Curs 12 Anomalii Dentare VI RO 2023

ANOMALII DENTARE DE
DEZVOLTARE
I. EPIDEMIOLOGIE
 La nivelul structurilor dentare se pot dezvolta defecte variate (

anomalii, malformații) în funcție de agentul cauzal si relația
acestuia cu stadiul de dezvoltare al dintelui (formare,
mineralizare)
 Incidența defectelor diferă în funcție de rasă, regiunea

geografică și sex, acestea fiind raportate atât pe diferite
suprafețe dentare , cât si la nivelul țesuturilor de susținere.
I. EPIDEMIOLOGIE
 Conform unui studiu relizat de Masumo și colaboratorii (2013),

33% din populație prezintă defecte de smalț.
 Aceste defecte sunt frecvent întâlnite, de aceea este important

ca medicul stomatolog să aibă cunoștințele necesare pentru a
informa părinții în mod corespunzător.
I. EPIDEMIOLOGIE
II. CLASIFICARE
1. ETIOLOGIE
2. GRADUL DE AFECTARE A UNITĂȚILOR ODONTALE
3. STRUCTURILE IMPLICATE
4. MORFOLOGIA DINȚILOR
5. MĂRIMEA DINȚILOR
6. NUMĂRUL DINȚILR
7. CULOAREA DINȚILOR
1. ETIOLOGIE
A.
B. C.
Factori
Factori Factori
GENETICI
CONGENITALI DOBÂNDIȚI
1. ETIOLOGIE
A. Factori GENETICI
a) Forma dintelui
b) Structura dintelui
 Pot fi implicați în cadrul unor sindroame care

afectează organe multple (de exemplu,
displazia ectodermală) sau în boli în care
doar dinții sunt afectați (de exemplu,
amelogeneza imperfecta)
1. ETIOLOGIE
B. Factori CONGENITALI
 Dezvoltarea dinților copilului este afectată de
factori care acționează în timpul sarcinii
sau la naștere
 ≠ factori genetici
 Ex. Hipoplazia smalțului este cauzată de
existența unei stări de deshidratare a
mamelor sau a unor infecții virale pe timpul
sarcinii
1. ETIOLOGIE
C. Factori DOBÂNDIȚI
 De obicei sunt factori de mediu
 Ex. Fluoroza dentară – ca urmare a
cantității de fluor din apă
 Ex. Hipoplazia izolată de smalț și
dentină a DP –determinată de
infecții ale dinților succesionali (ex.
periodontită apicală Sindrom dentar
Turner )
2. GRADUL DE IMPLICARE A UNITĂȚILOR
ODONTALE
1. Localizată 2. Generalizată
3. STRUCTURILE IMPLICATE
C.
A. B. D.
Defecte ale
Defecte ale Defecte ale ÎNTREGUL
CEMENTULUI
SMALȚULUI DENTINEI DINTE
4. MORFOLOGIA DINȚILOR
a) Invaginație (dens in dente)

b) Evaginație (talon cusp)
c) Geminație
d) Fuziune
e) Incisivi laterali nanici
f) Incisivi Hutchinson
g) Molari Mulberry
h) Dinți supranumerari
i) Odontom
5. MARIMEA DINȚILOR
a) MACRODONȚIE
b) MICRODONȚIE
c) RĂDĂCINI SCURTE
6. NUMĂRUL DINȚILOR
a) HIPERDONȚIE
b) HIPODONȚIE
A. Clasificare în funcție de culoarea dinților

a) Alb cretos
b) Dinți “imbrăcați în zăpadă”
c) Gri
d) Negru
e) Maro
f) Albastru
g) Galben
h) Roșu
A. Clasificare în funcție de etiolgie

a) Dieta și nutriția
b) Vitamine & minerale
c) Ioni de fluor în exces
d) Afecțiuni sistemice
e) Fibroză chistică
f) Febră înaltă
g) Icter
h) Deshidratare
i) Medicație
j) Fracturi și infecții dentare
k) Defecte congenitale de smalț și dentină
3. Anomalii de Structură
A. Anomalii de structură a smalțului

1. Hipoplazia smalțului
2. Amelogeneza Imperfecta
3. Rahitismul hipofosfatemic legat de cromozomul X
4. Boala celiacă
5. Sindromul de hipomineralizare incisivo-molară (MIH)
6. Fluoroza
B. Anomalii de structură a dentinei

1. Dentonogeneza imperfecta
2. Displazie dentinară
3. Chist dentinar
4. Anomalii dentinare asociate adminitrării de tetraciclină
C. Anomalii de structură a cementului

