreprinderii i valoarea ei se determin n baza actului (procesuluiinventariere conformitate (2) Pn la semnarea contractului, prile trebuie s ntocmeasc i s examineze actul de inventariere, bilanul contabil, concluzia auditorului independent asupra componenei

i valorii ntreprinderii, lista datoriilor vnztorului incluse n componena ntreprinderii cu indicarea creditorilor, caracterul datoriei, cuantumul i termenele de executare a obligaiilor. (3) Bunurile din componena ntreprinderii, drepturile i obligaiile consemnate n documentele indicate la alin.(1) i (2) urmeaz s fie transmise cumprtorului dac n contract sau Articolul la art.817 820. nu este Drepturile prevzut altfel. creditorilor

(1) Creditorii vnztorului trebuie s fie informai, pn la predarea ntreprinderii ctre cumprtor, despre faptul c ntreprinderea a fost vndut de una din pri. (2) Cumprtorul rspunde solidar cu vnztorul, n limita activelor care i-au fost transmise, pentru datoriile vnztorului efectuate pn la vnzarea ntreprinderii. (3) Rspunderea cumprtorului prevzut la alin.(2) nu poate fi exclus sau limitat prin Articolul nelegere 821. cu Predarea vnztorul. ntreprinderii

(1) Predarea ntreprinderii ctre cumprtor se efectueaz n baza actului de predare, n care se indic datele despre bunurile predate, faptul c snt ntiinai creditorii, viciile ntreprinderii. (2) Cheltuielile de pregtire a ntreprinderii pentru predare, inclusiv de ntocmire a actului de predare, le suport vnztorul dac n contract nu este prevzut altfel. (3) Se consider c ntreprinderea este predat ctre cumprtor n momentul semnrii actului de predare de ctre ambele pri. Din acest moment, riscul pieirii sau deteriorrii fortuite a Articolul ntreprinderii 822. Trecerea trece dreptului la de cumprtor. proprietate

(1) Dac n contract nu este prevzut altfel, dreptul de proprietate asupra ntreprinderii trece la cumprtor la data predrii ntreprinderii, urmnd s fie nregistrat imediat. (2) n cazul vnzrii ntreprinderii sub rezerva proprietii, cumprtorul are dreptul, pn la dobndirea dreptului de proprietate, s dispun de bunurile i de drepturile nepatrimoniale incluse n componena ntreprinderii predate n msura n care este necesar scopului pentru care a fost cumprat.

BIBLIOGRAFIE - Paul Mircea Cosmovici. Drept Civil- drepturi reale, obligatii, legislatie- Editura All, Bucuresti, 1996; - Codrin Macovei. Contracte civile, vol. 1 si 2, Editura Universitatii Alexandru Ioan Cuza, Iasi, 2005;
Acte normative: 1. Constituia Republicii Moldova adoptat la 29 iulie 1994 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 1 din 12.08.1994; 2. Codul Civil al Republicii Moldova nr.1125-XV din 13.06.2002 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 82-86/661 din 22.06.2002; 3. Codul Funciar Nr.828-XII din 25.12.1991 // Monitorul Parlamentului al Republicii Moldova 1993, nr. 3, art. 58, 60; Monitorul Oficial al Republicii Moldova 1995, nr.13, art. 133; nr. 24, art.279; 1997, nr.43-44, art. 383; 1998, nr. 108, art. 656; 1999, nr. 90-92, art. 460; 4. Legea cu privire la proprietate nr. 459-XII din 22.01.1991 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 3-4-5-6 din 30.06.1991; 5. Legea privind reglementarea de stat a regimului proprietii funciare, cadastrul funciar de stat i monitoringul funciar nr. 1247-XII din 22.12.92 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 12/366 din 30.12.1992; 6. Legea Republicii Moldova privind preul normativ i modul de vnzare-cumprare a pmntului nr. 1308-XIII din 25.07.1997 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 57-58/515 din 04.09.1997; 7. Legea cu privire la Programul de privatizare pentru anii 1997-1998 nr.1217-XIII din 25.06.1997 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 59-60/518 din 11.09.1997; 8. Legea privatizrii fondului de locuine nr. 1324-XII din 10.03.1993 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 5/126 din 10.05.1993; 9. Legea cu privire la notariat nr. 1153 din 11.04.1997 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 61/520 din 16.09.1997; 10. Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25.02.1998 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 44-46/318 din 21.05.1998; 11. Regulamentului cu privire la atribuirea terenurilor, aprobat prin Hotrrea Guvernului nr. 246 din 03.05.1996 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 35-37/268 din 11.06.1996; 12. Regulamentul cu privire la vnzarea-cumprarea terenurilor aferente obiectelor privatizate sau care se privatizeaz i terenurilor aflate n folosina ntreprinderilor private, aprobat prin Hotrrea Guvernului nr. 562 din 23.10.1996 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 75-76/610 din 21.11.1996; 13. Regulamentul cu privire la vnzarea-cumprarea terenurilor aferente aprobat prin Hotrrea Guvernului Republicii Moldova nr. 982 din 26.10.99 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 75-76 din 21.11.1996; 14. Regulamentul licitaiilor cu reducere aferente aprobat prin Hotrrea Guvernului Republicii Moldova nr. 662 din 28.11.96 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 7 din 30.01.1997; 15. Hotrrea Guvernului cu privire la vnzarea-cumprarea terenurilor nr. 192 din 20.02.1998 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.30-33/225 din 09.04.1998; 16. Hotrrea Guvernului despre unele msuri privind delimitarea terenurilor proprietate public nr. 837 din 14.08.2001 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.104-105 din 24.08.2001; 17. Programul de stat de creare a cadastrului bunurilor imobile, aprobat prin Hotrrea Guvernului nr.1030 din 12.10.1998 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 96/996 din 22.10.1998; 18. Hotrrea Guvernului privind aprobarea tarifelor pentru serviciile prestate de oficiile cadastrale teritoriale nr.718 din 20.07.2000 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 88-90/810 din 28.07.2000. Monografii: 1. Andrei Bloenco. Drept civil. Partea special. Note de curs, Chiinu, Cartdidact, 2003; 2. Ala Climova, Inga Grecu-Stvil. n ajutorul registratorului Oficiului Cadastral Teritorial, Editura Reclama, Chiinu, 2001;

