Sunteți pe pagina 1din 66

„Școala are rostul să te ridice undeva de unde să-ți fie rușine să mai cobori.

Paul Louis Lampert

Slobozia, jud. Ialomița


Str. Lacului nr.10
Tel/Fax 0243232823
e-mail: gs_cuza_slobozia@ yahoo.com

1
COLECTIVUL DE ELABORARE:

Prof. Mihalache Daniela - director


Prof. Lisofschi Corina - director adjunct
Prof. Mihăescu Mariana
Prof. Bunea Constantin Dorel
Prof. Rotaru Aida
Prof. Dumbravă Adriana
Prof. Gugiu Elena

2
Cuprins

1. Viziune _______________________________________________________________ pag. 4

2. Misiune _______________________________________________________________ pag. 4

3. Profilul actual al școlii ____________________________________________________pag. 5

4. Priorități la nivel național _________________________________________________ pag. 6

5. Priorități și obiective regionale și locale ______________________________________ pag. 6

6. Analiza organizației _____________________________________________________pag. 10

6.1. Analiza mediului extern __________________________________________ pag. 10

6.2. Autoevaluarea _________________________________________________ pag. 18

6.2.1. Analiza cantitativă ______________________________________ pag. 19

6.2.2. Analiza calitativă _______________________________________ pag. 29

6.2.3. Analiza SWOT _________________________________________ pag. 35

6.3. Analiza PEST __________________________________________________ pag.


41

7. Rezumatul principalelor aspecte care necesită dezvoltare _______________________ pag. 42

8. Notă de fundamentare ___________________________________________________ pag. 44

9. Ținte strategice ________________________________________________________ pag. 45

10. Consultare, monitorizare, evaluare ________________________________________ pag. 46

11. Plan operaţional 2013-2014______________________________________________

3
1. VIZIUNE

Școala noastră este o școală a calității și a performanțelor care


formează tineri cetățeni ai lumii, deschiși la nou, toleranți și solidari.

2. MISIUNE

Liceul Tehnologic „Al. I Cuza” Slobozia asigură un învățământ performant


adecvat nevoilor comunității în vederea adaptării socio-economice a tinerilor –
viitori cetățeni activi - pentru o lume în schimbare, dezvoltându-le abilitățile de
comunicare prin aplicarea acestora în contexte noi. Liceul nostru promoveaza
sistemul de valori, potrivit sistemului de competențe cheie European, în vederea
integrării cu succes în viața socială și a inserției optime pe piața muncii europene.
Școala noastră acceptă rolul de inițiator, susținător și catalizator al
comunității, de continuator al tradițiilor locale, de promotor al unui mediu curat
si sănătos.
Colaborăm permanent cu partenerii noștri educaționali asigurând o
instruire la standarde înalte a viitorilor angajați, capabili să ia decizii juste si
prompte și să-și asume răspunderea faptelor lor.

4
3. Profilul actual al şcolii

Înfiinţată în anul 1972 , şcoala a avut de-a lungul timpului statutul de liceu industrial,
grup şcolar, iar în prezent liceu tehnologic. De la înfiinţare şi până în prezent seriile de elevi au
absolvit diferite forme de învăţământ:

- 1972 – 1990 documentele de arhivă arată că şcoala a funcţionat sub denumirea de


Liceul industrial nr.2 având ca forme de învăţământ : Liceu industrial de construcții și
instalații, Şcoală profesională şi Şcoală de maiştri
- 1990 – 1992 sub aceeaşi denumire a şcolii au fost înfiinţate noi forme de învăţământ.
Au fost menţinute cele de Liceu industrial şi Şcoală profesională, însă Şcoala de
maiştri a fost înlocuită cu alte două forme de învăţământ şi anume: Şcoala de ucenici,
respectiv Şcoala postliceală.
- 1992 se schimbă statutul, devenind Grup Şcolar şi până în 2002 sub titulatura Grup
Şcolar „Alexandru Ioan Cuza” funcţionează cu următoarele forme de învăţământ:
Liceu – filieră tehnologică, Liceu – filiera teoretică – profil real, Şcoală profesională,
Şcoală de ucenici, Şcoală postliceală economică de finanțe-bănci, Şcoală de arte şi
meserii
- 2002 – 2012 Se menţine ca Grup Şcolar „Alexandru Ioan Cuza”, dar apar
modificări în structura formelor de învăţământ ca o consecinţă a reformei şi implicit a
cerinţelor zonei privind calificările solicitate pe piaţa muncii: Liceu – filieră
tehnologică, Liceu – filiera teoretică – profil real, Şcoală de arte şi meserii, An de
completare, Școală profesională şi Liceu – filiera tehnologică – rută progresivă
- 2012 - titulatura școlii devine Liceul Tehnologic „Al. I. Cuza”.

În prezent, funcționăm cu următoarele filiere:


 Teoretică: profil real: matematică-informatică, cu intensiv informatică si științele naturii.
 Tehnologică, cu specializările: tehnician in activitati economice, tehnician in activitati 
de comert, tehnician în turism/ cu limba engleză intensiv și tehnician – mecatronist
 Școală profesională de sudori (3 ani).

Prezentul inseamnă absolvenții cu care ne mândrim, absolvenți ai examenelor de


certificare a calificărilor profesionale nivel III și IV, recunoscute la nivel european, dar și
studenți care frecventează diferite forme superioare de învățământ, specializându-se în domenii
diverse.
Ne onorează şi ne obligă în acelaşi timp selectarea, încă din anul 2003, de către M.E.C.T.
a Liceului „Al. I. Cuza” între liceele-pilot, privind implementarea şi utilizarea programului AEL,
clasat astfel în primele 20 de licee din ţară (dintre care doar 4 sunt din afara Bucureştiului). În
realizarea acestui clasament, s-a avut în vedere nu doar baza materială, conformă exigenţelor
actuale, ci şi nivelul de pregătire a elevilor, în domeniul de referinţă.

5
Meritul aparţine atât conducerii, cât şi cadrelor didactice, unele cu mare experienţă, altele
aflate la început de drum, dar cu care se armonizează, din mers, în slujba aceluiaşi ideal
formativ.

4. PRIORITĂŢI LA NIVEL NAŢIONAL

Integrarea României în Uniunea Europeană are efecte semnificative asupra ocupării


forţei de muncă şi implicit, asupra educaţiei şi formării profesionale ca parte a educaţiei. Prin
urmare, în prezent MECTS a lansat, ca urmare a dorinţei de modernizare şi sincronizare a
învăţământului românesc cu cel al celorlalte ţări din UE, un program de reformă a
învăţământului actual care se concretizează în noua lege a învăţământului, Legea Educației
Naționale, Legea nr. 1 / 2011.
Învățământul profesional și tehnic (TVET) trebuie să contribuie prin oferta
educațională și calitatea formării profesionale a absolvenților, la realizarea unei cât mai bune
inserții a acestora pe piața muncii, la dezvoltarea durabilă a comunităților, în condițiile
asigurării coeziunii economice și sociale.
În acest sens, activitățile derulate la nivelul liceului nostru, se înscriu pe linia
priorităților naționale la care trebuie să răspundă ÎPT:

 Învăţarea centrată pe elev


 Parteneriatul cu întreprinderile
 Dezvoltare curriculum
 Formarea continuă a personalului
 Asigurarea calităţii
 Orientare şi consiliere
 Sistemul informaţional
 Modernizarea bazei materiale
 Managementul educaţional
 Şanse egale
 Utilizarea ITC în predare
 Elevii cu nevoi speciale
 Formarea continuă a adulţilor
 Integrarea europeană
 Dezvoltare de materiale pentru formare diferenţiată etc.

5. PRIORITĂŢI ŞI OBIECTIVE REGIONALE ŞI LOCALE

Obiectivul general la nivel regional (PRAI), este:


Creşterea calităţii educaţiei şi a formării prin TVET şi dezvoltarea produselor
educaţionale pentru adulţi, obiectiv care va fi realizat prin următoarele priorităţi:
Obiective specifice:

6
1. Dezvoltarea capacităţii de management în învăţământul profesional şi tehnic
2. Creşterea adaptabilităţii ofertei educaţionale la cerinţele pieţei muncii.
3. Dezvoltarea parteneriatului social (pentru îmbunătăţirea calităţii în TVET)
4. Îmbunătăţirea serviciilor de consiliere şi orientare profesională pentru elevi şi
adulţi
5. Creşterea calităţii procesului educaţional în TVET prin realizarea de proiecte
pentru dezvoltarea profesională a resurselor umane
6. Creşterea accesului la educaţie pentru grupurile vulnerabile şi combaterea
excluziunii sociale.
Dintre concluziile mai importante rezultate din analiza ÎPT la nivel regional menţionăm:

 Din asumarea contribuţiei ÎPT la obiectivul strategic al UE pentru 2010


(Lisabona), se pot menţiona următoarele implicaţii pentru dezvoltarea resurselor umane, prin
concentrarea cooperării europene în domeniul EFP în anii care au mai rămas până în 2020, în
ce priveşte atingerea unor obiective strategice:
- realizarea în practică a învăţării de-a lungul vieţii;
- îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei ofertei de EFP şi a rezultatelor;
- promovarea echităţii şi a cetăţeniei active;
- stimularea inovării şi creativităţii, inclusiv a spiritului antreprenorial, la toate
nivelurile de educaţie şi de formare profesională.

 Din analiza contextului educaţional se desprinde necesitatea creşterii


numărului de absolvenţi ai învăţământului secundar superior.
 Din analiza indicatorilor de intrare rezultă necesitatea creşterii preocupării
pentru diversificarea surselor de finanţare prin atragerea de resurse extrabugetare, prin
desfăşurarea de activităţi de atragere de fonduri la nivel comunitar, prin proiecte de
parteneriat cu agenţii economici şi prin accesarea fondurilor structurale care să contribuie la
creşterea calităţii procesului educaţional. De asemenea organizarea şcolilor trebuie făcută pe
verticală, trebuie să se reducă numărul de clase cu efective mici de elevi prin comasarea
claselor de acelaşi profil / calificare profesională în cadrul aceleiaşi unităţi şcolare sau
comasarea unităţilor şcolare de acelaşi tip din aceeaşi localitate.
Pentru dezvoltarea profesională a personalului didactic trebuie luate măsuri în ceea ce
priveşte actualizarea competenţelor de specialitate cu accent pe noile tehnologii şi
schimbările organizaţionale din mediul economic. De asemenea, trebuie avute în vedere şi
competenţele metodice şi cele aferente noilor calificări cerute pe piaţa muncii.
În ce priveşte resursele materiale şi condiţiile de învăţare, se impune modernizarea
infrastructurii educaţionale şi de formare pentru şcolile identificate ca viabile, elaborarea de
programe de dotare cu echipamente didactice de specialitate.

 Din analiza indicatorilor de proces se poate menţiona necesitatea creşterii


gradului de acoperire şi a calităţii serviciilor de orientare şi consiliere cu privire la numărul
de ore de consiliere / elev, numărul de elevi testaţi aptitudinal şi consiliaţi pentru o decizie
informată în alegerea carierei, respectiv a traseului de pregătire, vizându-se potenţialii
beneficiari de învăţare de toate vârstele şi din toate mediile.
 Din analiza indicatorilor de ieşire se pot menţiona următoarele cerinţe cu
semnificaţie şi pentru unitatea noastră şcolară:
- strategii care să permită optimizarea accesului la educaţie pentru elevii
proveniţi din mediul rural şi pentru cei proveniţi din medii dezavantajate;

7
- dezvoltarea unor instrumente financiare de sprijin care să permită
participarea grupurilor vulnerabile la educaţie şi formare şi diminuarea abandonului şcolar;
- creşterea ratelor de tranziţie la următorul nivel de calificare: - rata de
absolvire în perspectiva 2013 să fie de cel puţin 85% a învăţământului secundar dintre cei în
vârstă de 22 de ani;
- asigurarea accesului la formarea iniţială de nivel cât mai înalt, prin
acordarea unor facilităţi de menţinere în sistemul de formare profesională iniţială a tinerilor
proveniţi din mediul rural sau din grupuri vulnerabile şi flexibilizarea rutelor de reintrare în
sistemul educaţional;
- asigurarea dezvoltării competenţelor cheie ca parte integrantă a tuturor
proceselor de învăţare promovarea instruirii centrate pe elev, extinderea reţelei de servicii
educaţionale pentru adulţi.
 Din analiza indicatorilor de impact şi a ofertei TVET putem menţiona:
- necesitatea adoptării unui sistem unitar de monitorizare a inserţiei
absolvenţilor prin încheierea de protocoale între ISJ-uri şi AJOFM-uri, monitorizarea
administrativă a inserţiei absolvenţilor prin parteneriatul ISJ – AJOFM, realizarea de proiecte
privind inserţia absolvenţilor de către CJRAE de la nivelul judeţelor, compatibilizarea
datelor din şomaj cu noile trasee şi finalităţi ale sistemului de educaţie şi formare
profesională;
- realizarea periodic a unor sondaje în rândul absolvenţilor şi a angajatorilor
care să vizeze inserţia profesională, gradul de utilizare a competenţelor şi alte informaţii utile
privind finalităţile sistemului de educaţie şi formare profesională;
- creşterea numărului şi varietăţii ofertelor de educaţie şi formare, evaluarea
sistematică a planurilor de şcolarizare la nivel local şi regional, din perspectiva relevanţei
pentru cerinţele şi tendinţele de pe piaţa muncii, măsură corelată cu restructurarea reţelei
şcolare.
La baza stabilirii priorităţilor pentru regiunea Sud-Muntenia s-a utilizat rezultatele
analizei SWOT, aspectele mai semnificative pentru unitate noastră şcolară fiind următoarele:
Puncte tari:
● pondere ridicată a numărului de elevi în ÎPT;
● ofertă educaţională adaptată la cerinţele pieţei muncii, prin creşterea numărului de elevi
la profilul servicii,
● dezvoltarea serviciilor de orientare şi consiliere a elevilor;
● implementarea sistemului de asigurare a calităţii;
● îmbunătăţirea parteneriatului cu agenţii economici, prin creşterea numărului acestora
Puncte slabe:
● opţiunile elevilor sunt orientate cu precădere pentru învăţământul liceal şi mai puţin
pentru învăţământul profesional;
● lipsa unei baze de date privind inserţia absolvenţilor;
● lipsa strategiilor de dezvoltare a resurselor umane pe domenii de calificare cerute pe
piaţa muncii la nivelul inspectoratelor şcolare;
● nepotrivire între exigenţele angajatorilor şi competenţele absolvenţilor;
● marketing educaţional ineficient.
8
În PLAI s-a propus ca obiectiv general: Creșterea calității educației și formării continue
prin TVET și dezvoltarea ofertei educaționale pentru adulți, obiectiv care va fi realizat prin
următoarele priorități:
● Dezvoltarea capacității de management în ÎPT;
● Creșterea adaptabilității ofertei educaționale la cerințele pieței muncii;
● Dezvoltarea parteneriatului social și îmbunătățirea serviciilor de consiliere și orientare
profesională;
● Creșterea calității procesului educațional în ÎPT prin realizarea de proiecte pentru
dezvoltarea profesională a resurselor umane;
● Creșterea accesului la educație pentru grupurile vulnerabile și combaterea excluziunii
sociale.

9
6.ANALIZA ORGANIZAȚIEI

I.CONTEXT EUROPEAN ȘI NAȚIONAL


1. Strategia educației și formării profesionale din România pentru perioada 2015-2020
(în continuare Strategia educației si formării profesionale) propune o abordare coerentă a
formării profesionale inițiale și a formării profesionale continue, care să conducă la dezvoltarea
unui sistem de formare profesională accesibil, atractiv, competitiv și relevant pentru cerințele
pieței muncii.
2. Strategia educației si formării profesionale este complementară Strategiei Naționale de
Învățare pe Tot Parcursul Vieţii 2015-2020 și Strategiei privind reducerea părăsirii timpurii a
școlii.
3. Strategia educației și formării profesionale (VET) este armonizată cu Strategia Europa
2020, care promovează creşterea inteligentă, realizabilă prin investiţii majore în educaţie,
cercetare şi inovare sustenabilă, creşterea incluzivă, cu accent pe crearea de locuri de muncă şi
reducerea sărăciei (Comisia Europeană). Cele şapte iniţiative emblematice definite prin strategie
au o puternică conexiune, directă sau indirectă, cu formarea profesională prin:
 Creştere inteligentă
1. Agenda digitală pentru Europa;
2. Uniunea de inovare;
3. Tineretul în mişcare;
 Creştere durabilă
4. Resurse eficiente pentru Europa;
5. Politici industriale pentru era globalizării;
 Creştere incluzivă
6. Agenda pentru noi deprinderi şi ocupaţii;
7. Platforma Europeană împotriva sărăciei.
4. Strategia educației și formării profesionale respectă principiile şi instrumentele europene
pentru cooperare în VET (Educație și formare profesională).
Strategia ET 2020, care definește cadrul pentru cooperarea europeană în domeniul educației și
formării profesionale, stabileşte obiective strategice pentru deceniul 2010-2020, incluzând
formarea profesională iniţială (IVET) şi formarea profesională continuă (CVET), pentru ca
sistemele de formare profesională să devină mai atractive, relevante, orientate către carieră,
inovative, accesibile şi flexibile, adaptate necesităţilor pieţei forţei de muncă, în raport cu situaţia
din anul 2010.
5. Țintele strategice pentru anul 2020, adoptate în cadrul ET 2020 sunt următoarele:
1) Până în 2020, în medie, cel puțin 15 % dintre adulți ar trebui să participe la programele
de învățare de-a lungul vieții1.
2) Până în 2020, procentul persoanelor cu vârsta de 15 ani, cu competențe scăzute de citire,
matematică și științe exacte2, ar trebui să fie mai mic de 15 %.