1. Hypercementoza
2. Hypocementoza
3. Acementoza
C. Anomalii ale tututror structurilor dentare

1. Odontoisplazia regională
2. Odontogeneza imperfecta
3. Aplazia (anodontția)
A. Anomalii de Structură a Smalțului

A.1. Anomalii de origine genetică
1. Hipoplazia smalțului
2. Amelogeneza Imperfecta ereditară izolată
3. Amelogeneza Imperfecta ereditară asociată unor sindroame
4. Rahitism hipofosfatemic legat de cromozomul X
5. Boala celiacă
A.2. Anomaliile asociate conditiilor locale sau sistemice
1. Sindromul de hipomineralizare incisivo-molară (MIH)
2. Fluoroza
Anomalii de Structură a Smalțului
1.HIPOPLAZIA SMALȚULUI
a) Hipoplazia localizată
 Defecte mici de smalț la nivelul unuia sau
mai multor dinți
 Dimensiunea defectului variază în fucție
de timpul de expunere și severitatea
agentului cauzal
 Defectele de smalț sunt corespondente
zonei dentare formată la un anumit
moment din timp  hipoplazie
cronologică
b) Hipoplazia generalizată
 Toți dinții sunt afectați parțial sau

complet
 Se poate dezvolta pe orice suprafață a
dintelui
 Este asociată cu discolorații întinse
în suprafață
 Unele defecte de smalț s-au dovedit a fi asociate cu mutații

genetice sunt afectați toți dinții, ambele dentiții, deoarece
genele asigură materialul genetic pentru toți dinții atunci
cand are loc producția și secreția matricei dentare
 Defectele se transmit ereditar (moștenire genetică)
2. AMELOGENEZA IMPERFECTA EREDITARĂ IZOLATĂ

• Hipoplazia Sidney Finn Brown/ Displazie de
smalț/ Aplazie de smalț / Hipomineralizarea
ereditară a smalțului
• Prevalență 1/14.000  1/7.000
• Funcția ameloblastelor este perturbată în faza de secreție și
maturare=> o creștere a cantității de țesut organic al
smalțului=> smalț afectat + atriție timpurie
• Erupție întârziată
• Formarea dentinei și a rădăcinii= nu este afectată
• Rezistență crescută la atacul carios
• Ocluzie deschisă anterioară scheletală
• Afectează ambele dentiții – temporară și
permanentă
• Se clasifică în 4 tipuri (forme clinice):

1. Hipoplazică (tip I)
2. Hipomatură (tip II)
3. Hipomineralizată (tip III)
4. Mixtă/Hipoplazică–Hipomatură (tip IV)
• TRATAMENT
- Variază de la măsuri preventive (materiale de sigilare și
materiale adezive)  restaurări protetice.
1. Forma hioplazică
• Anomalie cantitativă, datorată amelobastelor care nu au

generat matricea smalțului într-o manieră adecvată 
CANTITATEA sau GROSIMEA SMALȚULUI insuficientă
• Smalțul este translucid, dur, dar fragil (pe toată suprafața sau
pe zone izolate) datorită grosimii reduse
• Suprafața smalțului este neregulată=> zone hipoplazice =>
striații/cavități/fisuri
• Dentina subiacentă zonelor de smalț afectate transpare =>
culoarea galbenă a dinților
• Dinții par mici
• Absența contactelor proximale
• Radiologic
=> Densitatea și grosimea smalțului variază=> Dentina și
camera pulpară nu sunt afectate
2. Forma hipomineralizată
 Este forma cea mai severă și cea mai frecventă

 Aomalie calitativă
 Mineralizare insuficientă => smalțul se pierde în
câțiva ani după erupția dintelui
 Dinte tânăr  formă și mărime normale
 Smalțul este cretos, opac și moale se va
deteriora/abraza rapid  zone de dentină expusă
sensibilitate la stimuli, culoare galben -
maronie/pigmentații
 Zona cervicală ramâne neafectată fiind mai bine
mineralizată
 Radiologic
• radio-opacitatea smalțului este diminuată;
• joncțiunea SMALȚ-DENTINĂ este imprecisă
3. Forma hipmatură
• Cantitatea de smalț este normală, procesul de maturare a

smalțului este perturbat există un defect în stadiul
specific de dezvoltare a smalțului (etapa de maturare)
• Smalț cu aspect general pătat (zone brune alternând cu zone albe)
sau opac
• Culoarea dintelui variază de la albicios  galben-brun
• Suprafața dinților este rugoasă, cu existența de șanțuri și depresiuni
pe suprafețele netede
• Grosimea smalțului= normală
• Smalțul este foarte fragil smalț moale, cu tendință de a se detașa de
pe suprafața dentinei
• Frecvent micro- fisuri în smalț
• Poate fi confundată cu fluoroza dentară
• Radiologic – radio-opacitatea smalțului seamană cu cea a dentinei.
4. Forma mixtă
• Prezintă caracteristicile clinice ale

formelor hipoplazice și hipomature ale
Amelogeneei Imperfecta
• Aspect clinic poate fi mai grav decât în formele
solitare – hipoplazică/hipomatură
• Se poate asocia cu taurodontism
• Se poate asocia cu deplasarea spre zona apicală a
furcației radiculare
TRATAMENT
 Medicul trebuie să asculte și să lucreze cu empatie.
 Atunci când explică scopul planului de tratament propus (restaurări

dentare sau protetic), nu trebuie să utilizeze expresii precum: „ îți voi reda
un zâmbet normal”, ci mai degrabă să folosească cuvântul ”obișnuit”.
 Este important să se stabilească o relație bazată pe încredere pentru a

reduce anxietatea pacientului și a face acceptată durata
tratamentului.
TRATAMENT
 În ceea ce privește planul terapeutic, in prezent NU există niciun CONSENS

