interzis, [Nerespectarea Standardelor de Stat este urmdritd conform I 30 Pag. +1 plush PRETUL LET 400 ZU 625.751, ROMANIA, EDITIE OFICIALA STAS 6400-84 ‘1 TEHNOLOGH STRATURI DE BAZA SI DE FUNDATIE DE Condijii tehnice generale de ealitate [Clasificarea alfanumerted Rot worl COUCHES DE BASE ET DE FONDA. cron HOCH OM Cr, 1 GENERALITATI. ~ a 11 Obicet si domenin de nplieare w& “ Me J Prezentul standard se refer la conditiile tehnice generale de calitate al” straturilor de bazii si straturilor de fundatie din aledtuirea sistemelor rutiere nerigide si rigide pentru drumuri publiee, OnSERVATIE ~ Prevederile prezentulul standard se pot apliea pentru dramurlle de exploatare, cu acordul heneflelarulut acestorIueriti de drumurl 1.11 Straturile de bazit pot fi alettuite din : — macadam ; — macadam penetrat si somipenctrat; u split bitumat; — agregate naturale stabilizate eu lianfi hidranlici (eiment) ; — agregate naturale stabilizate eu lian{i puzzolanici (eguri granulati, cenugi de ter- mocentrali sou tuf yuleanie micinat, Betivate); 1.1.2 Straturile de fundatie pot fi aledtuite ain regate naturale (nisip, balast, impietruiti veehi) ; — balast, mestee optimal ; — piatré spart} mare, sort 63-90 — piatri spartii, amestec optimal; — plimint stabilizat meeanic; agregate naturale stabili nti hidrantiet (ciment) ; ~ agrégate naturale stabilizate eu lianfi puzzolaniei (zguri gramulatii, cenugi de ter- mocentrali sau tuf vuleanie micinat, activate) ; — blocaj de piatrt brut. 1.1.3 Pot fi considerate drept straturi de baz sau straturi de fundatie imbritesmintile exis- tente alextnite din — macadam ; — macadam penetrat si semipenetmt — macadam cimentat ; — mixturi asfalti heton de ciment ; — pavaje din pavele normale, pavele abnorme gi ealupuri — pavaje din pi brut sau bolovani, Flaborat a MINISTERUL TRANSPORTURILOR 5 ooo i TELECOMUNICATILOR INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE Ina ge ented ret | Bd Ile Pie nr, 5 BUCURESTI 141-01 ‘Aprobat de: tehnologice in transperturt ‘Telex 11912 CNST RSTAS 6400-84 -2- 1.2 Terminologie Conform STAS 4032)! Indieafii generale 82, Pentru prevenirea degradirilor reaultate din inghef-dezghey se vor aplica prevederile STAS 1709-75. 1.3.2 Grosimile straturilor de bazi si de fundatie se stabilese prin calcul, in conformitate cu prevederile STAS 1339-79 gi a reglementairilor tehnice in vigoare privind aleituiren gi dimen- sionarea sistemelor rutiere. 1.8.8 fn scopul eresterii eapacititii portante a complexelor rutiere, in special in enzul terasa- tieatelor din pimintar! coerive, se pot Ina mastri de imbundttire sl de wniformizare a eapaci Tein gortante'la nivelul patalal drumult, prin prevederea unui strat de formi ln partea supe- Ti Portaumsamentului eonform STAS 12233-81 san prin stabiliziri mecaniee eu adaosuri de materiale necoezive ete 2 CONDITIT TEHNICE 2.1 — Straturi de haz si de fundatie 2.1.1 Modul cum se pot realiza sistemele rutiere pentru moderniziiri gi drumuri noi este dat in iabel, prin combinarea diferitelor tipuri de straturi de fundatie si straturi de baza eu diferitele tipuri de imbricdminti aplicate Ia drumurile publice, de diverse clase tehnice. 2.1.2 Impietruitile sf imbricimintile existente utilizate ea straturi de fundatie sf de baz titan fost Guprinse in tabel, modalitatile de folosive fiind date la pet. 2.4 din prezentul standard 2.1.8 In eazul lueritilor ce se provid pentrn imbundtiitirea condifillor de eireulatie prin. apli- cohen unor inbreamin(: bituminoase ugoare pe dramuri iimpfetruite, straturile de fundagie vor fi dimensionate conform reglementirilor legale in vigoare. 9.14 Stratul de fundafie aledtuit din alast sau din agregate naturale stabilizate mecanic se recomanda si aibi 0 grosime de cel mult 30 em. 2.1.5 Tipul de strat de bazi din beton de ciment se foloseste in general la strizi, 2.1.6 Tipul de strat de baz din mixturi asfaltice se aplici direct pe fundatiile de balast humai eu respeetarea prevederilor STAS 1339-79 privind raportul dintre modulele de defor- matie linear ale materialelor din straturile de haz si de fundatie, 2.2 Substraturi de fundatie 2.2.1 Stratul drenant se executi din balast in scopul de a colecta si a elimina apele provenite din precipitatii si care pitrund in straturile de fundajie in timpul executiei sau ulterior, prin feostamente, rosturi. In acest seop se vor ua mistri in vederea evacuiril apelor din acest strat in afara corpului drumului. 2.2.2 fn cazul in care stratul inferior de fundatie este aleituit din balast acesta preia gf 22.2 a de stat drenant, asigurindu-se eonditile necesare privind grosimea, calitatea de drenare fi misurile de evacnare a ape 2.2.8 Grosimea stratului drenant din balast este de min, 10 em dupi compactare. Acest strat soia in considerare Ia calcultl de dimensionare a sistemului rutier, iar grosimea acestuia se include in gvosimea totald a sistemului rutier stabilit& pentru prevenirea degradarilor din inghet, conform STAS 1709-75. 