Sunteți pe pagina 1din 100

ARTA, STILUL I MODA N DECOR I COSTUM

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a Romniei Adina NANU Arta, stilul [i moda n decor [i costum text: Adina NANU manual ed.: Noi Media Print, 2007 ISBN: ????????

ADINA NANU

ARTA, STILUL I MODA N DECOR I COSTUM

Arta, stilul [i moda n decor [i costum


p.12 Decor [i costum p.13 Mesajul social [i politic al costumului p.14 Idealul uman, ]el al artei costumului p.15 Stil [i mod~ p.17 Individualitate [i spirit colectiv p.18 Mijloace artistice de expresie n costum I Costumul n preistorie [i antichitate p.21 p.22 Costumul n preistorie / Bl~nuri n grote p.22 Epoca pietrei cioplite p.23 Epoca pietrei [lefuite p.24 Epoca bronzului p.24 Epoca fierului p.21 Costuma]ia popoarelor primitive / Pictura direct pe piele p.27 Costumul n Egiptul Antic / Silueta piramidal~ p.30 Costumul n Mesopotamia / R~sucirea [alului [i a turnului zigurat p.31 Costumul sumero-akkadian p.31 Costumul asiro-babilonian p.33 Costumul n Creta [i Micene / P~r crlion]at [i spirale de bronz Costumul n nordul Europei n epoca bronzului / Mini-jupa din mormntul de stejar p.36 p.38 Costumul n Grecia antic~ / Construc]ii necimentate [i ve[minte necusute

CUPRINS

p.38 Epoca homeric~ p.38 Epoca arhaic~ Stilul doric Stilul ionic p.42 Epoca clasic~ p.45 Epoca elenistic~ Pe teritoriul Romniei p.46 p.47 Costumul n India / Temple din sculpturi [i mbr~c~minte din bijuterii p.49 Costumul etrusc / Italia naintea Romei p.51 Costumul n Roma antic~ / Curba arcului n faldul togii Costumul n afara Imperiului Roman / Pantaloni [i coarne n p~durile transalpine p.56 Costumul popoarelor de strep~ p.57 Costumul dacilor [i al daco-romanilor p.60 St~pnirea roman~ n Dacia

p.56

II Costumul n Evul Mediu p.63 p.64 Costumul Imperiului bizantin / Luciul m~t~sii [i al mozaicului p.70 Pe teritoriul Romniei p.71 n Rusia p.72 Costumul european feudal / Mantii ca ziduri de incinta p.72 Costumul n secolele VI-IX, stilul carolingian p.74 Costumul n secolele X-XII, stilul romantic p.79 Pe teritoiul Romniei p.80 Costumul n stil gotic / Nervuri de piatr~ [i pantofi ascu]i]i p.90 Pe teritoriul Romniei p.91 Costumul popoarelor islamice / Arabescuri cioplite [i brodate p.91 Costumul Imperiului Arab p.91 Costumul de[ertului arabic p.92 Costumul califelor islamice p.92 Costumul indo-persan p.94 Costumul Imperiului Otoman III Costumul n epoca Rena[terii p.97 p.98 Costumul n Italia secolului al XV-lea / Revenirea idealului antic Costumul n stilul Rena[terii italiene din secolul al XVI-lea / Fibre musculare n plus p.102 p.105 Costumul german n epoca Reformei / Frestruici [i crevase Costumul spaniol n perioada Contrareformei / Palatul m~n~stire [i corsetul de fier p.107 p.109 Costumul din ~rile de Jos n secolul al XVI-lea / Dansul sub spnzur~toare p.112 Costumul francez n vremea Rena[terii / Fa]a n form~ de inim~ p.114 Costumul n Anglia secolului al XVI-lea / Broderii elisabetane p.118 Costumul romnesc n secolele XV-XVI / Caftanele ctitorilor p.121 Costumul din America precolumbian~ / arpele cu pene

IV Costumul n secolul al XVII-lea p.125 Costumul n cadrul stilului baroc / Ziduri ondulate [i mantii fluturnde p.126 p.128 Costumul burghez olandez n secolul al XVII-lea / Case curate [i gulere scrobite p.131 R~spndirea costumului olandez - n Fran]a - n Anglia - n America p.133 Costumul la jum~tatea secolului al XVII-lea / Fustanela olandez~ Costumul n stil clasic francez / Pere]ii de oglinzi pentru peruca Regelui Soare p.136 Costumul n ~rile Romne n secolul al XVII-lea / Rozete cioplite n piatr~ sau cusute cu fir p.140 p.144 Costumul tradi]ional n China / Case de por]elan [i haine de m~tase p.147 Costumul n Japonia / Flori pictate pe kimono V Costumul n secolul al XVIII-lea p.153 p.154 Costumul n stil rococo / P~stori pudra]i n p~duri aurite p.161 n alte ]~ri Costumul englez din secolul al XVIII-lea / Haina de c~l~torie pe fotoliul Chippendale p.164 Costumul francez n stilul Ludovic al XVI-lea / Corabia cu pnze purtat~ pe cap p.169 Costumul Imperiului Otoman n secolul al XVIII-lea / Turbane [i [alvari p.175 Costumul n ~rile Romne n secolul al XVIII-lea [i nceputul secolului al XIX-lea / Giubele [i p.176 cepchene

VI Costumul n secolul al XIX-lea p.181 Costumul n timpul Revolu]iei franceze [i al Imperiului napoleonian n primul sfert al secolului p.181 al XIX-lea / Silueta ca o coloan~ antic~ Costumul n epoca Romantismului n cel de-al doilea sfert al secolului al XIX-lea / Suflete p.187 sensibile n saloane Biedermeier Costumul n a doua jum~tate a secolului al XIX-lea / Cupola metalic~ [i crinolina p.196 Costumul n ultimul sfert al secolului al XIX-lea / Impresionismul [i turnura p.201 Costumul n Romnia n a doua jum~tate a secolui al XIX-lea / Jobenul [i malacof-ul p.206 p.210 Costumul Africii Negre / Fuste [i acoperi[uri din frunze p.212 Costumul pieilor ro[ii / Scalpuri pe haine [i pe cort p.215 Costumul eschimo[ilor / Cu hanoracul n caiac

VII Costumul n secolul al XX-lea p.217 Costumul la 1900 n stil Art-Nouveau [i Modern Style / Linia serpentin~ [i cea dreapt~ p.218 p.230 Silueta cilindric~ 1900 - 1914 / nceputul eliber~rii Costumul n epoca primului r~zboi mondial 1914-1918 / Pr~bu[irea prejudec~]ilor p.235 p.238 Costumul ntre 1920 - 1930 / B~ietana n stil cubist p.245 Moda anilor 30 (1930 - 1940) / Paris sau Hollywood? Costumul n epoca celui de-al doilea r~zboi mondial (1939-1945) / ntrecerea pe toate p.250 fronturile p.253 Costumul ntre 1950 - 1960 / New look [i Rockn Roll p.258 Costumul ntre 1960 - 1970 / Cosmonau]i, Pop [i Hippies p.268 Costumul ntre 1970 - 1980 / Punck [i Kitsch p.274 Costumul ntre 1980 - 1990 / Postmodernii erei postindustriale p.282 Costumul ntre 1990 - 2000 / Stres [i relaxare p.291 Costumul la nceputul mileniului al III-lea / Sfr[itul modei p.295 Cum vor ar~ta nepo]ii nepo]ilor no[tri? Bibliografie p.302