REFERITOR LA MANAGEMENT.
 Strategiile terapeutice trebuie stabilite de la caz la caz, în funcție de severitatea
afectării.
 Managementul terapeutic trebuie să fie evolutiv, încercând a se evita
iatrogeniile, pentru a permite reintervenția și propunerea de soluții terapeutice în
stadii mai avansate.
 În general, formele hipomature nu necesită tratament, cu excepția cazurilor
severe,în care, managementul prejudiciilor estetice se va realiza la vârsta
adultă.
TRATAMENT
În formele hipoplazice și hipomineralizate, smalțul este fragil și permeabil.
Adesea se observă igienă orală deficitară și acumulare de placă bacteriană

gingivite.
Managementul terapeutic trebuie să cuprindă anestezia locală, chiar și pentru

un simplu detartraj
Desemenea, sunt indicate coroanele pedodonice pentru restaurarea

dinților temporari
TRATAMENT
O imprtanță deosebită trebuie acordată

PREVENȚIEI și IGIENEI ORALE
Este recomandat control la fiecare 6 luni cu

scopul de a trata acești dinți imediat
posteruptiv
Pentru diminuarea sensibilității, se pot

realiza aplicații topice de FLUOR și
AGENȚI DESENSIBILIZANȚI
Prin urmare, este important

managementul timpuriu al acestor
copii, pentru a trata dinții temporari și a
menține o relație de ocluzie corectă.
.
TRATAMENT
Această patologie nu reprezintă o contraindicație pentru tratametul

ortodontic
Dacă smalțul este foarte fragil, se preferă utilizarea de inele pentru premolari,
și elementele de fixare vestibulare pentru dinții frontali.
Colajul se va realiza cu un ciment glass-ionomer modificat cu rășini (CVIMAR)

PRINCIPII ȘI OBIECTIVE
Reabilitarea orală a amelogenezei imperfecta ereditară izolată este complexă

datorită:
1. incidenței reduse
2. complexității unui diagnostic corect (clinic, radiologic,

histologic, genetic)
3. precarității structurilor dentare
4. Dotării tehnice și cu materiale
5. Cooperării pacientului copil și a părinților

TRATAMENT
Mascarea defectelor, EXTRACȚIA primului

prin tratamentul Mascarea defectelor molar permanent în
Restaurarea
intermediar cu FAȚETE prin tratamentul cazul hipoplaziei morfologiei și
(compozit/ceramice) intermediar cu dobândite, când restabilirea dimensiunii
verticale de ocluzie
aplicate pe fața COROANE de premolarul prim, prin OBTURAȚII sau
vestibulară a dinților, cu acoperire premolarul secund și prin lucrări protetice
fixe sau mobile
sau fără implicare molarul secund sunt
incizală sau ocluzală integri
CALITĂȚI ALE MATERIALELOR DE RESTAURARE
Culoare
Rezistența la
Stabilitatea asemănătoare
Adeziune abrazie Biocompati Manipulare
culorii în cu cea a
crescută asemănătoare bilitate ușoară
timp dintelui
cu a smalțului
natural
TRATAMENTUL DINTILOR FRONTALI
Zonele mici de hipomineralizare de la nivelul feței vestibulare a dinților

frontali nu necesită tratament (vor fi ținute sub observație);
Zonele extinse de hipomineralizare de la nivelul feței vestibulare a

dinților frontali  metode de fațetare  micro-proteze parțiale
Discromii și hipomineralizări, în funcție de gradul de afectare

restaurări directe sau restaurari protetice ( indirecte)
Fațete din rășini compozite fotopolimerizabile
Fațete acrilice prefabricate: nu mai sunt utilizate datorită calității

1. METODA rășinilor compozite și a fațetelor din ceramică
FAȚETĂRII
Fațetele ceramice (sunt semipermanente)
Tendința de a-și modifica culoarea, mai ales la nivelul marginilor
Tendința de a se desprinde de pe dinte
La tineri, coletul anatomic nu corespunde coletului clinic, de aceea, în

timp, defectul devine vizibil la nivel cervical
Superioritate din punct de vedere estetic
Rezistență la abrazie
AVANTAJELE fațetelor
Neiritante pentru țesuturile gingivale
față de materialele
acrilice și compozite Afectare pulpară minimă
Nu rețin placa bacteriană
Rezistență la absorbția fluidelor

Preparare minimă a dintelui
Amprentare ușoară
AVANTAJELE fațetelor
Conservarea feței orale (cu menținerea ghidajului
față de materialele anterior natural la nivelul dinților superiori)
acrilice și compozite
Etape clinice mai scurte
Confortul psihic al pacientului
Preț mai scăzut comparativ cu cel al coroanelor

ceramice sau metalo-ceramice
Necestitatea existenței unei colaborări cu un medic

protetician competent
Se aplică mai dificil pe dinte

DEZAVANTAJELE
fațetelor ceramice:
Imposibilitatea mascării discromiilor importante
Protecție slabă a dentinei la nivelul marginii cervicale

