Anxietatea socială

Drd. Lia-Ecaterina Oltean

liaoltean@psychology.ro
Criterii de diagnostic cf. DSM V (APA, 2013)
A. Frică marcată sau anxietate în legătură cu una/mai multe situații
sociale în care persoana ar putea fi evaluată de către alții.
B. Persoana se teme că el/ea se va comporta într-o manieră care va fi
evaluată negativ sau va fi vizibil anxios/anxioasă.
C. Situațiile sociale provoacă aproape întotdeauna frică sau
anxietate.
D. Situațiile sociale sunt evitate sau îndurate cu frică sau anxietate
intensă.
E. Simptomele sunt disproporționate față de pericolul real
reprezentat de situația socială și în contextul sociocultural.
F. Minim 6 luni.
Criterii de diagnostic cf. DSM V (APA, 2013)
G. Cauzează distres semnificativ clinic sau afectează funcționarea
socială, ocupațională, sau alte domenii importante ale funcționării.
H. Simptomele nu pot fi atribuite efectelor fiziologice ale unei
substanțe sau unei condiții medicale.
J. Simptomele nu sunt mai bine explicate de o altă tulburare.
K. Dacă există o altă condiție medicală prezentă, simptomele sunt
nerelaționate sau excesive.
*De specificat: restricționare la vorbitul sau realizarea unor activități în
public.
Tulburarea de personalitate evitantă
Un tipar pervaziv de inhibiție socială, sentimente de inadecvare și
hipersensibilitate față de evaluările negative (...) indicată de minim 4:
1. Evită activitățile care implică contact interpersonal din teama de a fi
criticat/ă, dezaprobat/ă sau respins/ă.
2. Refuză să interacționeze cu oamenii dacă nu este sigur/ă că va fi plăcut/ă.
3. Este reținut/ă în relațiile intime de teama de a nu fi rușinat/ă sau
ridiculizat/ă.
4. Este preocupat/ă de a fi criticat/ă sau respins/ă în situațiile sociale.
5. Este inhibat/ă în situațiile interpersonale noi din cauza sentimentului de
inadecvare.
6. Se vede pe sine ca inapt/ă social, neatractiv/ă sau inferioar/ă.
7. Este în general reținut/ă în a se angaja în activități noi care ar putea fi
jenante.
Anxietatea socială vs. TPE
● Grup eterogen - Severitate și pervaziune
● Subtipul generalizat (interacțiuni, performanță, a fi observat) vs. specific (o singură
situație de performanță/câteva, dar nu toate, situațiile sociale) => progres similar,
durată diferită a intervenției
● Fobia socială generalizată - similară TPE - comorbiditate crescută

Sunt cele două diferite?

● Îndeplinirea criteriilor de diagnostic pentru amândouă - P sever afectați

● Rezultate ale tratamentului similare vs. durată diferită?
 Epidemiologie
● A treia cea mai comună tulburare
● Prevalența în creștere
○ 7% pe parcursul unui an
○ 12.1% pe parcursul vieții
● Diferențele între cele două genuri nu sunt atât de evidente (3:2)
● Debut în adolescență (mai târziu decât în cazul fobiilor specifice, dar
mai devreme decât în cazul tulburării de panică)
● Vârsta medie: 13 ani
● În perioada copilăriei, asociată cu mutismul selectiv, anxietatea de
separare, timiditatea.
 Epidemiologie
● Comorbiditate:
○ alte tulburări anxioase
○ tulburări depresive (e.g., tulburare
depresivă majoră)
○ tulburări bipolare
○ consum de substanțe
○ apare, în general, înaintea acestora

● Persistă, în absența tratamentului, mai

ales atunci când există o comorbiditate cu
TPE
Factori de vulnerabilitate
● Factori de mediu - experiențe de învățare
(Beidel și Turner, 1998)
○ Factori parentali (e.g., stil parental autoritar)
○ Experiențe sociale negative (e.g., mediul
școlar)
● Deficite ale abilităților sociale (Hofman și
Barlow, 2002)
○ Model controversat
○ AE scăzută, performanță socială
scăzută, abilități sociale scăzute
 Factori de vulnerabilitate

● Erori cognitive
○ Distorsiuni cognitive + Biasare atențională
○ Hipervigilență
○ Interpretări eronate ale performanței
proprii
○ Atenția asupra propriei persoane
○ Ignorarea stimulilor din mediu și abilități
reduse de encodare a acestora
Costurile anxietății sociale
Costurile anxietății sociale
● Costuri directe sau indirecte (e.g.,
productivitate scăzută, absenteism, dificultăți în
realizarea activităților cotidiene)
● Copilărie: (Erath, Flanagan și Bierman, 2007)
○ Afectarea relațiilor sociale
○ Scăderea performanței școlare
○ Bullying etc.
● Adult (Davila și Beck, 2002)
○ venituri reduse
○ SSE redus
○ afectarea relațiilor sociale și romantice
Modelul cognitiv al lui Clark și Wells (1995)

○ În timpul
situației
sociale
○ Înaintea și
după
situația
socială
Modelul cognitiv al lui Clark și Wells (1995)
● Asumpții personale activate => situația socială periculoasă