2.2.4 Stratul anticapilar se executé din balast, in seopul de a impiedica ascensiunea prin capi- aritate a apei din piimintul de fundatie in stratul superior de fundatie sau in stratul de baz. 2.9.5 Grosimea stratului anticapilar se stabilogte astfel ineit aceasta si fie de min. 15 em gi rmiai mare deeit inilfimea eapilar maxims. “Keest strat se fa in considerare la calculul de dimensionare a sistemulni ratier, far gro- simea acestula se include in grosimea (otali a sistemului rutier stabilit& pentru prevenirea de- gradirilor prin inghet conform SPAS 1709-75. Tn ‘earul in eave balastul indeplineste si conditiile previtznte in STAS 662-82 (nisip pentru strat izolant) stratul anticapilar indeplineste in acelasi timp gi rolul de strat izolant. 2.26 Stratul izolant se executd din nisip sau din geotextile din materiile refolosbile eu 22s inpiedicari-contaminarit stratului de fundafie ew paminturi din patul drumolui Fried (vo ate previauth exeeutaten tn strat de forma conform STAS 12353-84 nu se prevede strat izolant— #— STAS 6400-84 2.2.7 Grosimea stratului izolant din nisip este de 7 em dup compactare sinu se ia in consi: derare la dimensionarea sisiemului rutier si nici nu se include in grosimea total a sistemului rutier, stabilita pentru preveniren degradirilor prin inghet-dezghef, conform STAS 1709-75. 2.2.8 Stratul izolant alektuit din geotextile poate indeplini si rolul de strat drenant cu res- pectarea condifiilor de a fi executat pin’ la taluzurile ganfurilor gi de a fi amplasat la cel pufin 15 cm deasupra fundului sanfului. 2.2.9 Stratul termoizolant se exeeuti din uri expandati elasa 900—1200, sort 0—7 sau din zguri granulat& de furnal clasa A in seopul asiguririi rezistenfet Ia actiunea inghe}-dezghe- jului-a complesului rutier. 2.2.10 Grosimea minima a stratului termoizolant este de 12 em gi se stabileyte conform regle- mentiilor tehnice in vigoare, Acest strat nu se ia in eonsiderare Ia dimensionarea.sistemulut rutier, dar se include in grosimea totalé a sisteului rutier pentru prevenirea degradiilor prin inghef-dezghe} conform STAS 1709-75 si a reglementirilor legale in vigoate 2.2.11 Stratul termoizolant aledtuit din expandatis indeplineste yi rolul de strat drenant. Evaeuarea apei din fundajia deumului Evacuarea apei din substratul sau din stratul inferior de fundatie se realizeazi conform i rie de posibilitipile de seurgere, astfel : 1.1 In cazul in care exist posibilitatea evacuitii apelor din sanfuri san_pe talazurile ram bieurilor se prevede un strat drenant continua ping la taluzurile drumului. Suprafaja stratulu estvia va avea panta transversall de 10.12%, pe ultimit 80 em, pink Ia taltzurile unui drum existent se pot prevedes si drenuri transversale de acosta- lent eu. Kitimea de 25 ...30 em si adincime de 30... 50 cm situate la distante de 10... 20 mn 1 funetie de panta longitudinal a drumului 2.8.1.2 In cazul in care drumul este situat in deblew sau la nivelul terenului si nu exist’ post- bilitatea evacusitii apelor prin sanfuri, se previd drenuri longitudinale sub acostamente sau sub rigole, cy panta minis de 0,3°%. In cazul in care sint necesare drenuri Iongitndinale la strizi, le se amplaseazi de reguls sub trotuar sau in zona verde. Pentru stnizi cu canalizare pluvials se pot prevedea drenuri longitudinale ampla sub trotuare (borduri), cu posibilitati de evacuare a apei In gurile de scurgere. ate 2.3.2 Drenurile transversale de acostament vor avea panta de 4—5% gi se vor exeeuta normal pe axa drumului cind declivitatea in profil longitudinal este mai miea de 2% sau cu inelinare de circa 60° in direcfia pantei cind declivitatea este mai mare de 2%, 2.3.3. Evacuarea prin taluzurile drumului a apei din stratul drenant sau din drenurile trans versale de acostament se face la cel putin 15 em deasupra fundului sanfurilor sau in cazul ram- bleurilor deasupra terenului sau a nivelului maxim al apelor stagnante in zon, 2.8.4 in cazul rambleurilor executate din piminturi necoezive sau permeabile nu se prevtd misnri de evaenare @ apei din fundatie 2.3.5 Misurile indicate mai sus pentru evacuarea apelor din fundagia drumului nu sint limi- tative; prin proiectele de executie se pot stabili si alte misur 2.4 Folosirew impietruirilor sau a imbrdedmin{ilor veehi in fundagia drumului sau tn stratul de bazi 2.4.1 Modul de utilizare a impietruirilor existente in alcdtuirea complexului rutier se stabi- legte in functie de Witimea gi grosimea acestora gi de calitatea materialelor constituente, astfel : — in cazul in eare impietruirea nu este pe toaté latimea patului drumului iar grosimea ei este mai mic& de 10 cm, nu se ia in considerare in alcituirea sistemului rutier, dar se va sea- ritica gi reprofila; — in eazul in care impietruirea este pe toati itimea patulai drumului iar grosimea ei este de minim 10 cm, aceasta va alcAtui stratul de formd sau stratul de fundagie care va fi luat in considerare in calculul de dimensionare a sistemului rutier, conform reglementirilor legale in vigoare; — in cazul in care impietruirea nu este pe