Vermeer de Delft,Tn~r~ la virginal 1675, Londra, National Gallery

ARTA, STILUL I MODA N DECOR I COSTUM

Bucuria culorilor: femeie din Turcana-Kenya

DECOR I COSTUM
Orice om, pe orice treapt~ de civiliza]ie, este un creator, uneori f~r~ s~-[i dea seama, \ntr-un domeniu pasionant: propria imagine. De la tatuaj la alegerea unei cravate, procesul de crea]ie este acela[i: fiecare \ncearc~ prin hainele sale, prin amploare, ritm, culoare [i celelalte mijloace de expresie plastic~, s~-[i modeleze o \nf~]i[are ct mai apropiat~ de idealul pe care dore[te s~-l reprezinte \n via]~, corectndu-[i eventual imperfec]iunile. Dup~ cum sculptura nu poate exista dect cioplit~ \n lemn sau \n piatr~ sau turnat~ \n bronz, iar pictura prinde fiin]~ \n culoare, \n domeniul costumului haina face pe om, cum a remarcat de mult \n]elepciunea popular~. Lucrarea de fa]~ \ncearc~ s~ priveasc~ imaginea uman~ din alt punct de vedere dect cel cotidian, atr~gnd aten]ia cuvenit~ asupra aspectului artistic al crea]iei vestimentare, 12

realizat~ prin mijloace plastice specifice. (Am \ncercat un studiu sistematic al aplic~rii acestora, \n Arta pe om, Editura Compania, 2001.) Ne propunem \n acela[i timp s~ prezent~m costumul nu izolat, rupt de ambian]a general~ \n care s-a n~scut, ci integrat stilului din care face parte, [i pe care \l ilustreaz~ la fel de bine ca [i un monument, o pies~ de mobilier, un tablou sau o sculptur~. Vom parcurge pe scurt istoria artelor, a[eznd \n prim-plan costumul sau mai bine-zis chiar omul fiec~rei epoci, a[a cum s-a \nf~]i[at acesta pe sine, recrendu-se prin \mbr~c~minte, a doua piele \n acord cu ambientul vie]ii sale al treilea \nveli[. Prin aceste straturi ocrotitoare [i totodat~ expresive se produce o comunicare vizual~ cu semenii, uneori chiar mai direct~ [i mai conving~toare dect prin cuvinte. Ca [i arhitectura, mobilierul, ceramica, textilele etc. care laolalt~ alc~tuiesc cadrul vie]ii omului, costumul depinde de nevoile materiale [i spirituale ale societ~]ii, \n dezvoltarea ei istoric~. Suferind prin purtare o uzur~ mai rapid~, costumul se schimb~ cel mai repede, oglinde[te cel mai prompt ne\ncetata evolu]ie a civiliza]iei.

La fel cu toate celelalte obiecte de art~, costumul are o func]ie practic~, o func]ie de comunicare [i una estetic~. Practic, \mbr~c~mintea r~spunde nevoii de ap~rare a corpului de intemperii (prin purtarea bl~nurilor, impermeabilelor etc.). Dar chiar \n ]inuturile calde, vestimenta]ia redus~ la minimum nu lipse[te. n acest caz, ne\ndeplinind un rol practic, s-a invocat ca motiv pudoarea, o no]iune al c~rei \n]eles a variat \ns~ foarte mult \n timp [i spa]iu (istoric [i geografic). Rezultat al prejudec~]ilor impuse de clasa dominant~, morala a condamnat de fiecare dat~ dezvelirea acelor p~r]i ale corpului care erau acoperite cu ve[minte \n acel moment (de exemplu, \n secolul al XVII-lea \n Spania eticheta nu \ng~duia s~ se vad~ nici m~car pantofii unei femei, pe cnd azi, pe strad~, este ar~tat buricul). Atunci de ce se \mbrac~ oamenii, deosebindu-se de toate celelalte vie]uitoare? n primul rnd pentru a comunica, prin aspect, rolul pe care \l joac~ \n organizarea [i ierarhia comunit~]ii. Privind o p~l~rie, po]i citi locul ocupat de purt~tor \n colectivitatea din care face parte (de la coroan~ la [apc~ etc.). Modificarea \nf~]i[~rii fizice a omului se ob]ine prin utilizarea mijloacelor artistice comune

Cele trei func]ii ale decorului [i costumului: utilitar~, de comunicare, estetic~

sculpturii [i picturii, [i \n general tuturor imaginilor vizuale. nc~ din preistorie, rolul [efului de grup (trib etc.) sau al vr~jitorului, apartenen]a la o anumit~ comunitate sau alta erau marcate prin semne grafice sau pete de culoare simbolice organizate n compozi]ii expresive. De atunci [i pn~ acum, imaginea uman~ [i-a atins ]elul de comunicare extraverbal~ cu att mai impresionant [i mai conving~tor, cu ct s-a apropiat mai mult de valoarea operei de art~.

chinezoaicelor din nobilimea feudal~. Dimpotriv~, \n epoci de izbnd~ a unor idei democratice de exemplu \n Italia Rena[terii, apoi \n Republica Burghez~ Olandez~ de la \nceputul secolului al XVII-lea era preferat tipul omului activ, viguros, \nve[mntat \n haine

practice [i comode. Moda dominant~ a fost, de fapt, \n toate timpurile moda dominatorilor (E.Thiel, Gheschichte des Kostms, p.7).

: Ro[u, culoare nobiliar~: Sf. Martin mp~r]indu-[i mantia cu un s~rac, secolul al XII-lea, Catalonia, Spania, Muzeul Vich

MESAJUL SOCIAL I POLITIC AL COSTUMULUI


Costumul reflect~ cel mai direct condi]iile [i raporturile sociale. Prestigiul politic a fost \n toate timpurile exprimat prin \nf~]i[area fizic~ a reprezentan]ilor puterii, la fel cum trecerea de partea eroilor zilei a fost afi[at~ prin adoptarea genului de \mbr~c~minte al acestora. De aceea, nu e posibil~ \n]elegerea costumului de la un moment dat f~r~ cunoa[terea coordonatelor istorice [i politice din ]ara [i epoca respectiv~. Fiecare genera]ie [i-a impus concep]iile estetice [i idealul propriu despre om, de care \ncerca s~ se apropie \n \nf~]i[area exterioar~ prin mijlocirea tuturor procedeelor de \mpodobire: machiaj, coafur~, costum etc. Astfel, \n epocile de suprema]ie aristocratic~ \n Burgundia secolului al XV-lea sau \n Fran]a secolului al XVIII-lea ideea de maxim~ frumuse]e [i elegan]~ era legat~ de fine]ea [i delicate]ea corpului cu ]inut~ gra]ioas~. Costumul demonstra independen]a fa]~ de munca fizic~, nepermi]nd dect anumite mi[c~ri (prin strmt~ri, v~luri, corset, tren~, co[ sus]innd fusta). Acela[i rol \l aveau unghiile excesiv de lungi [i picioarele legate ale 13

IDEALUL UMAN, EL AL ARTEI COSTUMULUI


Ideea pe care omul [i-o face despre frumos se \ntip~re[te \n toat~ g~teala lui, \i bo]e[te sau \i scrobe[te haina, \i rotunje[te sau \ndreapt~ ]inuta [i, cu timpul, se insinueaz~ subtil \n tr~s~turile chipului. Omul sfr[e[te prin a fi ceea ce ar vrea s~ fie, scria

Baudelaire (Curiozit~]i estetice, p.183). Fiecare cultur~ [i-a conturat chipul unui erou preferat, a c~rui \nf~]i[are [i fizionomie moral~ a fost descris~ \n literatur~ [i teatru [i a fost reprezentat~ concret \n picturile [i sculpturile marilor mae[tri. Fidias [i \ntreaga pleiad~ de arti[ti care au adus gloria Atenei antice, ca [i Michelangelo sau Ti]ian \n Rena[terea italian~, [i-au datorat

Eroul ideal al Rena[terii: Michelangelo, David (1512), Floren]a

Costumul a ar~tat \ntotdeauna dimensiunile relative ale oamenilor pe scara social~. Faraonul egiptean era supradimensionat prin tiara \nalt~ [i prin mantia larg~, ca [i, mai trziu, regii prin coroana [i pelerina de hermin~. Distan]area st~pnitorilor de masa poporului s-a f~cut [i pe linie economic~, cei avu]i folosind materiale scumpe ca [i forme des re\nnoite (moda). Cei afla]i la putere au \ncercat, de obicei, s~ se impun~ [i prin mijloacele dreptului [i moralei, emi]nd legi [i regulamente vestimentare, stabilind privilegii de rang [i interdic]ii sanc]ionabile prin pedepse (legi condamnnd \nc~lc~rile rangurilor pot fi citate \n mai toate epocile). n apusul Europei, ]~ranilor le erau interzise culorile vii, mai ales ro[ul. Printre revendic~rile care au pricinuit r~zboiul ]~r~nesc german din 1525 figura [i cea de a se putea \mbr~ca \n ro[u.

Mu[chi sugera]i prin ve[minte: Tizian, Portret de b~rbat (1506), Londra, National Gallery

14

Este foarte interesant de comparat nudurile considerate ideale \n fiecare epoc~: atletice \n antichitatea greco-roman~, suple [i unduioase \n evul mediu gotic, planturoase \n Rena[terea italian~ [.a.m.d. Trupurile par s~ fi fost modelate de haine [i nu invers.