1
Adică procentul din populația cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani care a participat la programe de educație și formare în cele patru
săptămâni care au precedat ancheta (Eurostat, Studiul privind forța de muncă).
2
Sursă: OCDE/PISA
10
3) Până în 2020, proporția persoanelor de 30-34 de ani, care au absolvit învățământul
terțiar3, ar trebui să fie de cel puțin 40 %.
4) Până în 2020, proporția abandonului școlar timpuriu 4 din sistemele de educație și
formare, ar trebui să se situeze sub 10 %.
5) Până în 2020, cel puțin 95 % dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 4 ani și vârsta pentru
înscrierea obligatorie la școala primară, ar trebui să beneficieze de educație preșcolară.
6) Până în 2020, proporția de absolvenți angajați 5 (cu vârste cuprinse în 20 și 34 de ani),
care au părăsit sistemul de educație și de formare profesională cu cel mult trei ani
înaintea anului de referință, ar trebui să fie de cel puțin 82 % (comparativ cu 76,5 % în
2010)6.
6. Strategia UE 2020 definește următoarele obiective principale pentru deceniul 2010-2020:
 Creşterea ratei de ocupare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani la cel
puțin 75%7
 Alocarea a 3% din PIB pentru cercetare-dezvoltare
 Obiectivul “20/20/20”: reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră sau cu
30%, dacă există condiții favorabile în acest sens, creşterea cu 20% a ponderii energiei
regenerabile în consumul final de energie, creşterea cu 20% a eficienţei energetice,
comparativ cu 1990
 Reducerea ratei abandonului școlar timpuriu8 la maximum 10%9 și creșterea
procentului persoanelor cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani cu studii superioare
la cel puțin 40%10 în 2020;
 Reducerea la nivelul UE-28 a numărului de persoane în risc de sărăcie sau
excluziune socială cu 20 de milioane de persoane pînă anul 2020 comparativ cu
anul 2008. 11.

7. Pentru obiectivele strategice care vizează educația și formarea profesională, derivate din
Strategia ET 2020 și Strategia Europa 2020, evoluția indicatorilor în cazul României şi a Uniunii
Europene (28 de state) este următoarea:

3
Nivelurile ISCED 5 și 6 (EUROSTAT, UOE).
4
Adică procentul din populația cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani care au absolvit doar învățământul secundar inferior sau mai puțin și care
nu mai sunt înscriși într-o instituție de învățământ sau de formare. (Eurostat, Studiul privind forța de muncă).
5
Se referă la absolvenții învățământului secundar superior (ISCED 3), terțiar nonuniversitar(ISCED 4) și absolvenții învățământului terțiar
(ISCED 5-6).
6
Măsurată ca proporția populației angajată cu vârste cuprinse între 20 și 34 de ani, care a absolvit în urmă cu 1, 2 și 3 ani și care nu este înscrisă
în prezent în nicio altă activitate de educație și formare profesională.
7
Față de nivelul de referință de 69% la momentul adoptării Strategiei
8
Prin definiția acceptată de UE încă din 2003 (Reuniunea miniștrilor educației în cadrul Consiliului UE din mai 2003), abandonul școlar
timpuriu se referă la persoanele cu vârstă cuprinsă între 18 și 24 de ani care au absolvit cel mult învățământul secundar inferior și care nu-și
continuă educația sau formarea profesională
9
Față de nivelul de referință de 15% la momentul adoptării Strategiei
10
de nivelul de referință de 31% la momentul adoptării Strategiei
11
Pragul național de sărăcie este stabilit la 60% din venitul median disponibil în fiecare stat membru
11
Medi Țint
România Ținta
a UE- a
Perioada de referinţă UE
Indicatori Unitate 28 RO
2005 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2015 2020 2020
Rata de
părăsire %
19,6 16,6 19,3 18,1 17,8 17,3 18,1 17,3 12 11,3 10
timpurie a (18-24ani)
şcolii12
Ponderea
absolvenților %
11,4 16,8 18,3 20,3 21,7 22,9 25,0 25,6 38,7 26,7 40
de învățământ (30-34 ani)
terțiar13
Procentul
Citire 40,4 37,3 38,7 19,7 15,0
persoanelor cu
vârsta de 15 ani
% Matematic 47,0 40,8 39,9 22,1 15,0
cu competențe ă
(15
scăzute de
ani)
citire,
matematică și Științe 41,4 37,3 38,5 23,5 15,0
științe exacte 14

Participarea
%
adulților în 1,6 1,5 1,2 1,4 1,2 1,8 1,5 1,3 10,7 10 15
(25-64 ani)
LLL15
ISCED 3-
72,0 77,7 71,2 70,8 70,1 67,2 66,2 68,1 76,9 82
Rata de 8
%
ocupare a ISCED 3-
(20-34 62,7 69,1 60,8 58,9 59,3 55,0 57,2 59,8 70,9
absolvenților 4
ani)
(ISCED 3-6)16 ISCED 5-
84,7 85,9 82,4 81,3 79,0 77,1 74,2 77,1 81,9
8
Rata de %
63,6 63,5 64,8 63,8 64,8 64,7 65,7 66,0 70,1 70,0 75
ocupare17 (20-64 ani)
Sursa: Pentru datele Eurostat, baza de date online

8. Analizând evoluția indicatorilor de mai sus, comparativ cu media europeană și țintele asumate
de România pentru 2020, rezultă următoarele constatări:
-Rata părăsirii timpurii a școlii în România (18,1% în 2014, în creştere cu 0,8 puncte
procentuale față de anul precedent şi la 7 puncte procentuala peste media europeană de
11,1%) este una din cele mai ridicate din Europa, cu o evoluţie sinuoasă, fără un progres
semnificativ în direcția țintei naționale, de 11,3%, pentru anul 2020;
-Ponderea absolvenților de învățământ terțiar a înregistrat un progres bun în direcția țintei
naționale, de 26,7% pentru 2020 (creștere de la 16,8% în 2009, la 25% în 2014).Cu toate
acestea, se constată un decalaj semnificativ între valorile indicatorului la nivel naţional şi

12
Sursa: Eurostat (date online, code: t2020_40)
13
Sursa: Eurostat (date online, code:  t2020_41)
14
Sursa: Education and Training Monitor 2014, conform OECD (PISA 2009 și 2012),
15
Sursa: Eurostat (date online, code: trng_lfs_13)
16
Sursa: Eurostat (date online, code: edat_lfse_32)
17
Sursa: Eurostat (date online, code: t2020_10)
12
cele la nivelul UE28 ( media europeană de 37,9% în 2014, ţinta europeană de 40% pentru
2020);
-România continuă să se situeze pe penultimul loc între țările europene participante în
programul PISA18. În ciuda unui progres bun înregistrat față de testarea anterioară (PISA
2009), rezultatele tinerilor români, în vârstă de 15 ani, participanți la testele PISA din
anul 2012, indică un procent foarte ridicat al celor cu competențe scăzute de citire
(37,3%), matematică (40,8%) și științe exacte (37,3%), în condițiile în care media
europeană, în același an, a fost de 17,8% la citire, 22,1% la matematică și 16,6% la
științe, iar ținta (ET 2020) propusă la nivel european pentru anul 2020 este de 15%;
-În contextul crizei economice și financiare, rata de ocupare a absolvenților cu vârsta
cuprinsă între 20 și 34 de ani, la cel mult 3 ani de la absolvire, a cunoscut o evoluție
descrescătoare după anul 2009. În cazul absolvenților de învățământ secundar superior
(ISCED 3-4), rata de ocupare în 2014 a fost de 57,2%, faţă de 69,1% în 2009. Cu o rată a
ocupării absolvenților de 66,2% în anul 2014, pe ansamblul nivelurilor de educație
ISCED 3-8, România se plasează sub media europeană, de 76,2% şi departe de ținta de
82%, propusă la nivel european pentru anul 2020;
-În ansamblul populației active, cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani, rata de ocupare în
România a fost, în 2014, de 65,7% (față de media europeană de 69,2%), fără progrese
semnificative în perioada analizată, în raport cu ținta de 70%, asumată la nivel național
pentru anul 2020;
- Rata de participare a adulților în programe de formare pe parcursul întregii vieți (IPV) a
fost, în 2014, de 1,5 %, mult sub valoarea europeană de 10,5% și ținta de 12% propusă de
România pentru 2020.

9. Importanța formării profesionale inițiale (IVET) pentru piața muncii din România reiese din
ponderea relativ bună a tinerilor înscriși în învățământul profesional și tehnic în totalul elevilor
înscriși în învățămîntul secundar superior, ISCED 3 – în 2012, 61,9% în România, față de media
UE-28 de 50,4%19. Datele statistice evidențiază ponderea mică a investițiilor realizate de
întreprinderile din România pentru formarea profesională continuă din totalul costurilor cu forța
de muncă, constatându-se absența activităților de formare sponsorizate de firme pentru 41%
dintre angajații cu vârsta peste 40 de ani și cu un nivel redus de competențe, această rată
crescând la 50% pentru persoanele cu vârsta între 18 și 24 de ani și cu un nivel redus de educație
și competențe20.
Cercetarea desfășurată prin metoda foresight-ului21 în rândul patronilor și managerilor
din România a relevat faptul că, în anul 2013, toţi angajatorii au considerat formarea
profesională a angajaţilor ca fiind importantă şi cu beneficii, în principal, în ce priveşte creşterea
productivităţii muncii, adaptarea produselor/serviciilor la cerinţele pieţei şi motivarea angajaţilor
la locul de muncă. Totodată, patronii/managerii reclamă lipsa fondurilor proprii pentru a derula
cursuri de formare profesională, lipsa de informare sau dificultatea procesului de accesare a
fondurilor destinate unor astfel de activităţi, precum şi costurile implicate de încetarea totală sau
parţială a activităţii angajaţilor. În plus, în domeniul agriculturii există o reticenţă a angajaţilor
de a participa la astfel de cursuri, în domeniile industrie şi construcţii o teamă că angajaţii îşi vor
căuta un alt loc de muncă mai bun, iar în servicii se înregistrează o creștere a aşteptărilor
18
(OECD) Programme for International Student Assessment
19
Date actualizate pentru anul 2012, conf. Eurostat (date online, code: educ_ipart_s)
20
Participarea la formarea continuă a angajaților aflați în situație de risc pe piața muncii (Achimescu, Balica et al.,
2010).
21
Studiul ” Propuneri de măsuri și modele de încurajare a formării profesionale continue și efecte așteptate - pe
baza unui exercițiu de foresight cu patroni și manageri” Autori: NOVEL RESEARCHși INCSMPS –elaborat in cadrul
proiectul de cercetare-dezvoltare nr. 3/21.11.2013 ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională
continuă la nivel de firmă” încheiat cu Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice
13
salariale. Majoritatea firmelor investigate au declarat că au un plan de formare profesională a
cărui realizare, în cele mai multe cazuri (aproximativ 60%), intră în responsabilitatea
managerilor. În circa două treimi dintre cazuri, planul de formare profesională este
discutat/negociat cu sindicatele/reprezentanţii salariaţilor, iar 66% dintre firme au declarat că și-
au îndeplinit în mare măsură obiectivele aferente planului pentru anul 2013.

Studiul22 privind evoluția formării profesionale continue în România în perspectiva


țintelor asumate în domeniu și identificarea ariilor deficitare evidențiază faptul că ”În 2010, 45%
dintre întreprinderile mari din România evaluează necesitățile viitoare de formare în mod regulat
ca parte a programului general de dezvoltare a întreprinderii, în timp ce doar 14% dintre cele
mici și 22% dintre firmele mijlocii au preocupări similare.”
În urma unor programe comprehensive de reformă, care au vizat întregul sistem, dar şi
componentele specifice, ÎPT a înregistrat o serie de progrese, care constituie repere pentru
dezvoltarea prezentei strategii. În acest sens, Raportul naţional asupra implementării Cadrului
strategic pentru cooperare europeană în domeniul educaţiei şi formării profesionale ET 2020,
elaborat de către Institutul de Știinţe ale Educaţiei (Bucureşti, iunie 2014), menţionează
următoarele:
Înființarea învățământului profesional, rută de formare profesională inițială, în
care stabilirea cifrei de şcolarizare se realizează pe baza cererii angajatorilor. Existența
contractului de pregătire practică pentru fiecare elev este o condiție prealabilă pentru aprobarea
ofertei școlare. Începând cu anul școlar 2014 - 2015 a fost introdus învăţământul
profesional cu durata de 3 ani, după finalizarea clasei a 8-a, reglementat prin Ordinul
Ministrului Educației Naționale nr. 3136/2013; acesta include o componentă semnificativă de
pregătire practică, realizată în atelierele şcolii şi la agentul economic (în primul an, această
componentă reprezintă aproximativ 20% din timpul total alocat programului, în al doilea an
aproximativ 60% din timp este alocat pregătirii practice, iar în anul al treilea, aproximativ 72%
din timp este alocat pregătirii practice; pe parcursul celor trei ani sunt organizate stagii comasate
de practică cu o durată totală de 24 săptămâni - 5 săptămâni în primul an, 9 săptămâni în anul al
doilea şi 10 săptămâni în cel de-al treilea an).
Dezvoltarea calificărilor profesionale care sunt oferite prin formarea profesională iniţială,
pe baza standardelor de pregătire profesională (SPP); acestea sunt elaborate pornind de la
standardele ocupaţionale şi descriu rezultatele învăţării (cunoştinţe, abilităţi, atitudini) grupate în
unităţi de rezultate ale învăţării, corelate cu descriptorii de nivel din Cadrul naţional al
calificărilor; o astfel de abordare constituie premisa pentru implementarea în România a
Sistemului european de credite pentru educaţie şi formare (ECVET) și asigurarea transparenţei
formării şi certificării la nivel european. Noile standarde de pregătitre profesională, de la nivelele
3 SI 4 CNC, care vor fi aplicate în sistem au fost elaborate prin proiectul POSDRU implementat
de CNDIPT „Curriculum Revizuit în Învăţământul Profesional şi Tehnic - CRIPT”;
Oferta de calificări profesionale ce pot fi dobândite prin învăţământul profesional şi
tehnic este stabilită pe termen mediu și lung și ajustată anual pe baza unui model de
planificare strategică a ofertei de formare profesională prin IPT, în scopul asigurării
relevanței ofertei în raport cu nevoile previzionate ale pieţei muncii; modelul a fost proiectat de
CNDIPT, cu sprijinul mai multor instituţii şi experţi cu atribuţii în dezvoltarea resurselor umane
și implementat începând din anul 2004.
22
Studiu elaborat in ianuarie 2014 de Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în Domeniul Muncii şi Protecţiei
Sociale INCSMPS in cadrul proiectul de cercetare-dezvoltare nr. 3/21.11.2013 ”Modele de încurajare a investiţiei
în formarea profesională continuă la nivel de firmă” încheiat cu Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi
Persoanelor Vârstnice

14
În perioada 2004 – 2013 au fost realizate actualizări ale instrumentelor utilizate
pentru implementarea acestui model. Modelul se bazează pe descentralizarea deciziei şi
distribuirea acesteia pe mai multe niveluri decizionale, respectiv naţional, regional, judeţean şi
local. De asemenea, planificarea strategică este un exerciţiu participativ bazat pe acţiunea
colectivă a partenerilor economici şi sociali multipli, care reprezintă interesele angajatorilor,
asociaţiilor profesionale, angajaţilor/ sindicatelor, administraţiei publice, ale organizaţiilor
guvernamentale relevante, precum şi ale altor organizaţii ale societăţii civile. Partenerii sociali,
mai sus menţionaţi, sunt reuniţi în structurile manageriale participative organizate la nivel
regional – Consorţiile regionale şi judeţean – Comitetele Locale de Dezvoltare a Parteneriatului
Social (CLDPS). Consorţiile regionale şi Comitetele Locale de Dezvoltare a Parteneriatului
Social au fost reorganizate prin Ordinul Ministrului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice nr.
4456/08.07.2015, privind Cadrul general de organizare şi funcţionare a structurilor parteneriale
consultative pentru învăţământul profesional şi tehnic. În acest fel este urmărită asumarea
deciziilor şi respectarea interesului comun al tuturor celor implicaţi. Modelul combină fluxul
decizional de sus în jos cu cel de jos în sus. Decizia de planificare aparţine nivelului judeţean,
care se informează din rezultatele documentării şi monitorizării de la nivel regional şi este
fundamentată, atât pe baza specificităţii pieţei forţei de muncă, cât şi pe capacitatea de răspuns
instituţional a unităţilor de învăţământ.

Strategia educației și formării profesionale pentru perioada 2015 - 2020 stabileşte patru
obiective strategice, realizate fiecare printr-un set de direcţii de acţiune, astfel:

Obiectivul strategic 1: Îmbunătăţirea relevanţei sistemelor de FP pentru piaţa muncii


Acest obiectiv contribuie la dezvoltarea economică locală, regională şi naţională, luându-se în
considerare disparităţile teritoriale existente în termeni de posibilități economice, acces şi
participare la FPA.
Pentru îndeplinirea acestui obiectiv strategic, sunt prevăzute următoarele direcţii de acţiune:
1. Actualizarea instrumentelor de descriere a ocupaţiilor şi calificărilor, a
curriculumului şi a auxiliarelor curriculare, pe nivelurile de calificare stabilite prin
CNC, pentru o mai bună articulare între subsisteme, pentru facilitarea mobilităţii
în educaţie şi formare profesională și pentru creşterea relevanţei pentru piaţa
muncii
2. Dezvoltarea mecanismelor pentru anticiparea competenţelor solicitate pe piaţa
muncii, definirea profilurilor profesionale, în scopul dezvoltării/ revizuirii
calificărilor în concordanţă cu abilităţile şi cunoştinţele relevante pentru nevoile
pieţei forţei de muncă şi adaptarea programelor de învăţământ la nevoile şi
tendinţele pieţei muncii
3. Monitorizarea inserţiei profesionale a absolvenţilor programelor de formare
4. Îmbunătăţirea învăţării la locul de muncă în formarea profesională
5. Îmbunătăţirea mecanismelor de finanţare publică şi privată a formării profesionale
6. Creşterea implicării partenerilor sociali în dezvoltarea sistemului de formare
profesională

Obiectivul strategic 2: Creşterea participării şi facilitarea accesului la programele de


formare profesională
Acest obiectiv defineşte modul în care sistemul de formare profesională se adresează
beneficiarilor direcţi, fie prin formare iniţială, fie prin formare continuă, prin răspunsuri adecvate
la nevoile persoanelor, angajatorilor şi comunităţilor, în materie de formare profesională de
calitate pentru piaţa muncii. Prin direcţiile de acţiune aferente acestui obiectiv strategic, este
vizată o contribuţie semnificativă la realizarea obiectivului major al Strategiei EU 2020 şi anume
creşterea ratei de ocupare, cu ţinta de 75%.

15
Pentru îndeplinirea acestui obiectiv strategic, sunt prevăzute următoarele direcţii de acţiune:
7. Dezvoltarea marketingului programelor de formare profesională și al rezultatelor
învăţării dobândite în context nonformal şi informal;
8. Îmbunătăţirea orientării profesionale şi a consilierii în carieră;
9. Consolidarea şi flexibilizarea mecanismelor de recunoaştere şi validare a
rezultatelor învăţării dobândite în context nonformal şi informal;
10. Facilitarea accesului la programele de formare profesională din sistemul de
învățământ pentru tineri, cu accent pe cei din mediul rural şi din medii
defavorizate, precum şi populaţia roma.

