cit Nationale a Roméniel DEL SESTO, DEAN -ti modul de gandire : 200 de metode eu ajutorul cirora pofi aveao viaf mat bund / Dean Det Sesto - Bucuresti: Amaltea, 2018 BN 978-973-162-183-8 1599) SHIFT YOUR THINKING 200 WAYS TO IMPROVE YOUR LIFE DEAN DEL SESTO Copyright© 2013 by Dean Del Sesto Originally published in English under the title ‘Sift Your Thinking by Revell, a divison of Baker Publishing Group, Grand Rapids, Michigan, 49516, U.S.A. ‘All rights reserved SCHIMBA-T1 MODUL DE GANDIRE 200 DE METODE CU AJUTORUL CARORA POTIAVEAO VIATA MAI BUNA DEAN DEL SESTO ISBN 978-973-162-183-8, © EDITURA AMALTEA SCHIMBA-TI MODUL DE GANDIRE 200 de metode cu ajutorul carora poti avea o viata mai buna DEAN DEL SESTO EDITURA AMALTEA. woww.amaltea.roOamenii au la dispozitie multe branduri din care sa aleaga. Tu esti unul dintre ele! aca ai fi un brand, te-ai alege pe tine sau fi-ai continua cumpa- riturile? Poate cd nu te-ai géndit foarte mult laasta, dar esti un brand pentru tofi cei care te cunosc. Brandul tau personal comunica intotdeauna si, ca toate brandurile, este permanent analizat pe toate partile, existind uneori gi riscul si se prabugeascd. Fiindca iji cu- prinde integritatea, felul tau de a fi si, evident, rezultatele pe care le obfii zi de zi, felul in care cei din jur rezoneaza cu el iti va afecta profund relatiile, oportunitatile profesionale si elanul. In acelasi timp, el te poate impiedica sa avansezi daca nu ii exprima clar iden- titatea, relevanta si beneficiile pe care le oferi. Respectarea promisi- unilor, punctualitatea, o excelent eticd a muncii, raspunsurile tri- mise in timp util, felul in care te ocupi de detalii si valoarea pe care transmifi celor din jur sunt alte céteva moduri in care ifi este ma- surat brandul. In lumea in care traim, in care totul este evaluat in mod constant, pistrarea integrititii brandului personal este vital daca vrei sa iyi menfil influenfa, pozifia yi capacitatea de a face fay unor situafii noi printr-o atitudine pozitiva si prin credibilitate. Este suficienta o singura interactiune sau o simpli cautare pe internet ca si se afle cum este brandul tau. Cei care il privesc vor fi atragi de el sau il vor respinge? fi vor acorda atentie sau vor trece mai departe? Totul depinde de experienfa pe care o au cu brandul tau, in mediul 15SCHIMBA-TI MODUL DE GANDIRE online sau in viafa de zi cu zi. Ca sa iti menfii standardele gi reputatia brandului personal este nevoie de munca, dar alternativa este una extrem de neplicuta. O analiza personali ocazionalé, dar si un feed- back onest din partea celor din jur te vor ajuta si ifi construiesti un brand care s& fi atragi intr-o masura din ce in ce mai mare pe cei interesati. Asigur’-te c& brandul tau corespunde tipului de persoand care {i-ai dori si fil incepand chiar de acum! + Cum ii influenteaza brandul meu pe cei din jur la nivel perso- nal, profesional sau social? + Exist trasdturi sau conduite pe care ar trebui sd le incorporez sau st le elimin din brandul meu personal asifel incat sa am 0 viatd mai buna? Expresia ,,cat mai repede posibil” nu denota implicare, ci confuzie i cerut vreodata sa fie finalizata o sarcina siti s-a spus: ,O ter- [min cat mai repede posibil® sau ,Revin cu un raspuns cit mai repede posibil*? De obicei, asemenea conversafii se termina cu 0 stare de nesiguranja si de confuzie, in sensul ci nimeni nu stie ce anume se va petrece si cand se va termina de lucrat, Sincer sa fiu, cat mai repede posibil este o expresic pe care nu © rosteste nici 0 persoani care are de gand la modul serios si faci ceva concret. Este © strategie care denota tendinta de a amana, o performanta scazuta, incalcarea angajamentelor; de asemenea, reprezint principala cau- za punctelor slabe ale echipelor ai ciror membri se bazeaz unul pe celilalt ca si