STIL I MODA
Stilul anilor 20: Le Corbusier, Vila Savoye, Poissy (1929)

succesul \ntrup~rii depline a unor imagini pe care contemporanii lor le presim]eau numai; ei au cristalizat \n siluete concrete p~reri ce pluteau \n aer, r~mnnd pn~ la ei inaccesibile. Astfel, unele opere de art~, ca David de Michelangelo, au dobndit semnifica]ia unui manifest, au devenit ceea ce Henri van Lier numea imagine-idee-for]~, adic~ o imagine \nf~]i[nd o idee cu sens generalizator, devenit~ prin \ns~[i \ntruparea ei concret~ o for]~ de mobilizare a aspira]iilor mul]imii c~tre ]elul de perfec]iune propus de artist ([i imitat prin costuma]ie).

Stilul anilor 20: Mies Van der Rohe, Scaun (1927)

Istoria artelor plastice ca [i istoria costumului nu au cunoscut repet~ri, fiecare genera]ie exprimnd un nou crez. Imaginile create de mna omului au variat \n decursul istoriei la nesfr[it, dar nu la \ntmplare, orice cunosc~tor putnd lesne stabili c~rei faze de civiliza]ie, c~rui stil [i c~rei regiuni \i apar]ine un anumit ve[mnt, un scaun sau un vas. Astfel, [i \n costum, ca [i \n artele plastice [i decorative, se pot distinge mai multe sensuri ale termenului stil. 1. n sens restrns, stilul define[te expresia artistic~ unitar~ a unei singure personalit~]i creatoare. A avea stil \nseamn~ s~ fii capabil s~ realizezi un ansamblu al \nf~]i[~rii individuale, original [i de o oarecare calitate. Gabrielle Coco Chanel (1883-1971), credincioas~ modului ei de via]~ activ, creativ, liber, a purtat mereu ve[minte comode, practice, din jerse suplu, cu forme simple, animate doar de coliere din bijuterii artificiale, create de arti[ti. Ea a r~mas \n istoria costumului mai ales prin taiorul cu fusta dreapt~ [i jachet~ larg~, ne\ncheiat~, tivit~ pe margini (unde se toce[te) cu un material contrastant. 2. ntr-un sens mai larg, termenul stil define[te expresia artistic~ a unei epoci, formularea concret~ a unui ideal estetic colectiv. ncepndu-[i cariera dup~ primul r~zboi mondial, cnd femeile intrau \n profesiuni

Stilul anilor 20: Coco Chanel (1928)

15

Moda mereu nou~, inspirat~ din trecut: Pierre Cardin, Parada, 1975, Paris

alt~dat~ rezervate b~rba]ilor, Coco Chanel a [tiut s~ preia experien]a de un veac a costumului masculin, care ascunde trupul, remodelndu-l \n forme geometrice regulate, f~r~ a-i stnjeni libertatea de mi[care. Linia lansat~ de Coco Chanel se \nscria \n ambian]a func]ionalist~ a arhitecturii [i mobilierului cubiste, produse de [coala Bauhaus sau de Le Corbusier, care au definit stilul modernist al anilor 20. Costumele cu eticheta CC au supravie]uit \ns~ demod~rii, au fost purtate mai departe [i \n anii urm~tori, [i \n epocile unor mode extrem de feminine, ca \n anii 30, cnd Elsa Sciaparelli crea, dup~ ideile lui Dali, p~l~ria suprarealist~ \n form~ de pantof, sau \n 1947, cnd, dup~ al doilea 16

r~zboi mondial, new look-ul lui Dior revenea la femeia-floare, gra]ioas~ [i fragil~. Crea]ia lui Coco Chanel a marcat astfel stilul \ntregului secol al XX-lea. 3. ntr-un sens [i mai larg, stilul define[te o schem~ stilistic~, un ideal formal general, aplicabil eventual mai multor epoci, cum ar fi clasicismul sau opusul acestuia, barocul. n aceast~ accep]iune costumele realizate de Coco Chanel ]ineau de clasicism, pe cnd cele ale Elsei Sciaparelli se \nscriau \n curentul anticlasic al suprarealismului. 4. Se poate vorbi [i de un stil na]ional, \n acest caz determinat tocmai de o structur~ clasicizant~, specific~ artei franceze dintotdeauna. Toate aceste exemple relev~ caracterele permanente ale unor manifest~ri artistice.

Spre deosebire de stil, care definind fie o schem~ formal~, un curent artistic, istoric sau na]ional, fie doar manifest~rile unei singure personalit~]i se desf~[oar~ lent, moda reprezint~ succesiunea rapid~, deseori unilateral~, a unor forme artistice a c~ror principal~ calitate este noutatea. Moda e o reac]ie fireasc~ \mpotriva tocirii aten]iei datorit~ obi[nuin]ei, prin re\nnoirea \nf~]i[~rii umane. Pentru aceasta, ea \nregistreaz~ cu sensibilitatea unui seismograf tendin]ele [i preferin]ele elementelor celor mai active pe plan estetic ale societ~]ii. Moda ar fi, astfel, cmpul de experimentare din care se aleg elementele statornice ce vor contura stilul unei epoci (cazul Coco Chanel). Via]a modei cunoa[te dou~ momente:

1 crearea unei inova]ii frapante, \nvior~toare, care aduce nota excitant~ de fantezie necesar~ pentru a fi perceput~ ca fiind ceva nou. A[a, de pild~, dup~ primul r~zboi mondial fusta s-a scurtat pn~ sub genunchi. 2 imitarea inova]iei pe scar~ larg~, pn~ cnd aceasta devine banal~, comun~, iar uniformizarea treze[te pofta de altceva nou. De exemplu \n perioada amintit~, pentru ca fusta s~ salte \n noul dans charleston, \n fiecare sezon s-au ad~ugat pe poale col]uri, franjuri etc. Inovatorii trebuie s~ ocupe pozi]ii culturale privilegiate pentru a sluji drept modele [i celorlalte categorii sociale. n secolele trecute privirile tuturor se \ndreptau c~tre aristocra]ie, \n secolul al XIX-lea spre cnt~re]ele de oper~, \n secolul al XX-lea spre stelele de cinematograf sau vedetele muzicii u[oare etc. Moda \nseamn~ \mprosp~tare. Chiar atunci cnd sunt preluate elemente din trecut, ele sunt lansate cu titlu de noutate [i integrate unor noi ansambluri. n 1923 dezgroparea [i expunerea mumiei faraonului Tutankamon a generat o mod~ trec~toare a ornamentelor egiptene. n decursul timpului au fost experimentate mai toate posibilit~]ile de modificare a imaginii umane, astfel \nct istoria costumului poate fi folosit~ ca o surs~ inepuizabil~ de idei. Senza]ionalele nout~]i ale modei nu sunt de fapt dect alte combina]ii ale acelora[i forme retro. Pierre Cardin a organizat \n 1975 o parad~ de mod~ alc~tuit~ numai din relu~ri din secolele trecute, altfel interpretate. Primul model este inspirat din evul mediu, evocnd asimetria coloristic~ a secolului al XV-lea, al doilea adaug~ unui costum de lucru atemporal man[ete surprinz~toare, al treilea arboreaz~ jacheta mini [i gluga gotice, al patrulea cercurile crinolinei, al cincilea picioarele legate din 1914, ultimele costumele c~lug~rilor.

INDIVIDUALITATE I SPIRIT COLECTIV


Copierea servil~ a modei este un fenomen invers propor]ional cu dezvoltarea gustului individual, a personalit~]ii (\n sensul unui nivel ridicat cultural [i artistic) [i a posibilit~]ilor de crea]ie original~. O anumit~ \ncadrare \n moda curent~ e \ns~ un fenomen legitim, explicat prin integrarea voluntar~ a omului \ntr-o colectivitate, ca o retragere prudent~ \n anonimat. Filozoful mile Chartier-Alain spunea: Moda este un ad~post din care ie[i \n diverse moduri studiate, te faci remarcat doar ct [i cnd vrei (Vingt leons sur lart, pag. 124). De la anonimatul absolut al m~[tii (purtat~ curent pe strad~ la Vene]ia \n secolul al XVIII-lea) sau la pierderea voit~ \n mul]ime, pentru a nu atrage aten]ia (]inuta incognito) [i pn~ la vedetism sau frond~, costumul a fost manevrat \n decursul timpurilor cu toate nuan]ele cu care cochetele \[i ascundeau sau \[i ar~tau zmbetul de dup~ evantai. ntre ostenta]ie [i lipsa total~ de originalitate sunt posibile nenum~rate atitudini, iar c~utarea celei mai bune dintre ele a strnit \n toate epocile discu]ii \nfl~c~rate. Solu]ia ideal~ g~sit~ de cei mai serio[i participan]i la aceast~ etern~ controvers~ a fost \ntotdeauna cam aceasta: s~ nu te iei dup~ nimeni, ci s~ alegi ce-]i st~ mai bine, punndu-]i \n valoare personalitatea; \n acela[i timp \ns~ s~ nu ie[i prea tare din comun, ci s~ p~strezi m~sura. Scriitorul Baldesar Castiglione, de pild~, descriind \nf~]i[area eroului ideal al Rena[terii \n cartea sa Curteanul (publicat~ \n 1528), relata p~rerile curente ale umani[tilor italieni: cu condi]ia s~ nu contravin~ obiceiurilor [i s~ nu se opun~ profesiunii purt~torului, ve[mintele s~ fie pe placul fiec~ruia, cum \i st~ mai bine.

