Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
COLECTIVUL DE ELABORARE:
2
Cuprins
3
1. VIZIUNE
2. MISIUNE
4
3. Profilul actual al şcolii
Înfiinţată în anul 1972 , şcoala a avut de-a lungul timpului statutul de liceu industrial,
grup şcolar, iar în prezent liceu tehnologic. De la înfiinţare şi până în prezent seriile de elevi au
absolvit diferite forme de învăţământ:
5
Meritul aparţine atât conducerii, cât şi cadrelor didactice, unele cu mare experienţă, altele
aflate la început de drum, dar cu care se armonizează, din mers, în slujba aceluiaşi ideal
formativ.
6
1. Dezvoltarea capacităţii de management în învăţământul profesional şi tehnic
2. Creşterea adaptabilităţii ofertei educaţionale la cerinţele pieţei muncii.
3. Dezvoltarea parteneriatului social (pentru îmbunătăţirea calităţii în TVET)
4. Îmbunătăţirea serviciilor de consiliere şi orientare profesională pentru elevi şi
adulţi
5. Creşterea calităţii procesului educaţional în TVET prin realizarea de proiecte
pentru dezvoltarea profesională a resurselor umane
6. Creşterea accesului la educaţie pentru grupurile vulnerabile şi combaterea
excluziunii sociale.
Dintre concluziile mai importante rezultate din analiza ÎPT la nivel regional menţionăm:
7
- dezvoltarea unor instrumente financiare de sprijin care să permită
participarea grupurilor vulnerabile la educaţie şi formare şi diminuarea abandonului şcolar;
- creşterea ratelor de tranziţie la următorul nivel de calificare: - rata de
absolvire în perspectiva 2013 să fie de cel puţin 85% a învăţământului secundar dintre cei în
vârstă de 22 de ani;
- asigurarea accesului la formarea iniţială de nivel cât mai înalt, prin
acordarea unor facilităţi de menţinere în sistemul de formare profesională iniţială a tinerilor
proveniţi din mediul rural sau din grupuri vulnerabile şi flexibilizarea rutelor de reintrare în
sistemul educaţional;
- asigurarea dezvoltării competenţelor cheie ca parte integrantă a tuturor
proceselor de învăţare promovarea instruirii centrate pe elev, extinderea reţelei de servicii
educaţionale pentru adulţi.
Din analiza indicatorilor de impact şi a ofertei TVET putem menţiona:
- necesitatea adoptării unui sistem unitar de monitorizare a inserţiei
absolvenţilor prin încheierea de protocoale între ISJ-uri şi AJOFM-uri, monitorizarea
administrativă a inserţiei absolvenţilor prin parteneriatul ISJ – AJOFM, realizarea de proiecte
privind inserţia absolvenţilor de către CJRAE de la nivelul judeţelor, compatibilizarea
datelor din şomaj cu noile trasee şi finalităţi ale sistemului de educaţie şi formare
profesională;
- realizarea periodic a unor sondaje în rândul absolvenţilor şi a angajatorilor
care să vizeze inserţia profesională, gradul de utilizare a competenţelor şi alte informaţii utile
privind finalităţile sistemului de educaţie şi formare profesională;
- creşterea numărului şi varietăţii ofertelor de educaţie şi formare, evaluarea
sistematică a planurilor de şcolarizare la nivel local şi regional, din perspectiva relevanţei
pentru cerinţele şi tendinţele de pe piaţa muncii, măsură corelată cu restructurarea reţelei
şcolare.
La baza stabilirii priorităţilor pentru regiunea Sud-Muntenia s-a utilizat rezultatele
analizei SWOT, aspectele mai semnificative pentru unitate noastră şcolară fiind următoarele:
Puncte tari:
● pondere ridicată a numărului de elevi în ÎPT;
● ofertă educaţională adaptată la cerinţele pieţei muncii, prin creşterea numărului de elevi
la profilul servicii,
● dezvoltarea serviciilor de orientare şi consiliere a elevilor;
● implementarea sistemului de asigurare a calităţii;
● îmbunătăţirea parteneriatului cu agenţii economici, prin creşterea numărului acestora
Puncte slabe:
● opţiunile elevilor sunt orientate cu precădere pentru învăţământul liceal şi mai puţin
pentru învăţământul profesional;
● lipsa unei baze de date privind inserţia absolvenţilor;
● lipsa strategiilor de dezvoltare a resurselor umane pe domenii de calificare cerute pe
piaţa muncii la nivelul inspectoratelor şcolare;
● nepotrivire între exigenţele angajatorilor şi competenţele absolvenţilor;
● marketing educaţional ineficient.
8
În PLAI s-a propus ca obiectiv general: Creșterea calității educației și formării continue
prin TVET și dezvoltarea ofertei educaționale pentru adulți, obiectiv care va fi realizat prin
următoarele priorități:
● Dezvoltarea capacității de management în ÎPT;
● Creșterea adaptabilității ofertei educaționale la cerințele pieței muncii;
● Dezvoltarea parteneriatului social și îmbunătățirea serviciilor de consiliere și orientare
profesională;
● Creșterea calității procesului educațional în ÎPT prin realizarea de proiecte pentru
dezvoltarea profesională a resurselor umane;
● Creșterea accesului la educație pentru grupurile vulnerabile și combaterea excluziunii
sociale.
9
6.ANALIZA ORGANIZAȚIEI
1
Adică procentul din populația cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani care a participat la programe de educație și formare în cele patru
săptămâni care au precedat ancheta (Eurostat, Studiul privind forța de muncă).
2
Sursă: OCDE/PISA
10
3) Până în 2020, proporția persoanelor de 30-34 de ani, care au absolvit învățământul
terțiar3, ar trebui să fie de cel puțin 40 %.
4) Până în 2020, proporția abandonului școlar timpuriu 4 din sistemele de educație și
formare, ar trebui să se situeze sub 10 %.
5) Până în 2020, cel puțin 95 % dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 4 ani și vârsta pentru
înscrierea obligatorie la școala primară, ar trebui să beneficieze de educație preșcolară.
6) Până în 2020, proporția de absolvenți angajați 5 (cu vârste cuprinse în 20 și 34 de ani),
care au părăsit sistemul de educație și de formare profesională cu cel mult trei ani
înaintea anului de referință, ar trebui să fie de cel puțin 82 % (comparativ cu 76,5 % în
2010)6.
6. Strategia UE 2020 definește următoarele obiective principale pentru deceniul 2010-2020:
Creşterea ratei de ocupare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani la cel
puțin 75%7
Alocarea a 3% din PIB pentru cercetare-dezvoltare
Obiectivul “20/20/20”: reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră sau cu
30%, dacă există condiții favorabile în acest sens, creşterea cu 20% a ponderii energiei
regenerabile în consumul final de energie, creşterea cu 20% a eficienţei energetice,
comparativ cu 1990
Reducerea ratei abandonului școlar timpuriu8 la maximum 10%9 și creșterea
procentului persoanelor cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani cu studii superioare
la cel puțin 40%10 în 2020;
Reducerea la nivelul UE-28 a numărului de persoane în risc de sărăcie sau
excluziune socială cu 20 de milioane de persoane pînă anul 2020 comparativ cu
anul 2008. 11.
7. Pentru obiectivele strategice care vizează educația și formarea profesională, derivate din
Strategia ET 2020 și Strategia Europa 2020, evoluția indicatorilor în cazul României şi a Uniunii
Europene (28 de state) este următoarea:
3
Nivelurile ISCED 5 și 6 (EUROSTAT, UOE).
4
Adică procentul din populația cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani care au absolvit doar învățământul secundar inferior sau mai puțin și care
nu mai sunt înscriși într-o instituție de învățământ sau de formare. (Eurostat, Studiul privind forța de muncă).
5
Se referă la absolvenții învățământului secundar superior (ISCED 3), terțiar nonuniversitar(ISCED 4) și absolvenții învățământului terțiar
(ISCED 5-6).
6
Măsurată ca proporția populației angajată cu vârste cuprinse între 20 și 34 de ani, care a absolvit în urmă cu 1, 2 și 3 ani și care nu este înscrisă
în prezent în nicio altă activitate de educație și formare profesională.