termine totul in timp util. ,Cat mai repede posibil* este 16 Dean Del Sesto © alt maniera dea spune cd suntem implicati doar pe jumatate. Este © expresie destinata celor care se simt mai confortabil si facd promi- siuni nedefinite in loc si comunice clar. Fiindcd nu se specifica un termen de finalizare, denota lipsa de preocupare fafa de implicarea si responsabilitajile celor din jur. Este o forma de ambiguitate care, ntr-un final, va presupune mai mult’ munca decat daca totul ar fi fost specificat clar de la bun inceput... mai mult efort... si anxietate... conflicte de natura relationala s.a.m.d. In ce masur am putea fi mai eficienfi daca fiecare conversatie pe care o purtim ar fi una la obiect? Oamenii apreciaza atunci cand le spunem ceva real, fiindca doar sa pot da dovada de responsabilitate, explicindu-le gi altora detali- ile specifice si urmarindu-si progresele inregistrate pe parcurs. lata un exemplu relevant: daca ai avea nevoie de un medicament vital pentru o infectie letala, ai prefera si auzi ,Ti-l aduc cat mai repede posibil* sau ,Ti-l aduc pana la ora dou’? Solutia care iti permite sa fii mai productiv gi sa reduci nivelul de stres consta in mare parte in lucrurile pe care ne putem baza - si este imposibil si ne bazim pe expresia ,cat mai repede posibil" la-fila revedere imediat de la expresia cat mai repede posibil"! + Care sunt acele laturi ale viefii mele in care evit sti imi asum responsabilitatea si sunt foarte vag atunci ciind dau detalii des- pre ele? + Ce pret platesc - eu si cei din jur ~ pentru angajamentele mele partiale sau lipsite de claritate? 7‘SCHIMBA-T| MODUL DE GANDIRE Ratam de multe ori oportunitatea de a invata ceva doar fiindca insistém sa vorbim incontinuu Ds suntem cu adevarat onesti, putine lucruri ne aduc in viata Jo satisfactie mai mare decit momentele in care spunem lu- cruri inteligente, grozave sau relevante ~ din care ceilalfi s& poata invita ceva gi care s4 ne puna intr-o lumina bund, Daci aceeasi ener- ie si atentic la nivel de conversafie sunt folosite ca si punem intre- bari gi si invaydim ceva de la cei din jur, faptul c& aparem intr-o lumi- na buna va pili in comparatie cu valoarea lucrurilor pe care le invafim. S4 nu ma infelegi gresit; faptul ci vorbesti site exprimt in- teligent este un activ nepretuit. Dac vorbesti insi prea mult gi as- culfi mai pufin, cei din jur abia vor astepta sa se indeparteze, indife- rent c& ai spus ceva interesant sau nu, Mai mult, esti realmente dezavantajat daca doar tu incerci sa transmifi ceva gi evifi in mod. intentionat si asculfi ceea ce au de spus alti Evident, exist si momente in care, atunci cdnd vorbesc, incerc si ii conving pe interlocutori (si pe mine insumi) c& sunt inteligent. In realitate, in timpul anumitor conversafii, continui si vorbesc pan’ cand sunt aproape sigur ca tot ceea ce am spus e catalogat drept in teligent. Pentru asta e nevoie insi de ceva timp, astfel c& ,victima din celalalt capat al monologului nu merita sa fie acaparata de dorin- ta mea de a fi considerat special. Mai exist si momente in care ma Concentrez in mod special pe idea de a asculta gi, desi nu e la fel de distractiv ca vorbitul, ma asigur intotdeauna ca sunt mult mai inteli gent decit atunci end vorbesc. Un alt beneficiu este ca interlocuto- ul va termina conversatia simfindu-se mai apreciat si consideran- ‘du-ma mai inteligent fiindc’ am ascultat, Adevarul este ci tot cea ce mi-am dorit sau am avut nevoie vreodata sa stiu as fi putut invita daca pur si simplu i-as fi ascultat pe ceilalti ce au de spus. 18 Dean Del Sesto Asculta mai mult si vorbeste mai putin; vezi ce poti invata gi cum reactioneaza cei din jur! + Ciind si unde simt nevoia mai degraba de a vorbi decit de a asculta? + Cait de bine ma pricep sit observ ce au cei din jur mai fascinant? Cand