Obiectivul strategic 3: Îmbunătăţirea calităţii formării profesionale


Obiectivul susține cerinţele de asigurare a calităţii pentru întregul sistem de formare
profesională, esenţiale pentru o contribuţie recunoscută la creşterea competitivităţii economiei
naţionale şi europene prin procese, sisteme şi mecanisme de înaltă calitate, armonizate cu
sistemele europene de calitate.
Pentru îndeplinirea acestui obiectiv strategic, sunt prevăzute următoarele direcţii de acţiune:
11. Dezvoltarea unui cadru naţional de asigurare a calităţii EFP la nivel de sistem
12. Asigurarea calității certificării rezultatelor învățării;
13. Îmbunătăţirea competenţelor persoanelor cu atribuţii în furnizarea programelor de
formare profesională din FPI şi FPC și în evaluarea rezultatelor învăţării dobândite
în context formal, nonformal și informal;
14. Îmbunătăţirea infrastructurii formării profesionale iniţiale şi continue;
15. Promovarea excelenţei în EFP.

Obiectivul strategic 4: Dezvoltarea inovării şi cooperării naţionale şi internaţionale în


domeniul formării profesionale
Pentru ca realizarea acțiunilor să fie eficientă şi relevantă, este necesară cooperarea pentru
valorizarea creativităţii şi inovării, în cadrul unor parteneriate funcţionale la toate nivelurile.
Pentru îndeplinirea acestui obiectiv strategic, sunt prevăzute următoarele direcţii de acţiune:
16. Dezvoltarea componentelor privind inovarea, creativitatea şi spiritului
antreprenorial din cadrul programelor de formare profesională;
17. Îmbunătăţirea capacităţii instituţionale a furnizorilor de formare profesională
iniţială şi continuă şi a comitetelor sectoriale de a accesa fonduri europene;
18. Dezvoltarea mobilităţii internaţionale în formarea profesională;
19. Extinderea învăţării mutuale şi a schimbului de bune practici, în vederea asigurării
premizelor pentru participarea la o piaţă a muncii europene incluzive.

Complementaritatea cu alte documente strategice în domeniu:


Din perspectiva Obiectivului strategic 1: Îmbunătăţirea relevanţei sistemelor de FP pentru piaţa
muncii, următoarele măsuri sunt cuprinse în Strategia Națională de Învăţare pe Tot Parcursul
Vieţii 2015-2020:
- privind dezvoltarea standardelor ocupaționale: ”Măsura 11.4 Corelarea Clasificării Ocupaţiilor
din România cu noul Cadru Naţional al Calificărilor (revizuirea a 2000-3000 de standarde)”. În
Strategie se va dezvolta acțiunea ”1.4 Elaborarea/ actualizarea curricula, din perspectiva
relevanţei acestora pentru piaţa muncii, preponderent pentru economia verde şi dezvoltarea
sectoarelor prioritare la nivel naţional”; această acțiune va fi implemnentată în concordanță cu
standardele ocupaționale revizuite;
- privind asigurarea calității FPC: ”Măsura 10.3 Crearea unui mecanism de asigurare a
calităţii”. În Strategia educației și formării profesionale se vor dezvolta acțiuni
complementare mecanismului de asigurare a calităţii în FPC, respectiv acțiuni de

16
asigurare a calității învățării la locul de muncă în sistemul de învățământ (stagii de
practică) – acțiunile 4.1-4.5.

Din perspectiva Obiectivului strategic 2: Creşterea participării şi facilitarea accesului la


programele de formare profesională, următoarele măsuri sunt cuprinse în Strategia Națională
pentru ocuparea forței de muncă:
- privind ucenicia;
- privind programele de formare dedicate NEETs;
- privind creşterea participării tinerilor și adulţilor la FPC cu accent pe NEETs (tineri
cu vârsta cuprinsă între 15-24 de ani care nu sunt nici angajați, nici nu urmează un
program de educație și/ sau formare profesională), pe persoane confruntate cu
perioade de tranziţie pe piaţa forţei de muncă (precum şi lucrători cu risc de şomaj şi
şomeri), pe grupurile dezavantajate şi pentru persoane cu vârsta de peste 50 ani.

Din perspectiva Obiectivului strategic 2: Creşterea participării şi facilitarea accesului la


programele de formare profesională, următoarele măsuri sunt cuprinse în Strategia Națională
de Învăţare pe Tot Parcursul Vieţii 2015-2020:
- Privind dezvoltarea capacității instituționale a Centrelor de evaluare competențelor
profesionale: ”Măsura 1.1. Sprijinirea unui număr estimativ de 210 Centre de
evaluare și furnizarea de asistenţă tehnică ANC pentru extinderea mecanismului de
recunoaştere, validare şi certificare a învăţării anterioare (3 etape: proiectare, testare
şi implementare)”. În Strategie se vor dezvolta acțiunile: 9.1. Revizuirea
Metodologiei de recunoaştere a rezultatelor învăţării dobândite în context nonformal
şi informal; 9.2. Dezvoltarea mecanismelor de asigurare a calităţii sistemului de
recunoaştere şi validare a rezultatelor învăţării dobândite în context nonformal şi
informal; 9.3. Formarea personalului cu atribuţii în domeniul recunoaşterii şi validării
rezultatelor învăţării dobândite în context nonformal şi informal.

6.1. Analiza mediului extern


Analiza informaţiilor din PRAI şi din alte surse privind regiunea Sud-Muntenia conduc la
câteva aspecte mai relevante cu impact asupra ÎPT:

 populaţia totală a regiunii este în scădere datorită migraţiei şi sporului natural tot mai
mic;
 regiunea se
caracterizează
prin migraţie
externă în
creştere;
 piaţa forţei de
muncă se
caracterizează
prin:
 tendinţă
accentuată de
îmbătrânire
demografică;

17
 creşterea numărului de şomeri cu nivel scăzut de studii;
 comerţul va păstra pe termen mediu şi lung locul în economia regională iar
turismul va cunoaşte o dezvoltare continuă;
 evoluţiile ultimului deceniu arată că urmează o scădere a populaţiei de vârstă
şcolară şi o creştere a populaţiei de peste 65 de ani.
În ce priveşte analiza realizată în PRAI/PLAI se pot menţiona şi alte aspecte mai
semnificative pentru regiunea Sud-Muntenia respectiv județul Ialomița:

Proiectia populatiei din grupa de varsta 0-14 ani la


DEMOGRAFIA 140,0 judetean - Regiunea SUD MUNTENIA
La 1 ianuarie 2017, județul Iaomiţa 120,0
număra 290698 locuitori. Cea mai mare 100,0
parte a populației regiunii (60,4%) este 80,0
localizată în județele din nord (Prahova, 60,0
Argeș, Dâmbovița). 40,0
Județele cu cele mai mari reduceri de 20,0
populație sunt județele Prahova (- 67059 0,0
persoane), Teleorman (-55902 persoane) și Argeş Călăraşi Dâmboviţa Giurgiu Ialomiţa Prahova Teleorman

Argeș (-40194 persoane). 2003 2025

Populația totală
Populația stabilă la 1 ianuarie 2017
Total
Total Masculin Masculin % Total Feminin Feminin %
(nr. persoane)
România 19638309 9579173 48,77 10059136 51,22
Regiunea Sud
3002238 1472172 49,03 1530066 50,96
Muntenia
Sursa: INS 2017

Dinamica generală
Ani
Macroregiuni, Anul Anul Anul Anul Anul Anul
regiuni de 2012 2013 2014 2015 2016 2017
dezvoltare si
Numar Numar Numar Numar Numar Numar
judete
persoane persoane persoane persoane persoane persoane
Regiunea Sud -
3128799 3108150 3085095 3059721 3031814 3002238
Muntenia
Ialomiţa 299880 298203 296162 294583 292565 290698
Sursa: INS 2017
Datele statistice furnizate de INS 2017, evidențiază o scădere a populației județului în
perioada 2012 – 2017, atât în Regiunea Sud – Muntenia, cât și în județul Ialomiţa.
Structura pe vârste a populației poartã amprenta specificã unui proces de îmbătrânire
demografică, marcat, în principal, de scăderea natalității, care a determinat reducerea absolută şi
relativă a populației tinere (0-14 ani), şi de creşterea ponderii populației vârstnice (de 60 ani şi
18
peste). Județul Ialomiţa are cele mai mici ponderi pentru grupa de vârstă de peste 65 ani
(16,34%), având însă cea mai mare pondere (prin numărul şi ponderea populației) din grupele de
vârstă din intervalul 30 - 64 ani (48,35 %) – vezi tabelul 2.1.5. La nivelul anului 2016 cea mai
mică pondere o au grupele de vârstă între 15-19 ani (5,77%), 20 – 24 ani (5,92 %), 25-29 ani
(7,56 %), respectiv 0-14 ani (16,06 %) grupe care influențează IPT.

Structura pe grupe de vârstă la nivel de Regiune

Regiunea SUD - MUNTENIA

Vârsta Populația
0- 4 ani 4,40%
5- 9 ani 5,08%
10-14 ani 5,34%
15-19 ani 5,54%
20-24 ani 5,30%
25-29 ani 5,68%
30-64 ani 48,94%
peste 65 ani 19,68%
Sursa: 2017 INS

Sursa: INS 2017

19
Structura pe grupe de vârstă la nivelul Judeţului
Județul Ialomiţa
Vârsta Populația
0-14 ani 16,06%
15-19 ani 5,77%
20-24 ani 5,92%
25-29 ani 7,56%
30-64 ani 48,35%
peste 65 ani 16,34%
Sursa: 2016 INS

Sursa: INS 2016


Din totalul populaţiei stabile de 10 ani şi peste, 44,2% au nivel scăzut de educaţie
(primar, gimnazial sau fără şcoală absolvită), 41,4% nivel mediu (posticeal, liceal, profesional
sau tehnic de maiştri) şi 14,4% nivel superior. La 20 octombrie 2011 erau 245,4 mii persoane
analfabete. Numărul persoanelor analfabete s-a redus la jumătate faţă de cel înregistrat la
recensământul din anul 2002.
În perioada dintre ultimele 2 recensăminte se poate constata o creştere a nivelului de
instruire a populaţiei stabile. Astfel, ponderea persoanelor în vârstă de 10 ani şi peste cu nivel de
instruire superior (exclusiv masterat sau doctorat) a crescut de la 7,1% la 12,6%, a celor care au
absolvit liceul a crescut de la 21,4% la 24,4%, concomitent cu scăderea ponderii persoanelor
care au absolvit nivel primar (de la 20,1% la 14,2%). Persoanele fără şcoală absolvită reprezintă
3,0% din populaţia stabilă de 10 ani şi peste, în timp ce în anul 2002 acestea deţineau o pondere
de 5,6%.

20
Femeile deţin cu o frecvenţă mai ridicată o diplomă de studii superioare decât în urmă cu
10 ani (ponderea femeilor cu studii superioare a fost în 2011 de două ori mai mare decât cea
înregistrată la recensământul din 2002). Un sfert dintre bărbaţi au absolvit studii liceale sau
gimnaziale.
Față de anul 2002, se constata o crestere exponentiala a ponderii absolventilor de
invatamant superior, de la 6.97% la 14,02%, dar si a celor de invatamant liceal, de la 23,88% la
27,14%.
Studiile superioare se întâlnesc mai frecvent între persoanele din mediul urban (22,4%
din populaţia stabilă de 10 ani şi peste care trăieşte în municipii şi oraşe deţine o diplomă de
studii superioare, faţă de 4,7% dintre locuitorii comunelor). În schimb, în mediul rural sunt mai
frecvente persoanele cu nivel gimnazial de instruire (36,6% faţă de 19,0% în mediul urban) şi cu
studii primare (20,9% faţă de 8,5%).
Proiectarea populației oferă informații utile asupra evoluției numărului şi structurii
populației pe grupe de vârstă. Din punct de vedere demografic, principalii factori care
acționează asupra mărimii şi structurii populației sunt: fertilitatea, mortalitatea şi migrația.
Datele extrase din prognoza demografică realizată de Institutul Național de Statistică
pentru perioada 2003-2025 indică (într-o variantă medie) o reducere a populației județului
Ialomiţa față de 2005 cu 82,6 mii locuitori până în 2025 (- 12,8%).
Pe grupe mari de vârstă, față de 2008, cele mai accentuate scăderi se proiectează în
grupele 15-19 ani, cu 33,4 % (-33,2 mii pers.), 20-24 ani, cu (-47,29%) și 25-29 ani cu
(47,70%) până în 2025. Grupa de vârstă 10-14 ani o scădere cu (-13,92%) față de anul 2008. În
schimb, a crescut, față de anul 2008 numărul persoanelor în vârstă (peste 65 ani) cu 13,81%.
Proiecția evoluției populației de vârstă şcolară şi preşcolară, în perioada 2003-2025.
Conform studiului realizat pe baza prognozei INS, până în 2017 se estimează reduceri
semnificative la nivel județean ale populației de vârstă şcolară şi preşcolară (3-24 ani), în
toate grupele de vârstă analizate.
Efectele acestor evoluții vor afecta direct populația şcolară şi structura populației în
vârstă de muncă (mai puțini tineri vor intra pe piața muncii), cu impact potențial asupra
dezvoltării economico-sociale a județului.
Între cele două recensăminte - 2002 şi 2011 - populaţia stabilă a României a scăzut cu
1,6 milioane locuitori. Dimensiunea neaşteptată a scăderii şi, mai ales, contribuţia pe care a
avut-o migraţia externă - românii aflaţi în străinătate şi care nu au fost înregistraţi la recensământ
- a scos în evidenţă un declin demografic bine instalat. Declinul demografic capătă astfel
dimensiuni noi, amplificând deteriorarea în special din perspectiva structurii pe vârste a
populaţiei.
Proiectarea demografică îşi propune, ca, pe baza analizei fertilităţii, mortalităţii şi
migraţiei externe (persoanele care și-au schimbat domiciliul în altă țară) să se anticipeze evoluţia
probabilă a populaţiei ţării până în anul 2060.
În toate variantele de proiectare, atât în variantele cu migraţie externă cât şi în variantele
fără migraţie externă, populaţia ţării se va reduce cu valori între 5,9 milioane persoane şi 8
milioane persoane.

21
În perioada 2011-2060, populaţia de vârstă corespunzătoare învăţământului obligatoriu
(7-14 ani) se va reduce cu peste 850 mii persoane (-49,4%), ajungând în varianta cu migraţie la
873 mii persoane iar în varianta fără migraţie la 924 mii persoane. Aceeaşi tendinţă este
anticipată şi pentru populaţia de 15-24 ani, care poate continua procesul de învăţământ în licee,
şcoli profesionale, colegii şi universităţi. Numărul tinerilor în vârstă de 15-24 ani va fi de 2,2
milioane persoane în 2030 (în ambele variante) şi 1,4 milioane persoane în 2060.
Referitor la nivelul de trai se constată la nivelul Regiunii Sud-Muntenia:
O creștere a Ratei de deprivare materială severă de la 26.5% (în anul 2014) la 26.8%
(în anul 2015) . Rata deprivarii materiale severe reprezinta ponderea in total populatie a
persoanelor in stare de deprivare materiala severa, adica a persoanelor in varsta de 18 ani si peste
care, datorita lipsei resurselor financiare, nu isi pot permite cel putin patru dintre urmatoarele
situatii:
- achitarea la timp, fara restante, a unor utilitati si a altor obligatii curente;
- plata unei vacante de o saptamana pe an, departe de casa;
- consumul de carne, pui, peste (sau alt echivalent de proteina) cel putin o data la doua
zile;
- posibilitatea de a face fata, cu resursele proprii, unor cheltuieli neprevazute (echivalente
cu 1/12 din valoarea pragului national de saracie):
- detinerea unui telefon fix sau mobil;
- detinerea unui televizor color;
- detinerea unei masini de spalat;
- detinerea unui autoturism personal;
- asigurarea platii unei incalziri adecvate a locuintei.
 Riscul de sărăcie sau excluziune social AROPE. La nivelul Regiunii Sud-Muntenia a
crescut din 2014 în 2015, de la 40,2% la 43,5%. AROPE este un indicator compozit
adoptat la nivelul Uniunii Europene in cadrul Programului Europa 2020, de promovare a
incluziunii sociale si reducere a saraciei, reprezentand ponderea in total populatie a
persoanelor aflate in risc de saracie sau excluziune sociala. Persoanele care fac obiectul
indicatorului AROPE sunt cele aflate in cel putin una din urmatoarele situatii:
- au venituri disponibile inferioare pragului de saracie;
- sunt in stare de deprivare materiala severa;
- traiesc intr-o gospodarie cu intensitate foarte redusa a muncii
 Rata saraciei relative se defineste ca fiind ponderea persoanelor sarace (dupa metoda
relativa de estimare) in totalul populatiei. Se considera sarace persoanele din gospodariile
care au un venit disponibil pe adult-echivalent (inclusiv sau exclusiv contravaloarea
consumului din resurse proprii) mai mic decat nivelul pragului de saracie. In mod curent,
22
acest indicator se determina pentru pragul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe
adult-echivalent. Indicatorul este intalnit uneori sub denumirea de 'rata riscului de
saracie'. În Regiunea Sud – Muntenia a crescut din 2014 în 2015 de la 25,5% la
30,6%.

PROFILUL ECONOMIC ŞI PIAŢA MUNCII.