7
Față de nivelul de referință de 69% la momentul adoptării Strategiei
8
Prin definiția acceptată de UE încă din 2003 (Reuniunea miniștrilor educației în cadrul Consiliului UE din mai 2003), abandonul școlar
timpuriu se referă la persoanele cu vârstă cuprinsă între 18 și 24 de ani care au absolvit cel mult învățământul secundar inferior și care nu-și
continuă educația sau formarea profesională
9
Față de nivelul de referință de 15% la momentul adoptării Strategiei
10
de nivelul de referință de 31% la momentul adoptării Strategiei
11
Pragul național de sărăcie este stabilit la 60% din venitul median disponibil în fiecare stat membru
11
Medi Țint
România Ținta
a UE- a
Perioada de referinţă UE
Indicatori Unitate 28 RO
2005 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2015 2020 2020
Rata de
părăsire %
19,6 16,6 19,3 18,1 17,8 17,3 18,1 17,3 12 11,3 10
timpurie a (18-24ani)
şcolii12
Ponderea
absolvenților %
11,4 16,8 18,3 20,3 21,7 22,9 25,0 25,6 38,7 26,7 40
de învățământ (30-34 ani)
terțiar13
Procentul
Citire 40,4 37,3 38,7 19,7 15,0
persoanelor cu
vârsta de 15 ani
% Matematic 47,0 40,8 39,9 22,1 15,0
cu competențe ă
(15
scăzute de
ani)
citire,
matematică și Științe 41,4 37,3 38,5 23,5 15,0
științe exacte 14
Participarea
%
adulților în 1,6 1,5 1,2 1,4 1,2 1,8 1,5 1,3 10,7 10 15
(25-64 ani)
LLL15
ISCED 3-
72,0 77,7 71,2 70,8 70,1 67,2 66,2 68,1 76,9 82
Rata de 8
%
ocupare a ISCED 3-
(20-34 62,7 69,1 60,8 58,9 59,3 55,0 57,2 59,8 70,9
absolvenților 4
ani)
(ISCED 3-6)16 ISCED 5-
84,7 85,9 82,4 81,3 79,0 77,1 74,2 77,1 81,9
8
Rata de %
63,6 63,5 64,8 63,8 64,8 64,7 65,7 66,0 70,1 70,0 75
ocupare17 (20-64 ani)
Sursa: Pentru datele Eurostat, baza de date online
8. Analizând evoluția indicatorilor de mai sus, comparativ cu media europeană și țintele asumate
de România pentru 2020, rezultă următoarele constatări:
-Rata părăsirii timpurii a școlii în România (18,1% în 2014, în creştere cu 0,8 puncte
procentuale față de anul precedent şi la 7 puncte procentuala peste media europeană de
11,1%) este una din cele mai ridicate din Europa, cu o evoluţie sinuoasă, fără un progres
semnificativ în direcția țintei naționale, de 11,3%, pentru anul 2020;
-Ponderea absolvenților de învățământ terțiar a înregistrat un progres bun în direcția țintei
naționale, de 26,7% pentru 2020 (creștere de la 16,8% în 2009, la 25% în 2014).Cu toate
acestea, se constată un decalaj semnificativ între valorile indicatorului la nivel naţional şi
12
Sursa: Eurostat (date online, code: t2020_40)
13
Sursa: Eurostat (date online, code: t2020_41)
14
Sursa: Education and Training Monitor 2014, conform OECD (PISA 2009 și 2012),
15
Sursa: Eurostat (date online, code: trng_lfs_13)
16
Sursa: Eurostat (date online, code: edat_lfse_32)
17
Sursa: Eurostat (date online, code: t2020_10)
12
cele la nivelul UE28 ( media europeană de 37,9% în 2014, ţinta europeană de 40% pentru
2020);
-România continuă să se situeze pe penultimul loc între țările europene participante în
programul PISA18. În ciuda unui progres bun înregistrat față de testarea anterioară (PISA
2009), rezultatele tinerilor români, în vârstă de 15 ani, participanți la testele PISA din
anul 2012, indică un procent foarte ridicat al celor cu competențe scăzute de citire
(37,3%), matematică (40,8%) și științe exacte (37,3%), în condițiile în care media
europeană, în același an, a fost de 17,8% la citire, 22,1% la matematică și 16,6% la
științe, iar ținta (ET 2020) propusă la nivel european pentru anul 2020 este de 15%;
-În contextul crizei economice și financiare, rata de ocupare a absolvenților cu vârsta
cuprinsă între 20 și 34 de ani, la cel mult 3 ani de la absolvire, a cunoscut o evoluție
descrescătoare după anul 2009. În cazul absolvenților de învățământ secundar superior
(ISCED 3-4), rata de ocupare în 2014 a fost de 57,2%, faţă de 69,1% în 2009. Cu o rată a
ocupării absolvenților de 66,2% în anul 2014, pe ansamblul nivelurilor de educație
ISCED 3-8, România se plasează sub media europeană, de 76,2% şi departe de ținta de
82%, propusă la nivel european pentru anul 2020;
-În ansamblul populației active, cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani, rata de ocupare în
România a fost, în 2014, de 65,7% (față de media europeană de 69,2%), fără progrese
semnificative în perioada analizată, în raport cu ținta de 70%, asumată la nivel național
pentru anul 2020;
- Rata de participare a adulților în programe de formare pe parcursul întregii vieți (IPV) a
fost, în 2014, de 1,5 %, mult sub valoarea europeană de 10,5% și ținta de 12% propusă de
România pentru 2020.
9. Importanța formării profesionale inițiale (IVET) pentru piața muncii din România reiese din
ponderea relativ bună a tinerilor înscriși în învățământul profesional și tehnic în totalul elevilor
înscriși în învățămîntul secundar superior, ISCED 3 – în 2012, 61,9% în România, față de media
UE-28 de 50,4%19. Datele statistice evidențiază ponderea mică a investițiilor realizate de
întreprinderile din România pentru formarea profesională continuă din totalul costurilor cu forța
de muncă, constatându-se absența activităților de formare sponsorizate de firme pentru 41%
dintre angajații cu vârsta peste 40 de ani și cu un nivel redus de competențe, această rată
crescând la 50% pentru persoanele cu vârsta între 18 și 24 de ani și cu un nivel redus de educație
și competențe20.
Cercetarea desfășurată prin metoda foresight-ului21 în rândul patronilor și managerilor
din România a relevat faptul că, în anul 2013, toţi angajatorii au considerat formarea
profesională a angajaţilor ca fiind importantă şi cu beneficii, în principal, în ce priveşte creşterea
productivităţii muncii, adaptarea produselor/serviciilor la cerinţele pieţei şi motivarea angajaţilor
la locul de muncă. Totodată, patronii/managerii reclamă lipsa fondurilor proprii pentru a derula
cursuri de formare profesională, lipsa de informare sau dificultatea procesului de accesare a
fondurilor destinate unor astfel de activităţi, precum şi costurile implicate de încetarea totală sau
parţială a activităţii angajaţilor. În plus, în domeniul agriculturii există o reticenţă a angajaţilor
de a participa la astfel de cursuri, în domeniile industrie şi construcţii o teamă că angajaţii îşi vor
căuta un alt loc de muncă mai bun, iar în servicii se înregistrează o creștere a aşteptărilor
18
(OECD) Programme for International Student Assessment
19
Date actualizate pentru anul 2012, conf. Eurostat (date online, code: educ_ipart_s)
20
Participarea la formarea continuă a angajaților aflați în situație de risc pe piața muncii (Achimescu, Balica et al.,
2010).
21
Studiul ” Propuneri de măsuri și modele de încurajare a formării profesionale continue și efecte așteptate - pe
baza unui exercițiu de foresight cu patroni și manageri” Autori: NOVEL RESEARCHși INCSMPS –elaborat in cadrul
proiectul de cercetare-dezvoltare nr. 3/21.11.2013 ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională
continuă la nivel de firmă” încheiat cu Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice
13
salariale. Majoritatea firmelor investigate au declarat că au un plan de formare profesională a
cărui realizare, în cele mai multe cazuri (aproximativ 60%), intră în responsabilitatea
managerilor. În circa două treimi dintre cazuri, planul de formare profesională este
discutat/negociat cu sindicatele/reprezentanţii salariaţilor, iar 66% dintre firme au declarat că și-
au îndeplinit în mare măsură obiectivele aferente planului pentru anul 2013.
14
În perioada 2004 – 2013 au fost realizate actualizări ale instrumentelor utilizate
pentru implementarea acestui model. Modelul se bazează pe descentralizarea deciziei şi
distribuirea acesteia pe mai multe niveluri decizionale, respectiv naţional, regional, judeţean şi
local. De asemenea, planificarea strategică este un exerciţiu participativ bazat pe acţiunea
colectivă a partenerilor economici şi sociali multipli, care reprezintă interesele angajatorilor,
asociaţiilor profesionale, angajaţilor/ sindicatelor, administraţiei publice, ale organizaţiilor
guvernamentale relevante, precum şi ale altor organizaţii ale societăţii civile. Partenerii sociali,
mai sus menţionaţi, sunt reuniţi în structurile manageriale participative organizate la nivel
regional – Consorţiile regionale şi judeţean – Comitetele Locale de Dezvoltare a Parteneriatului
Social (CLDPS). Consorţiile regionale şi Comitetele Locale de Dezvoltare a Parteneriatului
Social au fost reorganizate prin Ordinul Ministrului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice nr.
4456/08.07.2015, privind Cadrul general de organizare şi funcţionare a structurilor parteneriale
consultative pentru învăţământul profesional şi tehnic. În acest fel este urmărită asumarea
deciziilor şi respectarea interesului comun al tuturor celor implicaţi. Modelul combină fluxul
decizional de sus în jos cu cel de jos în sus. Decizia de planificare aparţine nivelului judeţean,
care se informează din rezultatele documentării şi monitorizării de la nivel regional şi este
fundamentată, atât pe baza specificităţii pieţei forţei de muncă, cât şi pe capacitatea de răspuns
instituţional a unităţilor de învăţământ.