incepi sa te gandesti mai putin la ce cred altii despre tine, abia atunci vei putea gandi cu adevara Gi referitoare la ceea ce gindese cei din jur despre tine iti afecteaza capacitatea de a gindi clar gi in liniste? Daca masurim cat de mult timp petrecem gandindu-ne la cea ce cred alfii despre noi, am vedea ca este un procent destul de mare. Depunem un efort ca si ne ,cafarim" pe scena vieii gi sai ne desfi- surim astfel incat sa objinem aprobarea altora. Uneori nu e vorba despre foarte mult timp, insa alteori tot acest efort ne consuma, pro- ducand pagube inutile la nivel relational, Sta in natura umand si iti doresti si fii apreciat. Ins atunci cand aprobarea celor din jur se transforma intr-o sursi de anxietate, de nesiguranta gi de concentra- re asupra propriei persoane - consumandu-fi extrem de multa ener- gie mentala - este momentul si regindestitotul. Agadar, in loc si incercim s& prezentam totul intr-v lumix term ps totul itr mai bund, ne putem pe- pul mai util, incercdnd sa fim noi insine, indiferent ce pre- supune asta. _ Asuma-firiscul si fii tu insufi leyi din tiparul descris mai sus a dovada de curaj ca sa fii asa cum esti, Degi vei mai intimpina dificultayi, vei evolua si vei fi autentic, nu doar 0 simpli fatada, Vei 19SCHIMBA-TI MODUL DE GANDIRE at de o mare povara emotionala. Relatiile avea sentimentul ca ai sca Relatill descoperio linis- pe care le ai iti vor aduce mai multe beneficii gi vet te despre care erai sigur cA a disparut demult : ; ‘M-am gindit la un moment dat la mine stand intins in cosciug gi m-am intrebat: ,,Toata teama pe care am resimfit-o fiindca ma gan- deam doar cum mi percep ceilalji a meritat, mi-a adus ea ceva de valoare?* Raspunsul a fost negativ si mi-am dat seama cat de adeva- rat este, chiar daca doar in imaginatia mea. incearca s4 nu iti mai pese ce cred alti despre tine. Fii tu insufi gi vezi pur si simplu cum vor reactiona coameniil + Cat timp aloc incercdnd si fac 0 impresie bund comparativ cu situafiile in care incerc si fac o diferenfa in bine? «Voi avea nevoie de aproximativ o siiptamand ca si imi dau sea- ma cum ar fi sd fiu eu insumi? Ce-ar fi daca acea cariera la care visezi este tocmai cea pe care 0 ai acum, dar, ca sa ajungi in punctul dorit, este nevoie de un nivel mai mare de implicare din partea ta? echiul proverb care ne spune ci iarba este mai verde de cealal- Ve parte a gardului este unul drigut, fra s& reugeascd insd si defineasca exact ce vom vedea de cealalta parte odata ce vom ajunge acolo. E posibil ca pagunile acelea verzi si nu fie chiar atét de vera ‘cum credeam, in special atunci cand nu mai avem la dispozitie in- 20 Dean Del Sesto strumentele care si ne ajute sé privim totul in perspectiva sau expe- rienfa necesara, Asadar, ne gisim intr-o situafie noua, dar cu acelasi bagaj vechi i cu 0 mulfime de provocari la care nu ne-am asteptat, multe dintre ele identice cu cele pe care le-am lasat in urn La modul cel mai sincer, ,cealalta parte* - asa cum 0 numim ~ este adesea un miraj, iluzia c& ceva nou va insemna automat gi ceva ‘mai bun, dar si cd respectiva schimbare va inkitura ca prin minune obstacolele sine va dezvolta noi trasaturi de caracter. Doar foarte rar se intampla insa asa ceva, Sa recunoastem - in perioadele mai grele suntem tentati si credem ca trebuie sa trecem intr-o nou’ etapa si si lisim ceva in urma. Daca am masura timpul pe care il petrecem ca si ne gindim ce putem face in viitor, am descoperi motivul pentru care nu ne merge chiar atat de bine in prezent. Atentia distrasa ne afecteaz prezentul, Daci am folosi timpul irosit pe visare si ne-am concentra asupra prezentului, iarba de pe pigunea pe care ne aflam chiar acum va deveni mai verde inainte si ne dim seama. Nu ag vrea si fiu insd infeles gresit: nu e nimic rau in a contempla sia ne gindi la viitor. Insd atunci cind visatul cu ochii deschisi ne impiedica si ne asumiim responsabilitatea pentru prezent, nu numai ci vom rata oportunitafi, dar se va dovedi a fi chiar cel mai negru cosmar, Valorificd la maximum circumstantele prezente si vezi ce anume este posibil chiar acum! + Sunt implicat asa cum ar trebui in viafa pe care o am in pre- zent? + Faptul ci visez cu ochii deschisi la schimbare imi afecteaza situ- fia prezenta? 