toat ijimea patului drumului, dar are 0 grosime mai mare de 10cm, aceasta se scarificd, se reprofileazd yi se compacteazi aletuind stratul de form’ sau stra‘ul de fundatie care va fi luat in eonsiderare in calculul de dimensionare cu grosimea rezultati dupis reprofilare ; — impietrnirea poate constitui un substrat de fundagie sau un strat de fundajie numai dack este alcKtuit’ ca atare sau In adaos eu alte agregate naturale din materiale care indeplinese condifiile tehnice previzute pentru aceste straturi conform STAS 662-82.STAS 6400-84 ~t- 2.4.2 In cazul utilizirii ca straturi de baz san de fundatie a imbricimintilor reali a acestor straturi gi calitatea materialelor din aledtuirea lor se stabilese prin recoltiti probe si sondaje si prin analizarea acestora in laboratoure. De asemenea in eazul itnbritcimintilor bituminoase existente se vor face si misuriri ale deformabilitagii drumului cu ajutorul deflec tometrelor eu pirghie sau cu alte dispozitive adeevate ; lu interpretarea statisticd a acestora se va fine seama de condifiile climatice si hidrologice, conform reglementiirilor legale in vigoare. 2.4.3 In cazul lueritilor de ranforsare a drumurilor avind o imbriciminie bitwmninoast sau din eton de ciment se poate utiliza ca strat de consolidare o imbriekminte din beton de ciment conform reglementiirilor legale in vigoare. Menfinerea straturilor bituminoase pe considerente tehnice si economice. 1 aledtuirea noii structuri rutiere va fi justificat® 2.5 — Lairgirea drumurilor existente 2.5.1 La Kirgirea unui drum existent se adopt o structuri rutiers care sit asigure complexulut rutier o capacitate portant’ echivalenti cu cea a complexului rutier pe drumul existent, 2.5.2 Pentru asigurarea evacutirii apelor din fundatia benzilor de Hirgire se iau iniisurile pre viizute la pet. 2.3. 2.5.8 La Hirgiri de fundafii pe lifimi mai miei de 0,75 m tipul de fundatie se adoptt in funetie de utilajele de compactare existente pentru aceasta Iitime de lucru, recomandindu-se beton de ciment, agregate naturale stabilizate cu lianfi hidraulici sau puzzolanici, blocaj de piatrt brut. 2.54 La ligiri de drumuri existente pentru sporirea numirului de benzi de circulatie, im Dinarea diferitelor straturi ale celor doud structuri rutiere se face decalat si in trepte de min, 15 cm pentru fiecare strat. 2.6 Elemente geometri i si abatert Ii 2.6.1 Liifimea straturilor de bari gi de fundagie se stabileste conform STAS 2900-79 yi STAS 1598-78. 2.8.2 Patul drumului in cazul terasamentelor executate din piminturi necoezive sau in eazul terasamentelor previzute cu strat de forma trebuie si aibi aceleagi pante in profil transversal si aceleasi declivititi in profil longitudinal ca ale suprafejei imbricimingilor, admifindu-se aceleagi toleranfe ca ale acestora. 2.6.5 Patul drumului in camul terasamentelor executate din piminturi coezive, fri strat de formé trebuie ai alba o panta de minimum 4% in. profil transversal. In_ profil longitudinal trebuie si aibi& aceleasi declivititi ca cele ale suprafetei imbricdmintilor, admifindu-se aceleasi tolerange ca ale acestora. 2.6.4 Pantele in profil transversal si declivititile in profil longitudinal ale suprafetei stra- lor de fundatie $i de baz4 sint aceleasi ca si ale imbricimintilor sub care se executd gi sint date in standardele respective de imbricimini: STAS 174.83, STAS 175-76; STAS 179-84, STAS 183-83, STAS 1120-82, STAS 6978-77 si STAS 9095-77. 26.5 Denivelirile admisibile in profil transversal ale straturilor de fundatie sint eu 0,5 em diferite de cele admisibile pentru imbriciminjile sub care se executt 2.6.6 Denivelirile admisibile in profil Iongitudinal ale suprafetei straturilor de. fundatie sub dreptarul de 3,00 m sint de maximum 2 em in eazul straturilor de fundatie din pimint stabilizat mecanic, agregate naturale, balast amestee optimal, piatrit spart’ si piatra bruta si de maximum 1,5 em in cazul straturilor de fundafie din agregate naturale stabilizate cu lian{i hidraulici saw cu Lianfi puzzolanici 2.6.7 Denivelirile admisibile in profil longitudinal ale suprafejel straturilor de baz dit nia- ‘cadam, agregate naturale stabilizate cu lianti hidraulici (inelusty puzzolanici) si mixturi asfaltice sint conform standardelor respective: STAS 179-84, STAS 10473/1-76 si STAS 7970-76, 2.6.8 Denivelarile admisibile in profil longitudinal ale suprafefei stratului de bazit din beton. de ciment sub dreptarul de 3,00 m sint de maximum 1 cm. 2.7 Materiale 2.7.1 Materialele din care se executi straturile de bazit gi de fundatie trebuie si indeplineased condifiile de ealitate inv conformitate cu prevederile standardelor respective de materiale dupa cum urmeazit — agregate naturale nepreluerate, conform STAS 662-8: piatr’ brut, piatri sparti, eribluri, nisip de coneasaj, pavele,, calupuri, conform STAS 667-84; — zguris expandati, conform STAS 8177-68 ;5 SATS 6400-84 — agar, granulati de furnal inalt, conform STAS 648-74 ; — pitum, conform STAS 754-73 filer, conforni STAS 539-79 ; — ciment, conform STAS 388-80, STAS 1500-78, STAS 1092-78 ; — var nehidratat mieinat, conform STAS 9310-77 5 — var hidratat in pulbere, conform STAS 9201-80; “AS 790-84, 2.7.2 Nisipul pentru stratul izolaat, in afard de conditiile de calitate previiaute de STAS 662-82, trebuie si indeplinease’ si condigia de filtru invers, conform STAS 662-82, — api, conform 81 2.7.38. Balastul pentru stratul drenant trebuie si satisfaek condifiile previizute in STAS 662-82 referitor la balastul pentru straturi de fundatie. 