3. Ala Climova, I. Teaca, I. Grecu-Stvil. Constituirea proprietii private asupra terenurilor, crearea i funcionarea pieei funciare n Republica Moldova, Editura Dinamo, Chiinu, 2004; 4. A. M. Luca, Drept civil. Noiuni generale despre obligaii, Iai, 1994; 5. A. M. Luca. Drept civil. Contracte civile, Iai, 1994; 6. A. iglea, Gh. Botea, M. Toma, L. Stnciulescu, P. Truc, V. Stoica, N. Puca. Drept civil. Curs pentru pregtirea examenului de licen, Editura Lumina Lex, Bucureti, 1997. 7. Aspatia Cojocaru, Coordonator Florin Cuitacu. Drept civil romn Culegere de spee, Bucureti 2001; 8. C. Hamangiu, I. Roseti Blnescu, Al. Bicoianu. Tratat de drept civil romn, Editura All Bucureti, 1997; 9. Camelia Toader. Manual de contracte civile speciale, Editura Beck Bucureti, 2000; 10. Corneliu Turianu. Contracte civile speciale, Editura Beck, Bucureti, 2000; 11. Corneliu Turianu. Curs de drept civil Contracte speciale, Editura Fondaiei Romnia de mine, Bucureti, 2000; 12. Camelia Toader. Eviciunea n contracte civile, Bucureti 1998; 13. Dan Chiric. Drept civil. Contracte speciale, Editura Lumina Lex, Bucureti, 1997; 14. Dumitru Macovei. Drept civil Contracte, Editura Cantes, Iai, 1999; 15. Eugeniu Safta Romano. Contracte civile, Editura Graphix ,Iai, 1998; 16. Francisc Deak. Tratat de drept civil. Contracte speciale, Editura Actami, Bucureti, 1996; 17. Iosif R. Urs, Prof. Univ. Dr. Samaranda Angheni. Drept civil Contracte civile, Editura Oscar Print Bucureti, 2000; 18. I. Trofimov. Drept civil. Contractele, Chiinu: Academia tefan cel Mare a MAI Republica Moldova, 2004; 19. Lidia Macovei. Contract de vnzare internaional, Braov, 1998; 20. M. B. Cantacuzino. Curs de drept civil, Craiova; 21. Radu I Motic, Magistru Florin Moiu. Contract de vnzare-cumprare Teorie i practic, Editura Lumina Lex, Bucureti, 1999; 22. Radu I. Motic, Florin Moiu. Contracte civile. Sintez teoretic i practic judiciar, Chiinu, Lumina Lex, 1998; 23. Radu I. Motic, Florin Moiu. Contracte civile. Sintez teoretic i practic judiciar, Chiinu, Lumina Lex, 1998;Teofil Pop. Drept civil romn Teoria general, Editura Lumina Lex, Bucureti, 1993; 24. Radu I. Motic, Anton Trilescu. Drept funciar. Amenafarea teritoriului i protecia mediului, Editura Lumina Lex, Bucureti, 1999; 25. Toadere Toma. Drept civil Contracte, Editura Fondaiei Chemare, Iai, 1998; 26. V. Stoica, Al. Ficlea. Curs pentru pregtirea examenului de licen, Bucureti, 1996; 27. Stelian Stancu. Teoria contractelor. Negocierea i derularea contractelor economice, Editura ASE, Bucureti, 2002. 28. tefan Ruschi. Drept civil, Editura Fondaiei Chemarea, Iai, 1992; 29. Teac, O. Uic. Ghid practice cu privire la tranzaciile cu terenurile agricole, proprietate privat, Editura Axa, Chiinu, 2004; 30. . . 2000. 31. . K. To. . , Vol. I, M, , 2003; 32. .. . , , , 2003. 33. .. 2000; 34. .. . . , , 2003; 35. : , Land Tenure Center University of Wisconsin, , 2001;