La nivelul regiunii Sud-Muntenia, Investițiile brute realizate până la sfârşitul anului 2015
au fost de 10322 milioane lei, față de 10723 milioane lei în 2014, înregistrând o scădere de
3.73%. Majoritatea investițiilor au fost în scădere, doar 4 domenii înregistrând creşteri :
distributia apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare, informatii si
comunicații, învăţământ, sănătate şi
Tabel
asistenţă socială
La nivelul județului, cele mai Ramurile industriei Ialomiţa
mari investiții brute s-au înregistrat în
industria prelucrătoare, urmată de
firmele din sectorul energiei electrice și Industria extractivă
termice, gaze și apă și apoi de cele din Energie electrică şi termică, gaze şi apă x
transport, depozitare şi comunicații.
Indicele de specializare Industria prelucrătoare:
economică arată gradul de specializare - industria chimica x
al judeţului într-un anumit sector
economic, mai precis, măsoară raportul - industria alimentară şi băuturi x
dintre ponderea sectorului la nivel
judeţului şi cea la nivel naţional, pondere - textile şi produse textile x
măsurată în termenii populaţiei ocupate.
Judeţul Ialomiţa se caracterizează printr- - confecţii din textile, blănuri şi piele x
un indice mediu de specializare - pielărie şi încălţăminte x
industrială (0,80) comparativ cu
Prahova, Argeş, Dâmboviţa care au - prelucrarea lemnului x
indici supraunitari.
Industria prelucrătoare deţine - mobilier x
ponderea predominantă (peste 95%) în
producţia industrială a judeţului cu activităţi preponderente în industria alimentară, industria
chimică, industria textilă, etc. Conform analizei din Planul de Dezvoltare Regională (PDR)
2007-2013, o caracteristică deosebită a economiei regiunii şi judeţului este că aici sunt
reprezentate aproape toate ramurile industriei (v Tabel)
De interes pentru oferta TVET din regiune şi judeţ este şi dezvoltarea viitoare a unor
parcuri industriale, prevăzută în toate judeţele regiunii.
Parcurile industriale reprezintă una dintre politicile aducătoare de profit ce are efecte
pozitive în plan regional, inclusiv prin asigurarea de locuri de muncă personalului disponibilizat
din diverse sectoare de activitate, precum şi tinerilor rezidenţi în aceste zone.
Parcurile industriale existente la nivelul judeţului au următoarele locaţii: Parcul
Industrial Slobozia, jud. Ialomiţa (20 ha);
În perioada 2005-2017, în Judeţul Ialomiţa atât Produsul Intern Brut total cât şi Produsul
Intern Brut pe locuitor, au crescut de la un an la altul în perioada analizată, urmând tendinţa de
pe plan regional si naţional. În ciuda acestor tendinţe care evidenţiază un nivel ridicat de
dezvoltare economică, PIB-ul pe locuitor reprezintă doar 35,5 % din media Uniunii Europene.
Industria, alături de comerţ, transporturi şi agricultură sunt sectoarele care au ponderea
cea mai ridicată în formarea VAB. Domeniile care vor lua avânt în perioada imediat următoare

23
sunt: construcţiile, tranzacţiile financiare, turismul şi agricultura. Recomandăm o creştere a
nivelului de şcolarizare pe aceste domenii.
Se recomandă şcolarizarea pentru domeniile de calificare din industrie, în special la
nivelurile 3. Creşterea producţiei industriale, în special în ramurile industriei prelucrătoare, în
condiţiile în care şi productivitatea va continua să crească, atrage de asemenea nevoia de
calificări noi, dar şi de competenţe ridicate pentru utilizarea noilor tehnologii.
Aderarea României la Uniunea Europeana determină creşterea ponderii persoanelor
calificate la nivelul 3 de pregătire în domenii ca: electronică, automatizări, informatică,
prelucrări neconvenţionale.
Construcţiile vor necesita forţă de muncă calificată în toate domeniile legate direct sau
indirect de construcţii. Creşterea producţiei în domeniul construcţiilor necesită creşterea
nivelului de competenţe, nivel 3 de calificare, astfel încât să se asigure utilizarea materialelor şi
tehnologiilor neconvenţionale precum şi a echipamentelor performante.
Creşterea producţiei agricole în medie cu 3,5%, ca urmare a sporirii randamentelor,
reclamă o redimensionare a nivelului de pregătire a forţei de muncă în acest domeniu (creşterea
ponderii nivelului 4 de pregătire ).
Sporirea randamentului se va realiza prin introducere de echipamente performante,
utilizarea automatizărilor, extinderea şi modernizarea sistemelor de irigaţii – ceea ce necesită un
nivel ridicat de competenţe. Având în vedere tradiţia românească în domeniu, exista condiţii
pentru realizarea agriculturii ecologice, fiind necesare dezvoltarea “competenţelor verzi” pentru
personalul calificat. În condiţiile în care turismul romanesc  trebuie să se alinieze legislaţiei
europene iar calitatea pachetelor  de servicii turistice trebuie să crească, este normal să fie luat în
considerare factorul uman, care este  hotărâtor în asigurarea calităţii serviciilor din domeniul
turism. 
Dezvoltarea turismului ar deschide noi perspective pentru şomeri şi inclusiv reducerea
caracterului sezonier al locurilor de muncă,  prin oferta de locuri de muncă atât din industria
turismului cât şi prin oportunităţile care se deschid pentru firmele care oferă servicii, prin
creşterea numărului de vizitatori.
Sectorul serviciilor este în creştere, în special domeniile tranzacţii imobiliare-închirieri,
servicii, respectiv transport, depozitare şi comunicaţii.
Trebuie avută în vedere scăderea ponderii sectorului comercial precum şi ponderea
scăzută a sectorului hotelier în VAB.
Cel mai mare număr de persoane angajate în sectorul serviciilor sunt în domeniul
transporturilor, turism, servicii profesionale, servicii generale, poştă şi telecomunicaţii. Cea mai
mare cifră de afaceri este obţinută de asemenea în transporturi, poştă şi telecomunicaţii, turism.
Tendinţele de dezvoltare prognozate la nivel naţional, precum şi priorităţile stabilite
pentru Judeţul Ialomiţa creează o imagine asupra activităţilor care vor înregistra creşteri şi
pentru care cererea pe piaţa muncii va fi mai accentuată:
- Dezvoltarea pieţelor de capital necesită competenţe superioare şi asigurarea cu personal
calificat numai la nivelul 3 în domeniul bancar şi tranzacţii financiare.
- Dezvoltarea sistemelor de asigurări private reclamă competenţe superioare de nivel 3.
Scăderea fluxului migraţiei dinspre mediul rural spre cel urban va atrage o dezvoltare a
localităţilor rurale în mod deosebit în domeniile:
 amenajări infrastructură (drumuri, reţele de aducţiune apă şi gaze);
 construcţii civile;
 comerţ (amenajarea de pieţe en-gros şi reţele de distribuţie pentru
produsele agricole ecologice, modernizarea spaţiilor comerciale din mediul rural
şi alinierea la standardele în domeniu);
 extinderea reţelei şcolare.

24
Dezvoltarea tehnologiilor informaţionale, comunicaţiilor (crearea de sisteme alternative)
extinderea numărului de abonaţi şi a reţelelor de cablu TV atrag şi în aceste domenii
introducerea de calificări noi de nivel 4.
În momentul de față, pentru caracterizarea fenomenelor de pe piața forței de muncă din
România se utilizează doua serii de date statistice diferite: Balanța forței de muncă –BFM şi
Ancheta asupra forței de muncă în gospodării (AMIGO). Indicatorii statistici din cele două serii
de date nu sunt comparabili deoarece metodele de colectare, unele definiții şi metode de calcul
sunt diferite. Pe de altă parte, doar analiza datelor din ambele serii poate oferi o imagine
completă şi reală asupra pieței muncii din România. BFM permite comparabilitatea teritorială, la
nivel național, pe regiuni şi pe județe. AMIGO asigură comparabilitatea la nivel național între
regiunile de dezvoltare şi compatibilitatea cu statistica europeană (EUROSTAT).

Principalii indicatori ai pieței muncii la nivelul județean şi regional


Evoluția principalilor indicatori ai pieței muncii, conform datelor din AMIGO, din
PRAI 2015-2025. În 2009, rata de ocupare a populației în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de
60,1%, în 2016 scãzând la 49.66%, rata şomajului BIM de 8.0% în 2016 nivelul acesteia fiind
de 6.38% .
Populația activă, totală (peste 15 ani) din regiunea Sud Muntenia număra în 2014, 1236,3
mii persoane, reprezentând 15,8% din populația activă a țării, iar în 2016 - 1369.8 mii persoane,
reprezentând 15,25% din populația activă a țării.În perioada analizată (2009-2016), populația
activă a regiunii a scăzut până în 2011, a crescut în 2012, după care scade iarăşi pânã în 2016.
Pentru femei, în anul 2016 faţã de anul 2015, s-a înregistrat reducerea populației active cu
23.6 mii, iar la bărbați aceasta a scãzut cu 23.4 mii persoane. Se constată dezechilibre pe medii
rezidențiale: în timp ce în mediul urban populația activă a scăzut cu 3 mii persoane, în mediul
rural s-a redus cu 43.5 mii. În cadrul populației active în vârstă de muncă, se observã o creştere
în rândul populaţiei tinere (15-24 ani), care are o pondere de 65.9 % în totalul populației, fiind
mai redusã pentru bărbați (58.2%), faţã de 74.2% la femei, și mai mare in mediul urban decât în
cel rural (72.6% fata de 62.2%).
Populația ocupată totală din Regiunea Muntenia număra 1247.3 mii persoane în 2016,
reprezentând 16,7 % din populația ocupată a României. În perioada analizată (2009-2016),
populația ocupată din regiune a cunoscut o scădere de 155.7 mii. Scăderea populației ocupate in
anul 2016 faţa de anul 2015 s-a manifestat atât în cazul femeilor (-21 mii) cât şi în cazul
bărbaților (-2.6 mii persoane). Se constată dezechilibre şi pe medii rezidențiale: în timp ce în
mediul urban populația ocupată a crescut cu 4.6 mii persoane, în mediul rural a scăzut cu 29.4
mii.
La nivelul judeţului Ialomiţa, începând cu anul 2012, are loc o descreştere a populaţiei
active civile, de la 107,2 mii persoane (la 1 ianuarie 2013) la 105,7 mii persoane la 01 ianuarie
2014, respectiv la 104,3 mii persoane la 01 ianuarie 2015, această descreştere regăsindu-se şi în
rândul femeilor. În schimb, se observă o uşoară creştere la populaţia activa de sex masculin, şi
anume de la 55,2 mii persoane în anul 2012, la 55,3 mii persoane în anul 2013, urmata de o
crestere la 54,8 mii persoane in anul 2014.
La nivelul judeţului Ialomiţa, începând cu anul 2012, are loc o descreştere a populaţiei
ocupate civile, de la 99 mii persoane (la 1 ianuarie 2013) la 97,7 mii persoane la 01 ianuarie
2014, respectiv 95.8 mii persoane la 01 ianuarie 2015, această descreştere regăsindu-se şi în
rândul femeilor. În schimb, se observă o uşoară creştere la populaţia ocupată de sex masculin, şi
anume de la 50,1 mii persoane în anul 2012, la 50,3 mii persoane în anul 2013, urmata de o
descrestere la 49,4 mii persoane in anul 2014.
La nivelul judeţului Ialomiţa, la 01 ianuarie 2016, are loc o descreştere a populaţiei
active civile , de la 104,3 mii persoane (la 01 ianuarie 2015) la 98.6 mii persoane, această
descreştere regăsindu-se şi în rândul femeilor, de la 49.5 mii persoane (la 01 ianuarie 2015) la
45.1 mii persoane (la 01 ianuarie 2016). De asemenea, se observă o uşoară scadere la populaţia

25
activa civila de sex masculin, şi anume de la 54,8 mii persoane în anul 2015, la 53,5 mii
persoane în anul 2016.
La nivel judetean, la 01 ianuarie 2016, are loc o descreştere a populaţiei ocupate civile ,
de la 95.8 mii persoane (la 01 ianuarie 2015) la 90.8 mii persoan, această descreştere regăsindu-
se şi în rândul femeilor, de la 46.4 mii persoane (la 01 ianuarie 2015) la 42.0 mii persoane (la 01
ianuarie 2016). De asemenea, se observă o uşoară scadere la populaţia ocupata civila de sex
masculin, şi anume de la 49.4 mii persoane în anul 2015, la 48.8 mii persoane în anul 2016.
La nivel judetean, are loc o descreştere a populaţiei active civile , de la 98.6 mii
persoane (la 01 ianuarie 2016) la 96,2 mii persoane la 01 ianuarie 2017, respectiv la 94,6 mii
persoane la 01 ianuarie 2018; această descreştere regăsindu-se şi în rândul femeilor, de la 45,1
mii persoane (la 01 ianuarie 2016) la 44,2 mii persoane (la 01 ianuarie 2017), respectiv la 43,1
mii persoane (la 01 ianuarie 2018). De asemenea, se observă o uşoară scadere la populaţia
activa civila de sex masculin, şi anume de la 53,5 mii persoane în anul 2016, la 52 mii persoane
în anul 2017, respectiv la 51,5 mii persoane in anul 2018.
La nivel judetean, are loc o descreştere a populaţiei ocupate civile, de la 90.8 mii
persoane (la 01 ianuarie 2016) la 88.7 mii persoane la 01 ianuarie 2017, respectiv la 88.1 mii
persoane la 01 ianuarie 2018; această descreştere regăsindu-se şi în rândul femeilor, de la 42.0
mii persoane (la 01 ianuarie 2016) la 41.3 mii persoane (la 01 ianuarie 2017), respectiv la 40.4
mii persoane (la 01 ianuarie 2018). De asemenea, se observă o scadere la populaţia ocupata
civila de sex masculin, şi anume de la 48.8 mii persoane în anul 2016, la 47.4 mii persoane în
anul 2017, respectiv o usoare crestere la 47.7 mii persoane in anul 2018.
Rata de activitate23 a populației în vârstă de muncă (15-64 ani) a scãzut în 2016 faţã de
2015 cu 0.9%, scãderea fiind mai mare în mediul rural 15.7% faţã de mediul urban 11.2%. În
2016, se constată rate de ocupare mult mai reduse pentru populația feminină (55.6%, față de 76
% în cazul bărbaților) şi pentru populația urbană (57,8 % față de 62,0 % în rural), în timp ce
pentru femei scade cu 12.7%. În 2016, se constată rate de activitate semnificativ mai reduse
pentru populația feminină şi pentru cea din mediul urban. În cazul tinerilor (15-24 ani), ratele
de activitate sunt mai reduse în mediul rural şi în cazul femeilor.
Rata de ocupare a populației în vârstă de muncă (15-64 ani) a crescut în 2016 faţã de 2015
cu 0.2%, în mediul rural scade cu 10.3% faţã de mediul urban unde creşte 2 %. În 2016, se
constată rate de ocupare mult mai reduse pentru populația feminină (58.3%, față de 38.3 % în
cazul bărbaților) şi mai mari pentru populația urbană (49.3 % față de 47.6 % în rural). În cazul
tinerilor (15-24 ani), ratele de ocupare sunt mai reduse în mediul rural şi în cazul femeilor.
Comparativ cu situația la nivel național şi european, se constată un decalaj privind rata de
ocupare care în Regiunea Sud Muntenia în 2016 este cu 2.3 puncte procentuale peste media
națională şi cu 4.8 puncte procentuale sub media europeană (UE-27). Acest decalaj este şi mai
accentuat în cazul femeilor, al vârstnicilor (55-64 ani) şi în mediul rural.
În judeţul Ialomiţa, rata de activitate şi rata de ocupare din anul 2016 (la 1 ianuarie
2017), sunt sub nivelul din regiunea Sud Muntenia, cu aproximativ 3 procente, respectiv 4
procente. De asemenea, la nivel de tara se pastreaza diferenta de sub nivel cu aproximativ 10
procente, respectiv 12 procente.
La nivelul judeţului Ialomiţa la sfarsitul anului 2015 ( la 1 ianuarie 2016) , se observă o
tendinţă uşoară de scădere a ratei de activitate a resurselor de munca (61.24%), faţă de sfarsitul
anului 2014 ( la 1 ianuarie 2015) ( 64.26%), respectiv o tendinţă uşoară de scădere a ratei de
ocupare a resurselor de munca la sfarsitul anului 2015 ( la 1 ianuarie 2016 ) (56.39%), faţă de
sfarsitul anului 2014 ( la 1 ianuarie 2015 )( 59.02%).
La nivelul judeţului Ialomiţa la sfarsitul anului 2015 ( la 1 ianuarie 2016) , se observă o
tendinţă uşoară de scădere a ratei de activitate a resurselor de munca (61.24%), faţă de sfarsitul
anului 2014 ( la 1 ianuarie 2015) ( 64.26%), respectiv o tendinţă uşoară de scădere a ratei de