Strategia educației și formării profesionale pentru perioada 2015 - 2020 stabileşte patru
obiective strategice, realizate fiecare printr-un set de direcţii de acţiune, astfel:
15
Pentru îndeplinirea acestui obiectiv strategic, sunt prevăzute următoarele direcţii de acţiune:
7. Dezvoltarea marketingului programelor de formare profesională și al rezultatelor
învăţării dobândite în context nonformal şi informal;
8. Îmbunătăţirea orientării profesionale şi a consilierii în carieră;
9. Consolidarea şi flexibilizarea mecanismelor de recunoaştere şi validare a
rezultatelor învăţării dobândite în context nonformal şi informal;
10. Facilitarea accesului la programele de formare profesională din sistemul de
învățământ pentru tineri, cu accent pe cei din mediul rural şi din medii
defavorizate, precum şi populaţia roma.
16
asigurare a calității învățării la locul de muncă în sistemul de învățământ (stagii de
practică) – acțiunile 4.1-4.5.
populaţia totală a regiunii este în scădere datorită migraţiei şi sporului natural tot mai
mic;
regiunea se
caracterizează
prin migraţie
externă în
creştere;
piaţa forţei de
muncă se
caracterizează
prin:
tendinţă
accentuată de
îmbătrânire
demografică;
17
creşterea numărului de şomeri cu nivel scăzut de studii;
comerţul va păstra pe termen mediu şi lung locul în economia regională iar
turismul va cunoaşte o dezvoltare continuă;
evoluţiile ultimului deceniu arată că urmează o scădere a populaţiei de vârstă
şcolară şi o creştere a populaţiei de peste 65 de ani.
În ce priveşte analiza realizată în PRAI/PLAI se pot menţiona şi alte aspecte mai
semnificative pentru regiunea Sud-Muntenia respectiv județul Ialomița:
Populația totală
Populația stabilă la 1 ianuarie 2017
Total
Total Masculin Masculin % Total Feminin Feminin %
(nr. persoane)
România 19638309 9579173 48,77 10059136 51,22
Regiunea Sud
3002238 1472172 49,03 1530066 50,96
Muntenia
Sursa: INS 2017
Dinamica generală
Ani
Macroregiuni, Anul Anul Anul Anul Anul Anul
regiuni de 2012 2013 2014 2015 2016 2017
dezvoltare si
Numar Numar Numar Numar Numar Numar
judete
persoane persoane persoane persoane persoane persoane
Regiunea Sud -
3128799 3108150 3085095 3059721 3031814 3002238
Muntenia
Ialomiţa 299880 298203 296162 294583 292565 290698
Sursa: INS 2017
Datele statistice furnizate de INS 2017, evidențiază o scădere a populației județului în
perioada 2012 – 2017, atât în Regiunea Sud – Muntenia, cât și în județul Ialomiţa.
Structura pe vârste a populației poartã amprenta specificã unui proces de îmbătrânire
demografică, marcat, în principal, de scăderea natalității, care a determinat reducerea absolută şi
relativă a populației tinere (0-14 ani), şi de creşterea ponderii populației vârstnice (de 60 ani şi
18
peste). Județul Ialomiţa are cele mai mici ponderi pentru grupa de vârstă de peste 65 ani
(16,34%), având însă cea mai mare pondere (prin numărul şi ponderea populației) din grupele de
vârstă din intervalul 30 - 64 ani (48,35 %) – vezi tabelul 2.1.5. La nivelul anului 2016 cea mai
mică pondere o au grupele de vârstă între 15-19 ani (5,77%), 20 – 24 ani (5,92 %), 25-29 ani
(7,56 %), respectiv 0-14 ani (16,06 %) grupe care influențează IPT.
Vârsta Populația
0- 4 ani 4,40%
5- 9 ani 5,08%
10-14 ani 5,34%
15-19 ani 5,54%
20-24 ani 5,30%
25-29 ani 5,68%
30-64 ani 48,94%
peste 65 ani 19,68%
Sursa: 2017 INS
19
Structura pe grupe de vârstă la nivelul Judeţului
Județul Ialomiţa
Vârsta Populația
0-14 ani 16,06%
15-19 ani 5,77%
20-24 ani 5,92%
25-29 ani 7,56%
30-64 ani 48,35%
peste 65 ani 16,34%
Sursa: 2016 INS
20
Femeile deţin cu o frecvenţă mai ridicată o diplomă de studii superioare decât în urmă cu
10 ani (ponderea femeilor cu studii superioare a fost în 2011 de două ori mai mare decât cea
înregistrată la recensământul din 2002). Un sfert dintre bărbaţi au absolvit studii liceale sau
gimnaziale.
Față de anul 2002, se constata o crestere exponentiala a ponderii absolventilor de
invatamant superior, de la 6.97% la 14,02%, dar si a celor de invatamant liceal, de la 23,88% la
27,14%.
Studiile superioare se întâlnesc mai frecvent între persoanele din mediul urban (22,4%
din populaţia stabilă de 10 ani şi peste care trăieşte în municipii şi oraşe deţine o diplomă de
studii superioare, faţă de 4,7% dintre locuitorii comunelor). În schimb, în mediul rural sunt mai
frecvente persoanele cu nivel gimnazial de instruire (36,6% faţă de 19,0% în mediul urban) şi cu
studii primare (20,9% faţă de 8,5%).
Proiectarea populației oferă informații utile asupra evoluției numărului şi structurii
populației pe grupe de vârstă. Din punct de vedere demografic, principalii factori care
acționează asupra mărimii şi structurii populației sunt: fertilitatea, mortalitatea şi migrația.
Datele extrase din prognoza demografică realizată de Institutul Național de Statistică
pentru perioada 2003-2025 indică (într-o variantă medie) o reducere a populației județului
Ialomiţa față de 2005 cu 82,6 mii locuitori până în 2025 (- 12,8%).
Pe grupe mari de vârstă, față de 2008, cele mai accentuate scăderi se proiectează în
grupele 15-19 ani, cu 33,4 % (-33,2 mii pers.), 20-24 ani, cu (-47,29%) și 25-29 ani cu
(47,70%) până în 2025. Grupa de vârstă 10-14 ani o scădere cu (-13,92%) față de anul 2008. În
schimb, a crescut, față de anul 2008 numărul persoanelor în vârstă (peste 65 ani) cu 13,81%.
Proiecția evoluției populației de vârstă şcolară şi preşcolară, în perioada 2003-2025.
Conform studiului realizat pe baza prognozei INS, până în 2017 se estimează reduceri
semnificative la nivel județean ale populației de vârstă şcolară şi preşcolară (3-24 ani), în
toate grupele de vârstă analizate.
Efectele acestor evoluții vor afecta direct populația şcolară şi structura populației în
vârstă de muncă (mai puțini tineri vor intra pe piața muncii), cu impact potențial asupra
dezvoltării economico-sociale a județului.
Între cele două recensăminte - 2002 şi 2011 - populaţia stabilă a României a scăzut cu
1,6 milioane locuitori. Dimensiunea neaşteptată a scăderii şi, mai ales, contribuţia pe care a
avut-o migraţia externă - românii aflaţi în străinătate şi care nu au fost înregistraţi la recensământ
- a scos în evidenţă un declin demografic bine instalat. Declinul demografic capătă astfel
dimensiuni noi, amplificând deteriorarea în special din perspectiva structurii pe vârste a
populaţiei.
Proiectarea demografică îşi propune, ca, pe baza analizei fertilităţii, mortalităţii şi
migraţiei externe (persoanele care și-au schimbat domiciliul în altă țară) să se anticipeze evoluţia
probabilă a populaţiei ţării până în anul 2060.
În toate variantele de proiectare, atât în variantele cu migraţie externă cât şi în variantele
fără migraţie externă, populaţia ţării se va reduce cu valori între 5,9 milioane persoane şi 8
milioane persoane.
21
În perioada 2011-2060, populaţia de vârstă corespunzătoare învăţământului obligatoriu
(7-14 ani) se va reduce cu peste 850 mii persoane (-49,4%), ajungând în varianta cu migraţie la
873 mii persoane iar în varianta fără migraţie la 924 mii persoane. Aceeaşi tendinţă este
anticipată şi pentru populaţia de 15-24 ani, care poate continua procesul de învăţământ în licee,
şcoli profesionale, colegii şi universităţi. Numărul tinerilor în vârstă de 15-24 ani va fi de 2,2
milioane persoane în 2030 (în ambele variante) şi 1,4 milioane persoane în 2060.
Referitor la nivelul de trai se constată la nivelul Regiunii Sud-Muntenia:
O creștere a Ratei de deprivare materială severă de la 26.5% (în anul 2014) la 26.8%
(în anul 2015) . Rata deprivarii materiale severe reprezinta ponderea in total populatie a
persoanelor in stare de deprivare materiala severa, adica a persoanelor in varsta de 18 ani si peste
care, datorita lipsei resurselor financiare, nu isi pot permite cel putin patru dintre urmatoarele
situatii:
- achitarea la timp, fara restante, a unor utilitati si a altor obligatii curente;
- plata unei vacante de o saptamana pe an, departe de casa;
- consumul de carne, pui, peste (sau alt echivalent de proteina) cel putin o data la doua
zile;
- posibilitatea de a face fata, cu resursele proprii, unor cheltuieli neprevazute (echivalente
cu 1/12 din valoarea pragului national de saracie):
- detinerea unui telefon fix sau mobil;
- detinerea unui televizor color;
- detinerea unei masini de spalat;
- detinerea unui autoturism personal;
- asigurarea platii unei incalziri adecvate a locuintei.