2.7.4 Geotestilele realizate din materiale refolosibile pentru stratul izolant trebuie si inde: plineasei urmiitoarele condiii de ealitate — masa pe unitatea de suprafatat 600....800 gim?; — continut de fibre naturale max. 10%} — rezistentit la intindere min, 400 N/5 em; — alungiren specific Ia intindere max. 50 %5 — cocficient de permeabilitate longitudinal si transversal min, 10-# cm/sec. 3 BXECUTIA STRATURILOR DE BAZA $I DE FUNDATIE 3.1 Bxecufia substraturilor de fundafie so ineepe numiai dupit receptia terasamentelor, eon- form prevederilor STAS 2914-84. 3.1.1 _ Execufia straturilor drenante, anticapilare sau izolante din balast gi nisip necesiti ur- mitoarele operafiuni ~ astemerea si nivelarea la sablon a nisipului sau a balastului in straturi cu grosime de max. 15 cm (inainte de eompactare) ; Grosimea, materialului asternut inainte de compactare poate depiisi 15 em in eazul utilizirii mnor ntilaje de compactare alo ciror earacteristicl tehnice indie grosiii de compactare mari de 15 em, In acest caz grosimen de asternere a mnaterialului va fi stablith pe yantier ie de Inceperea exceniet — adiugarea prin stropire a cantititii necesare de ap’ pentru asigurarea umidititii optime de compactare determinati prin incerearea Proctor modifieati, conform STAS 1913/13-83. — compactarea nisipului prin pilonare sau vibrare si a balasturilor prin compactare gi vibrare, conform prevederilor pet. 3.6 din prezentul standard, 3.12 Bxecutia straturilor termoizolante din zguri expandatd saw zguri granulatt de furnal inalt se efectucaz’ conform reglementitilor tehinice in vigoare. 3.1.3 Bxecufia stratului izolant din geotextile din materiale recuperabile necesiti, agternerea materialului prin derularea sulurilor de geotextile in lungul drumului si imbinarea figiilor prin coasere mecanick. In vederea evitirii degradirii geotextilulut in timpul executiei stratului de fundagie imediat superior se iau urmiitoarele misuri : — grosimea inainte de compactare a stratului de fundatie imediat superior din agre- gate naturale trebuie si fie de min, 15 em; Desedirearea din autocamioane a agregatelor naturale se face prin basculare, de prefe- rinjé in mers, iar impristierea si nivelarea acestora, eu autogrederul sau buldozerul, a crei lami nu trebuie si acfioneze direct pe geotextil Se interzice cireulatia pe suprafafa geotextilului a utilajelor previzute cu senile; in cazul in care stratul de fundafie imediat superior este aledtuit din piatri sparti, intre acest strat yi geotextil se interpune un strat de protecfic aledtuit din nisip sau eenugi de termocentrali in grosime'de 7 em,STAS 6400-84 3.2 __Executia straturilor de fandatie incepe numat dupa receptia terasamentelor, conform STAS 2914-84, in cazul executiei acestora direct pe patul drumului sau dupa recepfia subst turilor de fundatie, conform pet, 5 din prezentul standard, in cazul prevederii in sistermul ratier ‘@ unuia din aceste straturi. Exeeutia straturilor superioare de tundatie se face numai dupa recepfia straturilor in ferioare de tundatie. 3.2.1 Bxeeufi Execufia struturilor de fundafie din pamint stabi straturilor de fundatio din balast si nisip se face conform pet. 1 se face conform ‘ab_mecani Executia straturilor de fundatie din balast, amestee optimal, se face conform privind compozitia granulometriea sia prevederilor pet. 3.1 din prezentul standard, 3.24 Hxecutia straturilor de fundatie din piatri spartii mare sort 63-90 necesiti urmiitoarele ‘operagiuni — agternerea si compactarea In useat a pietrel sparte. Pink la inclestarea pietrei sparte, compactarea se face cu campactoare cu rulouri netede de 6 f, dupX eare operatia se continua cu compactoure eu pneuri sau vibratoare de 10...14 t; impiinarea eu split sort 16 25 a suprafefed stratului de piatrt spartd si compactare; umplerea prin innorvire a golurilor mimase dup impinare cu savur 0—8 sau nisip. Pink Ia aytemnerea stratului imediat superior, stratul de fundafic din piatrS sparti. se acopert cu un material de protectie (nisip griuntos sau savuri). Tn eazul in care stratul superior este macadam sau beton de ciment, nu se mai face umplerea golurilor si protectia stratului de fundatie din piatré sparti mare. 32.5 Bxecutia straturilor de fundatie din piatr sparti amestee optimal necesiti urmi- toarele operafii: stabilirea proportiilor de amestec ale diferitelor sorturi de piatr’ sparti pentru rea Tizarea compozitie’ granulometrico & amestocuhui optimal conform reglementirilor legale i vigoare sia umiditatii optime de compactare determinat’ prin incerearea Proctor modificata, conform STAS 1913/13-83 5 — realizarea amestecului intr-o instalafie de nisip stabilizat previiauta eu predozator eu patru compartimente ; — agternerea materialului cu un repartizor — finisor de asfalt § sventuala completare ‘8 cantitifil de api corespunziitoare umiditifii optime de compactare; — compactarea stratului cu compactoare cu pneuri sau vibratoare conform prevederilor actualului standard, pet. 3.6. 