Coroane metalice (nichel, crom, aur

COROANELE
DE Coroane acrilice
ACOPERIRE
Coroane ceramice
Hipoplaziile severe – afectează toate suprafețele dentare
Indicații Preparare minimă - pentru a nu afecta pulpa dentară
Coletul clinic = coletul anatomic

TRATAMENTUL DINȚILOR DIN ZONA LATERALĂ
Provizoriu – dentiția Tranzitoriu – dentația Definitiv – dentația

mixtă permanentă permanentă
 OBIECTIVE:
- Conservarea structurilor dentare
-Asigurarea dimensiunii verticale funcționale a etajului inferior
COROANE DE ACOPERIRE
METODE
MICROPROTEZE ȘI PROTEZE FIXE CERAMICE
- Sistemul ArtGlass (Kultzer)
- Sistemul BellGlass
- Sistemul Targis / Vectris (Ivoclar)
3. AMELOGENEZA IMPERFECTA EREDITARĂ ASOCIATĂ UNOR
SINDROAME
 Amelogeneza imperfecta ereditară poate fi însoțită sau nu de alte

anomalii dentare.
 A fost decrisă o formă particulară de amelogeneza imperfecta ereditară,

în asociere cu:
 :
a. Absența c. Calcificări
smalțului (de tip b. Întârzieri în ectopice (pulpare și
hipoplazic- Witkop erupție
renale)
IG)  absența a
reliefului cuspidian
SINDROAME
 Amelogeneza Imperfecta Ereditară ( de tip

Witkop IG)  importantă întârziere de erupţie
 Radiologic
 Calcificări pulpare
 Resorbții intracoronare
 Largire a sacului folicular
SINDROAME
 Aceste nefrocalcinoze (prezența calcificărilor – depozite calcare – microscopice
diseminate în rinichi) sunt asimptomatice și descoperite întâmplător printr-o
ecografie.
 În cazul unui astfel de tablou clinic, aceste calcificări trebuie trebuie să fie
căutate sistematic.
SINDROAME
Smalțul fiind un țesut de origine epitelială, se întâlnesc frecvent leziuni

ectodermale în formele de AI asociată unor sindrome precum:
1. Epidermoliza buloasă joncțională
2. Sindromul laringo-onico-cutanat
3. Sindromul amelo-onico-hipohidrotic
4. Sindromul lacrimo-auriculo-dento-digital
5. Sindromul APECED (autoimun polyendo- crinopathy-candidiasis-ectodermal dystrophy)
6. Alte sindroame se manifestă prin afecţiuni oculare – sindromul Jalili cu distrofie de con şi
bastonaşe
7. Alte sindroame se manifestă prin afecţiuni osoase
sindrom trico-dento- osos, sindrom Prader-Willi, sindrom Lenz- Majewski)
4. RAHITISMUL HIPOFOSFATEMIC LEGAT DE CROMOZOMUL X
 Este o maladie ereditară rară a cărei transmitere este legată de cromozomul X.
 Exte afectată funcția de reabsorbţie a fosfatului de către rinichi, ceea ce conduce la

un deficit de fosfat seric.
 Concentraţia de 1,25-dihidroxivitamină D3 este normală.
 Pacienții prezintă Rahitism (anomalie de creștere a cartilajului) și întârzieri de

creștere
 Vitamina D participă la reglarea sintezei a numeroase gene amelare (mai

ales amelogenina şi enamelina).
 De aceea, orice patologie care alterează metabolismul vitaminei D va
conduce spre un tablou clinic asemănător amelogenezei imperfecta
ereditară, asociat cu anomalii dentinare
 Dentina va fi globulară şi hipomineralizată
 Țesutul pulpar va fi bine reprezentat(cameră pulpară mare).
 Invazia bacteriană se realizează prin fisurile smalţului şi defectele ţesutului

dentinar, provocând abcese în absența cariilor dentare.
 NU EXISTĂ NICIO MĂSURĂ DE PREVENȚIE A ACESTUI

FENOMEN, care se observă mai ales în dentația temporară (dat fiind
faptul că tratamentul rahitismului va îmbunătăți mineralizarea dinților)
5. BOALA CELIACĂ
 Este o boală autoimună care se caracterizează prin intoleranţă la gluten şi la

proteinele înrudite cu acesta, provocând o distrugere a vilozităţilor intestinale
 Absorbţia intestinală scăzută generează carenţe alimentare importante,

inclusiv calciu
 Acești pacienți prezință o prevalență ridicată a defectelor de smalț, care

pot fi singurul semn de alertă.
6. SINDROMUL DE HIPOMINERALIZARE INCISIVO-MOLARĂ(MIH)
 Definit inițial de Weerheijm și colaboratorii

(2001)
 Entitate clinică specifică caracterizată prin
prezența unor opacități bine delimitate la
nivelul molarilor primari permanenți, asociate
frecvent cu opacități similare la nivelul
incisivilor permanenți.
 Recent a fost raportată și existența unor leziuni
similare la nivelul molarului secundar
temporar
 Diferit de alte defecte de dezvoltare ale
smalțului
PREVALENȚA
• 2.8 - 44%
• nu există diferențe în funcție de sex
• nu există diferențe între molarii maxilari și mandibulari
ETIOLOGIE
• Antibiotice (Amoxicilina) •Varicela