Riscul de sărăcie sau excluziune social AROPE. La nivelul Regiunii Sud-Muntenia a
crescut din 2014 în 2015, de la 40,2% la 43,5%. AROPE este un indicator compozit
adoptat la nivelul Uniunii Europene in cadrul Programului Europa 2020, de promovare a
incluziunii sociale si reducere a saraciei, reprezentand ponderea in total populatie a
persoanelor aflate in risc de saracie sau excluziune sociala. Persoanele care fac obiectul
indicatorului AROPE sunt cele aflate in cel putin una din urmatoarele situatii:
- au venituri disponibile inferioare pragului de saracie;
- sunt in stare de deprivare materiala severa;
- traiesc intr-o gospodarie cu intensitate foarte redusa a muncii
Rata saraciei relative se defineste ca fiind ponderea persoanelor sarace (dupa metoda
relativa de estimare) in totalul populatiei. Se considera sarace persoanele din gospodariile
care au un venit disponibil pe adult-echivalent (inclusiv sau exclusiv contravaloarea
consumului din resurse proprii) mai mic decat nivelul pragului de saracie. In mod curent,
22
acest indicator se determina pentru pragul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe
adult-echivalent. Indicatorul este intalnit uneori sub denumirea de 'rata riscului de
saracie'. În Regiunea Sud – Muntenia a crescut din 2014 în 2015 de la 25,5% la
30,6%.
La nivelul regiunii Sud-Muntenia, Investițiile brute realizate până la sfârşitul anului 2015
au fost de 10322 milioane lei, față de 10723 milioane lei în 2014, înregistrând o scădere de
3.73%. Majoritatea investițiilor au fost în scădere, doar 4 domenii înregistrând creşteri :
distributia apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare, informatii si
comunicații, învăţământ, sănătate şi
Tabel
asistenţă socială
La nivelul județului, cele mai Ramurile industriei Ialomiţa
mari investiții brute s-au înregistrat în
industria prelucrătoare, urmată de
firmele din sectorul energiei electrice și Industria extractivă
termice, gaze și apă și apoi de cele din Energie electrică şi termică, gaze şi apă x
transport, depozitare şi comunicații.
Indicele de specializare Industria prelucrătoare:
economică arată gradul de specializare - industria chimica x
al judeţului într-un anumit sector
economic, mai precis, măsoară raportul - industria alimentară şi băuturi x
dintre ponderea sectorului la nivel
judeţului şi cea la nivel naţional, pondere - textile şi produse textile x
măsurată în termenii populaţiei ocupate.
Judeţul Ialomiţa se caracterizează printr- - confecţii din textile, blănuri şi piele x
un indice mediu de specializare - pielărie şi încălţăminte x
industrială (0,80) comparativ cu
Prahova, Argeş, Dâmboviţa care au - prelucrarea lemnului x
indici supraunitari.
Industria prelucrătoare deţine - mobilier x
ponderea predominantă (peste 95%) în
producţia industrială a judeţului cu activităţi preponderente în industria alimentară, industria
chimică, industria textilă, etc. Conform analizei din Planul de Dezvoltare Regională (PDR)
2007-2013, o caracteristică deosebită a economiei regiunii şi judeţului este că aici sunt
reprezentate aproape toate ramurile industriei (v Tabel)
De interes pentru oferta TVET din regiune şi judeţ este şi dezvoltarea viitoare a unor
parcuri industriale, prevăzută în toate judeţele regiunii.
Parcurile industriale reprezintă una dintre politicile aducătoare de profit ce are efecte
pozitive în plan regional, inclusiv prin asigurarea de locuri de muncă personalului disponibilizat
din diverse sectoare de activitate, precum şi tinerilor rezidenţi în aceste zone.
Parcurile industriale existente la nivelul judeţului au următoarele locaţii: Parcul
Industrial Slobozia, jud. Ialomiţa (20 ha);
În perioada 2005-2017, în Judeţul Ialomiţa atât Produsul Intern Brut total cât şi Produsul
Intern Brut pe locuitor, au crescut de la un an la altul în perioada analizată, urmând tendinţa de
pe plan regional si naţional. În ciuda acestor tendinţe care evidenţiază un nivel ridicat de
dezvoltare economică, PIB-ul pe locuitor reprezintă doar 35,5 % din media Uniunii Europene.
Industria, alături de comerţ, transporturi şi agricultură sunt sectoarele care au ponderea
cea mai ridicată în formarea VAB. Domeniile care vor lua avânt în perioada imediat următoare
23
sunt: construcţiile, tranzacţiile financiare, turismul şi agricultura. Recomandăm o creştere a
nivelului de şcolarizare pe aceste domenii.
Se recomandă şcolarizarea pentru domeniile de calificare din industrie, în special la
nivelurile 3. Creşterea producţiei industriale, în special în ramurile industriei prelucrătoare, în
condiţiile în care şi productivitatea va continua să crească, atrage de asemenea nevoia de
calificări noi, dar şi de competenţe ridicate pentru utilizarea noilor tehnologii.
Aderarea României la Uniunea Europeana determină creşterea ponderii persoanelor
calificate la nivelul 3 de pregătire în domenii ca: electronică, automatizări, informatică,
prelucrări neconvenţionale.
Construcţiile vor necesita forţă de muncă calificată în toate domeniile legate direct sau
indirect de construcţii. Creşterea producţiei în domeniul construcţiilor necesită creşterea
nivelului de competenţe, nivel 3 de calificare, astfel încât să se asigure utilizarea materialelor şi
tehnologiilor neconvenţionale precum şi a echipamentelor performante.
Creşterea producţiei agricole în medie cu 3,5%, ca urmare a sporirii randamentelor,
reclamă o redimensionare a nivelului de pregătire a forţei de muncă în acest domeniu (creşterea
ponderii nivelului 4 de pregătire ).
Sporirea randamentului se va realiza prin introducere de echipamente performante,
utilizarea automatizărilor, extinderea şi modernizarea sistemelor de irigaţii – ceea ce necesită un
nivel ridicat de competenţe. Având în vedere tradiţia românească în domeniu, exista condiţii
pentru realizarea agriculturii ecologice, fiind necesare dezvoltarea “competenţelor verzi” pentru
personalul calificat. În condiţiile în care turismul romanesc trebuie să se alinieze legislaţiei
europene iar calitatea pachetelor de servicii turistice trebuie să crească, este normal să fie luat în
considerare factorul uman, care este hotărâtor în asigurarea calităţii serviciilor din domeniul
turism.
Dezvoltarea turismului ar deschide noi perspective pentru şomeri şi inclusiv reducerea
caracterului sezonier al locurilor de muncă, prin oferta de locuri de muncă atât din industria
turismului cât şi prin oportunităţile care se deschid pentru firmele care oferă servicii, prin
creşterea numărului de vizitatori.
Sectorul serviciilor este în creştere, în special domeniile tranzacţii imobiliare-închirieri,
servicii, respectiv transport, depozitare şi comunicaţii.
Trebuie avută în vedere scăderea ponderii sectorului comercial precum şi ponderea
scăzută a sectorului hotelier în VAB.
Cel mai mare număr de persoane angajate în sectorul serviciilor sunt în domeniul
transporturilor, turism, servicii profesionale, servicii generale, poştă şi telecomunicaţii. Cea mai
mare cifră de afaceri este obţinută de asemenea în transporturi, poştă şi telecomunicaţii, turism.
Tendinţele de dezvoltare prognozate la nivel naţional, precum şi priorităţile stabilite
pentru Judeţul Ialomiţa creează o imagine asupra activităţilor care vor înregistra creşteri şi
pentru care cererea pe piaţa muncii va fi mai accentuată:
- Dezvoltarea pieţelor de capital necesită competenţe superioare şi asigurarea cu personal
calificat numai la nivelul 3 în domeniul bancar şi tranzacţii financiare.
- Dezvoltarea sistemelor de asigurări private reclamă competenţe superioare de nivel 3.
Scăderea fluxului migraţiei dinspre mediul rural spre cel urban va atrage o dezvoltare a
localităţilor rurale în mod deosebit în domeniile:
amenajări infrastructură (drumuri, reţele de aducţiune apă şi gaze);
construcţii civile;
comerţ (amenajarea de pieţe en-gros şi reţele de distribuţie pentru
produsele agricole ecologice, modernizarea spaţiilor comerciale din mediul rural
şi alinierea la standardele în domeniu);
extinderea reţelei şcolare.
24
Dezvoltarea tehnologiilor informaţionale, comunicaţiilor (crearea de sisteme alternative)
extinderea numărului de abonaţi şi a reţelelor de cablu TV atrag şi în aceste domenii
introducerea de calificări noi de nivel 4.
În momentul de față, pentru caracterizarea fenomenelor de pe piața forței de muncă din
România se utilizează doua serii de date statistice diferite: Balanța forței de muncă –BFM şi
Ancheta asupra forței de muncă în gospodării (AMIGO). Indicatorii statistici din cele două serii
de date nu sunt comparabili deoarece metodele de colectare, unele definiții şi metode de calcul
sunt diferite. Pe de altă parte, doar analiza datelor din ambele serii poate oferi o imagine
completă şi reală asupra pieței muncii din România. BFM permite comparabilitatea teritorială, la
nivel național, pe regiuni şi pe județe. AMIGO asigură comparabilitatea la nivel național între
regiunile de dezvoltare şi compatibilitatea cu statistica europeană (EUROSTAT).