26 Execufia straturilor de fundafie din agregate naturale stabilizate cu ciment se face conform STAS 10473/1-76, iar eu zgurd granulati de furnal inalt, conus de termocentrala: $i ftuf vuleanic micinat, activate, conform reglementirilor legale in vigoate. 3.2.7 Executia straturilor de funidatie din blocaj de piatré brut necesita agezarea manual, pe stratal inferior din balast, a pietrei en baa mate in jos, pietrole fiind dispuse cit mai string tnele Ting’ altele, eu rosturile pe cit posibil tesute si ct Iungimen perpendicular pe axa dru- mului; golurile dintre pietre vor fi umplute (impAnate) eu piatri sparti. 3 __Execufia straturilor de bazii se face numai dupit receptia straturilor de fundatie con- form pet. 5 din prezentul standard. 3.3.1 Execufia straturilor de bazi din macadam se realizeaz’ conform STAS 179-84. 3.3.2 Wxecufia straturilor de bazit din piatrt spartit impinatd eu split bitumat se face eonform Teglementirilor tehnice in vigoare, 3.3.3 Rxeoufia straturilor de bazi din agregate naturale stabilizate cu ciment se face con- form STAS 10473/1-76 iar din agregate naturale stabilizate cu zguri granulati de furual inalt, cenusi de termocentrai si tuf vuleanic micinat, activate, conform reglementarilor tehnice in vigoare. 3.34 Executia straturilor de bazi din beton de ciment necesit’ wmitoarele operafiuni : — amenajarea stratului suport, conform STAS 183-83; — stabiliven compozifiei betonului de marci, B 200, conform reglementirilor tehnice in vigoare; — prepararea si trausportarea betonului, conform STAS 183-83 — asternerea betonulni intre longrine metaliee san intre cofraje de alt tip si com- pactares lui—5— SATS 6400-84 — 2gurti granulati de furnal inalt, conform STAS 648-74; = bitum, conform STAS 754-73; ~ filer, conforni SPAS 539-79; — ciment, conform STAS 388-80, STAS 1500-78, STAS 10092-78 ; — var nehidratat micinat, conform STAS 9310-77; — var hidratat in pulbere, conform STAS 9201-805 — apii, conform STAS 790-84 2.7.2 Nisipul péntra stratul izolat, inafari de condifiile de calitate previizute de STAS 062-82, trebuie si indeplineasct si conditia de filtru invers, conform STAS 662-82. 2.7.8 Balastul pentru stratul drenant trebuie si satisfued condifiile previzute in STAS 662-82 referitor Ia balastul pentra straturi de fundatie 2.74 Geotextilele realizate din materiale refolosibile pentru stratul izolant trebuie si inde- plinease’ urmitoarele eondifit de calitate — masa pe unitatea de suprafatit 600... 800 g/m?; = conjinut de fibre naturale max. 10%} rezisten(i la intindere min, 400 N/5 ems — alungiren specified Ia intindere max. 50 %5 — coeficient de permeabilitate longitudinal si transversal min, 10? m/sec. 3 BXECUTIA STRATURILOR DB BAZA SI DB FUNDATIE, 3. Execufia substraturilor de fundatie so iucepe numai dupii receptia terasamentelor, con- form prevederilor STAS 2914-84. 3.1.1 Executia straturilor drenante, auticapilare sau izolante din balast gi nisip necesit& ur- mitoarele operafiuni : astemnerea i nivelarea In gablon a nisipulut seu a balastul de max. 15 6m (inainte de compactare) in straturi eu grosime Grosimea inaterialului asternut inainte de compactare poate depisi 15 cm in cazul utilizirii unor utilaje de compactare ale ciiror caracteristiei tehnice indiek grositni de compactare mai mari de 15 om. In acest caz grosimes de asternere a materialului va fi stabilith pe santier inainte de inceperea exeeutiei. — adiiugarea prin stropire a cantitifii necesare de api: pentru asigurarea. umidititit optime de compactare determinata prin incercarea Proctor modificat, conform STAS 1913/13-83. ~ compactarea nisipului prin pilonare sau vibrare si a balasturilor prin eompactare gi vibrare, conform prevederilor pet. 3.6 din prezentul standard. 3.12 Bxocutia straturilor termoizolante din zguri expandata sau zguri granulati de furnal inalt se efectueaz’ conform reglementirilor tehnice in Vigoare. 