24SCHIMBA-TI MODUL DE GANDIRE Nu permite ca televizorul sa iti acapareze viata T se pare imposibil si incetezi sa te mai uiti la televizor? Acum V saptezeci de ani, 0 cutie mica, de culoare neage’, ig ficea apa- rifia'in locuinte. limp de céteva sezoane, in jurul ei se reuneau une- ori mai multe familii, insa in scurt& vreme aproape toat lumea gi-a permis sa isi cumpere cite unul, dou’ sau chiar cinci. Fiecare mem- bru statea in camera lui, uitindu-se la propria cutie, incepand astfel © divizare a familiei. Obiectivele si activitatile in comun au fost date uitirii, de dragul unor emisiuni facile, care tineau creierul ocupat ‘Tragic! Nu cred cd exist un dispozitiv care sa fi furat intr-o masurd mai mare viafa, viziunea si potenfialul oamenilor $i ale familiflor. In spatele stirilor, al sitcomurilor si al reality show-urilor sunt hobby uri, feluri gi relafii abandonate. Lucrurile sau oamenii carora ne do- ream si le acordam atentie au trebuit deodata si astepte, fiindca in- cepea in citeva minute emisiunea preferata. Dupa doua ore si cateva sute de calorii ingerate, viziunea asupra viefii este mult mai incefo- sata, fiindca televiziunea ne 2paceste. In conditiile in care avem atat de multe optiuni cand vine vorba de emisiuni, dar si posibilitatea de a achizitiona un televizor la prejul unei perechi de adidasi, totul s-a transformat intr-o adevarata epidemie, iar aparatul in sine face tot posibilul sa ne fina lipiti de el. Supraviefuirea televiziunilor depinde in totalitate de audienta, iar companiile respective, ce difuzeaza din ce in ce mai mult continut de proasta calitate, nu sunt sub nici o forma interesate de obiectivele tale sau ale familie. Sunt preocupate doar de ratinguri - pur gi simplu. Sunt oare diabolice? Evident ci nu. Fate tot o chestiune de optiune si de preferinta personala. Se esti- meazA insa ci, pana la varsta de 65 de ani, 0 persoand petrece opt ani uitindu-se la televizor... mai exact, o optime din viata. FA niste calcule elementare: o cariera se construieste de la zero intr-un an de zile, afaceri in valoare de mai multe miliarde de dolari se clidesc in trei ani, carfile sunt scrise in sase luni, relatiile se revi- goreaza intr-o luna .a.md. Televizorul provoaci o dependenti care 22 Dean Del Sesto iti rapeste potengialul. Te impiedica sa te bucuri de viafi, de dragos- tc, de relafi sau de pasiune, in conditiile in care telecomanda a deve- nit realmente o prelungire a mainii. Poate cd ar fi cazul s& ne uitim mai putin la televizor sis ne trdim viata cu adevarat. + La ce pasiuni si obiective am renungat doar fiindca ma uit exce- siv la televizor? + Existd emisiuni care imi pot imbogafi viafa si obiectivele? Schimbarea subtila a cuvintelor pe care le folosim poate face diferenta a ne ies uneori din gura intr-un ritm destul de rapid si, cu ct vor iesi mai repede, cu atat vor fi mai putin productive si mai daunatoare. Cei mai multi dintre noi au obiceiul si vorbeasca sub imperiul emofiilor, fara si mai gandeascd inainte. Cu toate aces- tea, daci ne-am gindi pufin inainte si deschidem gura, am avea foarte mult de céstigat. Sincer si fiu, putem spune aproape orice ori- cui, atat timp cat este spus in asa fel incat si poata fi auzit. De exemplu, atunci cind eu si sotia mea am incercat ca, timp de cateva luni, si reducem cheltuielile, am analizat platile cu cardurile de