25
activa civila de sex masculin, şi anume de la 54,8 mii persoane în anul 2015, la 53,5 mii
persoane în anul 2016.
La nivel judetean, la 01 ianuarie 2016, are loc o descreştere a populaţiei ocupate civile ,
de la 95.8 mii persoane (la 01 ianuarie 2015) la 90.8 mii persoan, această descreştere regăsindu-
se şi în rândul femeilor, de la 46.4 mii persoane (la 01 ianuarie 2015) la 42.0 mii persoane (la 01
ianuarie 2016). De asemenea, se observă o uşoară scadere la populaţia ocupata civila de sex
masculin, şi anume de la 49.4 mii persoane în anul 2015, la 48.8 mii persoane în anul 2016.
La nivel judetean, are loc o descreştere a populaţiei active civile , de la 98.6 mii
persoane (la 01 ianuarie 2016) la 96,2 mii persoane la 01 ianuarie 2017, respectiv la 94,6 mii
persoane la 01 ianuarie 2018; această descreştere regăsindu-se şi în rândul femeilor, de la 45,1
mii persoane (la 01 ianuarie 2016) la 44,2 mii persoane (la 01 ianuarie 2017), respectiv la 43,1
mii persoane (la 01 ianuarie 2018). De asemenea, se observă o uşoară scadere la populaţia
activa civila de sex masculin, şi anume de la 53,5 mii persoane în anul 2016, la 52 mii persoane
în anul 2017, respectiv la 51,5 mii persoane in anul 2018.
La nivel judetean, are loc o descreştere a populaţiei ocupate civile, de la 90.8 mii
persoane (la 01 ianuarie 2016) la 88.7 mii persoane la 01 ianuarie 2017, respectiv la 88.1 mii
persoane la 01 ianuarie 2018; această descreştere regăsindu-se şi în rândul femeilor, de la 42.0
mii persoane (la 01 ianuarie 2016) la 41.3 mii persoane (la 01 ianuarie 2017), respectiv la 40.4
mii persoane (la 01 ianuarie 2018). De asemenea, se observă o scadere la populaţia ocupata
civila de sex masculin, şi anume de la 48.8 mii persoane în anul 2016, la 47.4 mii persoane în
anul 2017, respectiv o usoare crestere la 47.7 mii persoane in anul 2018.
Rata de activitate23 a populației în vârstă de muncă (15-64 ani) a scãzut în 2016 faţã de
2015 cu 0.9%, scãderea fiind mai mare în mediul rural 15.7% faţã de mediul urban 11.2%. În
2016, se constată rate de ocupare mult mai reduse pentru populația feminină (55.6%, față de 76
% în cazul bărbaților) şi pentru populația urbană (57,8 % față de 62,0 % în rural), în timp ce
pentru femei scade cu 12.7%. În 2016, se constată rate de activitate semnificativ mai reduse
pentru populația feminină şi pentru cea din mediul urban. În cazul tinerilor (15-24 ani), ratele
de activitate sunt mai reduse în mediul rural şi în cazul femeilor.
Rata de ocupare a populației în vârstă de muncă (15-64 ani) a crescut în 2016 faţã de 2015
cu 0.2%, în mediul rural scade cu 10.3% faţã de mediul urban unde creşte 2 %. În 2016, se
constată rate de ocupare mult mai reduse pentru populația feminină (58.3%, față de 38.3 % în
cazul bărbaților) şi mai mari pentru populația urbană (49.3 % față de 47.6 % în rural). În cazul
tinerilor (15-24 ani), ratele de ocupare sunt mai reduse în mediul rural şi în cazul femeilor.
Comparativ cu situația la nivel național şi european, se constată un decalaj privind rata de
ocupare care în Regiunea Sud Muntenia în 2016 este cu 2.3 puncte procentuale peste media
națională şi cu 4.8 puncte procentuale sub media europeană (UE-27). Acest decalaj este şi mai
accentuat în cazul femeilor, al vârstnicilor (55-64 ani) şi în mediul rural.
În judeţul Ialomiţa, rata de activitate şi rata de ocupare din anul 2016 (la 1 ianuarie
2017), sunt sub nivelul din regiunea Sud Muntenia, cu aproximativ 3 procente, respectiv 4
procente. De asemenea, la nivel de tara se pastreaza diferenta de sub nivel cu aproximativ 10
procente, respectiv 12 procente.
La nivelul judeţului Ialomiţa la sfarsitul anului 2015 ( la 1 ianuarie 2016) , se observă o
tendinţă uşoară de scădere a ratei de activitate a resurselor de munca (61.24%), faţă de sfarsitul
anului 2014 ( la 1 ianuarie 2015) ( 64.26%), respectiv o tendinţă uşoară de scădere a ratei de
ocupare a resurselor de munca la sfarsitul anului 2015 ( la 1 ianuarie 2016 ) (56.39%), faţă de
sfarsitul anului 2014 ( la 1 ianuarie 2015 )( 59.02%).
La nivelul judeţului Ialomiţa la sfarsitul anului 2015 ( la 1 ianuarie 2016) , se observă o
tendinţă uşoară de scădere a ratei de activitate a resurselor de munca (61.24%), faţă de sfarsitul
anului 2014 ( la 1 ianuarie 2015) ( 64.26%), respectiv o tendinţă uşoară de scădere a ratei de
23
Rata de activitate şi rata de de ocupare - calculate faţă de totalul populaţiei în vârstă de muncă (15 - 64 ani)
26
ocupare a resurselor de munca la sfarsitul anului 2015 ( la 1 ianuarie 2016 ) (56.39%), faţă de
sfarsitul anului 2014 ( la 1 ianuarie 2015 )( 59.02%).
În judeţul Ialomiţa, rata de activitate şi rata de ocupare din anul 2017 (la 1 ianuarie
2018), sunt sub nivelul din regiunea Sud Muntenia, cu aproximativ 3 procente, respectiv 4
procente (conform anexei 3c). De asemenea, la nivel de tara se pastreaza diferenta de sub nivel
cu aproximativ 11 procente, respectiv 12 procente.
La nivelul judeţului Ialomiţa la sfarsitul anului 2016 ( la 1 ianuarie 2017) , se observă o
tendinţă uşoară de scădere a ratei de activitate a resurselor de munca (59.41%), faţă de sfarsitul
anului 2015 ( la 1 ianuarie 2016) ( 61.24%), respectiv o tendinţă uşoară de scădere a ratei de
ocupare a resurselor de munca la sfarsitul anului 2016 ( la 1 ianuarie 2017 ) (54.78%), faţă de
sfarsitul anului 2015 ( la 1 ianuarie 2016 )( 56.39%). De asemenea, aceasta tendinta usoara de
scadere a ratei de activitate a resurselor de munca se pastreaza si in 2017 ( la 1 ianuarie 2018),
fiind de 59.38%. In schimb, rata de ocupare a resurselor de munca la sfarsitul anului 2017 ( la 1
ianuarie 2018 ) inregistreaza o crestere de la 54.78% anul anterior la 55.3%.
Populaţia activă civilă şi populaţia ocupată civilă
Populaţia activă civilă a judeţului IALOMITA, la sfârşitul anului 2016 (Balanta fortei
de munca la 01 ianuarie 2017), era de 96.2 mii persoane, înregistrând o scădere cu 2.4 mii
persoane faţă de anul 2015, respectiv la sfârşitul anului 2017 (Balanta fortei de munca la 01
ianuarie 2018) se înregistreaza o scadere fata de anul anterior de la 96.2 mii persoane la 94.6 mii
persoane . Pe sexe, cea mai mare parte a populaţiei active civile este reprezentată de segmentul
bărbaţilor (54%)/(54.4%) faţă de (46%)/(45,6%) cel feminin la sfârşitul anului 2016/2017
(Balanta fortei de munca la 01 ianuarie 2017/2018). Reprezentând 8,09 % din populaţia ocupată
a regiunii Sud-Muntenia, populaţia ocupată civila a judeţului Ialomiţa număra 88.7 mii persoane
la 1 ianuarie 2017, iar la 1 ianuarie 2018, este de 88.1 mii persoane , inregistrand o usoara
scadere fata de anul anterior.- v. Anexa 3c.
Populaţia activă civilă a judeţului IALOMITA, la sfârşitul anului 2015 (Balanta fortei
de munca la 01 ianuarie 2016), era de 98,6 mii persoane, înregistrând o scădere cu 5,7 mii
persoane faţă de anul 2014. Pe sexe, cea mai mare parte a populaţiei active este reprezentată de
segmentul bărbaţilor (54,3%), faţă de (45,7%) cel feminin. Reprezentând 8,12 % din populaţia
ocupată a regiunii Sud-Muntenia, populaţia ocupată civila a judeţului Ialomiţa număra 90,8 mii
persoane la 1 ianuarie 2016 faţă de 95,8 mii persoane la 1 ianuarie 2015.- v. Anexa 3c.