3.1.3 Executia stratului izolant din geotextile din materiale recuperabile necesit asternerea ‘materiafulti prin derularea sulurilor de geotextile in lungul drumului si imbinarea fistilor prin coasere mecanici. In vederea evititrii degraditii geotestilului in timpul execufiel stratului de fundagie imediat superior se iau urmiitoarele miisuri : — grosimea inainte de compactare a stratului de fundatie imediat superior din agre- gate naturale trebuie #% fie de min. 15 em; Descdrearea din autocamioane a agregatelor naturale se face prin basculare, de prefe- ring in mers, iar impristierea gi nivelarea acestora, eu autogrederul sau buldozerul, a cirei lami nu trebuie si acfioneze direct’ pe geotextil; Se interzice cireulagia pe suprataja gootextilului a utilajelor previizute cu senile in cazul in care stratul de fandatie imediat superior este aleétuit din piatri spartil, intro acest strat si geotextil se interpune un strat de proteofie aledtuit din nisip sau cenusi de termocentralit in grosimne'de 7 em,i ‘Seraturl de fundatie ‘Stratuet de bow SE | see - rest mnie Groant minme |] GEE tunics . scnarualve icttore | cemincive’ | 3 | 258 Mod de aleataire saga tmpere, | Mod deateture |g crams, | $) gE —_—_——- ——ammnnag Ls i 2 z ci 4 1 E % sate 5 » -|-|-]-}-]-] «fafa Marae su pt nt Jnutorasttice | Spentra agrepnte 3 Toe x mapocns|—|-|—|-] — | — | ~ |aalae 6 pests negate A man Lt} | 3 ton de cment | atmenien | —|-|-|-| @ | @ | @ [|= | xo a = 7 -|-[=EL IC EE 3 | Un trat tear deta | 10 petra stent Ba gran sat: speror |" lar 7 7 w|-|- fa) |_|] -|-|é ain Saat amster opt | 10 penta sata supe : Pens scadam s -}-|-}-] — [oJ dale 4 | Ue strat tne do ba | 10 patra stata - : aa | as{n|—|— | = [— [ofan Bi jlunstit tparrds | "Ife: - Dns sper mare sort | 12 peste seatutsuperiar| acadam 3 -|-|-[-[-|-[- fale S00 tu pant wpe siento optima = taatrdaaatice | 6 petra sereate Tae st sacar | — | —] — | — peat aareate ton decimest | amen | —|-|-|-| m | @ | a |-|- & | Ga ett tteroe de tw | 10 petra stat 7 ~ =[e|-[-|-L-lal-l2 Ei."om suse mies | © lferar I= Gin” Bsa) de" plot | 21 pent trata | aceaam -|-|-|-[-[e«]«|-1- Sca'qean strat Sect | ocean Se : falar depaira per | mai Jj} pf pt 6 pent staat de | mnturastatice | © para amen Tallare eet mie] -|—| || — | | aw |] 6 pensaaarente @ | Ua wat mteror de bax] 10 petra srt tener : = -FERIET EE Ibn sun stat super | 12 pentru natal spe Gin egregate necone | "Poe Tinto axa | © peat oprente Stable can ee] fet maioet | —|—|—|~] aa | ae | ae fan] ae ‘tase puesta o penta agregate Pints opt Pinata cup o J-]-|-J-]-] - | fafa nine sees watarle Foie 2 -[-[-]-] a | a | oe [aol - ; ita Marea fan uses OBSERVATIE Gu obligatia bitumindritrosturlor conform STAS 6078-77. +®) Gu riseal aparitiel tn timp a tino fisuri de contractic. 79) Se recomantd aledtutresstratulu! superior de fundatic din pated apart amestec optimal2 Tipe be eptcioT — ‘ehnice specie pena tabricame Taminone a T Module de deformatic eee le tchivtete areas ams de rite | 22 |. Grosinea mining total « sraturor | mate ale complet mane Beton deciment | Paynhde | pave | 3a ied totals anterior | ie cae i anomie | FEE beiciates Soe hin ue ‘ ‘stratul de baz, ie tere de sheet et , 4 h undatie st de bazl sub i RT Tar PRATER Te VS nbracamin mins MV, V[1[ ami v [1 pa ap mp] VY m2 [13a [ as [16] 17 | 18] 19 | 20| 21 | 22 [an | 2¢| 25 | 20 | 27 | 28 > = =e in| cu | ca | — | =] =] — fe | ae] a | a | a 2 | ae |p| em |e ee iam ara eee © = ele TT fem tod trator H aa | ofan] —|—]—]—]-]—]—]—]—| ofan] —| =] — | ere zetre emsae ay a v ss pena aaah & fit tm caval stratulot de ant ox ee lee tele lat ncpts ener gee 6 fo SEE sch de beak ox sone ann = a |-|-|-[-|—|—|= [a] anf anfan] ca] — | P=] fines penta tele ar 9 8 7 =| io Pentta cay =e —[Te _ = 7 : See eee eee. 2 © 3 ta cowr 0 Slee ~|-}-f-}-]-]-]-[- Js Gen strata = [a {ee} —[— a|—|- |= |= [a [ee fae fan [= 2 % = fasfasf—[-|-|=|—] anf an| aa] aa} ae]—|—[—-[—]2 cove 0 3ST esto & ~J-fef-]-fe] |e f=] fap] fe] | ro nttzpenie csc tin eat “imine enc eu nrente fine - Wintec rapeseed | is _ Pest css 1 _ @ |=[—|-]=]-]—]— [ean Pan oof ae | —] =] =] hares petra cise a 9 att fe enew Sa 1 - + —|—|—}} ——_|—_| | — ~[-}- ~(-[2JETelel= z s | fem er ep em rae ce eee : | ia Bent chee i | it tmearl strated asd cure aw |-|-|-]-]-]-]-]-]-]-]-/-]-]-]-]-@ acute a feenoutsrdtalt de bri cuagre- . fate mae See Sa See = a fafa) —|—}2]—|-]}-]-}—]—|—]—]—|— |] see pent ease av atv oes Pentre ches 7 ig" Bett chee fu ax {oof aa] —|-]—|-}-]-]-]-]-]-]-]-|-]- ‘ : See petra case aa faa] |—]—]—]— |=] a] ca} ao] an} aa —|—|—] — fe? emrm cae tr = 1S" goats cals 4100| i : : = STAS 6400-84. Asternerea betonului se face Ia temperaturi de cel putin +5 °C. Sub aceasti temperaturi, pink la 0°C in mod exeeptional, lucririle se pot executa cn Inarea unor misuri speciale in eeea ce priveste prepararca, agternerea i protejarea betonului. Cireulatia pe stratul de beton de ciment se face in conformitate cu prevederile STAS 185-83. Stratul de beton va fi previiant ew rosturi de dilatafie si de luera pe toat grosimea tabilite in fanefie de eonditile focal la distane de max. 40 m. 3.34.1. In exsal imbriet-nintilye din pavajo de ealupuri saa din pavaje de pavele abnorme gi normale, xe poate Tenun{a ln rosturile (ransversile de contruelie 3.3.4.2 Pentru straturi din beton de ciment eu Hifin ale de contact pe toati grosimea stratului stratului mai mari de 5 m se previd rosturi longi Executarea rosturilor de contractie, de dilatatie si de contact se face conform STAS 183-83 cu respectarea mnisurilor de protectie a straturilor respective din beton de ciment ODSERVATHE — Se cdwite tn ipsa seapcriguriicrglitente s8 46 feeB protearea eu rogolin 4.3 In cazul cind stratul din beton se acopert cu o imbriciminite bituminoasi, aceasta se aplick dupa realizarea teristenfelor preserise pentra beton marca B 200, Inainte de aplicarea imbricimintit bituminoase, suprafafa betonului, de o parte si de alta a tuturor rosturilor pe fisit de 20-30 cm, se unge eu past de var sit se neopert cu fisii de carton asfaltat, foli de poli- ctilend, impisliturt din fibre ‘de stickt bitumata sau fesiturk din fire de sticlt 3.4" Fundafii din impietruiri vechi scarificate yi reprofilate. 