Cu aceste considera]ii \ns~ discu]ia se deplaseaz~ numai cu un pas mai departe, f~r~ a se \ncheia, deoarece \n fiecare ]ar~ [i epoc~ gustul \n art~ ca [i \n materie vestimentar~ s-a schimbat necontenit. Costumul comunic~ prin form~ [i culoare, \nainte de a \n]elege cu cine avem de-a face,

Arta n costum, Valentino Boutique, Grazia, 13 martie 1988

\n ce categorie mare de oameni se \ncadreaz~ individul respectiv, prin anun]uri oficiale (ale uniformelor militare, [colare sau ale taxatorilor, personalului medical etc.) sau neoficiale (ale hainelor civile, care deosebesc pe func]ionari de studen]i sau sportivi) etc. Desigur, exist~ [i p~c~leli [i travestiuri; creatorii \n diferite domenii ale artelor plastice au folosit \n toate epocile ca [i azi prilejul costum~rii pentru a-[i exercita fantezia [i a experimenta variate compozi]ii plastice. Pentru a g~si un \ndreptar \n confuzia modelor, Baldesar Castiglione sf~tuia \n lucrarea citat~: Gndi]i-v~ \n ce fel dori]i s~ fi]i stima]i [i alege]i-v~ costumul \n consecin]~, atr~gnd aten]ia c~ orict~ valoare ar avea un om, dac~ va \mbr~ca ve[minte \n carouri multicolore va fi luat, inevitabil, drept bufon sau nebun.

hrtie, fiecare epoc~ alegndu-[i din ceea ce avea la dispozi]ie ce i se potrivea. Astfel, \n Rena[tere silueta tindea c~tre blocul compact, fie sferic, fie cubic, realizat prin catifele groase, v~tuirea sau \mbl~nirea hainelor. Att operele sculptorilor, ca Michelangelo, sau ale pictorilor, ca Ti]ian, ct [i crea]iile vestimentare exprimau raportul dintre om [i univers de tip clasic (omul era plasat \n centrul crea]iei, dominnd natura). Acest raport era r~sturnat \n arta de tip

MIJLOACE ARTISTICE DE EXPRESIE N COSTUM


Toate artele vizuale se exprim~ prin: desen, contraste de lumin~ [i umbr~ care modeleaz~ formele, culoare [i prin materialele n care se ntrupeaz~. i \n costum propor]iile de ansamblu ale siluetei, contururile ca [i detaliile \nf~]i[~rii umane sunt stabilite prin desen. Remodelarea volumelor trupului prin ve[minte, a capului prin coafur~ ]ine de arta sculpturii; iar utilizarea culorilor \n machiaj sau haine pentru a ob]ine anumite efecte, spre a trezi reac]ii emo]ionale, apar]ine artei picturii. Pentru realizarea practic~ a idealurilor de frumuse]e uman~ prin costum, s-au folosit de-a lungul istoriei felurite materiale, de la bl~nurile din preistorie [i pn~ la ]es~turile sintetice actuale, de la trainicele zale de fier la rochia de 18

romantic, \n care for]ele firii ap~reau covr[itoare, iar silueta uman~ era diminuat~, efilat~, spiritualizat~, redus~ la un contur alungit. n gotic sau \n stilul 1900, trupurile aveau suple]ea unor lujere, unduind \n curbe dinamice, iar natura s~lbatic~ p~rea a cotropi \ntreg cadrul vie]ii. La fel de sugestive sunt culorile cu care oamenii s-au \mpodobit \n toate timpurile, exprimndu-[i starea sufleteasc~. n Rena[tere, epoc~ vital~ prin excelen]~, \n care erau pre]ui]i oamenii activi, curajo[i, femeile ca [i b~rba]ii purtau haine \n culori vii, primare, mai ales ro[u-aprins (ca \n portretele lui Rafael). Dimpotriv~, \n epoci de domina]ie a misticismului, coloritul s-a stins, redus la negru, alb [i auriu, reflexele lumn~rilor p~rnd a smulge din \ntuneric doar fe]ele prelungi cu ochii mari (ca \n portretele lui El Greco). n paginile care urmeaz~ au fost alese, din nesfr[ita istorie a costumului, cteva exemple ilustrnd aspectele artistice ale crea]iei vestimentare, integrate \n unele dintre stilurile europene cele mai cunoscute. Crea]iile unor popoare de pe alte continente au fost incluse doar \n m~sura \n care au \nrurit la un moment dat moda european~, f~r~ a putea fi urm~rite \n toate etapele dezvolt~rii lor. Vestimenta]ia de pe teritoriul Romniei este doar pomenit~ \n treac~t, urmnd s~ fie expus~ pe larg \ntr-un alt volum.

Inv~luire sau dezv~luire: Issey Miyake, Vogue, martie 1999

Bl~nuri [i p~l~rii cu pene s-au purtat ntotdeauna. Costum 1910, colec]ia Adina Nanu.

19

Tronul lui Tutank Amon, secolul al XIV-lea .Hr. Muzeul Cairo-Egipt

COSTUMUL N PREISTORIE I ANTICHITATE

Simbol al fertilit~]ii: Venus din Willendorf, Viena, 30.000 .Hr., Naturhistorisches Museum

de os sau de corn de ren pe care le foloseau drept unelte sau arme. Printre reprezent~rile umane erau figuri feminine, cioplite \n os sau piatr~, cu volume exagerate (Venus Steatopige), probabil simboluri ale fertilit~]ii. Idealul uman ntr-o vreme cnd oamenii tr~iau culegnd ce g~seau [i depinznd de norocul luptelor cu fiarele, s-ar putea ca depozitele de gr~sime s~ fi fost \nsemnul bun~st~rii, al superiorit~]ii rvnite, alc~tuind un ideal de frumuse]e, ca [i azi \n unele triburi africane unde so]ia e cump~rat~ la greutate. CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI Se crede c~ \n preistorie se practica, la fel ca [i ast~zi \n anumite regiuni ale Africii sau Australiei, ungerea corpului cu gr~simi pentru a-l ap~ra de frig, soare sau insecte, ca [i ornamentarea pictural~ a pielii prin desen [i culoare. n pe[teri s-au g~sit vopsele \n batoane, ca rujul de buze, \n 17 culori diferite, cele mai frecvente fiind albul, negrul [i ocrul pn~ la ro[u, avnd probabil un sens magic [i simbolic. n picturi, oamenii erau deseori reprezenta]i goi, poate din necesit~]i de cult sau pentru c~ se \nf~]i[au chiar a[a \n lupte sau la vn~toare. De timpuriu, ace[tia au recurs \ns~ probabil la \mbr~c~minte, folosind materialele ob]inute prin cules (plante) [i vn~toare (blan~, piele, os, penaj). Modul sincretic al cunoa[terii determina, desigur, credin]ele \n posibila fuziune dintre regnuri, \n preluarea de c~tre om a unor \nsu[iri ale fiarelor r~puse, prin purtarea bl~nii, coarnelor sau penajului etc. (probabil legat~ de practici magice). ntreaga blan~ cu cap, gheare
Arca[ii, pictur~ rupestr~, Ti-n-Tazarift, Tassili, Africa, cca. 3500 .Hr.

COSTUMUL N PREISTORIE
Blnuri n grote

EPOCA PIETREI CIOPLITE


(Paleoliticul superior, aproximativ 4000010000 \.Hr.)