La sfârşitul anului 2015, prin Balanţa Forţei de Muncă la 01 ianuarie 2016 se raportează
atât rata de activitate, cât şi rata de ocupare a populaţiei civile din totalul resurselor de muncă,
care sunt mai mici la nivelul judeţului decât cele agregate la nivelul regiunii Sud Muntenia,
respectiv la nivel naţional.
Populaţia activă civilă a judeţului IALOMITA, la sfârşitul anului 2014, era de 104,3 mii
persoane, înregistrând o scădere cu 2,9 mii persoane faţă de anul 2012. Pe sexe, cea mai mare
parte a populaţiei active este reprezentată de segmentul bărbaţilor (54,8%), faţă de (49,5%) cel
feminin. Reprezentând 12,1 % din populaţia ocupată a regiunii Sud-Muntenia, populaţia ocupată
a judeţului Ialomiţa număra 95,8 mii persoane la 1 ianuarie 2015 faţă de 99,0 mii persoane la 1
ianuarie 2013. De-a lungul perioadei 2012-2014, populaţia ocupată din judeţul Ialomiţa a
cunoscut o scădere de la 99 mii persoane in anul 2012 la 95,8 mii persoane in anul 2014,
cunoscand o scădere cu 3,2 mii persoane.
In anul 2013 se înregistrează o scadere fata de 2012 atât a ratei de ocupare cât şi a ratei
de activitate a resurselor de munca , urmată de o crestere în 2014 , si anume creşte rata de
activitate de la 59,39% la 64,26%, iar rata de ocupare de la 54,84% la 59,02% - v. Anexa 3c.
Analizând evoluţia indicatorului la populaţia în pregătire profesională şi a altor categorii de
populaţie în vârstă de muncă, furnizaţi de BFM la nivel judeţean pentru perioada 2012-2014,
rezultă o crestere in 2013 de 73,9% fata de 2012 unde se inregistraza un procent de 73,3 %,
urmata de o scadere semnificativa de 15,9 procente, si anume ajungamd in 2014 la 58%.
27
La sfârşitul anului 2014, prin Balanţa Forţei de Muncă se raportează atât rata de
activitate, cât şi rata de ocupare a populaţiei civile din totalul resurselor de muncă, mai mici la
nivelul judeţului decât cele agregate la nivel naţional.
Şomajul înregistrat
Regiuni de
Nivel de
dezvoltare Ani
educaţie
și judete
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
ROMÂNI 3678 4034 7093 6269 4610 4937 5123 4783 4362 4182
Total
A 38 41 83 60 13 75 33 38 42 37
- Primar,
gimnazia
l și
profesion 2903 3119 5029 4416 3212 3464 3560 3573 3355 3330
al 40 04 95 03 65 31 13 72 42 69
- Liceal
și 6171 7081 1563 1355 1010 1101 1198 9205 7864 6788
postliceal 3 9 52 88 28 47 13 0 1 4
-
Universit 1578 2071 5003 4976 3872 3719 3650 2891 2205 1728
ar 5 8 6 9 0 7 7 6 9 4
6551 6551 1203 1111 8018 8788 9474 8983 7926 7417
Total
7 8 03 16 8 0 0 1 7 7
- Primar,
gimnazia
l și
Regiunea
profesion 5351 5207 8943 8140 5816 6408 6843 6976 6340 6289
SUD-
al 9 7 9 0 0 3 8 9 8 0
MUNTEN
- Liceal
IA
și 1019 1118 2494 2350 1698 1921 2165 1663 1335
postliceal 3 8 2 4 6 3 7 8 9 9677
-
Universit
ar 1805 2253 5922 6212 5042 4584 4645 3424 2500 1610
28
Evoluţia numărului de şomeri înregistraţi în judeţele regiunii
30000
25000
20000
15000
10000
5000
0
Arges To tal Calarasi To tal Dambovita To tal Giurgiu
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
EDUCAŢIE ŞI FORMARE
Ca răspuns la provocările globalizării și a societății informaționale, UE și-a stabilit în
Strategia Europa 2020 o nouă viziune pentru economia socială de piață a Europei în următorul
deceniu, cu următoarele priorități mai importante:
29
Starea bazei materiale, din perspectiva normelor obligatorii de siguranță, igienă
și confort a elevilor, standardelor de pregătire și exigențelor unui învățământ centrat pe elev,
conduce la necesitatea și a unor lucrări de reabilitare a unor spații școlare alături de dezvoltarea
infrastructurii, la continuarea dotării și modernizării îndeosebi a cabinetelor de specialitate.
Măsuri cu privire la dezvoltarea personalului didactic, cu accent atât pe
competențele metodice, cât și pe competențele de specialitate ale profesorilor noștri, inclusiv în
ce privește asigurarea calității în realizarea curriculumului la nivelul calificărilor profesionale
avute în vedere pentru autorizare, monitorizarea dezvoltării profesionale a resurselor umane.
Indicatorul număr de elevi / normă didactică ar putea deveni critic din
perspectiva declinului demografic; pe de altă parte finanțarea pe elev solicită școlile să
colaboreze pentru o utilizare eficientă a resurselor umane. Reducerea populației școlare
determină și reducerea de activitate a cadrelor didactice, fapt ce necesită luarea unor măsuri ca
facilitarea mobilității în cadrul sistemului, programe de formare continuă și după caz de
reconversie profesională etc.
Continuarea acțiunilor de asigurare și evaluare a calității în vederea satisfacerii
cerințelor standardelor de calitate și aplicarea principiilor de bază ale managementului calității.
Plecând de la Structura proiecției cererii potențiale pe domenii de pregătire în
Regiunea SUD MUNTENIA, în baza analizei specificului economic și de piața muncii al
județului Ialomiţa, membrii CLDPS apreciază că Structura proiecţiei cererii potenţiale pe
domenii de pregătire din judeţul Ialomiţa este următoarea:
Structura proiecției cererii potențiale pe domenii de pregătire în Regiunea Sud Muntenia. (%)
(%)
Agricultură 4.0%
Comerț 6.0%
Economic 7.0%
Electric 6.0%
Electromecanică 3.0%
30
Industrie textilă şi pielărie 4.0%
Mecanică 27.0%
Silvicultură 1.0%
(%)
Agricultură 8,5%
Comerţ 10,0%
Economic 14,0%
Electric 6,0%
Electromecanică 1,0%
Materiale de construcţii 0%
31
Mecanică 27,0%
Tehnici poligrafice 0%
Planul de şcolarizare IPT, cl. IX-a, 2017/2018, comparativ cu țintele stabilite prin PLAI
32
Ţinta pe
Plan şcolarizare 2017/2018 domenii conf.
Domeniul de pregătire PLAI
Ţinta
Nr. clase Nr. elevi %
(%)
profil tehnic, total, din care: 13 333 45% 50%
fabricarea produselor din lemn 0 0 0% 0.00%
electronică automatizări 2 50 7% 5.00%
producţie media 0 0 0% 0.0%
construcţii instalaţii şi lucrări publice 0 0 0% 6.00%
mecanică 7 190 26% 27.00%
electric 2 40 5% 6.00%
industrie textilă şi pielărie 0 0 0% 4.20%
materiale de construcţii 0 0 0% 0.00%
electromecanică 1 31 4% 1.00%
chimie industrială 1 22 3% 1.20%
tehnici poligrafice 0 0 0% 0%
profil servicii, total, din care: 12 327 44% 32%
turism şi alimentaţie 3 86 12% 8.00%
economic 7 181 24% 14.00%
comert 1 30 4% 10.00%
estetica şi igiena corpului omenesc 1 30 4% 0.00%
profil resurse naturale şi protecţia mediului, total, din care: 3 85 11% 18%
agricultură 0 0 0% 8.50%
silvicultură 0 0 0% 0.00%
protecţia mediului 1 27 4% 3.60%
industrie alimentară 2 58 8% 5.50%
33
materiale de construcţii 0 0 0% 0.00%
electromecanică 0 0 0% 1.00%
chimie industrială 0 0 0% 1.20%
6.2. AUTOEVALUAREA
Liceul Tehnologic „Alexandru I. Cuza” Slobozia pune la dispoziţia elevilor un
curriculum cuprinzător, relevant şi diferenţiat pe profiluri astfel încât la sfârşitul ciclului de
şcolarizare absolvenţii să posede abilităţi echilibrate atât în domeniul de specialitate tehnică cât
şi umanist şi al ştiinţelor exacte.
Astfel, vor fi promovate cunoştinţele fundamentale, dar va fi creat suficient spaţiu pentru
opţiuni şi mai ales pentru atingerea de către elevi a unui set de competenţe esenţiale:
printr-un studiu riguros al pieţei forţei de muncă, pentru a lărgi sfera specializărilor cu
noi calificari
prin pregătirea elevilor pentru integrarea socio-comunitară.
prin creşterea calităţii procesului instructiv-educativ.