341 Impietruirile existente, afard de cazul eind se prevede eonform pet. 2.41 din prezentul anand o searficare toalit a ncestor, se searifiek peo grosime care sk depageased cu cel pupin cm adineimea denivelitilor si gropilor existente. 3.4.2 Materialul provenit din scarificarea parfiali sau totali a impietrairii, tate, se profilearih ca atare sau dup amestecaren lui cu agregate naturale noi yi se compacteazit conform prevederilor pet. 3.6 din prezentul standard. 3.5 Straturi de baz gi de fundapie din imbrik La Imbriiciimingile bituminoase, imbrickminfile din beton de ciment si la pavajele din ‘nA ciopliti, piatri brut sau bolovani se repar’ in prealabil eripiturile xi gropile, iar dack este cazul, se colmateaa% rosturile pavajului, conform reglementirilor tehnice in vigoare. mingi existente, 3.6 Compactarea straturilor de bazit si de fundatie. 3.6.1” La compactarea straturilor de bazit si de fundatie trebuie si se aibi in vedere urma- toarele: — parametrii utilajelor de compactare si fie conform prevederilor din STAS 9348-80, STAS (9652-80 si STAS 9831-80 — deplasarea utilajelor si fie liniar’, fr yerpuit, iar intoarcerea Ior sit nu aibit loe pe porfiunile care se compacteaz’ sau care sint de eurind compactate; = fisiile succesive de compactare si se suprapunt pe minimum 20 em Ltfime — numiral trecerilor pentru realizarea compactiril previzute la pet. 4.3.2 se stabileste Ja inceperea fieedrei lueriri. 3.6.2 Acostamentele se completeazii si se compacteart odat& cu straturile de fundatie sau de havi, astifel incit acestea si fie in permanent’ incadrate de acostamente asigurindu-se misurile de evacuare @ apelor conform pet. 2.3. 3.6.3 Pentru a realiza o compactare uniform a straturilor de baz’ sau de fundatie pe toati Tigimea lor, nu este indicat’ montarea anticipati a bordurilor sau a benzilor de incadrare, Dupi inontarea bordurilor sau a benzilor de incadrare, compactarea terasamentelor din acostamente se face cu utilaje corespunzitoare kitimii acestora, 3.6.4 Denivelirile care se produe in timpul compactirii straturilor de bazi’sau de fndatic ‘sau care rimin dup% compactarea acestora se corecteazi cu materiale de aport de acelasi tip ise compactenzit. ‘Suprafejelo cu denivelri mai mari de 4 em se decapeazi dupi contururi regulate pe toatl grosimea stratului, se completeazi cu material de acelagi tip si se recompacteazi.STAS 6400-84 —~8 — 4 REGULI $I METODE DE VERIFICARE A CALITAI LUCRARILOR 4.1 Verificarea ealitatii: materialelor 4.1.1 Verificarea caliti{ii materialelor se face pe toath durata executiei lucririlor, conform prevederilor standardelor respective de materiale ew urmitoarele precizsiri vetifiearea ealititii geotextilelor se face conform STAS 9051/1-74 si STAS 9051/2-79 5 — verificarea calititii zgurii espandate se face prin determinarea compozifiei granulo- metrice conform STAS 4606-80 ; - vorificaren ealititii zgurei granulate de furnal se face prin determinarea, compozitie’ granulometrice conform STAS 4603-80 sia densititii aparente in grimadA conform STAS 648-74, 4.12 — Verificarea se face de citre Inboratorul de gantier sau laboratorul central al intreprin- derii constructoare, iar determinirile care nu pot fi efectuate de acestea, de citre un laborator de specialitate. 4.2 Verificarea elementelor yeometriee 4.2.1 Suprafata straturilor de baz si de fundafie se verified in profil transversal si longi- tudinal, pentru a corespunde datelor si abaterilor limit previzute la pet. 2.6 din prezentul standard, 4.2.2 de fundatie se verifiek conform STAS 2900-79 si STAS 1598-78 si dack corespunde datelor din proieetul de execut Verificdrile se fac la distanje de max. 200 m una de alta, 3 Grosinile straturilor de baz yi de fundajie trebuie si corespunda datelor prevazute in proiectul de executie al lueririi si prevederilor prezentului standard. ‘Verificarea grosimii straturilor de fundagie se face prin sondaje cel putin unul la 200 m de drum. Verificarea grosimii straturilor de bazi se face prin sondaje, astfel : | — Ja macadam sau la agregate naturale stabilizate cu liangi hidraulici rau puzzolaniei, minimum un sondaj te 200 m de drum sau la 1500 m* suprafags de drum ; ~ la mixturi asfalti i de a ve dou carote lu 7000 mn# suprafa — la beton do ciment prin miisuriiri direete 1a marginea dalei gi pe min. patru earote In 10,000 m? suprafat’s de drum. 4.2.4 — Cotele profilului longitudinal se verified im axa drumului cu aparate de nivel si trebuie si corespundi celor din proieet. 