Vaccinurile • Afecţiuni infecţioase
• Dioxine în laptele matern Afecţiuni respiratorii
• Factorii socio-economici •S Stări febrile
• Nutriţia • Naşterea prematură
Factori • Travaliu prelungit
DE MEDIU
Factori • Cianoza
MEDICALI • Hipocalcemia
neonatală
• Deficienţa vitamineiD
D
Factori
GENETICI Factori
SISTEMICI
• Enzima enamelysin • Malnutriţia severă
(MMP-20) Bil Bilirubinemia
• Kallikerin (KLK4) • Afecţiuni cronice
• Gene Dlx • Dereglări tirodiene şi
• Gena RUNX2 paratiroidinene
• Diabetul maternal
• Examen clinic – dinți curați, fără uscare

• Vârsta optimă pentru diagnostic– 8 ani
• Semne clinice:
 Opacități limitate la nivelul molarilor primi permanenți și / sau incisivilor
 Variații de culoare ale smalțului – opacități albe, galbene, brune
 Pierderile de smalț de la nivelul molarilor sunt definitive
 Smalțul hipomineralizat este moale, poros, fragil, cretos, aspect de brânză
olandeză veche
 Fracturi de smalț posteruptive (PEB)

 Opacități bine DELIMITATE de smalțul
sănătos (defectul calitativ urmează liniile
naturale de formare incrementală a smalțului,
de la cuspid până la joncțiunea smalț-ciment)
 Sensibilitate dentinară sau hipersensibilitate la
alimente reci, temperaturi scăzute, periaj
dentar
 Igiena orală precară => carii => afectare
pulpară
• 2010 – Academia Europeană de Stomatologie Pediatrică (EAPD) descrie 2

forme clinice pentru sindromul MIH
• MODERATĂ
 opacități izolate
 Discolorații la nivelul incisivilor permanenți
 opacități bine delimitate, fără fracturarea smalțului
 sensibilitate ocazională la stimuli externi
 îngrijorările de ordin estetic ale părinților/ copiilor sunt
moderate
• SEVERĂ
 Opacități bine delimitate asociate cu fracturi de smalț
 Hipersensibilitate persistentă / spontană
 Se asociază cu leziuni carioase
 Pierderi importante de substanță dentară implicare pulpară
 Afectarea funcțiilor
 Îngrijorări frecvente din punct de vedere estetic ale
părinților/copiilor cu impact social și psihologic
2010 – EAPD propune următoarele criterii de diagnostic
 cel puţin un prim molar permanent trebuie să prezinte hipomineralizare a smalţului

 Inconstant, incisivii centrali permanenți pot fi afectați
 cu cât numărul molarilor afectați este mai mare, cu atât crește riscul de afectare a
incisivilor
Fiecare dinte va fi evaluat pentru:
 Opacități bine delimitate

 Pe suprafețele vestibulare și ocluzale
 opacitățile pot varia în dimensiune ( de la 1 mm până afectarea aproape în întregime
a suprafaței coronare) și culoare (alb, crem, galben, brun)
 Fracturi de smalț posteruptive (PEB)
 datorită hipomineralizării – smalțul va avea o porozitate de diferite grade => în
forme severe => fracturi de smalț, expunerea dentinei, evoluție rapidă a leziunilor
carioase
2010 – EAPD propune următoarele criterii de diagnostic
 Restaurări atipice
 Extinderea lor pe suprafetele vestibulare sau palatinale=> indică
tratamente anteriare ale dinților cu sindrom MIH
 Tendința de a se asocia cu opacități la marginile restaurărilor
 Sensibilitate dentinară
 moderată  hipersensibilitate spontană
 Dificultăți în instalarea anesteziei locale
 Extracții ale DP în antecedente datorate sindromului MIH
 Menționate în foaia de observație
 Prezenţa opacităţilor datorate sindromului MIH la nivelul celorlalţi
molari
DIAGNOSTIC DIFERENȚIAL
1. fluoroza dentară
 istoric familial, istoric de ingestie de fluoruri
 numărul dinților afectați depinde de perioada expunerii
 opacități difuze
 opacități rezistente la atacul carios
2. amelogeneza imperfectă
 sunt afectați toți dinții
 istoric familial
 investigații radiologice => taurodontism
3. hipoplazia
 defecte cantitative
 demarcație fină în raport cu smalțul sănătos
TRATAMENT
 PREVENȚIE
 Acasă (scăderea riscului de carie și a sensibilității)
 Igienă nutrițională
 Pastă de dinți cu minim 1450 ppm F
 Aplicații topice de creme cu CPP-ACP (cazeină fosfopeptidă-fosfat
amorf de calciu)
 Gume de mestecat fără zahăr
 În cabinet
 Sigilări cu ciment glassionomer - smalț poros, pierderi de substanță
în timpul erupției dentare
 Sigilări cu ciment pe bază de rășini+ adeziv - molari integri
TRATAMENT
Prevenție
FORMA MODERATĂ
Adeziv + sigilant pentru restaurare
COPIL CU DENTIȚIE
MIXTĂ TIMPURIE
Microabrazie
Albire + sigilant la nivelul dinților frontali