23
Rata de activitate şi rata de de ocupare - calculate faţă de totalul populaţiei în vârstă de muncă (15 - 64 ani)
26
ocupare a resurselor de munca la sfarsitul anului 2015 ( la 1 ianuarie 2016 ) (56.39%), faţă de
sfarsitul anului 2014 ( la 1 ianuarie 2015 )( 59.02%).
În judeţul Ialomiţa, rata de activitate şi rata de ocupare din anul 2017 (la 1 ianuarie
2018), sunt sub nivelul din regiunea Sud Muntenia, cu aproximativ 3 procente, respectiv 4
procente (conform anexei 3c). De asemenea, la nivel de tara se pastreaza diferenta de sub nivel
cu aproximativ 11 procente, respectiv 12 procente.
La nivelul judeţului Ialomiţa la sfarsitul anului 2016 ( la 1 ianuarie 2017) , se observă o
tendinţă uşoară de scădere a ratei de activitate a resurselor de munca (59.41%), faţă de sfarsitul
anului 2015 ( la 1 ianuarie 2016) ( 61.24%), respectiv o tendinţă uşoară de scădere a ratei de
ocupare a resurselor de munca la sfarsitul anului 2016 ( la 1 ianuarie 2017 ) (54.78%), faţă de
sfarsitul anului 2015 ( la 1 ianuarie 2016 )( 56.39%). De asemenea, aceasta tendinta usoara de
scadere a ratei de activitate a resurselor de munca se pastreaza si in 2017 ( la 1 ianuarie 2018),
fiind de 59.38%. In schimb, rata de ocupare a resurselor de munca la sfarsitul anului 2017 ( la 1
ianuarie 2018 ) inregistreaza o crestere de la 54.78% anul anterior la 55.3%.
Populaţia activă civilă şi populaţia ocupată civilă
Populaţia activă civilă a judeţului IALOMITA, la sfârşitul anului 2016 (Balanta fortei
de munca la 01 ianuarie 2017), era de 96.2 mii persoane, înregistrând o scădere cu 2.4 mii
persoane faţă de anul 2015, respectiv la sfârşitul anului 2017 (Balanta fortei de munca la 01
ianuarie 2018) se înregistreaza o scadere fata de anul anterior de la 96.2 mii persoane la 94.6 mii
persoane . Pe sexe, cea mai mare parte a populaţiei active civile este reprezentată de segmentul
bărbaţilor (54%)/(54.4%) faţă de (46%)/(45,6%) cel feminin la sfârşitul anului 2016/2017
(Balanta fortei de munca la 01 ianuarie 2017/2018). Reprezentând 8,09 % din populaţia ocupată
a regiunii Sud-Muntenia, populaţia ocupată civila a judeţului Ialomiţa număra 88.7 mii persoane
la 1 ianuarie 2017, iar la 1 ianuarie 2018, este de 88.1 mii persoane , inregistrand o usoara
scadere fata de anul anterior.- v. Anexa 3c.
Populaţia activă civilă a judeţului IALOMITA, la sfârşitul anului 2015 (Balanta fortei
de munca la 01 ianuarie 2016), era de 98,6 mii persoane, înregistrând o scădere cu 5,7 mii
persoane faţă de anul 2014. Pe sexe, cea mai mare parte a populaţiei active este reprezentată de
segmentul bărbaţilor (54,3%), faţă de (45,7%) cel feminin. Reprezentând 8,12 % din populaţia
ocupată a regiunii Sud-Muntenia, populaţia ocupată civila a judeţului Ialomiţa număra 90,8 mii
persoane la 1 ianuarie 2016 faţă de 95,8 mii persoane la 1 ianuarie 2015.- v. Anexa 3c.
La sfârşitul anului 2015, prin Balanţa Forţei de Muncă la 01 ianuarie 2016 se raportează
atât rata de activitate, cât şi rata de ocupare a populaţiei civile din totalul resurselor de muncă,
care sunt mai mici la nivelul judeţului decât cele agregate la nivelul regiunii Sud Muntenia,
respectiv la nivel naţional.
Populaţia activă civilă a judeţului IALOMITA, la sfârşitul anului 2014, era de 104,3 mii
persoane, înregistrând o scădere cu 2,9 mii persoane faţă de anul 2012. Pe sexe, cea mai mare
parte a populaţiei active este reprezentată de segmentul bărbaţilor (54,8%), faţă de (49,5%) cel
feminin. Reprezentând 12,1 % din populaţia ocupată a regiunii Sud-Muntenia, populaţia ocupată
a judeţului Ialomiţa număra 95,8 mii persoane la 1 ianuarie 2015 faţă de 99,0 mii persoane la 1
ianuarie 2013. De-a lungul perioadei 2012-2014, populaţia ocupată din judeţul Ialomiţa a
cunoscut o scădere de la 99 mii persoane in anul 2012 la 95,8 mii persoane in anul 2014,
cunoscand o scădere cu 3,2 mii persoane.
In anul 2013 se înregistrează o scadere fata de 2012 atât a ratei de ocupare cât şi a ratei
de activitate a resurselor de munca , urmată de o crestere în 2014 , si anume creşte rata de
activitate de la 59,39% la 64,26%, iar rata de ocupare de la 54,84% la 59,02% - v. Anexa 3c.
Analizând evoluţia indicatorului la populaţia în pregătire profesională şi a altor categorii de
populaţie în vârstă de muncă, furnizaţi de BFM la nivel judeţean pentru perioada 2012-2014,
rezultă o crestere in 2013 de 73,9% fata de 2012 unde se inregistraza un procent de 73,3 %,
urmata de o scadere semnificativa de 15,9 procente, si anume ajungamd in 2014 la 58%.

27
La sfârşitul anului 2014, prin Balanţa Forţei de Muncă se raportează atât rata de
activitate, cât şi rata de ocupare a populaţiei civile din totalul resurselor de muncă, mai mici la
nivelul judeţului decât cele agregate la nivel naţional.

Şomajul înregistrat

Someri inregistrați pe nivele de educaţie și județe

Regiuni de
Nivel de
dezvoltare Ani
educaţie
și judete
    2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
ROMÂNI 3678 4034 7093 6269 4610 4937 5123 4783 4362 4182
Total
A 38 41 83 60 13 75 33 38 42 37
- Primar,
gimnazia
  l și
profesion 2903 3119 5029 4416 3212 3464 3560 3573 3355 3330
al 40 04 95 03 65 31 13 72 42 69
- Liceal
  și 6171 7081 1563 1355 1010 1101 1198 9205 7864 6788
postliceal 3 9 52 88 28 47 13 0 1 4
-
  Universit 1578 2071 5003 4976 3872 3719 3650 2891 2205 1728
ar 5 8 6 9 0 7 7 6 9 4
6551 6551 1203 1111 8018 8788 9474 8983 7926 7417
Total
7 8 03 16 8 0 0 1 7 7
- Primar,
gimnazia
l și
Regiunea
profesion 5351 5207 8943 8140 5816 6408 6843 6976 6340 6289
SUD-
al 9 7 9 0 0 3 8 9 8 0
MUNTEN
- Liceal
IA
și 1019 1118 2494 2350 1698 1921 2165 1663 1335
postliceal 3 8 2 4 6 3 7 8 9 9677
-
Universit
ar 1805 2253 5922 6212 5042 4584 4645 3424 2500 1610

Sursa datelor: INS - Baza de date TEMPO-Online

28
Evoluţia numărului de şomeri înregistraţi în judeţele regiunii

30000

25000

20000

15000

10000

5000

0
Arges To tal Calarasi To tal Dambovita To tal Giurgiu

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

În continuare, evoluția cererii de formare profesională pe domenii de pregătire ale învățământului


profesional şi tehnic este estimată prin raportarea la distribuția cererii de forță de muncă în următoarea
structură matriceală, ca intersecție dintre structura pe grupe ocupații și structura pe activități CAEN.
Pentru domeniul Agricultură evoluția cererii de formare profesională a ținut cont de numărul de
salariați din acest sector economic.

EDUCAŢIE ŞI FORMARE
Ca răspuns la provocările globalizării și a societății informaționale, UE și-a stabilit în
Strategia Europa 2020 o nouă viziune pentru economia socială de piață a Europei în următorul
deceniu, cu următoarele priorități mai importante:

 creștere inteligentă, durabilă, inclusivă;


 dezvoltarea parteneriatelor între sectorul educației și lumea muncii;
 implementarea Cadrului European al Calificărilor (EQF);
 dezvoltarea de sisteme educaționale și de formare moderne care să asigure
competențe-cheie și excelență;
 susținerea unei dezvoltări puternice a învățării transnaționale și a mobilității
profesionale pentru tineri ș.a.
Având însă în vedere evoluţiile ultimului deceniu, se anticipează reducerea
contingentului populaţiei de vârstă şcolară atât la nivel naţional cât şi local datorită sporului
natural tot mai mic, migraţia copiilor împreună cu părinţii în ţări din UE. Scăderea cea mai
semnificativă se înregistrează până în 2025 la grupa de vârstă între 10-24 ani, vârsta de încadrare
a populației școlare din ÎPT.
În acest context trebuie luate măsuri compensatorii precum creşterea ratei de cuprindere
şi a ratei de retenţie, prevenirea abandonului şcolar ş.a.
Dintre concluziile generale reliefate la nivel regional și local, trebuie să avem în vedere
în principal:

29
 Starea bazei materiale, din perspectiva normelor obligatorii de siguranță, igienă
și confort a elevilor, standardelor de pregătire și exigențelor unui învățământ centrat pe elev,
conduce la necesitatea și a unor lucrări de reabilitare a unor spații școlare alături de dezvoltarea
infrastructurii, la continuarea dotării și modernizării îndeosebi a cabinetelor de specialitate.
 Măsuri cu privire la dezvoltarea personalului didactic, cu accent atât pe
competențele metodice, cât și pe competențele de specialitate ale profesorilor noștri, inclusiv în
ce privește asigurarea calității în realizarea curriculumului la nivelul calificărilor profesionale
avute în vedere pentru autorizare, monitorizarea dezvoltării profesionale a resurselor umane.
 Indicatorul număr de elevi / normă didactică ar putea deveni critic din
perspectiva declinului demografic; pe de altă parte finanțarea pe elev solicită școlile să
colaboreze pentru o utilizare eficientă a resurselor umane. Reducerea populației școlare
determină și reducerea de activitate a cadrelor didactice, fapt ce necesită luarea unor măsuri ca
facilitarea mobilității în cadrul sistemului, programe de formare continuă și după caz de
reconversie profesională etc.
 Continuarea acțiunilor de asigurare și evaluare a calității în vederea satisfacerii
cerințelor standardelor de calitate și aplicarea principiilor de bază ale managementului calității.
Plecând de la Structura proiecției cererii potențiale pe domenii de pregătire în
Regiunea SUD MUNTENIA, în baza analizei specificului economic și de piața muncii al
județului Ialomiţa, membrii CLDPS apreciază că Structura proiecţiei cererii potenţiale pe
domenii de pregătire din judeţul Ialomiţa este următoarea:

Structura estimată pe domenii de pregătire a cererii potențiale la intersecția COR-CAEN, pentru


Regiunea SUD MUNTENIA este următoarea

Structura proiecției cererii potențiale pe domenii de pregătire în Regiunea Sud Muntenia. (%)

Ponderi previzionate ale cererii de formare


Domeniul de educație şi formare profesională profesională pentru 2013-2020

(%)

Agricultură 4.0%

Chimie industrială 1.5%

Comerț 6.0%

Construcții, instalații şi lucrări publice 12.0%

Economic 7.0%

Electric 6.0%

Electromecanică 3.0%

Electronică şi automatizări 4.0%

Estetică şi igiena corpului omenesc 2.5%

Fabricarea produselor din lemn 2.0%

Industrie alimentară 4.0%

30
Industrie textilă şi pielărie 4.0%

Materiale de construcții 0.5%

Mecanică 27.0%

Producţie media 0.5%

Protecția mediului 5.0%

Silvicultură 1.0%

Turism şi alimentație 10.0%

Structura proiecţiei cererii potenţiale pe domenii de pregătire în judeţul Ialomiţa %

Domeniul de educaţie şi formare profesională Ponderi previzionate ale cererii de formare


profesională pentru 2013-2020

(%)

Agricultură 8,5%

Chimie industrială 1,2%

Construcţii, instalaţii şi lucrări publice 6,0%

Comerţ 10,0%

Economic 14,0%

Electric 6,0%

Electromecanică 1,0%

Electronică şi automatizări 5,0%

Fabricarea produselor din lemn 0%

Industrie alimentară 5,5%

Industrie textilă şi pielărie 4,2%

Materiale de construcţii 0%

31
Mecanică 27,0%

Turism şi alimentaţie 8,0%

Protecţia mediului 3,6%

Tehnici poligrafice 0%

Profilul dominant la nivel regional al cererii de forță de muncă dat de următoarele


domenii: mecanică; comerț; industrie textilă şi pielărie; construcții și lucrări publice;
economic; turism și alimentație publică.
Domenii cu dinamică pozitivă: comerțul; estetica și igiena corpului omenesc;
turismul și alimentația publică - balanță locuri de muncă-şomeri pozitivă sau echilibrată.
Comerțul cunoaşte o balanță locuri de muncă-şomaj pozitivă, înregistrând scăderi la
numărul şomerilor înregistrați și creşteri la locurile de muncă vacante.
Majoritatea domeniilor prezintă balanțe negative, din cauza creşterii intrărilor în
şomaj și tendinței de scădere a locurilor de munca vacante oferite.
Tendințe de menținere la un nivel aproximativ constant pentru cele doua componente ale
balanței se regăsesc la economic, pentru locurile de munca vacante și la: construcții, instalații
și lucrări publice; turism și alimentație publica; economic; electronică și automatizări;
estetica și igiena corpului omenesc; producție media; tehnici poligrafice, pentru numărul de
şomeri intrați în evidente.

Analiza planurilor de şcolarizare în raport cu PLAI evidenţiază o aliniere în general bună


în judeţ la ţintele specifice şi tendinţele desprinse din PLAI Se constată şi unele abateri faţă de
ponderile propuse prin PLAI în unele domenii cum ar fi: construcţii instalaţii şi lucrări publice,
mecanică, comerţ (deficit), şi economic (excedent ).
Alte aspecte şi concluzii privind oferta de pregătire prin ÎPT
Accesul la educaţie
Dificultăţile identificate sunt mai ales în legătura cu:
- calitatea serviciilor educaţionale din mediul rural, o preocupare majoră fiind în legătură cu
asigurarea accesului la educaţie şi formare profesională în condiţii egale de calitate;
- mobilitatea redusă a elevilor din rural datorită situaţiei sociale precare;
- dificultăţile specifice de acces ale unor categorii dezavantajate (elevii din zone mai izolate
etc.);
Se recomandă măsuri adecvate de răspuns la nevoile identificate. Presupune
identificarea alternativelor şi adoptarea deciziilor optime pentru cuprinderea elevilor, în condiţii
de şanse egale (acces, calitate, varietate de opţiuni).
În ciuda progreselor, din analiza planurilor de şcolarizare se constată :
- existenţa unor paralelisme nejustificate (calificări care se repetă în şcoli din zone teritorial
apropiate sau chiar în aceeaşi localitate), în detrimentul varietăţii ofertei în zonă;
- nevoi de calificare neacoperite sau insuficient reprezentate în ofertă la nivelul reţelei;
- utilizarea ineficientă a resurselor materiale şi umane (cu impact în calitatea serviciilor);
- dificultăţi în formarea unor clase pentru asigurarea continuării studiilor la nivelul următor de
calificare.
-
Analiza planurilor de şcolarizare în raport cu PLAI evidenţiază o aliniere în general bună
în judeţ la ţintele specifice şi tendinţele desprinse din PLAI.

Planul de şcolarizare IPT, cl. IX-a, 2017/2018, comparativ cu țintele stabilite prin PLAI

32
Ţinta pe
Plan şcolarizare 2017/2018 domenii conf.
Domeniul de pregătire PLAI
Ţinta
Nr. clase Nr. elevi %
(%)
profil tehnic, total, din care: 13 333 45% 50%
fabricarea produselor din lemn 0 0 0% 0.00%
electronică automatizări 2 50 7% 5.00%
producţie media 0 0 0%  0.0%
construcţii instalaţii şi lucrări publice  0  0 0% 6.00%
mecanică 7 190 26% 27.00%
electric 2 40 5% 6.00%
industrie textilă şi pielărie 0 0 0% 4.20%
materiale de construcţii 0 0 0% 0.00%
electromecanică 1 31 4% 1.00%
chimie industrială 1 22 3% 1.20%
tehnici poligrafice 0 0 0% 0%
 profil servicii, total, din care: 12 327 44% 32%
turism şi alimentaţie 3 86 12% 8.00%
economic 7 181 24% 14.00%
comert 1 30 4% 10.00%
estetica şi igiena corpului omenesc 1 30 4% 0.00%
profil resurse naturale şi protecţia mediului, total, din care: 3 85 11% 18%
agricultură 0 0 0% 8.50%
silvicultură 0 0 0% 0.00%
protecţia mediului 1 27 4% 3.60%
industrie alimentară 2 58 8% 5.50%

Structura pe profile a planului de şcolarizare 2017-2018, la liceul tehnologic se


încadrează în limitele stabilite prin PLAI cu următoarele excepții:
Deficit în raport cu ținta prevăzută în PLAI pentru domeniile:
- mecanică (26%, comparativ cu ținta 27% prevăzută în PLAI);
- construcţii, instalaţii şi lucrări publice (0% în planul de şcolarizare, comparativ cu limita
maximă de 6% prevăzută în PLAI);
- industrie textilă și pielărie (0% în planul de şcolarizare, comparativ cu ținta de 4,2%
prevăzută în PLAI).
Planul de şcolarizare IPT, cl. IX-a, 2018/2019, comparativ cu țintele stabilite prin PLAI
Ţinta pe
Plan şcolarizare 2018/2019 domenii
Domeniul de pregătire conf. PLAI
Ţinta
Nr. clase Nr. elevi %
(%)
profil tehnic, total, din care: 11 308 46% 50%
fabricarea produselor din lemn 0 0 0% 0.00%
electronică automatizări 3 84 13% 5.00%
producţie media 0 0 0%  0.0%
construcţii instalaţii şi lucrări publice 1 28 4% 6.00%
mecanică 6 168 25% 27.00%
electric 0 0 0% 6.00%
industrie textilă şi pielărie 1 28 4% 4.20%

33
materiale de construcţii 0 0 0% 0.00%
electromecanică 0 0 0% 1.00%
chimie industrială 0 0 0% 1.20%

6.2. AUTOEVALUAREA
Liceul Tehnologic „Alexandru I. Cuza” Slobozia pune la dispoziţia elevilor un
curriculum cuprinzător, relevant şi diferenţiat pe profiluri astfel încât la sfârşitul ciclului de
şcolarizare absolvenţii să posede abilităţi echilibrate atât în domeniul de specialitate tehnică cât
şi umanist şi al ştiinţelor exacte.

Elevii vor urma studii riguroase prevăzute în trunchiul comun al curriculum-ului


naţional, în cel diferenţiat şi în curriculum-ul la decizia şcolii, la care se adaugă o ofertă
diversificată de discipline de specialitate pentru formarea deprinderilor şi competenţelor
specifice calificărilor profesionale de nivel 2 şi 3.

Astfel, vor fi promovate cunoştinţele fundamentale, dar va fi creat suficient spaţiu pentru
opţiuni şi mai ales pentru atingerea de către elevi a unui set de competenţe esenţiale:

 învăţarea limbilor (naţională, moderne)


 însuşirea fundamentului ştiinţelor (fizică, chimie, biologie)
 stăpânirea matematicii;
 cunoaşterea generală a societăţii;
 formarea spiritului de întreprinzător;
 pregătirea tehnologică şi informatică;
Liceul Tehnologic „Alexandru I. Cuza” Slobozia îşi propune consolidarea poziţiei pe care o
are în formarea profesională a specialiştilor din filiera tehnologică, profilele economic şi tehnic
(calificări profesionale de nivel 4), respectiv din domeniile comerţ şi mecanică (calificări
profesionale de nivel 3) astfel:

 printr-un studiu riguros al pieţei forţei de muncă, pentru a lărgi sfera specializărilor cu
noi calificari
 prin pregătirea elevilor pentru integrarea socio-comunitară.
 prin creşterea calităţii procesului instructiv-educativ.
Asigurarea calităţii şi eficienţei procesului de învăţamânt

 Se constată la cadrele didactice rigoare ştiinţifică şi metodică, adecvarea


strategiilor didactice la conţinuturile de instruire, la obiectivele operaţionale
propuse, la nivelul clasei şi la vârsta elevilor.
34
 Notarea a fost, în general, ritmică şi obiectivă, elevii fiind antrenaţi în
autoevaluare şi coevaluare. Atingerea standardelor educaţionale a constituit o
preocupare permanentă pentru majoritatea cadrelor didactice, elevii au fost, în
general, capabili să înţeleagă mesajele scrise sau orale, să extragă esenţialul din
conţinuturile învăţate, să foloseasca cunoştinţele acumulate la disciplinele de
specialitate în activităţile practice, să-şi exprime şi să-şi argumenteze opiniile
personale.
 Cadrele didactice au fost preocupate de stimularea gândirii creative a elevilor, de
formarea deprinderilor de activitate intelectuală.
 Relaţiile dintre elevi şi personalul didactic au fost corecte si principiale,
organizarea orelor, atmosfera din clasă şi relațiile interpersonale create au fost
bune, stimulative pentru actul de predare-învăţare-evaluare.