Asigurarea calităţii şi eficienţei procesului de învăţamânt
35
cl. a –IX-a 8 242 Zi Lb. Romana
Total 16 484
Total 22 503
36
Număr personal didactic calificat:
Fără
Cu gradul Cu definitivat
Cu gradul I (profesor
II definitivat
asociat)
37 13 11 4
Înv. liceal
Anul şcolar
8 3
2011 – 2012
Înv. liceal
Anul şcolar
Ciclul superior Ciclul superior rută Ciclul superior FR
progresivă
c) Situaţia privind elevii cu note sub 7 la purtare la sfârşitul semestrului II al anului şcolar
Anul şcolar
2011-
16 11 22
2011 – 2012 2012
Înv. liceal
Indicator Seral
37
d) Situaţia privind elevii retrași în anul şcolar 2011-2012
Învăţământ liceal
Total 30
e) Situaţia absenteismului
Nr. elevi la început de Situaţia comparativă a absenteismului
an şcolar
Anul şcolar Situaţia absenţelor
Nr.elevi
înscrişi la
început de Nr.elevi rămaşi Nr.elevi % Nr.elevi Nr.elevi
an la sf.anului promovaţi promovaţi repetenţi în
abandon
Anului
1065 994 942 88,11% 52 11
Şcolar
38
2011-2012
BAC 2012
225 218 69 30,66 138 7 -
Ses I
BAC 2012
154 134 17 11,03 117 20 -
SES II-
XII A 25 18 72
XII B 29 14 48
XII C 21 4 19
XII D 26 6 23
XII E 29 19 66
XII F 27 6 22
XIII A 21 2 10
XIII B 15 0 0
XII C 10 1 0
39
Pe discipline: cele mai mari procente de promovare: informatică_ XII A 96% la proba de limba
română; 60% la matematică; economic_XII E 90%_română, 69%_matematică; cele mai slabe
procente: tehnic_XIII B cu 14% română şi 0% matematică
40
REZULTATELE EXAMENULUI DE CERTIFICARE
A
CALIFICĂRII/ COMPETENȚELOR PROFESIONALE
41
Nr. Specializarea/ calificarea Prezentaț Neprezentaț
An școlar Inscriși Admiși
crt. profesională i i
Tehnician în activități
1. 2009-2010 economice - Ruta directă, 71 71 71 -
nivel III
Tehnician instalator
2. 2009-2010 pentru construcții – Ruta 18 18 18 -
progresivă, nivel III
Tehnician în construcții și
3. 2009-2010 lucrări publice – Ruta 15 15 15 -
progresivă, nivel III
Nr
. Specializarea/ calificarea Prezentaț Neprezentaț
An școlar Inscriși Admiși
crt profesională i i
.
Tehnician în activități
1. 2010-2011 economice - Ruta directă, 46 46 46 -
nivel III
Tehnician în activități de
2. 2010-2011 comerț – Ruta progresivă, 24 24 24 -
nivel III
Tehnician mecanic pentru
3. 2010-2011 întreținere și reparații – 11 11 11 -
Ruta progresivă, nivel III
Nr
. Specializarea/ calificarea Prezentaț Neprezentaț
An școlar Inscriși Admiși
crt profesională i i
.
Tehnician în activități
1. 2011-2012 economice – Ruta directa, 55 43 43 12
nivel III
Tehnician în activități de
2. 2011-2012 comerț – Ruta progresivă, 21 21 21 -
nivel III
Tehnician mecanic pentru
3. 2011-2012 întreținere și reparații – 17 17 17 -
Ruta progresivă, nivel III
Tehnician în construcții și
4. 2011-2012 lucrări publice - Ruta 16 16 16 -
progresivă, nivel III
crt. spaţii
2. Laboratoare 6 360
3. Ateliere 3 405
Unitatea funcţionează cu un număr de 1 schimb, durata orei de curs/ activităţilor didactice fiind de
50 minute, iar a pauzelor/ activităţilor recreative fiind de 10 minute.
b. Spații auxiliare:
Nr.
3. Dormitor 20 582
4. Bucătărie 1 162
5. Spălătorie 1 144
TOTAL 37 2898
c. Spatii administrative:
Nr.
Tipul de spaţiu Număr spaţii Suprafaţă (mp)
crt.
1. Secretariat 1 40
3. Contabilitate 1 15
4. Casierie 1 15
5. Birou administraţie 1 15
1. Predarea şi învăţarea
75% dintre cadrele didactice aplică metode moderne 25% dintre profesori utilizează încă metode
de predare-învăţare bazate pe învăţarea centrată pe tradiţionale de evaluare (sursa asistenţa ore)
elev (sursa asistenţe ore, comisii metodice, cursuri de
formare în cascadă)
în şcoală sunt 81 de calculatoare (care sunt folosite de mijloacele de multiplicare aflate la dispoziția
cadrelor didactice sunt insuficiente şi depăşite
44
elevi, cadre didactice, personal didactic auxiliar). moral.
3. Rezultatele elevilor
Medii peste 7 - 57,34 % (sursa: statistici anuale) 37,42 % dintre elevi au medii cuprinse între 5 si 7
organizarea Zilei porților deschise, vizite la școlile lipsa panourilor de afișaj pentru produsele
gimnaziale pentru elevii clasei a VIII-a (sursa: afişe, activităților elevilor
pliante, fotografii)
4. Consilierea şi orientarea
există la nivelul şcolii o echipă de cadre didactice insuficienţa locurilor individuale de practică la
care se ocupă de consilierea şi orientarea elevilor şi agenţii economici
un consilier psihopedagog (sursa: decizii de numire);
45
Acord de parteneriat pentru informare şi consiliere nu toţi agenţii economici răspund solicitărilor
privind cariera; principalii parteneri sunt: CJAP, noastre
DGASPC, instituţii de învăţământ superior; agenţii
economici la care se desfăşoară instruirea practică; un procent destul de mare de elevi nu dovedesc
(sursa: parteneriate) interes privind viitoarea carieră
întâlniri de lucru cu reprezentanţii institutiilor de lipsa unui parteneriat cu AJOFM Ialomița în vederea
învăţământ superior, postliceal (sursa: minuta consilierii inserției absolvenților pe piața muncii
încheiată în timpul vizitei)
5. Calificări şi curriculum
pentru anul 2012/2013 am realizat următoarele clase: un număr mare de cereri de transfer din școală la
alte unități de învăvțământ, sau între diferite
Clasa a IX-a: profiluri ale școlii, ale unor elevi care motivează
acest lucru prin incapacitatea de a obține rezultate
Profil real: matematică informatică - 3 clase,
pozitive la clasele la care au fost admiși prin
Profil servicii: tehnician în activități economice - 3 distribuirea computerizată.
clase
mecanică - 1 clasă.
6. A.Baza materială
şcoala dispune de: 38 săli de clasă și cabinete, 6 construcţiile necesită reparaţii de faţadă; (sursa:
laboratoare, 3 ateliere, 1 sală de sport, 1 sală de RAEI)
festivități, 1 bibliotecă, cantină, internat cu capacitate
de 120 locuri, spălătorie, 9 spații sanitare, 3 spații spațiile sanitare necesită îmbunătățiri;
depozitare materiale didactice, cabinet medical, spațiile de cazare și de servire a mesei necesită
cabinet de asistență psihopedagogică, secretariat, modernizare;
contabilitate, 2 spații destinate echipei manageriale,
birou administrator, birou CEAC, birou consultații
părinți, centrală termică proprie.
normele didactice sunt acoperite 100% cu personal nu toţi profesorii au participat la cursurile de
calificat din care: 16,98% definitiv, 22,64% gradul II, formare
60,37% gradul I,
nu toţi profesorii aplică ceea ce au dobândit la
8 cadre didactice sunt metodiști ai ISJ Ialomița, 11 cursurile de formare la clasă (sursa: asistenţe la ore)
cadre didactice au calitate de formatori, 5 cadre
didactice au absolvit cursuri de mentori, dintre există cadre didactice care refuză „schimbarea”
aceștia, un cadru didactic a obținut acreditare ISJ utilizând în continuare metode de predare depăşite
pentru inserția profesională a cadrelor didactice (sursa: asistenţe ore)
stagiare, 1 cadru didactic face parte din Corpul de există profesori care refuză să se autoperfecţioneze,
Experți ai Corpului de Control al Ministrului. să lucreze în echipă, să participe la alte acţiuni în
96,55% din personalul didactic a obţinut calificativul afara orei de clasă (sursa: asistenţa la ore, comisie
foarte bine (sursa: fişe evaluare, registrul de procese metodică)
verbale ale CA)
100% personal calificat, gradul de acoperire fiind de nu toţi membrii personalului didactic auxiliar şi
100%; nedidactic sunt conştienţi că sunt implicaţi în
procesul educativ (sursa: fişe de evaluare, reclamaţii
100% calificativ Bine și Foarte Bine (sursa : fişa de elevi sau părinţi)
evaluare)
Elevii
87% dintre elevi sunt implicaţi în propria formare 14% proveniţi din familii dezorganizate (sursa:
(sursa: teste) statistici diriginţi)
60% doresc să obţină performanţe (sursa: elevi dezinteresaţi deoarece „au nimerit” întâmplător
47
sondaje, teste) la un anumit profil (sursa: sondaje)
38% din elevi sunt implicați în proiectele
Comunității europene,derulate la nivel de unitate 28% elevi navetişti (sursa: sondaje)
școlară
5% dintre elevii din anii terminali nu ştiu ce vor face
după absolvire (sursa: sondaje)
90% dintre elevi sunt conştienţi de schimbările care 11% dintre elevii din anii terminali nu sunt
au loc în procesul instructiv educativ (sursa: sondaje) multumiţi de meseria aleasă (sursa: sondaje)
95% dintre elevii din anii terminali ştiu ce vor face 27,6% din absolvenţi nu doresc continuarea studiilor
după absolvirea şcolii (sursa: sondaje) (sursa: sondaje)
Părinţi:
80% familii interesate de procesul de învăţământ 20% familii dezorganizate care nu se ocupă de copii
(sursa: statistici diriginţi) (sursa: statistici diriginţi)
65% familii care se implică activ în viaţa şcolii 35% familii care nu se implică în viaţa şcolii (sursa:
(sursa: statistici diriginţi) proces verbal de la şedinţele cu părinţii)
80% din totalul personalului didactic a participat la o nu toate cadrele didactice aplică la clasă ce au
formă de perfecţionare (sursa: documente de învăţat la cursuri
personal)-
diseminare insuficientă a informaţiilor din partea
Curs de integrarea computerului in procesul didactic, formatorilor
utilizarea soft-ului educaţional- curs INTELTEACH
în colaborare cu SIVECO şi MECTS dezinteresul unor cadre didactice pentru propria
formare
10 cadre didactice au obținut calitatea de Expert în
management educațional ideea unor cadre didactice că este suficientă o
experienţă de 10-20 de ani pentru transmiterea
1 cadru didactic a obținut calitatea de expert în cadrul cunoştintelor (sursa: asistenţe la ore; documente
Corpului de experți al Corpului de Control al prezentate de profesori; statistici la nivelul şcolii)
Ministrului
48
Participarea cu elevi la Olimpiade, Olimpiade
interdisciplinare şi Concursul pe meserii (sursa: copii
xerox diplome, invitaţii)
49
PARTENERIATE
50
6.2.3. ANALIZA SWOT
Dotarea cu echipamente şi mijloace de învăţare prin Corpul C necesită lucrări de reabilitare pe interior
proiectul PHARE RO 0108.01
Mijloace de multiplicare insuficiente.