TRATAMENT
Prevenție
Adeziv + sigilant la nivelul dinților posteriori

FORMA MODERATĂ
COPIL CU DENTIȚIE
Restaurări cu rășini compozite
MIXTĂ TARDIVĂ
Microabrazie

TRATAMENT
Prevenție

FORMA MODERATĂ
COPIL CU DENTAȚIE
Restaurări cu rășini compozite
PERMNENTĂ
Microabrazie

TRATAMENT
Prevenție și controlul simptomatologiei

FORMA SEVERĂ
Microabrazie, albire, sigilant la nivelul dinților
COPIL CU DENTIȚIE frontali
MIXTĂ TIMPURIE Restaurări cu ciment glassionomer
Restaurări cu coroane prefabricate
Extracții și tratament ortodontic

TRATAMENT
FORMA SEVERĂ Microabrazie, albire, sigilant la nivelul dinților frontali

COPIL CU DENTIȚIE
Restaurări cu ciment glassionomer și rășini compozite
MIXTĂ TARDIVĂ
Extracție și tratament ortodontic
Restaurări protetice
TRATAMENT

FORMA SEVERĂ
Microabrazie, albire, sigilant la nivelul dinților frontali
COPIL CU DENTAȚIE
PERMANENTĂ Restaurări cu ciment glassionomer și rășini compozite
Restaurări protetice
7. FLUOROZA
Patologie endemică
 Defect de dezvoltare a smalțului
 Indusă de aportul sistemic de fluor în cantități mai mari decât doza optimă (≤ 0,07
mg F/kg/zi) în perioadele critice ale amelogenezei
 Severitatea leziunilor este direct proporțională cu cantitatea ingerată (ca perioadă
de timp și cantitate de fluor)
7. FLUOROZA
 Dentația temporară este rar afectată

 Arcadele dentare sunt afectate simetric
 Cei mai afectați sunt primii molari permanenți, urmați de
premolari și de molarii 2 și 3
 Smalțul afectat se caracterizează prin:
→ porozitate crescută
→ pierderea translucidității și creșterea opacității
→ colorații intrinseci (maro → negru)
7. FLUOROZA
INDICELE DEAN DE EAVALURE

INDICELE
INDICELEDEAN
DEANAL A FLUOROZEI
ALFLUOROZEI
FLUOROZEIDENTARE
DENTARE DENTARE
00 smalţ
smalţ normal
normal dezvoltat:
dezvoltat: suprafaţa
suprafaţa smalţului
smalţului este
este netedă,
netedă,
0 translucidă,
ASPECTşişiNORMAL
translucidă, de
deculoare ALalb-gălbuie
culoareuşor
uşor SMALȚULUI
alb-gălbuie
 suprafața netedă, translucidă, de culoare

alb-gălbuie
11 fluoroză
fluoroză incertă:
incertă: suprafaţa
suprafaţa smalţului
smalţului prezintă
prezintă uşoareuşoare
1 modificări
FLUOROZĂ
modificări de INCERTĂ
de transluciditate,
transluciditate, mici
mici puncte
puncte sau
sau pete
pete albe,
albe,
izolate;
izolate; acest
acest stadiu
stadiu este
- Transluciditatea destinat
destinat cazurilor
este smalțului cazurilor clinice
clinice înîn care
este ușor care
diagnosticul
diagnosticul de
de fluoroză
fluoroză nu
nu este
este cert,
cert, dar
dar aspectul
aspectul clinic
clinic alal
modificată,
smalţului
smalţuluinunupoate
mici puncte
poatefificonsiderat
consideratnormal
sau
normal
pete albe izolate
- Include cazurile clinice în care diagnosticul de