6.2.1. ANALIZA CANTITATIVĂ

Niveluri de învăţământ / specializări / calificări profesionale

Niveluri: Liceu, Școală profesională.

Specializări: Matematică-informatică, Matematică-informatică intensiv informatică, Tehnician


mecatronist, Tehnician instalator pentru construcții, Tehnician desenator pentru construcții și
instalații, Tehnician în construcții și lucrări publice, Tehnician mecanic pentru întreținere și
reparații, Tehnician în activități economice, Tehnician în turism, Tehnician în achiziții și
contractări, Sudori.

INFORMAŢII PRIVIND EFECTIVELE DE ELEVI LA ÎNCEPUTUL ANULUI ŞCOLAR 2012-2013

Nivel de Număr de Număr de Forma Limba de


învăţământ clase elevi predare
de învăţământ

35
cl. a –IX-a 8 242 Zi Lb. Romana

cl. a –X-a 8 242 Zi Lb. Romana

Total 16 484

cl. a –XI-a 8 204 Zi Lb. Romana


LICEU
cl. a –XII-a 10 210 Zi Lb. Romana

cl. a –XIII-a 3 59 RP Lb. Romana

cl. a –XII-a 1 30 FR Lb. Romana

Total 22 503

Total 38 987 Zi,RP,FR Lb. Romana

INFORMAŢII PRIVIND CADRELE DIDACTICE

a)Număr de cadre didactice

Categorie cadre Total

- cadre didactice titulare 52

- cadre didactice suplinitoare / cu norma 10


de bază în unitatea de învăţământ

-cadre didactice-plata cu ora/pensionari 3

b) Distribuţia pe grade didactice a personalului didactic angajat

36
Număr personal didactic calificat:
Fără
Cu gradul Cu definitivat
Cu gradul I (profesor
II definitivat
asociat)

37 13 11 4

SITUAȚIA ȘCOLARĂ PENTRU ANUL 2011-2012

a) Situaţia privind Abandonul Şcolar

Înv. liceal

Anul şcolar Ciclul inferior Ciclul superior

Număr elevi Număr elevi

Anul şcolar
8 3
2011 – 2012

b) Situaţia privind elevii Exmatriculaţi

Înv. liceal

Anul şcolar
Ciclul superior Ciclul superior rută Ciclul superior FR
progresivă
c) Situaţia privind elevii cu note sub 7 la purtare la sfârşitul semestrului II al anului şcolar
Anul şcolar
2011-
16 11 22
2011 – 2012 2012

Înv. liceal

Indicator Seral

Clasa a IX a Clasa a X a Clasa a XI a Clasa a XII a

Număr elevi cu note sub


7 la purtare
29 25 9 -

37
d) Situaţia privind elevii retrași în anul şcolar 2011-2012

Învăţământ liceal

Clasa Clasa Clasa Clasa Clasa Clasa Clasa


Indicator
a IX- a a X- a a XI- a a XII- a a XII- a a XIII -a a XI- a
RP
RP FR

Număr elevi retraşi


6 7 3 1 10 2 1

Total 30

e) Situaţia absenteismului
Nr. elevi la început de Situaţia comparativă a absenteismului
an şcolar
Anul şcolar Situaţia absenţelor

Total din care motivate

2011-2012 1065 51966 19484

f) Situaţia privind rezultatele la învăţătură

Nr.elevi
înscrişi la
început de Nr.elevi rămaşi Nr.elevi % Nr.elevi Nr.elevi
an la sf.anului promovaţi promovaţi repetenţi în
abandon

Anului
1065 994 942 88,11% 52 11
Şcolar
38
2011-2012

h)BACALAUREAT 2012- Prima Sesiune de Examen

Indicatori Ȋnscrişi Prezentaţi Reuşiţi % Reuşiţi Respinşi Neprezentaţi Eliminaţi

BAC 2012
225 218 69 30,66 138 7 -
Ses I

i) BACALAUREAT 2012- A doua Sesiune de Examen

Indicatori Înscrişi Prezentaţi Reuşiţi % Reuşiţi Respinşi Neprezentaţi Eliminaţi

BAC 2012
154 134 17 11,03 117 20 -
SES II-

j) Procent de promovare a examenului de bacalaureat pe clase

CLASA NR. ELEVI REUSITI PROCENT

XII A 25 18 72

XII B 29 14 48

XII C 21 4 19

XII D 26 6 23

XII E 29 19 66

XII F 27 6 22

XIII A 21 2 10

XIII B 15 0 0

XII C 10 1 0

39
Pe discipline: cele mai mari procente de promovare: informatică_ XII A 96% la proba de limba
română; 60% la matematică; economic_XII E 90%_română, 69%_matematică; cele mai slabe
procente: tehnic_XIII B cu 14% română şi 0% matematică

40
REZULTATELE EXAMENULUI DE CERTIFICARE
A
CALIFICĂRII/ COMPETENȚELOR PROFESIONALE

Nr. Specializarea/ calificarea Prezentaț Neprezentaț


An școlar Inscriși Admiși
crt. profesională i i
Tehnician în activități
1. 2008-2009 economice - Ruta directă, 73 73 73 -
nivel III
Tehnician în activități de
2. 2008-2009 comerț – Ruta progresivă, 42 42 42 -
nivel III
Tehnician mecatronist –
3. 2008-2009 21 21 21 -
Ruta directă, nivel III
Tehnician instalator pentru
4. 2008-2009 construcții – Ruta 20 20 20
progresivă, nivel III

41
Nr. Specializarea/ calificarea Prezentaț Neprezentaț
An școlar Inscriși Admiși
crt. profesională i i
Tehnician în activități
1. 2009-2010 economice - Ruta directă, 71 71 71 -
nivel III
Tehnician instalator
2. 2009-2010 pentru construcții – Ruta 18 18 18 -
progresivă, nivel III
Tehnician în construcții și
3. 2009-2010 lucrări publice – Ruta 15 15 15 -
progresivă, nivel III

Nr
. Specializarea/ calificarea Prezentaț Neprezentaț
An școlar Inscriși Admiși
crt profesională i i
.
Tehnician în activități
1. 2010-2011 economice - Ruta directă, 46 46 46 -
nivel III
Tehnician în activități de
2. 2010-2011 comerț – Ruta progresivă, 24 24 24 -
nivel III
Tehnician mecanic pentru
3. 2010-2011 întreținere și reparații – 11 11 11 -
Ruta progresivă, nivel III

Nr
. Specializarea/ calificarea Prezentaț Neprezentaț
An școlar Inscriși Admiși
crt profesională i i
.
Tehnician în activități
1. 2011-2012 economice – Ruta directa, 55 43 43 12
nivel III
Tehnician în activități de
2. 2011-2012 comerț – Ruta progresivă, 21 21 21 -
nivel III
Tehnician mecanic pentru
3. 2011-2012 întreținere și reparații – 17 17 17 -
Ruta progresivă, nivel III
Tehnician în construcții și
4. 2011-2012 lucrări publice - Ruta 16 16 16 -
progresivă, nivel III

INFORMAŢII PRIVIND SPAŢIILE :


42
a. Spații școlare:

Nr. Tipul de spaţiu Număr Suprafaţă (mp)

crt. spaţii

1. Săli de clasă si cabinete 38 2071

2. Laboratoare 6 360

3. Ateliere 3 405

4. Sală şi / sau teren de educaţie fizică şi sport 1/1 1000/3010

5. Sala de festivitati 1 1520

Unitatea funcţionează cu un număr de 1 schimb, durata orei de curs/ activităţilor didactice fiind de
50 minute, iar a pauzelor/ activităţilor recreative fiind de 10 minute.

b. Spații auxiliare:

Nr.

crt Tipul de spaţiu Număr spaţii Suprafaţă (mp)


.

1. Bibliotecă şcolară / centru de informare şi documentare 1 80

2. Sală pentru servit masa 1 198

3. Dormitor 20 582

4. Bucătărie 1 162

5. Spălătorie 1 144

6. Spaţii sanitare 9 202

7. Spaţii depozitare materiale didactice 3 30


43
8. Alte spaţii 1 1520

TOTAL 37 2898

c. Spatii administrative:

Nr.
Tipul de spaţiu Număr spaţii Suprafaţă (mp)
crt.

1. Secretariat 1 40

2. Spaţiu destinat echipei manageriale 2 24

3. Contabilitate 1 15

4. Casierie 1 15

5. Birou administraţie 1 15

6.2.2. ANALIZA CALITATIVĂ

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

1. Predarea şi învăţarea

75% dintre cadrele didactice aplică metode moderne 25% dintre profesori utilizează încă metode
de predare-învăţare bazate pe învăţarea centrată pe tradiţionale de evaluare (sursa asistenţa ore)
elev (sursa asistenţe ore, comisii metodice, cursuri de
formare în cascadă)

2. Materiale şi resurse didactice

în şcoală sunt 81 de calculatoare (care sunt folosite de mijloacele de multiplicare aflate la dispoziția
cadrelor didactice sunt insuficiente şi depăşite
44
elevi, cadre didactice, personal didactic auxiliar). moral.

Există 3 table interactive, 6 videoproiectoare, 8


imprimante, 3 copiatoare,

Calculatoarele sunt legate în reţea şi conectate la


reţeaua Internet

Biblioteca şcolii are un fond de carte de 21968


volume şi are o sală de lectură dotată cu: calculator,
depozit de carte, mijloace audio – video, mijloace de
multiplicare (sursă – fişe de inventar, comandă
echipamente)

3. Rezultatele elevilor

Medii peste 7 - 57,34 % (sursa: statistici anuale) 37,42 % dintre elevi au medii cuprinse între 5 si 7

Procent de promovabilitate de 100% la examenele de 5,23 % procentul de repetenţie


certificare a calificării profesionale de nivel 3, rută
directă şi rută progresivă procent de promovabilitate de 30,66% în prima
sesiune și 11,03% în a doua sesiune a Examenului
de bacalaureat 2012.

elevi dezinteresaţi, cu multe absenţe - un număr total


de 32482 absențe nemotivate.

premii şi menţiuni obținute la concursuri școlare


(sursa statistici anuale)

olimpiade şi concursuri pe meserii - faze județene și


naționale - 21 premii și 1 mențiune (sursa copii xerox
diplome)

Participarea elevilor la concursuri școlare: 67 premii


și 22 mențiuni (sursa:copii xerox diplome)

Promovarea imaginii școlii

organizarea Zilei porților deschise, vizite la școlile lipsa panourilor de afișaj pentru produsele
gimnaziale pentru elevii clasei a VIII-a (sursa: afişe, activităților elevilor
pliante, fotografii)

realizarea site-ului școlii și poatarea informațiilor de


interes general

promovarea activităților desfășurate de elevii școlii in


media locală

4. Consilierea şi orientarea

există la nivelul şcolii o echipă de cadre didactice insuficienţa locurilor individuale de practică la
care se ocupă de consilierea şi orientarea elevilor şi agenţii economici
un consilier psihopedagog (sursa: decizii de numire);

45
Acord de parteneriat pentru informare şi consiliere nu toţi agenţii economici răspund solicitărilor
privind cariera; principalii parteneri sunt: CJAP, noastre
DGASPC, instituţii de învăţământ superior; agenţii
economici la care se desfăşoară instruirea practică; un procent destul de mare de elevi nu dovedesc
(sursa: parteneriate) interes privind viitoarea carieră

întâlniri de lucru cu reprezentanţii institutiilor de lipsa unui parteneriat cu AJOFM Ialomița în vederea
învăţământ superior, postliceal (sursa: minuta consilierii inserției absolvenților pe piața muncii
încheiată în timpul vizitei)

vizite la Instituții de învățământ superior (surse:


fotografii, rapoarte de vizită)

informarea periodică a elevilor din anii terminali


despre oferta locurilor de muncă de pe piaţa muncii
(sursa: afişe, pliante, fotografii)

vizite la agenţii economici pentru identificarea


locurilor de muncă conforme cu aspiraţiile şi
posibilităţile elevilor(sursa: procese verbale încheiate
în timpul vizitelor)

întâlniri cu oamenii de afaceri pentru împărtăşirea


experienţei personale

5. Calificări şi curriculum

începând cu anul şcolar 2002/2003 propunerile de


plan de şcolarizare au fost realizate conform
metodologiei consultând AJOFM-ul, partenerii
sociali (posibili angajatori) şi luând în consideraţie
PRAI, PLAI şi statisticile privind cerinţele de pe
piaţa muncii (sursa: planul de şcolarizare argumentat)

pentru anul 2012/2013 am realizat următoarele clase: un număr mare de cereri de transfer din școală la
alte unități de învăvțământ, sau între diferite
Clasa a IX-a: profiluri ale școlii, ale unor elevi care motivează
acest lucru prin incapacitatea de a obține rezultate
Profil real: matematică informatică - 3 clase,
pozitive la clasele la care au fost admiși prin
Profil servicii: tehnician în activități economice - 3 distribuirea computerizată.
clase

Profil tehnic: construcții și instalații - 1 clasă;

mecanică - 1 clasă.

specialiştii catedrei tehnologice elaborează anual


CDL-ul în colaborare cu partenerii sociali şi după
consultarea tuturor factorilor interesaţi (sursa:
procese verbale, minute ale întâlnirilor, programe)

există profesori autori de Standarde de Pregătire


Profesională, curriculum, materiale de învăţare la
46
distanţă şi manuale şcolare, auxiliare didactice
aprobate de MECTS

6. A.Baza materială

şcoala dispune de: 38 săli de clasă și cabinete, 6 construcţiile necesită reparaţii de faţadă; (sursa:
laboratoare, 3 ateliere, 1 sală de sport, 1 sală de RAEI)
festivități, 1 bibliotecă, cantină, internat cu capacitate
de 120 locuri, spălătorie, 9 spații sanitare, 3 spații spațiile sanitare necesită îmbunătățiri;
depozitare materiale didactice, cabinet medical, spațiile de cazare și de servire a mesei necesită
cabinet de asistență psihopedagogică, secretariat, modernizare;
contabilitate, 2 spații destinate echipei manageriale,
birou administrator, birou CEAC, birou consultații
părinți, centrală termică proprie.

B. Resurse fizice şi umane – cadre didactice

normele didactice sunt acoperite 100% cu personal nu toţi profesorii au participat la cursurile de
calificat din care: 16,98% definitiv, 22,64% gradul II, formare
60,37% gradul I,
nu toţi profesorii aplică ceea ce au dobândit la
8 cadre didactice sunt metodiști ai ISJ Ialomița, 11 cursurile de formare la clasă (sursa: asistenţe la ore)
cadre didactice au calitate de formatori, 5 cadre
didactice au absolvit cursuri de mentori, dintre există cadre didactice care refuză „schimbarea”
aceștia, un cadru didactic a obținut acreditare ISJ utilizând în continuare metode de predare depăşite
pentru inserția profesională a cadrelor didactice (sursa: asistenţe ore)
stagiare, 1 cadru didactic face parte din Corpul de există profesori care refuză să se autoperfecţioneze,
Experți ai Corpului de Control al Ministrului. să lucreze în echipă, să participe la alte acţiuni în
96,55% din personalul didactic a obţinut calificativul afara orei de clasă (sursa: asistenţa la ore, comisie
foarte bine (sursa: fişe evaluare, registrul de procese metodică)
verbale ale CA)

C. Personal didactic auxiliar şi nedidactic

100% personal calificat, gradul de acoperire fiind de nu toţi membrii personalului didactic auxiliar şi
100%; nedidactic sunt conştienţi că sunt implicaţi în
procesul educativ (sursa: fişe de evaluare, reclamaţii
100% calificativ Bine și Foarte Bine (sursa : fişa de elevi sau părinţi)
evaluare)

rezolvă la timp sarcinile de serviciu şi îşi asumă


responsabilitatea lucrărilor efectuate (sursa: fişe de
evaluare)

Elevii

87% dintre elevi sunt implicaţi în propria formare 14% proveniţi din familii dezorganizate (sursa:
(sursa: teste) statistici diriginţi)

 60% doresc să obţină performanţe (sursa: elevi dezinteresaţi deoarece „au nimerit” întâmplător

47
sondaje, teste) la un anumit profil (sursa: sondaje)
38% din elevi sunt implicați în proiectele
Comunității europene,derulate la nivel de unitate 28% elevi navetişti (sursa: sondaje)
școlară
5% dintre elevii din anii terminali nu ştiu ce vor face
după absolvire (sursa: sondaje)

90% dintre elevi sunt conştienţi de schimbările care 11% dintre elevii din anii terminali nu sunt
au loc în procesul instructiv educativ (sursa: sondaje) multumiţi de meseria aleasă (sursa: sondaje)

95% dintre elevii din anii terminali ştiu ce vor face 27,6% din absolvenţi nu doresc continuarea studiilor
după absolvirea şcolii (sursa: sondaje) (sursa: sondaje)

95% dintre elevii din anii terminali doresc


continuarea studiilor (liceu seral sau învăţământ la
distanţă pentru absolvenţii şcolii profesionale,
învăţământ superior sau postliceal pentru absolvenţii
de liceu) - sursa: sondaje

Părinţi:

80% familii interesate de procesul de învăţământ 20% familii dezorganizate care nu se ocupă de copii
(sursa: statistici diriginţi) (sursa: statistici diriginţi)

65% familii care se implică activ în viaţa şcolii 35% familii care nu se implică în viaţa şcolii (sursa:
(sursa: statistici diriginţi) proces verbal de la şedinţele cu părinţii)

56% familii cu venituri sub salariu minim pe


economie (sursa: statistici diriginţi)