[i coad~ era \mbr~cat~ de vr~jitori, obicei continuat \n Egiptul antic de preo]i, care se distingeau prin bl~nurile lor de leopard. n paleoliticul superior oamenii ar~tau probabil ca eschimo[ii de azi, \nfofoli]i \n bl~nuri \ncheiate cu nasturi de os, deseori grava]i. n ]inuturile mai calde bl~nurile acopereau doar unele p~r]i ale corpului sau erau \nlocuite cu fibre vegetale. O realizare \nsemnat~ a fost arg~sirea pieilor probabil cu tanin din plante

Se presupune c~ str~mo[ii no[tri tr~iau \n cete, asigurndu-[i existen]a din cules [i vn~toare [i ad~postindu-se \n adncul unor pe[teri \ntunecoase. Cadrul artistic Cu gndul mereu la lupta cu fiarele, care trebuiau s~ le asigure hrana [i bl~nuri calde, dar care puteau s~ le aduc~ [i moartea, ei \ncercau s~ fixeze imaginea animalelor pe pere]ii grotelor sau pe buc~]ile 22

Megali]ii din Stonehenge, Wiltshire, Anglia, 2000 .Hr.

EPOCA PIETREI LEFUITE


(Neoliticul, 70002500 \.Hr.)

Neolitic [i epoca bronzului, r~zboi de ]esut, statuet~ de la C\rna, ]es~tur~

pentru a deveni mai suple. S-au g~sit unelte pentru prelucrarea bl~nurilor ciocane f~r~ coad~, din piatr~ cioplit~, r~z~toare, g~uritoare, ace din oase, cu urechi fine pentru p~r de cal ca [i urmele unor \mpletituri din ierburi sau [uvi]e din piele formnd plase de prins pe[te, plase de ]inut p~rul [i ve[minte. Piesele principale de \mbr~c~minte erau: pe cap, plasa [i probabil c~ciula de blan~, pe trup, [or]ul sau fusta cu franjuri din frunze sau fibre vegetale, ln~ sau f[ii din piele etc. (ultima s-a transmis [i \n epoca bronzului cu aceea[i form~, dar executat~ din materiale ]esute) sau fusta compact~ din blan~, u[or rotunjit~ \n fa]~, p~strndu-[i coada, a[a cum apare \n picturile rupestre din Cogul-Lerida, Spania, ca [i capa r~scroit~, rotunjit~, \nchis~ \n fa]~ cu be]i[oare \n form~ de T. Din scoici, din]i, oase, pietre se f~ceau amulete [i podoabe, coliere, diademe, br~]~ri etc. Num~rul [i frumuse]ea acestora a crescut pe m~sura dezvolt~rii schimburilor comerciale, dar mai ales \n func]ie de organizarea social~, f~cnd necesare deosebiri vizibile \ntre grupuri, familii, vrste, func]ii [i ranguri.

Omenirea a cunoscut prima revolu]ie tehnic~, \nceputul st~pnirii naturii de c~tre om, prin agricultur~ [i cre[terea vitelor domesticite. Noile activit~]i [i stabilizarea grupurilor umane au determinat alc~tuirea unor colectivit~]i complexe, matriarhale. Cadrul artistic Create de mna omului, locuin]ele lacustre, dar mai ales menhirii [i dolmenii, cu semnifica]ie religioas~ sau funerar~, au \nsemnat \nceputul arhitecturii. Aten]ia pentru ritmuri, numere [i dimensiuni, necesare socotirii timpului, a dus la stilizarea [i schematizarea imaginilor. Pentru p~strarea grnelor sau a cenu[ii mor]ilor au fost modelate cu mna vase de ceramic~, \mpodobite cu motive incizate sau pictate, iar fibrele vegetale sau animale au fost ]esute cu dungi [i figuri geometrice la r~zboaie rudimentare.
Paleolitic: Vr~jitor n piele de ren, Pe[tera Trois Frres, Spania Costume din blan~ din Cogul Lerida [i Secans Teruel, Spania

Gnditorul [i Femeia [eznd, Cernavod~, mileniul IV .Hr., Bucure[ti, Muzeul Na]ional de Istorie

Idealul uman Paralel cu dezvoltarea gndirii abstracte, reprezent~rile umane sau animaliere din sculpturi sau picturi au evoluat c~tre o stilizare mai sintetic~, abstractizat~, ca \n Gnditorul de la Cernavod~. Ve[mintele cunoscute erau probabil bonete [i c~me[oaie, din pnz~ de in sau stof~ de ln~, la \nceput ]esute \n f[ii \nguste, \nf~[urate pe trup. Inciziile de pe unele statuete, interpretate de unii arheologi drept tatuaje, par a indica mai

23

degrab~ drapaje, ca broboada r~sucit~ \n jurul bra]elor din Creta sau Micene sau pantalonii similari celor din India (dhoti). n picioare erau \nc~l]ate opinci din piele. n morminte s-au g~sit [i numeroase podoabe din scoici sau din]i de animale, purtate de preferin]~ de b~rba]i (mii de scoici erau \n[irate de la centur~ pn~ la genunchi, \ntr-un mormnt aproape de Menton, Fran]a).

EPOCA BRONZULUI
(mileniul II \.Hr.)

O nou~ revolu]ie industrial~ a fost determinat~ de descoperirea metalelor [i a metalurgiei, \ncepnd cu aurul [i bronzul (din cupru [i cositor).

Podoabele (br~]~ri, catarame), dar [i ornamentele armelor aveau ca motiv dominant srma de bronz r~sucit~ \n melc sau spiral~. n Sardinia, \n cet~]i cu ziduri rotunde, s-au g~sit multe statuete de bronz cu forme foarte simplificate [i surprinz~tor de expresive, reprezentnd r~zboinici cu c~[ti \mpodobite cu coarne, o preoteas~ cu gest de ofrand~, o mam~ cu fiul ei \n bra]e etc. Ve[mintele lupt~torilor erau practice, scurte, cele ceremoniale lungi [i largi. Pentru nevoile ]~rilor lipsite de metal s-au dezvoltat transporturile (cu vase sau care cu ro]i) [i nego]ul (din Danemarca \n Creta, din Caucaz \n Anglia etc.). Leg~turile sunt atestate de prezen]a unor podoabe de chihlimbar nordic \n sudul Europei [i a unor scoici mediteraneene \n nord.

PE TERITORIUL ROMNIEI din epoca bronzului


s-au p~strat figurinele de lut de la Crna (studiate de arheologul Vladimir Dumitrescu). Pe siluete feminine foarte stilizate, simbolice sunt indicate podoabe la gt, broderii pe mnecile c~m~[ii, pe man[ete [i pe piep]i, ca [i cing~toarea bogat ornamentat~, fusta \n form~ de c~trin]~ \n fa]~ [i opreg cu franjuri la spate. E frapant~ asem~narea cu costumul popular b~n~]ean.

EPOCA FIERULUI
(mileniul I \.Hr.)

Statuete de bronz Nuraghi, din Sardinia, Roma, Muzeul Preistoric

Odat~ cu dezvoltarea armelor (s~bii, pumnale, s~ge]i) ca [i a scuturilor, c~[tilor [i pieptarelor din metal dur, b~rba]ii r~zboinici au preluat conducerea, instituind patriarhatul. ncepe [i n sudul Europei istoria scris~, ap~rut~ n unele p~r]i ale lumii nca din mileniile 2-3 .Hr. (cuneiformele mesopotamiene, pictografia egiptean~, scrierea chinez~). Pentru reconstituirea decorului [i a costumului din preistorie s-a \ncercat compararea modului de via]~ al oamenilor din trecutul \ndep~rtat cu cel al unor popula]ii primitive, aflate pn~ nu demult \ntr-un stadiu asem~n~tor de civiliza]ie.

24

Picturi pe piele din Noua Zeeland~, ara de Foc, Australia - deformarea capului, a mu[chilor

COSTUMAIA POPOARELOR PRIMITIVE


Pictura direct pe piele

CONDIII DE DEZVOLTARE Izolate geografic, anumite colectivit~]i din Africa de Sud (bo[imanii), America de Sud (locuitorii ~rii de Foc) sau Australia au r~mas timp \ndelungat dependente de clim~ [i de resursele naturale, ceea ce explic~ asem~n~rile modului lor de via]~ [i ale crea]iei artistice cu cele din preistorie. Cadrul artistic Calitatea imaginilor era de obicei asociat~ unei semnifica]ii simbolice, pictura corporal~ ca [i masca neputnd fi concepute \n afara dansurilor [i cntecelor rituale. Idealul uman exprima dorin]a de a dobndi prin mimare [i travestire puterea unor fiare vnate sau a unor for]e necunoscute; de exemplu, \n unele triburi australiene corpul indigenilor era acoperit cu p~r lipit cu snge, imitnd un bivol.

CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI Specific~ unui stadiu primitiv de civiliza]ie pare s~ fi fost \ntotdeauna nu att vestimenta]ia, ct modificarea aspectului trupului \nsu[i, schimbarea coloritului natural prin pictare, remodelarea lui prin automutilare, \ncrustarea podoabelor direct \n carne. Sculptural Remodelarea corpului prin automutilare era o modalitate de a demonstra

de]inerea unor privilegii ([i totodat~ pre]ul ob]inerii acestora). Forma capului era modificat~ pn~ de curnd la unii indieni americani, legnd [i strngnd craniile copiilor \ntre scnduri de lemn. n Egiptul antic, \n vremea faraonului Amenophis al IV-lea, ca [i nu demult \n unele triburi africane, erau folosite procedee similare pentru a da capului forma ]uguiat~ care indica apartenen]a la p~tura st~pnilor, prin

Femeie din Noua Guinee

Papua[ din Insulele Solomon

25

Femeie Saros, Congo

imposibilitatea de a c~ra greut~]i pe cap. i \n secolul nostru, \n timpul regimului nazist \n Germania, cnd rasa arian~ era privilegiat~, unii p~rin]i se pare c~ au \ncercat s~ modifice forma capului copiilor lor (Broby Johansen, Body and clothes, p.14). Pentru a p~rea mai voinici, indienii americani, la fel ca papua[ii din Noua Guinee, \[i legau coatele [i genunchii cu ajutorul unor br~]~ri de metal, provocnd umflarea bra]elor [i a picioarelor. Ca o afirmare a bog~]iei, asigurnd suprema]ia, primitivii \[i integrau valorile propriului trup: nasul era g~urit pentru a atrna baghete sau inele din aur sau argint sau a \ncrusta pietre pre]ioase (ca [i \n India), iar urechile erau perforate pentru purtarea cerceilor. La unele triburi din India sudic~ sau la papua[i str~pungerea lobului urechii era o ceremonie religioas~ asem~n~toare cu botezul la cre[tini. La kaffiri cerceii erau rezerva]i doar b~rba]ilor. La unii negri din Zambezi urechile atrnau pn~ la umeri, cu lobul l~]it [i str~b~tut de o gaur~ prin care se putea trece bra]ul. 26

B~[tina[ii din Noua Caledonie ]ineau \n urechi obiecte, ca \ntr-un buzunar. Mul]imea cercurilor de metal purtate \n jurul gtului de frumoasele femei-girafe din Mandalay determina extensia patologic~ a coloanei vertebrale [i o rigiditate a ]inutei care dovedea dreptul de a nu munci fizic. La unele triburi africane, gura cu buze l~]ite, ca platouri, se presupune c~ era o m~sur~ de ap~rare a vie]ii fetelor amenin]ate s~ fie r~pite de arabi, pentru a deveni sclave \n haremuri, arabii practicnd s~rutul, necunoscut \n triburile de culoare amintite. Pictural, toate popoarele primitive au practicat vopsirea trupului \n diverse forme [i culori aplicate direct sau prin [tampilare (ca aztecii), sau fixarea unui desen \n piele prin tatuaj. Obiceiul a fost p~strat de marinari pentru ca trupurile lor s~ poat~ fi identificate dup~ naufragiul cor~biei. S-au utilizat [i adaosuri \n relief lut, fibre vegetale, grne sau pene lipite pe piele. Rolul \nsemnelor [i al ornamentelor era \n primul rnd de a indica locul [i rolul fiec~rui individ \n

colectivitate (rangul, activitatea, sexul, vrsta). Alteori, erau menite s~ sprijine lupta omului \mpotriva for]elor cunoscute sau necunoscute, precum cercurile pictate \n jurul gurii sau al ochilor, ca o barier~ magic~ \mpotriva duhurilor rele. n r~zboi, culoarea ro[ie a fost mereu folosit~ pentru a inspira teroare du[manului [i a masca v~rsarea de snge. Indienii americani erau numi]i piei ro[ii" nu din cauza culorii lor naturale, ci din cauza machiajului. La fel, la romani, comandan]ii de o[ti victorio[i erau purta]i \n triumf picta]i pe fa]~ [i pe piept cu ro[u. Contribuind la deosebirea taberelor vr~jma[e \n lupte, culoarea slujea uneori [i la camuflare (b~[tina[ii din ara de Foc, dintr-o regiune \nz~pezit~, se vopseau \n alb, la fel cum se \mbr~ca armata finlandez~ pe timp de iarn~ \n cel de-al doilea r~zboi mondial). Interpretarea afectiv~ a culorilor nu a fost \ns~ mereu [i peste tot aceea[i: de pild~, \n tribul Athuabo din Africa r~s~ritean~ culoarea bucuriei era negrul.

Femei-girafe din Mandalay

Piramidele de la Gizeh, Egipt, Imperiul Vechi

COSTUMUL N EGIPTUL ANTIC


Silueta piramidal

CONDIII DE DEZVOLTARE ntre mare [i de[ert, valea Nilului oferea condi]ii prielnice de via]~. Clima cald~ nu cerea \nvelirea corpului, dar costumul oglindea diferen]ele sociale din imperiul sclavagist oriental dintre clasele st~pnitoare, privilegiate (faraon, nobili [i preo]i) [i mul]imea sclavilor. Stabilitatea ornduirii din mileniile III I \.Hr. a determinat [i pe cea a tipurilor vestimentare. Cadrul artistic M~re]ia, for]a [i permanen]a statului erau reprezentate plastic de palatele,

templele [i mormintele cu forme geometrice regulate, statice, ca piramidele. Sculptura [i pictura fixau aspectele durabile ale \nf~]i[~rii omului, \n compozi]ii clare, cu volume compacte, folosind materiale trainice. Tipul uman ideal Armonia cosmic~, echilibrul suprem erau \ntrupate \n figurile faraonului [i a sorei-so]iei lui, avnd ca principale calit~]i: propor]ii de \not~tor, ]inut~ solemn~ fixat~ de legea frontalit~]ii expresie de lini[te, netulburat~ de pasiuni p~mnte[ti. Costumul sublinia m~re]ia prin supradimensionare, compozi]ie simetric~ [i bog~]ia decora]iei. Peruca albastr~ sau verde completa aspectul artificial, bizar, de extraterestru, al faraonului care f~cea parte din lumea zeilor. Prin contrast, sclavii ap~reau \n sculpturi [i picturi m~run]i, reda]i realist, cu atitudini [i gesturi fire[ti de munc~. CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI mbr~c~mintea strns~ pe corp punea \n valoare silueta elegant~, mulnd formele, cu drapajul masat \n fa]~, simetric. Gndit pentru a fi v~zut de la distan]~, costumul faraonului realiza \n~l]area staturii, necesar~ apari]iei \n public, prin tiare sau peruci voluminoase, robe largi. Sculptural, ve[mintele modelau trupul \n volume mari, simple, stilizate cu linii drepte [i curbe regulate. Pictural, coloritul era franc, avnd ca fundal albul pnzei, \nviorat de pete vii, contrastante, de verde, albastru, c~r~miziu. Materialele folosite erau ]es~turile din fibre vegetale (in), lna fiind considerat~ impur~ [i interzis~ \n templu.