fluoroză este incert, dar smalțul nu are un aspect
clinic
22 fluoroză
fluoroză normal
foarte
foarte uşoară:smalţul
uşoară: smalţulprezintă
prezintăpete
petecretoase
cretoasealbe
albeşişi
galbene împrăştiate
galbene împrăştiate neregulat
neregulat pepe 10
10 –– 25%
25% din
din suprafaţă;
suprafaţă;
marginile libere
marginile libere aleale incisivilor
incisivilor sau
sau vârful
vârful cuspizilor
cuspizilor
premolarilorşişimolarilor
premolarilor molarilorpot
potprezenta
prezentaun unlizereu
lizereualbicios
albiciosde
de11
––22mm
mm
1 fluoroză incertă: suprafaţa smalţului prezintă uşoare
modificări de transluciditate, mici puncte sau pete albe,
7. FLUOROZA
izolate; acest stadiu este destinat cazurilor clinice în care
diagnosticul de fluoroză nu este cert, dar aspectul clinic al
fluoroză incertă: suprafaţa smalţului prezintă uşoare
smalţului nu poate fi considerat normal
modificări de transluciditate, mici puncte sau pete albe,
DEAN INDEX OF DENTAL FLUOROSIS
izolate; acest stadiu este destinat cazurilor clinice în care
diagnosticul de fluoroză nu este cert, dar aspectul clinic al
2 FLUOROZĂ FOARTE UȘOARĂ
smalţului nu poate fi considerat normal
2 fluoroză foarte uşoară: smalţul prezintă pete cretoase albe şi
galbene- împrăştiate
zone alb neregulat
cretoase pe sau10galbene,
– 25% din neregulate,
suprafaţă;
marginile ce acoperă
libere ale 10-25% dinsau
incisivilor suprafața
vârful dintelui
cuspizilor
- Marginile
premolarilor incizale
şi molarilor pot prezentaale incisivilor
un lizereu sau
albicios de 1
fluoroză foarte uşoară: smalţul prezintă pete cretoase albe şi
– 2 mm vârfurile cuspidiene ale premolarilor și
galbene împrăştiate
molarilorneregulat pe 10 lizereu
pot prezenta – 25% albicios
din suprafaţă;
de 1-
marginile libere ale incisivilor sau vârful cuspizilor
2 mm
3 fluoroză uşoară:
premolarilor smalţulpot
şi molarilor prezintă
prezenta pete
un alb-cretoase extinse
lizereu albicios de 1
–pe2 toate
mm suprafeţele, dar care nu depăşesc 50% din suprafaţa
totală a dintelui
3 FLUOROZĂ UȘOARĂ
fluoroză uşoară: smalţul prezintă pete alb-cretoase extinse
pe toate- suprafeţele, dar careextinse
nu depăşesctoate
50% din suprafaţa
4 fluoroză pete alb cretose
moderată: leziunile suntpeprezentesuprafețele
pe toate
totală a dintelui
suprafeţeledintelui,
dintelui dar nu accentuate
şi sunt depășesc 50% din suprafața
în raport cu stadiul
precedent;totală a smalțului
apar pierderi de substanţă, eroziuni şi coloraţii
maronii
fluoroză moderată: leziunile sunt prezente pe toate
suprafeţele dintelui şi sunt accentuate în raport cu stadiul
marginile libere ale incisivilor sau vârful cuspizilor
premolarilor
fluoroză şi molarilor
foarte pot prezenta
uşoară: smalţul prezintăunpete
lizereu albicios
cretoase deşi1
albe
– 2 mm împrăştiate neregulat pe 10 – 25% din suprafaţă;
galbene
marginile libere ale incisivilor sau7. vârful FLUOROZA cuspizilor
premolarilor şi molarilor pot prezenta un lizereu albicios de 1
3 fluoroză uşoară: smalţul prezintă pete alb-cretoase extinse
– 2 mm
pe toate suprafeţele, dar care nu depăşesc 50% din suprafaţa
totală a dintelui DEAN INDEX OF DENTAL FLUOROSIS
fluoroză uşoară: smalţul prezintă pete alb-cretoase extinse
4 FLUOROZĂ MODERATĂ
pe toate suprafeţele, dar care nu depăşesc 50% din suprafaţa
4 fluoroză
totală moderată: leziunile sunt prezente pe toate
a dintelui
- pete
suprafeţele alb cretose
dintelui şi suntextinse pe toate
accentuate suprafețele
dintelui, afectare marcată în raport cu stadiul
precedent; apar pierderi de substanţă, eroziuni şi coloraţii III
maronii moderată: leziunile sunt prezente pe toate
fluoroză
- Pierderi
suprafeţele dintelui de substanță,
şi sunt eroziuni
accentuate și colorație
precedent; maronie
apar pierderi de substanţă, eroziuni şi coloraţii
maronii
5 fluoroză- severă:
Pete maronii și cavități dentare
toate suprafeţele confluente suntpeafectate;
severitateasuprafața
leziunilor smalțului
şi pierderile de substanţă afectează
morfologia dintelui; pe suprafaţa smalţului sunt prezente
pete maronii
fluoroză şi cavităţi
severă: toate izolate sau confluente
suprafeţele dentare sunt afectate;
5 FLUOROZĂ SEVERĂ
severitatea leziunilor şi pierderile de substanţă afectează
- Sunt afectate toate suprafețele dentare
morfologia dintelui; pe suprafaţa smalţului sunt prezente
- Pierderea de substanță afectează morfologia
pete maronii şi cavităţi izolate sau confluente
generală a dintelui
7. FLUOROZA
 Pentru a reduce riscul de fluoroză, aportul de fluor

trebuie monitorizat în mod corespunzător, în special
până la vârsta de 7 ani
 Având în vedere gravitatea bolii, tratamentul constă în
șlefuirea stratului exterior al smalțului până la țesut
sănătos și refacerea suprafeței dentare cu:
 Materiale adezive
 Fațete ceamice, restaurări compozite
 Coroane de acoperire
 Tratamentele de albire pentru leziunile colorate sunt contraindicate

și ineficiente, smalțul afectat de fluoroză fixând rapid noi pigmenți.
Anomalii de Structură ale Dentinei
Dentinogeneza Imperfecta Ereditară Izolată
 DISPLAZIE DENTINARĂ
 DISPLAZIA CAPDEPONT
 DENTINÂ OPALESCENTĂ EREDITARĂ
 DINȚI MARONII EREDITARI
 defect în sinteza moleculei de colagen de tip I

 componenta principală a predentinei și a matricei
osoase
 AFECTEAZĂ AMBELE DENTIȚII
 culoare marmorată a dinților, gri-albastrui, maroniu-
violet
 Caracteristicile dentinei:
 Opalescentă
 Tubuli dentinari absenți
 Amorfă
 Conținut crescut de substanțe organice
 Calcificări interglobulare
 Tipul I întotdeauna asociat cu osteogeneza imperfectă