7. Dezvoltarea profesională a personalului

80% din totalul personalului didactic a participat la o nu toate cadrele didactice aplică la clasă ce au
formă de perfecţionare (sursa: documente de învăţat la cursuri
personal)-
diseminare insuficientă a informaţiilor din partea
Curs de integrarea computerului in procesul didactic, formatorilor
utilizarea soft-ului educaţional- curs INTELTEACH
în colaborare cu SIVECO şi MECTS dezinteresul unor cadre didactice pentru propria
formare
10 cadre didactice au obținut calitatea de Expert în
management educațional ideea unor cadre didactice că este suficientă o
experienţă de 10-20 de ani pentru transmiterea
1 cadru didactic a obținut calitatea de expert în cadrul cunoştintelor (sursa: asistenţe la ore; documente
Corpului de experți al Corpului de Control al prezentate de profesori; statistici la nivelul şcolii)
Ministrului

Participarea la sesiuni de referate şi comunicări


ştiinţifice pentru profesori şi elevi (sursa: documente
care certifică perfecţionarea cadrelor didactice, copii
xerox diplome)

48
Participarea cu elevi la Olimpiade, Olimpiade
interdisciplinare şi Concursul pe meserii (sursa: copii
xerox diplome, invitaţii)

49
PARTENERIATE

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

 Şcoala dezvoltă un parteneriat activ cu  Nu toţi agenţii economici doresc să încheie


 Agenţi economici, potenţiali parteneriate cu şcoala;
angajatori, la care elevii noştri efectuează  Nu toţi agenţii economici asigură condiţii
practica optime pentru parcurgerea temelor pentru
 U.G.I.R. filiala Ialomiţa instruire practică
(Sursa- parteneriate semnate)  Nu toţi agenţii economici conştientizează
importanţa CDL-ului şi, de aceea, nu-şi
 Biblioteca judeţeană (sursa-parteneriat semnat) desemnează reprezentanţii pentru colaborare la
- CECCAR realizarea acestuia
(sursa- parteneriate semnate)  nici un angajator nu oferă burse de studiu
elevilor (sursa: cererile şcolii respinse de către
 Primăria Slobozia (sursa- declaraţie de susţinere) angajatori)
 Consiliul Judeţean Ialomița (sursa- declaraţie de  puţini angajatori oferă locuri de muncă
susţinere) absolvenţilor, deşi planul de şcolarizare a fost
 AJOFM Ialomița (sursa- contract de colaborare) întocmit cu consultarea acestora
 Compania “AVON” și Compania "ORIFLAME"  Alocaţiile de la bugetul local (Primăria) nu
(sursa- contract de colaborare) sunt ritmice şi nu acoperă în totalitate nevoile
 Inspectoratul de Poliţie Judeţean Ialomița- Poliţia financiare ale şcolii
de Proximitate (sursa-parteneriat semnat)
 Institutii partenere in proiecte:Junior
Achievement,
 Centrul Județean pentru Promovarea Culturii
Tradiționale Ialomița
 Fundația Tineri pentru Tineri
 Crucea Roșie
 DJTS Ialomița
 DGASPC Ialomița
 Muzeul Național al Agriculturii
 SIVECO
 Alte instituții de învățământ din țară: Colegiul
Tehnic NIcolae Bălcescu Oltenița, Liceul
Teoretic Emil Racoviță Baia Mare, Școala
George Vâlsan Amara, Colegiul Național
Anastasescu Roșiorii de Vede, Colegiul Național
Mihai Eminescu Bacău

50
6.2.3. ANALIZA SWOT

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

1. Baza materială Baza materială


Săli de clasă suficiente pentru funcționarea într-un
singur schimb; Număr de laboratoare insuficient pentru
desfăşurarea stagiilor de pregătire practică
Calitatea spaţiului de învăţământ
construcţiile necesită reparaţii de faţadă; (sursa:
-săli de dimensiuni mari. RAEI)

Întreţinerea spaţiilor exterioare şi a terenurilor spațiile sanitare necesită îmbunătățiri;


existente
spațiile de cazare și de servire a mesei necesită
Dotarea cu utilităţi- apă curentă, canalizare, gaze. modernizare;

Dotarea cu echipamente şi mijloace de învăţare prin Corpul C necesită lucrări de reabilitare pe interior
proiectul PHARE RO 0108.01
Mijloace de multiplicare insuficiente.
Dotarea cu echipamente şi mijloace moderne de
comunicare şi informare Lipsa consumabilelor pentru aparatele aflate în
dotare (preţ ridicat)
Biblioteca şcolară

-fondul de carte;

-calculator;

-sală de lectură;

-mijloace audio-video;

2. Resurse financiare
Cheltuieli de personal 2. Resurse financiare

-achitarea la timp a salariilor; Limitate si nu totdeauna in concordanta cu valorile


din BVC.
-virarea la termen a reţinerilor şi datoriilor către
stat.

Cheltuieli materiale
Legislaţia în vigoare nu favorizează obţinerea
-aprovizionarea la timp cu materiale; fondurilor prin sponsorizare.

-posibilitatea achiziţionării de materiale şi


obiecte de inventar din venituri proprii (din
resurse extrabugetare);

Venituri extrabugetare

-venituri proprii din închirierea sălii de sport și a


spațiilor comerciale din incinta școlii; Dezinteresul unor cadre didactice şi al unor părinţi
pentru activitatea din şcoală;
- mese servite la cantina școlii și cazarea elevilor
în internat; Existenţa unui număr mare de elevi cu situaţie
materială precară ceea ce duce la imposibilitatea
Venituri realizate din donaţii şi sponsorizări implicării familiei în viaţa şcolii.

51
-implicarea personalului didactic şi nedidactic în
obţinerea de fonduri prin sponsorizare;

-completarea fondului de carte la biblioteca


şcolii prin donaţii de la elevi şi cadre didactice.

3. Resurse umane
Grad de acoperire a normelor cu personal calificat
100% 3. Resurse umane

Ponderea personalului didactic cu definitivat şi Existența unor cadre didactice dezinteresate de


grade didactice: propria formare;

Participare la perfecţionare, formare, cursuri de


pregătire la nivel local/national/regional a unui
număr suficient de mare de cadre didactice.

Stabilitatea personalului didactic in unitatea scolara. 4. Activitatea personalului didactic


4. Activitatea personalului didactic Existența unor cadre didactice care nu întocmesc la
Profesori cu experiență didactică şi prestaţie timp documentele şcolare sau acestea nu sunt
pedagogică bună care asigură condiţiile de întocmite corespunzator.
dobândire de către elevi a competenţelor de bază,
generale şi specializate conform Standardelor de Existența unor cadre didactice care nu se impun din
Pregătire Profesională. punct de vedere pedagogic în faţa elevilor, colegilor
Obţinerea de calificative Foarte Bine la evaluarea şi părinţilor, creîndu-se astfel conflicte .
curentă şi la inspecţiile de specialitate organizate de
ISJ în procent de 96,55%.
5.Activităţi didactice suplimentare
5. Activităţi didactice suplimentare
Existența unor cadre didactice care nu se implică în
Majoritatea cadrelor didactice participă la: activităţile suplimentare ale şcolii .
-pregatirea elevilor pentru concursuri; Formalismul unor activități extrașcolare duce la
-programe educative de formare, recuperare, scăderea interesului elevilor pentru astfel de
orientare şi consiliere profesională, activităţi activități.
extracurriculare/extraşcolare.

-promovarea imaginii şcolii;

- cadrele didactice pentru discipline din aria


curriculară tehnologii colaborează cu agenţii
economici şi cu agenţii de orientare şi consiliere
privind cariera.

6. Calitatea resurselor umane

Ponderea personalului didactic care a obţinut


calificative de BINE şi FOARTE BINE în anul
şcolar 2011/2012 este de 100%.
7. Elevi
7. Elevi
Nivel slab de pregatire al multor elevi admiși în
Înscrierea la clasele a IX a a unui număr maxim de clasa a IX a, reflectat in mediile de admitere.
elevi pentru fiecare clasă.
Dezinteres pentru propria formare care se manifestă
Participarea unui număr mulțumitor de elevi la prin note mici şi absenţe nemotivate.
olimpiade și concursuri școlare și obținerea de

52
premii și mențiuni. Dezinteres pentru activitatea de orientare și
consiliere, datorată în pricipal desfășurării orelor de
Existența unui nucleu de elevi - în special cei din dirigenție în afara programului orar al școlii.
Consiliul elevilor - care propun și desfășoară
activități educative Procent mare de elevi navetişti şi care provin din
familii dezorganizate, familii cu un venit sub nivelul
minim pe economie.

Număr mare de elevi, din clasele aXIa, aXIIa care


nu-şi pot permite achiziţionarea manualelor şcolare.

8. Părinţi.
8. Părinţi.
Scăderea numărului familiilor care se implică în
Mai mult de jumătate din familii sunt interesate de problemele şcolii datorită mutării în localităţi rurale,
procesul de învăţământ şi se implică în rezolvarea plecări în străinătate, timpului prelungit de lucru.
diferitelor probleme ale şcolii. Familii cu venituri mici care nu-și pot susține
financiar copiii până la terminarea studiilor liceale.

9. Elemente de natură curriculară . 9. Elemente de natură curriculară.

Organizarea procesului didactic în spaţii de Reticența agenților economici, unde elevii


învăţământ corespunzatoare desfăşoară instruirea practică, de a încheia contracte
de angajare.
Adaptarea ofertei şcolare la nevoile educaţionale
din zonă.

Oferta variată de discipline opţionale propuse de


profesorii şcolii care întocmesc programele şi pun la
dispoziţia elevilor suportul de curs .

Funcționarea în cadrul școlii a Firmei de exercițiu


„DECO HOME GARDEN” înființată pentru
exersarea abilităților practice ale elevilor de la
profilul servicii.

Implicarea elevilor claselor a IX a şi a XI a, profil


tehnic, domeniul mecanica, în proiectul “Paşii FPI“
implementat CNDIPT în parteneriat cu U.G.I.R.

10. Managementul şcolar


10. Managementul şcolar
Documentele manageriale sunt întocmite în termen;
Lipsa unei legislaţii şcolare clare şi coerente.
Există o bună comunicare cu forurile superioare și
cu partenerii sociali; Neimplicarea tuturor cadrelor didactice în
activităţile de școlii.
Legalitatea încadrării personalului didactic şi
nedidactic din şcoală.

Gestionarea şi distribuirea sarcinilor prin fişa


postului.

Climat de muncă permisiv, cordial, care permite


detensionarea situaţiilor problemă apărute.

53
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

1.Baza materială . 1.Baza materială .

Posibilitatea achiziţionării de echipamente şi Evoluţia tehnologiei şi a ştiinţei.


mijloace de învăţare prin sponsorizări şi parteneriate
cu agenţii economici.

Posibilitatea comunicării prin Internet cu alte unităţi


şcolare din ţară şi străinătate.

Completarea fondului de carte prin donaţii şi


sponsorizări şi program guvernamental.
2. Resurse financiare.
2. Resurse financiare.
Riscul neîncasării la timp a drepturilor băneşti.
Cheltuieli de personal.

- modificarea grilei de salarizare


Cheltuieli materiale
Cheltuieli materiale.
-dependenţa financiară de Consiliul Local
-colaborarea cu agenţii economici şi partenerii
-creşterea rapidă a inflaţiei
sociali ceea ce duce la reducerea cheltuielilor
materiale
Venituri extrabugetare
Venituri extrabugetare. -creşterea rapidă a preţurilor
-posibilitatea închirierii de spaţii

Venituri realizate din donaţii şi sponsorizări. Venituri realizate din donaţii şi sponsorizări
-posibilitatea obţinerii de fonduri prin
-lipsa unui cadru legislativ, stimulativ pentru
sponsorizări de la agenţii economici, Consiliul Local agenţii economici referitori la sponsorizare
şi Consiliul Judeţean.

3. Resurse umane 3. Resurse umane


Salarii nemotivante pentru cadrele didactice
Formarea continuă şi specializarea cadrelor debutante şi cu definitivat.
didactice existente prin cursuri organizate de CCD,
MEN şi chiar de alte unităţi de învăţământ
acreditate.
Oferta variată de cursuri de formare

4.Activitatea personalului didactic 4. Activitatea personalului didactic


Dezinteresul unor cadre didactice pentru noua
Inspecţii de îndrumare şi control organizate de ISJ,
formare care ţine cont de nevoile elevului.
cercuri metodice pe specialităţi, simpozioane şi
colocvii ştiintifice organizate de CCD, ISJ şi alte
unităţi şcolare şi schimburi de experienţă în ţară.

5. Activităţi didactice suplimentare 5. Activităţi didactice suplimentare


Întâlniri de lucru cu reprezentanţi AJOFM- Neimplicarea tuturor cadrelor didactice în activităţile
consilieri pentru informare şi consiliere privind didactice suplimentare
cariera. Parcurgerea fracţionară a temelor de consiliere şi
întâlniri în cadrul Târgului Firmelor de Exerciţiu cu orientare profesională
54
agenţi economici, părinţi, reprezentanţi ai
comunităţii locale.
6.Calitatea resurselor umane
6. Calitatea resurselor umane Salariile nemotivante determină migrarea cadrelor
Concursul unic de ocupare a posturilor asigură cadre didactice bine pregătite către alte sectoare de
didactice specializate pentru toate disciplinele activitate cu resurse financiare motivante.

7. Personal didactic auxiliar şi nedidactic 7.Personal didactic auxiliar şi nedidactic


Prin creşterea numărului elevilor din şcoală implicit Activităţile suplimentare extracurriculare/extraclasă
se măreşte şi numărul cadrelor didactice auxiliare şi nu sunt plătite.
nedidactice.

8. Elevi 8.Elevi
Învăţământ obligatoriu de 10 clase Scăderea natalităţii ceea ce duce la scăderea
Legislaţie favorabilă angajării absolvenţilor populaţiei şcolare
Număr mic de elevi din mediul rural care doresc să
Sprijinul acordat de AJOFM prin bursa locurilor de continue formarea profesională prin liceu .
muncă şi programe de consiliere şi orientare în Creşterea numărului de familii cu venituri mici ca
carieră urmare a disponibilizărilor, ceea ce duce la scăderea
numărului de elevi la clasele a XIa şi a XIIa.
Burse sociale în procent de 1.5% din total elevi pe Angajatori care favorizează “munca la negru” -
forme de învăţământ Locuri limitate pentru absolvenţi
Instabilitate economică pe plan local şi regional

9. Părinţi 9. Părinţi
Relansarea economiei locale are ca efect creşterea Creşterea şomajului local
venitului familial Preţul ridicat al manualelor

10. Elemente de natură curriculară


10.Elemente de natură curriculară
Adaptarea structurii anului şcolar la cerinţele Programe supraîncărcate, oferta de manuale variată
partenerilor sociali şi ai angajatorilor. care nu poate fi studiată şi apreciată.
Curriculum flexibil şi adaptat cerinţelor elevilor si Manuale cu conţinut ştiinţific care depăşeşte puterea
nevoilor de piata la nivel regional / national / de înţelegere a elevilor sau cu greşeli ştiinţifice, nu
respectă programele şcolare şi sunt neatractive din
european. punct de vedere estetic.

11. Managementul şcolar


11. Managementul şcolar

Documentele de planificare strategică PRAI şi Insuficienta colaborare dintre agenţii economici


locali şi AJOFM astfel încât datele centralizate nu
PLAI ca surse de documentare pentru PAS
urmăresc cererea muncii.
Influenţa unor factori economici asupra ţintelor şi
Colaborarea cu Direcţia Judeţeană de Statistică
obiectivelor stabilite.
Ialomiţa pentru stabilirea ţintelor şi priorităţilor din
PAS.

Posibilitatea modificării ţintelor şi obiectivelor din


PAS în fiecare an.

PAS-ul oferă o planificare, evidenţă şi control al Altele


întregului proces de învăţământ.
* numărul tinerilor care au calificări pe piaţa muncii
europene şi părăsesc ţara este în creştere;
55
Altele * lipsa cadrului legislativ care să stimuleze
implicarea agenţilor economici în formarea
* rata de ocupare a forţei de muncă în 2013 va fi de profesională iniţială;
56-57% din nivelul actual (PRAI);
* existenţa unui cadru legislativ pentru stimularea * existenţa unor resurse financiare scăzute ale
deschiderii unei afaceri de către tineri;
comunităţii locale
* existenţa unor subvenţii acordate angajatorilor
care angajează absolvenţi; * abandonul şcolar în creştere;
* preferinţa angajatorilor pentru forţa de muncă cu * numărul mare de şomeri în rândul părinţilor;
vârsta cuprinsă între 18 şi 35 ani;
* numărul mare de surse informaţionale în domeniul * apariţia concurenţei privind oferta educaţională
formării (Internet, Program Phare); (şcoli particulare şi alţi furnizori de formare, care au
apărut pe piaţă)
* sprijinul UE prin programele lansate (Leonardo,
Comenius,) cu finanţare de la UE sau Banca * migraţia cadrelor didactice spre ale domenii de
Mondială, FSE; activitate mai bine remunerate (prof. de limbi
moderne, economiştii, prof. de informatică)

56
6.3. ANALIZA NEVOILOR EDUCAȚIONALE, ÎN CONTEXTUL POLITIC,
SOCIAL, ECONOMIC ȘI TEHNOLOGIC
ANALIZA PESTE

Activitatea oricărei entităţi economico-sociale este influenţată într-o mare măsură de


factorii politici, economici, sociali, tehnologici şi ecologici, care se manifestă din mediul în care
aceasta îşi desfăşoară activitatea.
Performanţa instituţională este stimulată sau atenuată semnificativ de conjunctura
politică şi legislativă, de evoluţia economică la nivel local, regional, naţional şi internaţional, de
progresul social intern şi de integrarea în structurile economice şi culturale ale Uniunii
Europene.
Cuceririle tehnologice, invenţiile şi inovaţiile în domeniul industrial, precum şi
necesitatea de a păstra un mediu natural ecologic pot contribui la eficientizarea procesului
instructiv educativ şi la asigurarea finalităţilor educaţionale. De aceea este necesară o radiografie
exigentă a mediului în care îşi desfăşoară activitatea instituţia de învăţământ, pentru a identifica
oportunităţile pe care trebuie să le valorifice proiectul de dezvoltare instituţională în scopul
maximizării rezultatelor. Analiza PESTE a permis identificarea următoarelor influenţe în
activitatea Liceului Tehnologic „AL. IOAN CUZA” SLOBOZIA.