Scaun egiptean, Imperiul Nou,1300 .Hr. Muzeul din Cairo

Zei]a Hathor [i faraonul Seti, 1300 .Hr. Paris, Luvru

COSTUMUL BRBTESC Pe cap, p~rul negru, cre] era tuns scurt, ceva mai lung la spate. Faraonul [i aristocra]ii purtau peruc~ lung~ din p~r sau fibre vegetale, colorat~. Barba era ras~, dar pentru ceremonii faraonul purta o barb~ fals~, tronconic~. Faraonul se distingea prin basmaua (klaft) din pnz~ v~rgat~ sau mitra format~ din coroana alb~ a Egiptului de Jos (bonet~ \nalt~) [i coroana ro[ie a Egiptului de Sus (borul), 27

Akhenaton [i Nefertiti, secolul al XIV-lea .Hr. Paris, Luvru

semnificnd st~pnirea asupra \ntregii ]~ri. El ]inea \n mini papirusul, emblema Egiptului de Sus [i nuf~rul, al Egiptului de Jos, iar ca \nsemne ale puterii crja (harponul), biciul, m~ciuca [i crucea cu bucl~ (anc). Natura divin~ a faraonului [i a familiei sale era indicat~ de ornamente simbolice, cum era cobra (ureus), semnul soarelui ata[at \n frunte la o diadem~ orizontal~ (la fel ca azi lampa medicilor oreli[ti) sau [oimul indicnd descenden]a din zeul Horus, fiul lui Osiris, fiul Soarelui. Pe trup, un [tergar \nnodat peste [ale ([enti) era 28

piesa de baz~, constituind \mbr~c~mintea obi[nuit~ a sclavilor, dar [i a aristocra]ilor \n lupte sau la vn~toare. Acesta avea forme variate de pantalon scurt sau de fustanel~, putnd fi din pnz~ dreapt~ \ntins~, drapat~ sau plisat~, apretat~ cu ap~ de orez [i uscat~ la soare, sus]inut~ \n talie de un cordon din pnz~, marcat cu numele st~pnului scris \n hieroglife, pentru sclavi, iar pentru aristocra]i, din piele cu pl~ci din metal emailat. Gulerul-pelerin~, ]esut sau brodat, cu aplica]ii de metal, email sau pietre semipre]ioase, se purta doar cu [enti sau peste rob~. C~ma[a, o tunic~ necroit~, r~scroit~ rotund la gt, cu [li] \n fa]~, ar~ta ca [i azi gandura arab~. Roba era alc~tuit~ la fel, dar dintr-un dreptunghi ct de dou~ ori \n~l]imea omului, r~scroit pentru cap mai jos de jum~tate, pentru ca, \mbr~cat~, s~ trag~ poalele \n sus la mijloc, aducnd faldurile \n centru. Lucrat~ din pnz~ groas~, opac~ sau fin~, transparent~, dreapt~ sau plisat~, se purta cusut~ sau liber~ pe p~r]i, cu sau f~r~ cordon, dar mereu cu amploarea strns~ \n fa]~. alul mare era drapat pe umeri, prins \n cordon. Ca accesorii, principalele podoabe erau pectoralul, br~]~rile [i inelele cu forme geometrice, regulate, din aur, cu email [i pietre semipre]ioase. Preo]ii aveau ca semn distinctiv o piele de leopard pe um~r. n picioare, faraonii purtau sandale \mpletite din fibre vegetale, \mpodobite uneori cu aur [i email, pe cnd sclavii umblau descul]i. COSTUMUL FEMININ Pe cap, machiajul scotea \n relief formele mari ale chipului, ochii erau contura]i cu negru \n form~ de pe[te [i cu umbre verzi pe pleoape. P~rul era tuns scurt sau lung pn~ la umeri, perucile mai bogate dect cele masculine. O panglic~ sau o diadem~ legat~ orizontal, rigid~,

Broboada-klaft, tiara Egiptului de Sus [i de Jos, tiara cu pene de stru], coif de r~zboi

Diferite forme de [enti

Mantie-guler-[enti, tiparul mantiei, costum preo]esc

Silueta feminin~, mantie, tiparul ei, fusta [i tiparul ei

Con de parfum, ureus, [oimul [i globul zei]ei Isis

EVOLUIA COSTUMULUI n Imperiul Vechi memfit (2780 2280 \.Hr.), \n perioada marilor piramide, costumul era sobru, triunghiul regulat stnd la baza structurii compozi]ionale. n Imperiul Mijlociu (2065 1660 \.Hr.), costumul s-a complicat suprapunndu-se mai multe straturi ([enti, tunic~, rob~). n Imperiul Nou (1580 950 \.Hr.), mai ales \n epoca lui Amenophis al IV-lea (1361 1340 \.Hr.), rafinamentul \ntregii culturi s-a exprimat [i \n costum; tipul ideal de frumuse]e s-a schimbat \n favoarea unei siluete fragile, unduioase, cu capul ]uguiat, gtul lung, sub]ire, umerii l~sa]i. es~turile fine ale ve[mintelor erau plisate, apoi drapate savant, cu o cap~ peste tunic~. La sfr[itul Imperiului Nou, o dat~ cu pierderea libert~]ii [i cu decaden]a artistic~, a pierit [i originalitatea costumului, invadat de forme

Fata vn~torului; Mormntul lui Menna, cca.1420 .Hr., Teba

Nofretete, secolul al XIV-lea .Hr., Berlin, Aegyptisches Museum

\nnodat~ la spate, avea prinse pe frunte cobra sau o floare de lotus. Un con a[ezat pe cre[tet con]inea o unsoare parfumat~ care se topea \ncet. So]ia faraonului purta coroana de pene a zei]ei Isis, o pas~re ([oim sau erete) a[ezat~ pe cre[tet, cu aripile deschise [i coborte sau o mitr~ rigid~ (ca de exemplu, Nofretete). Pe trup, fusta, avnd aceea[i larg~ \ntrebuin]are [i acela[i rol ca [i [enti-ul, era din ]es~tur~ dreapt~, \nf~[urat~ \n jurul trupului pn~ sub sni, fie strns~ de un [nur trasat prin tivul de sus sau de un cordon, fie ]inut~ de una sau de dou~ bretele. Era completat~ deseori de gulerul rotund, lat, ca o cap~. Roba, [alul, podoabele [i sandalele erau la fel cu cele b~rb~te[ti.

str~ine, de franjuri [i culori stridente etc. (perioada sait~ 655 332 \.Hr., ptolemeic~ 332 30 \.Hr.), dup~ care Egiptul, devenind provincie roman~ (30 \.Hr.), a adoptat \n parte vestimenta]ia cuceritorilor.
Sandale de aur, New York, Metropolitan Musseum

Sandale din paie, Egipt, Muzeul din Cairo

29

Turnul zigurat al lui Marduk din Babilon, secolul al XI-lea .Hr., machet~

de sprncenele \mbinate deasupra ochilor bulbuca]i, cu privirea fix~. CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI N~zuind c~tre \mbinarea virtu]ilor umane cu \nsu[irile fiarelor, ca \n imaginarii tauri \naripa]i cu cap de om, sumerienii purtau la \nceput pelerine sau fuste din blan~ sau din ]es~turi imitnd blana (kaunakes). Apoi, costumul mesopotamian a evoluat adoptnd cele dou~ solu]ii fundamentale de \mbr~care: drapajul, folosit de popula]ia din sudul c~lduros, [i croiala, adus~ de invadatorii din nordul mai friguros. ncepnd din mileniul al II-lea cele dou~ procedee s-au combinat, compunnd costumele specifice asiro-babilonienilor. Sculptural, costumul sublinia, \n toate cazurile, masivitatea trupului, alc~tuindu-i prin fusta

COSTUMUL N MESOPOTAMIA
Rsucirea alului i a turnului zigurat

zigurate forma specific~ de piramid~ \n trepte, care se reg~se[te [i \n turbane. Cl~dirile erau acoperite la suprafa]~ cu c~r~mizi sm~l]uite \n culori str~lucitoare, cu care costumul se acorda prin tonuri vii [i bijuterii sclipitoare din aur [i pietre scumpe. Idealul de frumuse]e Via]a plin~ de lupte cerea for]~ fizic~, iar st~pnii impuneau prin etalarea ostentativ~ a bog~]iei. Pe primul plan era b~rbatul, femeia ducnd o existen]~ retras~. Regii [i \nal]ii demnitari apar \n statui cu trupul scund, dar robust, puternic dezvoltat \n l~]ime, cu musculatura brutal reliefat~, cu capul masiv, cubic, f~lcos, cu tr~s~turi accentuate, nasul [i buzele groase, cu expresia fioroas~ dat~

CONDIII DE DEZVOLTARE Ca [i Nilul, Tigrul [i Eufratul asigurau fertilitatea p~mntului \n ]ara dintre ruri, crend condi]ii prielnice pentru apari]ia unora dintre primele civiliza]ii ale umanit~]ii. n Mesopotamia s-au succedat statele sclavagiste sumero-akkadian (\n mileniul III \.Hr.), babilonian (\n mileniul II \.Hr.), asirian (secolele XIV-VII \.Hr.), neobabilonian (\n secolele VII-VI \.Hr.), dup~ care teritoriul a intrat \n componen]a Imperiului persan (secolele VI-IV \.Hr.). Regiunea a avut o dezvoltare sacadat~, mereu \ntrerupt~ de inunda]ii sau r~zboaie, dar ren~scnd de fiecare dat~, mai cu seam~ datorit~ traficului comercial intens. De[i mereu alte popoare cuceritoare [i-au impus st~pnirea, fondul popula]iei locale a r~mas constant, ceea ce explic~ relativa stabilitate a culturii [i a costuma]iei, f~r~ a atinge, desigur, permanen]a din valea Nilului. Cadrul artistic n ora[ele puternice, ap~rate de ziduri groase, masive, materialul de baz~ era lutul (c~r~mida), care a impus turnurilor 30

ntruchiparea idealului uman: Taurul naripat din Khorsabad, secolul al VIII-lea .Hr., Paris, Luvru

Intendentul regelui din Mari, mileniul III .Hr., Paris, Luvru

COSTUMUL SUMERO-AKKADIAN
(mileniul al III-lea \.Hr.)