(boala oaselor de sticlă)
 Tipul II apare izolat, este forma cea mai comună,
caracteristicile clinice sunt aproape identice cu
cele de tip I.
afecteaza toti dinții, din ambele dentiții
• Smalțul are o grosime normală, dar se detașează foarte
ușor
• Dentina este moale, neregulată, marmorată și se
atriționează ușor
• Susceptibilitatea la carie nu este afectată
 Radiologic
o Corona globuloasă, în formă de clopot, cu o stagulație cervicalî marcată
o canalul radicular și camera pulpară reduse / obliterate cu dentina terțiară
o Rădăcini scurte și subțiri în relație cu volumul coronar
o desmodonțiu normal
 Tip III formă rară, aspect clinic ≈ tip I și II

o Descrisă la o populație izolată din Maryland –populație Brandywine
o Stratul de dentină din apropierea camerei pulpare are o grosime redusă =>
aspectul „dinților-cochilie”

Curs 12 Anomalii Dentare VI RO 2023

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 12 Anomalii Dentare VI RO 2023

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ANOMALII DENTARE DE

 La nivelul structurilor dentare se pot dezvolta defecte variate (

 Incidența defectelor diferă în funcție de rasă, regiunea

 Conform unui studiu relizat de Masumo și colaboratorii (2013),

 Aceste defecte sunt frecvent întâlnite, de aceea este important

2. GRADUL DE AFECTARE A UNITĂȚILOR ODONTALE

 Pot fi implicați în cadrul unor sindroame care

a) Invaginație (dens in dente)

A. Clasificare în funcție de culoarea dinților

A. Clasificare în funcție de etiolgie

A. Anomalii de structură a smalțului

B. Anomalii de structură a dentinei

C. Anomalii de structură a cementului

C. Anomalii ale tututror structurilor dentare

A. Anomalii de Structură a Smalțului

 Toți dinții sunt afectați parțial sau

 Unele defecte de smalț s-au dovedit a fi asociate cu mutații

2. AMELOGENEZA IMPERFECTA EREDITARĂ IZOLATĂ

2. AMELOGENEZA IMPERFECTA EREDITARĂ IZOLATĂ

• Se clasifică în 4 tipuri (forme clinice):

• Anomalie cantitativă, datorată amelobastelor care nu au

 Este forma cea mai severă și cea mai frecventă

• Cantitatea de smalț este normală, procesul de maturare a

• Prezintă caracteristicile clinice ale

 Medicul trebuie să asculte și să lucreze cu empatie.

 Atunci când explică scopul planului de tratament propus (restaurări

 Este important să se stabilească o relație bazată pe încredere pentru a

 În ceea ce privește planul terapeutic, in prezent NU există niciun CONSENS

În formele hipoplazice și hipomineralizate, smalțul este fragil și permeabil.

Adesea se observă igienă orală deficitară și acumulare de placă bacteriană

Managementul terapeutic trebuie să cuprindă anestezia locală, chiar și pentru

Desemenea, sunt indicate coroanele pedodonice pentru restaurarea

O imprtanță deosebită trebuie acordată

Este recomandat control la fiecare 6 luni cu

Pentru diminuarea sensibilității, se pot

Prin urmare, este important

Această patologie nu reprezintă o contraindicație pentru tratametul

Colajul se va realiza cu un ciment glass-ionomer modificat cu rășini (CVIMAR)

Reabilitarea orală a amelogenezei imperfecta ereditară izolată este complexă

2. complexității unui diagnostic corect (clinic, radiologic,

3. precarității structurilor dentare

4. Dotării tehnice și cu materiale

5. Cooperării pacientului copil și a părinților

Mascarea defectelor, EXTRACȚIA primului

Zonele mici de hipomineralizare de la nivelul feței vestibulare a dinților

Zonele extinse de hipomineralizare de la nivelul feței vestibulare a

Discromii și hipomineralizări, în funcție de gradul de afectare

Fațete din rășini compozite fotopolimerizabile

Fațete acrilice prefabricate: nu mai sunt utilizate datorită calității

Tendința de a-și modifica culoarea, mai ales la nivelul marginilor

Tendința de a se desprinde de pe dinte

La tineri, coletul anatomic nu corespunde coletului clinic, de aceea, în

Superioritate din punct de vedere estetic

Nu rețin placa bacteriană

Rezistență la absorbția fluidelor

Preparare minimă a dintelui

Confortul psihic al pacientului

Preț mai scăzut comparativ cu cel al coroanelor

Necestitatea existenței unei colaborări cu un medic

Se aplică mai dificil pe dinte

Protecție slabă a dentinei la nivelul marginii cervicale

Coroane metalice (nichel, crom, aur

Hipoplaziile severe – afectează toate suprafețele dentare