Dotarea cu echipamente şi mijloace moderne de
comunicare şi informare Lipsa consumabilelor pentru aparatele aflate în
dotare (preţ ridicat)
Biblioteca şcolară
-fondul de carte;
-calculator;
-sală de lectură;
-mijloace audio-video;
2. Resurse financiare
Cheltuieli de personal 2. Resurse financiare
Cheltuieli materiale
Legislaţia în vigoare nu favorizează obţinerea
-aprovizionarea la timp cu materiale; fondurilor prin sponsorizare.
Venituri extrabugetare
51
-implicarea personalului didactic şi nedidactic în
obţinerea de fonduri prin sponsorizare;
3. Resurse umane
Grad de acoperire a normelor cu personal calificat
100% 3. Resurse umane
52
premii și mențiuni. Dezinteres pentru activitatea de orientare și
consiliere, datorată în pricipal desfășurării orelor de
Existența unui nucleu de elevi - în special cei din dirigenție în afara programului orar al școlii.
Consiliul elevilor - care propun și desfășoară
activități educative Procent mare de elevi navetişti şi care provin din
familii dezorganizate, familii cu un venit sub nivelul
minim pe economie.
8. Părinţi.
8. Părinţi.
Scăderea numărului familiilor care se implică în
Mai mult de jumătate din familii sunt interesate de problemele şcolii datorită mutării în localităţi rurale,
procesul de învăţământ şi se implică în rezolvarea plecări în străinătate, timpului prelungit de lucru.
diferitelor probleme ale şcolii. Familii cu venituri mici care nu-și pot susține
financiar copiii până la terminarea studiilor liceale.
53
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
Venituri realizate din donaţii şi sponsorizări. Venituri realizate din donaţii şi sponsorizări
-posibilitatea obţinerii de fonduri prin
-lipsa unui cadru legislativ, stimulativ pentru
sponsorizări de la agenţii economici, Consiliul Local agenţii economici referitori la sponsorizare
şi Consiliul Judeţean.
8. Elevi 8.Elevi
Învăţământ obligatoriu de 10 clase Scăderea natalităţii ceea ce duce la scăderea
Legislaţie favorabilă angajării absolvenţilor populaţiei şcolare
Număr mic de elevi din mediul rural care doresc să
Sprijinul acordat de AJOFM prin bursa locurilor de continue formarea profesională prin liceu .
muncă şi programe de consiliere şi orientare în Creşterea numărului de familii cu venituri mici ca
carieră urmare a disponibilizărilor, ceea ce duce la scăderea
numărului de elevi la clasele a XIa şi a XIIa.
Burse sociale în procent de 1.5% din total elevi pe Angajatori care favorizează “munca la negru” -
forme de învăţământ Locuri limitate pentru absolvenţi
Instabilitate economică pe plan local şi regional
9. Părinţi 9. Părinţi
Relansarea economiei locale are ca efect creşterea Creşterea şomajului local
venitului familial Preţul ridicat al manualelor
56
6.3. ANALIZA NEVOILOR EDUCAȚIONALE, ÎN CONTEXTUL POLITIC,
SOCIAL, ECONOMIC ȘI TEHNOLOGIC
ANALIZA PESTE
a. Contextul politic
57
existenţa unor strategii de adaptare a sistemului de învăţământ românesc la
standardele europene şi internaţionale;
cadrul legislativ favorabil atragerii de resurse financiare complementare pentru
dezvoltarea infrastructurii învăţământului ;
sporirea resurselor materiale şi informaţionale la dispoziţia unităţilor de
învăţământ prin proiecte şi programe finanţate de statul român sau de către
organismele europene - programele de dotare a laboratoarelor şi cabinetelor,
dotarea cu echipamente sportive, îmbunătăţirea fondului de carte, SEI (sistem
educaţional informatizat);
finanţarea de către stat a programelor de asistenţă socială pentru elevi –Programul
guvernamental „Euro 200", acordarea burselor pentru elevii capabili de
performanţă;
existenţa proiectelor de pregătire şi perfecţionare a cadrelor didactice şi a
programelor cu finalităţi de educaţie şi formare profesională
cadrul legal favorabil accesului de către unităţile şcolare la fonduri structurale.
stabilitate legislativă;
existenţa actelor normative care favorizează realizarea scopurilor educaţionale.
b. Contextul economic
c.Contextul social
d.Contextul tehnologic
e. Contextul ecologic
59
7. Rezumatul principalelor aspecte care necesită dezvoltare
Liceul Tehnologic „Al. I. Cuza” este situat în judeţul Ialomiţa, regiunea Sud-Muntenia.
Principalele concluzii din analiza ÎPT din regiunea Sud-Muntenia (PRAI), analiza
SWOT, analiza corelării ofertei de formare profesională cu cererea, precum şi acţiunile propuse
pentru realizarea obiectivelor dezvoltării ÎPT la orizontul anului 2021 s-au constituit în mare
parte în priorităţi şi obiective pentru planurile operaţionale ce priveşte: dezvoltarea capacităţii de
management, creşterea adaptabilităţii ofertei educaţionale la cerinţele pieţei muncii, dezvoltarea
parteneriatelor, eficientizarea serviciilor de consiliere şi orientare profesională pentru elevi,
creşterea calităţii procesului educaţional prin dezvoltarea competenţelor cadrelor didactice în
educaţia antreprenorială, utilizarea metodelor moderne de predare – învăţare etc., asigurarea
învăţământului incluziv, modernizarea infrastructurii şi a bazei didactico – materiale.
Una dintre cele mai importante ţinte urmărite de ţara noastră este integrarea deplină în
UE, ţintă care presupune o atentă analiză a rolului şi poziţiei strategice instituţionale, urmărindu-
se aspecte precum:
şanse egale;
corelarea ofertă – nevoi de formare;
orientarea şi informarea în carieră;
reabilitarea infrastructurii;
competenţele profesionale şi resursele umane;
parteneriatele şi promovarea imaginii şcolii.
60
necesitatea atingerii unor obiective în PAS pentru dezvoltarea de competențe
profesionale ale cadrelor didactice, promovarea inter-și transdisciplinarității, utilizarea în mare
măsura a metodelor interactive și softurilor didactice etc.;
reducerea absenteismului și creșterea promovabilității la examenul de bacalaureat;
insuficiența implicare a elevilor în asimilarea propriului proces de învățare, necesitatea
promovării în mai mare măsură a autoevaluării;
trebuie trecut la unificarea sistemului de evaluare pe discipline și ani de studiu,la
aplicarea prevederilor LEN privind evaluarea elevilor.
Problema dezvoltării infrastructurii și eficientizarea utilizării spatiilor școlare rămâne și
in continuare o prioritate,alături de alte priorități identificate pentru perioada următoare și care
necesită obiective și acțiuni prin Planul de Acțiune al Școlii.
9. Ținte strategice
63
10. CONSULTARE, MONITORIZARE, EVALUARE
- scrisori primite de la
parteneri
- situaţia statistciă privind
inserţia absolvenţilor pe piaţa
muncii
- rezultate la concursuri și
examene
- frecvenţa elevilor la
programele de recuperare
- imagini de la activități
65
- directori -august 2017 - liste de inventar
- presa locală
66