○ Standarde exagerate pentru situația socială (e.g., ”Trebuie să par

întotdeauna coerent și inteligent”, ”Mereu trebuie să am ceva amuzant de spus”)
○ Credințe condiționate cu privire la consecințele propriilor acțiuni
(e.g., ”Dacă ceilalți vor observa că am emoții și că roșesc, o să vadă că sunt
incompetent”, ”Dacă tac, ceilalți o să creadă că sunt plictisitor”)
○ Convingeri negative absolutiste cu privire la propria persoană (e.g.,
”Sunt ciudat”, ”Sunt slab”)
Modelul cognitiv al lui Clark și Wells (1995)
● Sinele ca obiect social
○ Hipervigilență legată de propria
persoană
○ Indicatori interni
■ Mă simt anxios = ceilalți văd că
sunt anxios
■ Imagini mentale ”din
perspectiva celuilalt” (inacurate)
■ Mă simt = Sunt
Modelul cognitiv al lui Clark și Wells (1995)
● Comportamente de siguranță (Salkovskis, 1991)

○ Prevenția/reducerea anxietății pe termen scurt

○ Nu neapărat comportamente, ci și ”acte mentale”
○ Pot provoca anumite simptome anxioase
○ Numeroase (vezi tabel)
○ Cresc hipervigilența față de stimulii interni
○ Pot atrage atenția asupra P
○ Autoconfirmarea profețiilor?
Modelul cognitiv al lui Clark și Wells (1995)
Modelul cognitiv al lui Clark și Wells (1995)
● Simptome cognitive și somatice
○ Preocupare față de ceea ce vor observa ceilalți
○ Interpretare = eșecul atingerii standardelor personale
○ Interpretări eronate, comportamente de siguranță => cresc în
intensitate

● Indicatori externi
○ Procesare deficitară
○ Biasare negativă
Modelul cognitiv al lui Clark și Wells (1995)

● Procesarea anticipativă
○ Planificarea în detaliu
○ Biasare negativă
○ Comportamente evitative
○ AE scăzută

● Procesarea post-eveniment
○ Biasare negativă
Tratamentul anxietății sociale
Intervenția cognitiv-comportamentală

● Format individual sau în grup

● Eficientă sub toate formele
comparativ cu lista de așteptare
● Presupune:
○ Expunere (in vivo sau în imaginar)
○ Restructurare cognitivă
○ Dezvoltarea abilităților sociale
○ Tehnici de relaxare
Intervenția cognitiv-comportamentală

● Psihodiagnostic și evaluare clinică - 2-3 ședințe

● Intervenție - 16-20 ședințe
● Reevaluare și boost sessions

● Rețineți:
○ Relația terapeutică influențează outcome-ul intervenției
○ Protocolul nu reprezintă un set rigid de reguli
○ Conceptualizarea este individualizată și se adaptează pe parcursul
intervenției
Pași în intervenția CBT
● Evaluare
● Psihoeducație
● Restructurare cognitivă
● Expunere
● Pregătirea încheierii terapiei

● Opțional - training-ul abilităților

sociale/tehnici de relaxare
Evaluare
● Interviul clinic
● Fișe de evaluare și
monitorizare a anxietății și
evitării
● Scale (e.g., LSAS, BAI etc.)
Psihoeducație
● Natura tulburării
● Cauzele - cum conceptualizăm
pentru fiecare individ în parte?
● Opțiunile de tratament
● Natura intervenției CBT
● Scopurile și durata intervenției CBT
Restructurare cognitivă
● Funcționează cu majoritatea clienților, însă dificultăți pot apărea în
cazul persoanelor care manifestă deficite cognitive sau au un nivel de
educație scăzut
● Identificare + disputare + generare alternative

Exemple de strategii

● Înregistrarea gândurilor automate

● Experimentul comportamental
● Tehnica analizei descendente (downward-arrow)
Expunere

● Realizarea unei ierarhii a fricii

○ 10-15 situații, evaluate în funcție de intensitatea distresului
emoțional resimțit
○ Proces gradual
● Identificarea și eliminarea comportamentelor de siguranță
● În imaginar, în cadrul jocului de rol, in vivo, în mediul virtual
● Complianță - explicarea raționamentului expunerii (e.g.,
conceptualizare)
Expunere
● Planificată, monitorizată, evaluată
● Durată și frecvență predeterminată
○ reducerea anxietății/infirmarea ipotezelor clientului
● Control + predictibilitate
● Poate fi asistat/ă de terapeut/familie
○ Obstacole?
● Poate fi folosită în combinație cu tehnici de relaxare sau cu
distragerea atenției
○ este sau nu indicat?

=> este diferită de expunerea de zi cu zi

Expunere
● Opțional

Training-ul abilităților sociale Tehnici de relaxare

● Psihoeducație
● Joc de rol ● Tehnici de respirație
● Antrenament asertiv ● Relaxare progresivă
Jacobson
Terminarea terapiei

● Evaluarea progresului pe parcursul intervenției

○ decizia de a continua sau nu

● Criteriul încheierii terapiei nu este reprezentat de remiterea tuturor

simptomelor anxietății sociale

● Se recomandă continuarea terapiei, urmată de reevaluări constante, în

cazul persoanelor care au înregistrat un progres lent datorită severității
simptomelor sau comorbidităților
Terminarea terapiei

În cazul încheierii terapiei, se urmărește:

● Identificarea factorilor de risc și a posibilelor obstacole

● Pregătirea în fața recăderilor

! Atenție la adresarea temerilor clientului cu privire la încheierea terapiei