a. Contextul politic

         Cadrul legislativ, specific învăţământului preconizează descentralizarea şi


autonomia sistemului de învăţământ - Planul strategic al Ministerului Educaţiei Naţionale cu
priorităţile: descentralizare, asigurarea calităţii, resurse umane, învăţarea continuă, ofertă
educaţională flexibilă, accesibilitate la educaţie, diversitate culturală, standarde europene:

 apropierea şcolii de comunitate prin adoptarea unor decizii politice favorabile în


administraţie şi finanţare şi existenţa unor strategii de dezvoltare care valorifică
potenţialul unităţilor de învăţământ;
 deplasarea interesului în management de la control către autoevaluare,evaluare şi
consiliere;
 liberalizarea unor sectoare, şi domenii de activitate, precum şi existenţa unor
programe la nivel guvernamental cu impact în activitatea educaţională (piaţa
cărţii şi manualelor, achiziţiile de material didactic,programe de formare a
personalului);

57
 existenţa unor strategii de adaptare a sistemului de învăţământ românesc la
standardele europene şi internaţionale;
 cadrul legislativ favorabil atragerii de resurse financiare complementare pentru
dezvoltarea infrastructurii învăţământului ;
 sporirea resurselor materiale şi informaţionale la dispoziţia unităţilor de
învăţământ prin proiecte şi programe finanţate de statul român sau de către
organismele europene - programele de dotare a laboratoarelor şi cabinetelor,
dotarea cu echipamente sportive, îmbunătăţirea fondului de carte, SEI (sistem
educaţional informatizat);
 finanţarea de către stat a programelor de asistenţă socială pentru elevi –Programul
guvernamental „Euro 200", acordarea burselor pentru elevii capabili de
performanţă;
 existenţa proiectelor de pregătire şi perfecţionare a cadrelor didactice şi a
programelor cu finalităţi de educaţie şi formare profesională
 cadrul legal favorabil accesului de către unităţile şcolare la fonduri structurale.
 stabilitate legislativă;
 existenţa actelor normative care favorizează realizarea scopurilor educaţionale.

b. Contextul economic

  cadrul legal favorizează atragerea unor fonduri rambursabile sau nerambursabile


de la diverşi agenţi economici (donaţii, sponsorizări) ;
 descentralizarea mecanismelor financiare referitoare la finanţarea învăţământului,
astfel încât unităţile şcolare să poată valorifica superior potenţialul financiar,
uman şi material de care dispun;
 orientarea actuală impune trasarea interesului unităţilor şcolare spre o cultură a
proiectelor;
 migraţia forţei de muncă în străinătate conduce la o cerere sporită de forţă de
muncă din partea pieţei interne şi externe în diverse calificări şi profesii.

c.Contextul social

 fluctuaţiile demografice influenţează cifrele de şcolarizare ale unităţilor de


învăţământ;
58
 creşterea numărului familiilor monoparentale, creşterea abandonului şcolar,
creşterea ratei infracţionalităţii în rândul tinerilor, creşterea ratei divorţialităţii;
 oferta educaţională adaptată intereselor elevilor;
 aşteptările comunităţii de la şcoală;
 rolul sindicatelor şi a societăţii civile modifică obiectivele de dezvoltare
instituţională;
 cererea crescândă venită din partea comunităţii pentru educaţia adulţilor şi pentru
programe de învăţare pe tot parcursul vieţii transformă unităţile de învăţământ în
furnizori de servicii educaţionale.

d.Contextul tehnologic

  civilizaţia informaţională presupune ca, la intervale relativ scurte de timp,


cunoştinţele să fie actualizate şi impune redimensionarea sistemului de formare
profesională a cadrelor didactice;
 răspândirea tehnologiilor moderne de comunicare şi de tehnică de calcul (internet,
televiziune prin cablu, telefonie mobilă etc.) facilitează transmiterea informaţiilor
în timp scurt;
 rata ridicată a progresului ştiinţific şi tehnologic obligă individul să înveţe pe tot
parcursul vieţii, şi implică o reactualizare a cunoştinţelor profesionale pe fiecare
treaptă a carierei;
 generalizarea practicilor educaţionale inovatoare (AEL, SEI, ) conduce la
modernizarea actului educaţional tradiţional;

e. Contextul ecologic

 integrarea în Uniunea Europeană presupune respectarea unor norme precise în


protejarea mediului de către unităţile şcolare;
 educaţia ecologică în unităţile de învăţământ devine prioritară;
 prin activitatea sa, unitatea şcolară trebuie să se implice în rezolvarea problemelor
de mediu prin implicarea în proiecte ecologice;
 economisirea la maximum a resurselor de energie termică, electrică, apă etc.,
astfel încât să se protejeze mediul înconjurător.

59
7. Rezumatul principalelor aspecte care necesită dezvoltare

Liceul Tehnologic „Al. I. Cuza” este situat în judeţul Ialomiţa, regiunea Sud-Muntenia.

Principalele concluzii din analiza ÎPT din regiunea Sud-Muntenia (PRAI), analiza
SWOT, analiza corelării ofertei de formare profesională cu cererea, precum şi acţiunile propuse
pentru realizarea obiectivelor dezvoltării ÎPT la orizontul anului 2021 s-au constituit în mare
parte în priorităţi şi obiective pentru planurile operaţionale ce priveşte: dezvoltarea capacităţii de
management, creşterea adaptabilităţii ofertei educaţionale la cerinţele pieţei muncii, dezvoltarea
parteneriatelor, eficientizarea serviciilor de consiliere şi orientare profesională pentru elevi,
creşterea calităţii procesului educaţional prin dezvoltarea competenţelor cadrelor didactice în
educaţia antreprenorială, utilizarea metodelor moderne de predare – învăţare etc., asigurarea
învăţământului incluziv, modernizarea infrastructurii şi a bazei didactico – materiale.

De asemenea, stabilirea priorităţilor şi obiectivelor pentru anul şcolar 2017 – 2018 cu


acţiuni până în 2021, a ţinut seamă de ţinta şi obiectivele strategice formulate în a planul local de
acţiune în învăţământul (PLAI).

Una dintre cele mai importante ţinte urmărite de ţara noastră este integrarea deplină în
UE, ţintă care presupune o atentă analiză a rolului şi poziţiei strategice instituţionale, urmărindu-
se aspecte precum:

 şanse egale;
 corelarea ofertă – nevoi de formare;
 orientarea şi informarea în carieră;
 reabilitarea infrastructurii;
 competenţele profesionale şi resursele umane;
 parteneriatele şi promovarea imaginii şcolii.

Autoevaluarea activităţii şcolii a relevat faptul ca priorităţile regionale şi locale în


dezvoltare ÎPT menţionate mai sus, au constituit ţinte pentru şcoala noastră, necesitând
dezvoltare şi în continuare, dar a scos în evidenţă şi alte aspecte:

 necesitatea unor acţiuni mai eficiente şi îmbunătăţiri pentru implementarea sistemului de


management al calităţii, dezvoltarea în continuare a managementului şi culturii calităţii,
continuarea măsurilor corective, asigurarea implicării reale a tuturor membrilor personalului şi
beneficiarilor educației oferite în procesul de îmbunătăţire a calităţii educaţiei, elaborarea de
ghiduri şi noi proceduri etc.;
 necesitatea dezvoltării în continuare a bazei de date, continuarea dotării şi modernizarea
bazei didactico – materiale, reabilitarea unor săli de clasă;
 nu toate echipamentele şi aparaturile moderne sunt folosite de toţi profesorii;
 deşi au la bază cursuri de formare în diverse domenii conexe procesului instructiv-
educativ, nu toți profesorii utilizează această experiența cu elevii;
 o mai bună corelare a activităților de dezvoltare a programelor de învățare și cu repere la
nivel european;

60
 necesitatea atingerii unor obiective în PAS pentru dezvoltarea de competențe
profesionale ale cadrelor didactice, promovarea inter-și transdisciplinarității, utilizarea în mare
măsura a metodelor interactive și softurilor didactice etc.;
 reducerea absenteismului și creșterea promovabilității la examenul de bacalaureat;
 insuficiența implicare a elevilor în asimilarea propriului proces de învățare, necesitatea
promovării în mai mare măsură a autoevaluării;
 trebuie trecut la unificarea sistemului de evaluare pe discipline și ani de studiu,la
aplicarea prevederilor LEN privind evaluarea elevilor.
Problema dezvoltării infrastructurii și eficientizarea utilizării spatiilor școlare rămâne și
in continuare o prioritate,alături de alte priorități identificate pentru perioada următoare și care
necesită obiective și acțiuni prin Planul de Acțiune al Școlii.

Organizarea și eficientizarea utilizării spațiilor școlare, reabilitarea unor săli de clasă


(lucrări de refuncționalizare, reparații capitale etc.) pentru asigurarea unui mediu educațional
conform normelor în vigoare,va constitui o preocupare importantă a managementului alături de
asigurarea dotărilor și și modernizarea acestora. Pentru dotări și modernizarea bazei didactico-
materiale, vor continua activitățile prevăzute în proiectul elaborat pentru dotarea și modernizarea
cabinetelor de specialitate( conform necesarului de materiale și echipamente, a listei cu aceste
mijloace pentru a fi utilizate în activitățile didactice pentru fiecare tip de cabinet): firma de
exercițiu, cabinet de turism și cabinet de merceologie. De asemenea continuarea activităților
pentru atingerea țintelor la orizontul anului 2021 privind promovarea imaginii liceului în
comunitate, dezvoltarea parteneriatelor la toate nivelele și realizarea de proiecte educaționale,
optimizarea consilierii și orientării elevilor, îmbunătățirea frecvenței elevilor și a rezultatelor la
examenele de sfârșit de ciclu etc., alături de noi acțiuni cu scopul realizării unui învățământ de
calitate potrivit rezultatelor autoevaluării, sunt direcții care se au în vedere pentru stabilirea
priorităților în corelare cu prioritățile și obiectivele regionale și locale și a necesității creșterii în
continuare a dimensiunii europene în educație.

În acest context, principalele aspecte care necesită dezvoltare în perioada următoare în


școala noastră sunt cele legate de prioritățile regionale și locale atinse prin planurile operaționale
din perioada anterioara și care necesită dezvoltare până în 2021, cele legate de prioritățile
rezultate în urma procesului de autoevaluare corelate și cu acțiuni pentru creșterea dimensiunii
europene a educației în cadrul liceului.

Astfel, prioritățile identificate pentru perioada 2017 – 2021, vizează:

 Dezvoltarea infrastructurii și reabilitarea unor spații de învățământ, continuarea dotării și


modernizarea bazei didactico-materiale și atragerea de resurse financiare.
 Consolidarea sistemului de asigurare a calității la nivelul școlii.
 Creșterea preocupărilor în vederea satisfacerii nevoilor educabililor, realizarea cerințelor
învățământului incluziv, prevenirea / diminuarea abandonului școlar, îmbunătățirea frecvenței și
a rezultatelor elevilor la examenele de sfârșit de ciclu.
 Creșterea calității procesului educațional prin dezvoltarea profesională a resurselor
umane, promovarea excelenței și stimularea creativității profesionale in activitățile pentru
creșterea calității educaţiei şi formarii profesionale, în paralel cu eficientizarea activităților
extracurriculare și optimizarea ofertei educaționale, adaptarea continuă a ofertei educaționale la
cerințele pieței muncii (inclusiv noi calificări).
 Promovarea imaginii școlii, extinderea și eficientizarea relațiilor comunitare și a
parteneriatelor la toate nivelele, realizarea/ derularea de proiecte educaționale.
61
8. NOTĂ de fundamentare a proiectului de plan de școlarizare
pentru anul școlar 2017-2018.
Analizele efectuate arată că planul de școlarizare s-a realizat 100% în fiecare an școlar,
că interesul comunității pentru profilul și calificările școlii nu scade și nici cerințele pieței muncii
pentru aceste calificări. Trebuie luat în considerare și faptul că aspectele demografice arată o
tendință de scădere a populației de vârstă școlară, situație care induce mesajul de a lua în calcul
scăderea în timp a numărului de clase, luând în considerare și criteriul inserției profesionale a
absolvenților. De asemenea, se impune, după caz, și aspectul calitativ în sectorul serviciilor,
diversificarea calificărilor (tehnician în achiziții și contractări, tehnician în turism, științe ale
naturii), posibilităţile de organizare a învăţământului profesional conform prevederilor Legii
educaţiei naţionale nr. 1/2011. Cererea mare de personal calificat pentru calificarea “sudor”,
exprimată de agenţii economici locali şi de U.G.I.R. filiala Ialomiţa, necesită pregătirea unui
număr mare de elevi prin şcoala profesională de 3 ani. Diversificarea ofertei educaţionale prin
înfiinţarea Şcolii profesionale este o preocupare a şcolii noastre în vederea corelării acesteia cu
cerinţele pieţei muncii şi asigurării inserţiei absolvenţilor.

9. Ținte strategice

T1. Asigurarea calității serviciilor educaționale si imbunătățirea


standardelor de performanță ale resursei umane

O1. Creșterea gradului de participare a elevilor la activitățile didactice și


extracurriculare, prin atragerea și motivarea acestora;

O2. Dezvoltarea competențelor profesionale ale cadrelor didactice în vederea


creșterii calității actului de predare-invățare-evaluare;

O3. Reducerea ratei abandonului școlar și a absenteismului, și asigurarea


unui climat de siguranță în școala;

O4. Orientarea și consilierea elevilor pentru carieră;

O5. Orientarea resursei umane din școala catre performanță – elevi și


personal didactic și didactic auxiliar;

O6. Incurajarea dezvoltării de programe educaționale, care au in vedere


dimensiunea formativă a educației și obținerea succesului școlar.
62
T2. Creșterea interesului elevilor pentru participarea la activitățile
didactice de formare profesională prin asigurarea unui climat
educațional optim

O1. Utilizarea eficientă a resurselor bugetare (locale si națonale) și


extrabugetare;

O2. Identificarea unor noi surse de finanțare extrabugetare;

O3. Asigurarea procesului de internaționalizare a școlii, prin implicarea


resursei umane din școala in programe și proiecte europene de formare
profesională și prin dezvoltarea capacității de management în învățămantul
profesional și tehnic;

O4. Creșterea accesului la educație pentru grupurile vulnerabile și


combaterea excluziunii sociale.

T3. Diversificarea ofertei educaționale în vederea unei mai bune


inserții a absolvenților pe piața muncii

O1. Actualizarea periodică a datelor statistice și de cerere a forței de muncă;

O2. Cunoașterea și asumarea de către toți cei implicați a viziunii, misiunii și


țintelor strategice pe care și le propune unitatea școlară;

O3. Obținerea acreditării pentru noile specializări autorizate;

O4. Creșterea adaptabilității ofertei educaționale la cerințele pieței muncii;

O5. Dezvoltarea parteneriatului social pentru o mai buna inserție pe piața


muncii a absolvenților.

63
10. CONSULTARE, MONITORIZARE, EVALUARE

REZUMAT PRIVIND MODUL DE ORGANIZARE A PROCESULUI DE CONSULTARE


ÎN VEDEREA ELEBORĂRII PLANULUI

Ce activităţi trebuie desfăşurate? Cine va Cine va fi Când


coordona aceste implicat? trebuie
activităţi? finalizate?

1. Formarea echipei şi realizarea Mihalache Membrii echipei Octombrie


graficului întâlnirilor şi consultării Daniela de proiect 2016
membrilor personalului în vederea
reactualizării planului de dezvoltare a
şcolii
2. Identificarea factorilor interesaţi Mihalache Echipa de proiect Noiembrie
în planul de dezvoltare a şcolii Daniela Consiliul de 2016
administraţie

3. Analiza informaţiilor cuprinse în Bunea Dorel Diriginţii anilor Decembrie


PRAI, PLAI şi alte surse referitoare terminali 2016
la evoluţia pieţei muncii
4. Ce încercăm să obţinem ? Lisofschi Corina Tot personalul Decembrie
2016

5. Identificarea domeniilor pentru Mihalache Inspector de Decembrie


CDL şi estimarea numărului de elevi Daniela specialitate 2016
Stancu Doina

6. Instruirea personalului privind Lisofschi Corina Tot personalul Decembrie


modelul de autoevaluare 2016

7. Transmiterea rapoartelor de Responsabilii Tot personalul Ianuarie


autoevaluare a comisiilor din şcoală comisiilor şi 2017
către echipa de proiect serviciilor

8. Autoevaluarea calităţii învăţării Şefii de catedră Echipa de Iunie 2017


curriculum

9. Organizarea de întălniri cu: Lisofschi Corina Tot personalul Noiembrie


angajatorii locali, reprezentanţi 2016
AJOFM Ialomița, reprezentanţi
Camera de Comerţ Ialomița pentru
studierea nevoilor de competenţe la
nivel local , regional, national,
european.
10. Analiza problemelor, formularea Mihalache Toate cadrele Septembrie
obiectivelor, stabilirea acţiunilor, Daniela didactice, 2016
coordonatorilor, identificarea celor diriginţii,
implicaţi şi hotărârea timpului de
64
finalizare CA consilierul școlar

11. Scrierea elementelor componente Mihalache Membrii echipei Mai 2017


ale planului Daniela de proiect

12. Consultarea, monitorizarea şi Mihalache Consiliu de Septembrie


evaluarea Daniela administraţie 2016-
Inspector ISJ August
Lisofschi Corina 2017
Tot personalul
CEAC

MONITORIZARE ŞI EVALUARE LA NIVEL DE ORGANIZAŢIE

Acţiuni Persoane implicate Orizont de timp Înregistrarea rezultatelor


monitorizate

- directorii - Informările din C.A. și C:P:


-responsabilii CEAC. - Procesele verbale ale
comisiilor metodice
Acţiunile pentru -responsabilii comisiilor septembrie 2017 -
Ținta 1 metodice septembrie 2018 -Raport de autoevaluare
- consilierul educativ al -Certificatele obţinute în
școlii urma absolvirii cursurilor
- raportul de analiză al
abandonului şcolar

- scrisori primite de la
parteneri
- situaţia statistciă privind
inserţia absolvenţilor pe piaţa
muncii

- rezultate la concursuri și
examene

- frecvenţa elevilor la
programele de recuperare
- imagini de la activități

65
- directori -august 2017 - liste de inventar

- administratorul financiar - semestrial -centrală termică


redimensionată, funcțională
Acţiunile pentru
Ținta 2 - iternat renovat

- laborator școală funcțional

- presa locală

- directorii şcolii - sept. 2017 - exponatele firmelor de


exerciţiu
- responsabilul catedrei
tehnologice - convenţiile încheiate cu
Acţiunile pentru - anual agenţii economici
Ținta 3 - CEAC
- septembrie 2017 - harta parteneriatului cu
agenţii economici

66

S-ar putea să vă placă și