4.3 Verificaren exccufiei lueriirilor 4.3.1 Se verified respectarea proceselor tehnologice previizute la pet. 8 din prezentul standard. 4.3.2 Se veritic’ compactarea straturilor de fundatie. 4.3.2.1 Straturile de fundafie din piminturi stabilizate mecanie trebuie compactate piniila realizarea gradului de compactare conform STAS 8840-82. 4.8.2.2 Straturile de fundajie din agregate naturale (balast, nisip) trebuie compactate astfel : —- pentru drumurile din clasele tehnice IV si V s& se realizeze un grad de compactare de minimumn 98% din densitatea in stare uscat maximi determinats prin incercarea Proctor modificati conform STAS 1913/13-83 in cel putin 93% din punetele demisurare si de minimum 95 % in toute punctele de misurare; —~ pentru drumurife din elasele tebnice I, II si II pink Ia realizarea unui grad de eom- pactare de minimum 100% din densitatea in stare uscatS maxim determinaté prin ineerearea Proctor modifieat conform STAS 1913/13-83 in cel pufin 95% din punetele de masurare si de min, 98% in toate punetele de mésurare. Densitates efectivi se deter si STAS 1283-85 Umiditatea se determin’ conform STAS 1913/1-82. 7 Verificirile se vor face in cel putin un punet la 290 m lungime de bandit de drum. 4.3.2.3 Pentru straturile de fundatie din piatra sparti verificarea compactirii se face prin supu- nerea la strivire a unel pietre de aceeasi natur’ petrografic ea si a pietrel sparte utilizate la execufia straturilor si eu dimensiunea de cirea 40 mm, aruncati in fafa utilajului eu care s-8 exe- cutat compactar: Compactarea se considers corespunziitoare dack piatra respectiv’ este strivité fara ca stratul si sufere dizlociri san deformiri, ‘4 prin inlocuirea cu nisip conform STAS 1913/15-75—-9e STAS 6400-84 4.3.3 Controlul calitatii lneririlor pentru stratul de fundagie sau de bazi din agregate naturale stabilizate cu lianfi hidrautiei (inelusiv Tianti puzzolaniei) se efectueazt conform STAS 10473 3/2-76 gi a celorlalte reglementiiri tehnice in vigoare. 4.3.4 Controlul calitiitii lueririlor pentru straturile de baz din mixturi asfaltice conform STAS 7970-76. 3.4.5 Controlul calititii lueririlor pentru straturile de baz’ din beton de conform STAS 183-83, efectueazit iment se efectueazis 44 Verificarea eapacitifii portante la nivelul straturilor de fundafie san a straturilor de ard so efectueaz prin misurati en deflectometrul eu pirghie conform reglementarilor legale in 4.5 Verifiearea unitormitijii exeeufie se efectueazt prin misuriri eu deflectometral eu pirghic conform reglementivilor legale in vigoare. 46 Le opera conform reglementiirilor pr D i_materialelor si al execufiei lnerdrilor ‘etului standard, vor fi urmrite si veritieate de benefiefar 4.7 Rezultatele tuturor misuritorilor, determindilor si verifiedtilor speeiticate in prezentul standard vor fi jinute la 2i in docamentatia de exeeutie a sanitierulut, ee va constitui documentagia de control in vederes recepfiel lueriritor 5 RECEPTIA LUCRARILOR 5.1 Receptia straturilor de fundatie si de bazit se oxecutit in trei etape : pe faze,’ preliminare i finale. 5.2 — Receptia pe faze se efectueazi astfel 52 — La terminarea executiei unui strat component si inainte de executarea unui strat eompo- nent, imediat superior. Cu aceastit ocazie se verified respectarea proceselor tehnologice aplicate in executie, litimi, grosimi, pante transversale si suprafa{are, calitatea materialelor folosite, calitatea execufici lueririlor gi eapacitatea portantit la nivelul stratului executat. Se verified exactitatea rezultatelor determinirilor inscrise in registrele de laborator. Se incheie proces verbal de reeeptie conform reglementiirilor legale in vigoare, speci fieindu-se eventualele remedicri necesare. ‘Nu se trece la executarea stratului urmiitor pind eind nm se execut aceste remedieri 5.2.2 _ La terminarea executici straturilor de fundatie si a stratului de baz xi inainte de exeeu- tarea imbricimintei, se efeotueaz aceleasi verificiri ca gi la receptia pe faz: Rezultatele se consemneazs anitate mai sus. 3 Receptia preliminard a fundafiei sau-a fundatiei si stratului de bazi se face o data cu receptia preliminari a intregii Iner‘ivi eoform reglementirilor legale in vigoar Comisia de receptie va examina Iucririle fai’ de prevederile documentatiei tehnice apro- ate, fafa de docuinentatia de control si procesele verbale de receptie pe faz, intocmite in timpul exeeufie! Ineriirilor. Verificarea grosimii straturilor de fundatie si de bazii, la aprecierea comixiei se poate face prin sondaje, cite doud pe kilometru sau in aceleagi puncte in care se fae sondaje pentra Verifienrea grosimii si ealitt{ii imbracimingii tr-un proces verbal de receptie respectind aceleagi indicafii Receptia final Receptia final a stratului de bazi si de fundatie se face oda. cn imbritedminten, dupi expirarea periodei de verificare a comportirii acesteia Receptia final se va face conform reglementitrilor legale in. vigoare, ed