credit si am sesizat (cel putin eu) un numér uimitor de mare de programari Ia coafor, spa gi cosmetic’. Valoarea total achitatd in fiecare lund era substantiala. Subliniez c& imi iubesc sofia si nu am vrut si creada c& o invinovafesc, pentru ca si eu am propriile proble- me cu cheltuielile, Am vrut si dau dovada de injelegere gi sa fiu efi- cient in acelasi timp, aga c& ne-am asezat la o masi si i-am spus ur- matoarele: ,Draga mea, sti foarte bine ca tot incercim si ne reducem 23SCHIMBA-TI MODUL DE GANDIRE cheltuielile; m-am uitat putin pe ceea ce ai cheltuit in fiecare lund gi am inteles in cele din urma cum de am cea mai tare sotie de pe plane- ta." Ea mi-a zimbit jenata i am izbucnit amandoi in ras; ulterior, am facut cdteva schimbari si am mers mai departe. Discutia ar fi putut degenera intr-o cearta; in schimb, a fost pur si simplu distractiv, doar fiindcd am apelat la creativitate si m-am gandit putin in prealabil. Refine aceste subtilitati in comunicare: ,Faceti-mi o oferta in acest sens* versus Faceti-mi o oferta corecta“. ,Esti un ratat* versus Cred ca ai de pierdut in viata‘, ,la niste lapte in drum spre casa" versus ,Draga mea, poti si-mi faci o favoare gi si iei niste lapte?"s Nu esti serios’, fata de ,Mi-e destul de greu sa fac afaceri cu tine’. Indiferent de circumstante, exist intotdeauna 0 modalitate de a co- munica ce ai de spus care va functiona mai bine decat daca vorbesti sub imperiul emofiilor. ‘incepand de acum, fii cu bagare de seama la ce sp + Cuvintele pe care le rostesc sunt controlate de emoti racter? + Mai voi stridui ca, prin ceca ce spun, sa dau dovada de inyelep- ciune? Cei care pretuiesc mai mult oamenii decat profitul vor avea de castigat sntru tine oamenii sunt in primul rand un mijloc de a-ti satis- face nevoile sau fi pretuiesti asa cum se cuvine? in lumea afacerilor, intrebarea ,Voi ajunge mai departe daca iau cate ceva de la fiecare sau daci diruiesc?* este la limita dintre egoism 24 Dean Del Sesto si altruism, Sincer, progresele in lumea corporativa pot fi ficute in ambele sensuri, dar adevarata pace si prosperitate in viata este rare- ori regasita in dilema dintre a oferi versus a lua. Pe termen lung, re- latiile profitabile gi durabile sunt cele in care mai degraba oferi decat ici, In sfera afacerilor, relatiile sunt ca bataile inimii. Ele contribuie la cresterea companiei, a profitului si consolideaza capitalul de brand al companiei, dar si al persoanelor care lucreaza acolo. Un singur sec in ceea ce priveste relatiile poate contribui la ascensiunea sau deciderea unei afaceri sau a unei cariere, Trebuie si recunosc ca o lunga perioada din viata mea de afaceri, oamenii au fost doar un mijloc pentru a-mi indeplini obiectivele, nimic mai mult. fi reduceam doar la ceea ce mi-ar fi putut da, iar relatiile mele erau goale, viata mea nu avea nici un echilibru si in ciuda faptului c& aveam succes, ma simteam mizerabil in fiecare mo- ment. Da, eram instarit, dar singuratatea ma coplesea si ficea ca tot ce aveam sa nu reprezinte decit un mijloc de a scipa de relatiile disfunctionale in care eram implicat si de suferinja care venea odata cu ele. Agadar, in loc sa fie o binecuvantare pentru mine, averea era doar un medicament care imi amorjea durerea. $i am spus sufici- ent... In momentul in care mi-am dat seama ca oamenii erau mai importanti decat viziunea si obiectivele mele si ci puteam face 0 schimbare in viziunea si obiectivele lor, a venit si adevaratul succes. Nu doar sub forma de bani, ci in liniste, bucurie, relafii gi un real potential in viitor. i de acum, pune un pret mai mare pe ‘oameni decat pe propriile obiectiv + Cum mé folosesc de oamenii din viaja mea si cum imi afecteaza acest lucru relafiile? + Ce inseamna pentru mine sa pun un accent mai mare pe oa- meni, nu pe profit? 25