COSTUMUL BRBTESC Pe cap, cre[tetul era ras, \n schimb barba era lung~. Regii [i demnitarii purtau toc~ plisat~, turban din band~ r~sucit~ (amintind turnurile zigurate) sau tiar~ cilindric~. Pe trup, la \nceput se \mbr~ca doar o fust~ din blan~, strns~ \n cordon, avnd la spate coada animalului, apoi, corpul era acoperit de un [al din ln~, drapat, formnd mantie [i fust~, cu franjuri [i aplica]ii din discuri (paiete), m~rgele de aur sau de aram~ etc. n picioare, doar demnitarii \nc~l]au sandale. Costumul militar Comandan]ii purtau casc~ de aur, cu urechi [i coc, solda]ii bonet~ de piele [i o band~ lat~ de piele b~tut~ \n ]inte, ap~rnd pieptul, um~rul stng [i spatele. Armele erau scuturi, suli]e, s~bii, topoare.
Assurnasirpal cu coif cu coarne, Londra, British Museum

Costumul masculin asiro-babilonian: osta[, demnitar, regele Asurbanipal, rege, preot, secolul al VII-lea .Hr.

mormntul reginei ubad din Ur (2500 \.Hr.) din aur cu email alb [i albastru, alc~tuit~ din cunun~ de frunze de plop, cercei mari, coliere [i inele de aur.

COSTUMUL ASIRO-BABILONIAN
(mileniul al II-lea jum~tatea mileniului I \.Hr.)

lung~ \n clopot o baz~ larg~, stabil~, pe cnd liniile curbe ale drapajului sau ale bonetelor r~sucite \n spiral~, ca [i buclele m~runte ale p~rului sau ornamentele arcuite ale bijuteriilor creau sugestia unei energii \ncordate. Pictural, impresiona bog~]ia culorilor stofelor ca [i str~lucirea podoabelor metalice, a paietelor [i m~rgelelor. Materialul folosit era \n special lna, sub form~ de blan~ sau ]esut~ \n stofe cu motive variate, dnd consisten]~ drapajului.

COSTUMUL FEMININ Silueta nu diferea mult de cea masculin~. Pe cap, p~rul lung era piept~nat cu coc [i coade, strns \n fileu. Pe trup erau acelea[i piese de \mbr~c~minte: fust~, cap~, n picioare sandale. Doar podoabele erau mai bogate, ca parura din

nnisiparea deltei a mutat centrele comerciale spre nord, unde au \nflorit ora[e ca Babilon, Ninive etc. Sub influen]a muntenilor veni]i din nord a ap~rut croiala tunicii (cu mneci, pentru ambele sexe) peste care se drapa [alul asimetric, elementul constant al costumului mesopotamian, preluat de \nving~tori de la \nvin[i. es~turile s-au perfec]ionat [i diversificat, producndu-se stofe de ln~ [i pnzeturi somptuoase, intens colorate, bogat ornamentate, cu motive ]esute sau brodate cu cercuri, p~trate sau rozete. COSTUMUL BRBTESC Pe cap, p~rul lung, cre] era ondulat ca [i barba lung~. Regii [i demnitarii purtau fes conic cu 31

Cunun~ mesopotamian~ din frunze de aur, cca. 2500 .Hr., New York, Metropolitan Museum

ciucure lung pn~ la talie, cei diviniza]i tiara semisferic~ sau cilindric~, avnd coarne de metal prinse cu panglici pe frunte. Pe trup, peste tunica strns~ pe corp, regii [i preo]ii \mbr~cau [alul lung, cu franjuri, drapat de jos \n sus, trecut peste um~r. nc~l]~mintea consta din sandale cu inel pe degetul mare sau pantofi \nchi[i, adu[i de munteni. Costumul era completat de elegante accesorii: umbrel~, evantai, baston, lan] cu cilindru-pecete, ca [i de bijuterii, cercei lungi, bandouri cu rozete de metal pe frunte, coliere \n mai multe [iruri, br~]~ri multe, cu rozete, inele, talismane. Arma civil~ era pumnalul prins de centur~. COSTUMUL FEMININ Avea acelea[i componente: tunica [i pelerina sau [alul. Din 1200 \.Hr. a fost men]ionat obiceiul acoperirii fe]ei \n public, preluat mai trziu de mahomedani.
Drapaj feminin neosumerian din Tello, cca. 2150 .Hr., Paris, Luvru

mesopotamian s-au f~cut sim]ite \n costumul purtat de per[i, st~pnitorii locurilor \ntre 540 330 \.Hr., contemporani cu civiliza]ia Greciei antice. Veni]i ca [i mezii din regiunile muntoase ale Turkestanului, unde purtau haine specifice popula]iei de step~ bonet~ frigian~, tunic~ [i caftan, pantaloni lungi [i cizme per[ii au adoptat o ]inut~ de gal~ tot att de somptuoas~ ca [i aceea din vechiul Babilon. Amplificarea siluetei nu era \ns~ realizat~ prin [aluri r~sucite, ci prin l~rgimea unor robe croite, cu poale trase \n sus \n fa]~ (probabil prin deplasarea spre fa]~ a r~scroielii gtului) [i cu mneci plisate \n evantai. inuta solemn~, bog~]ia ]es~turilor viu colorate, \mpodobite cu motive \n rozete, barba [i p~rul buclat, ca [i unele piese ca pantalonii lungi [i pantofii [nurui]i, alc~tuiau un contrast izbitor cu simplitatea [i suple]ea costumului grecesc din aceea[i vreme. Fenicienii, care au dominat comer]ul \n primul mileniu \.Hr., au r~spndit produsele mesopotamiene \n lumea Mediteranei.

EVOLUIA COSTUMULUI Ultimele ecouri ale sistemului vestimentar


Exerci]iu: descifrarea drapajului feminin din Tello, Universitatea Na]ional~ de Arte, Bucure[ti

Palatul din Cnossos, Creta, cca. 1450 .Hr.

stnd pe vrful picioarelor; \n decora]ie domina linia \n spiral~ din podoabele de srm~ de bronz r~sucit~, reg~sit~ [i \n decorul vaselor de ceramic~, [i \n crlion]ii coafurilor. Tipul uman ideal nu mai tindea s~ \ntrupeze imaginea zeului, etern [i inaccesibil, ca \n Egipt, ci \[i g~sea perfec]iunea \n tinere]e, gra]ie [i elegan]~. Vrsta preferat~ era mai aproape de adolescen]~, iar calitatea principal~ era agilitatea gimnastului.

COSTUMUL N CRETA I MICENE


Pr crlionat i spirale de bronz

COSTUMUL N CRETA
CONDIII DE DEZVOLTARE Insula Creta, la distan]~ egal~ de Europa, Africa [i Asia, a fost o verig~ de leg~tur~ \ntre continente, un centru comercial [i cultural \nsemnat \ntre 2000 1400 .Hr. (\n vremea Imperiului Mijlociu egiptean [i a celui babilonian). Dup~ erup]ia vulcanic~ distrug~toare din insula Santorini, civiliza]ia cretan~ a fost transplantat~ pe solul european \n Peloponez, la Tirint [i Micene, \ntre 1500 1100 \.Hr., fiind asimilat~ de civiliza]ia grecilor pe la anii 1000. Cadrul artistic Cl~direa tipic~, palatul, cum era cel din Cnossos, avea propor]ii pe m~sura omului, spre deosebire de imensitatea zdrobitoare a construc]iilor egiptene, [i era prev~zut cu instala]ii asigurnd confortul (sistem de \nc~lzire, ascensor etc.). Coloana]~ru[, sub]iat~ la baz~, sugera silueta uman~

CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI Ve[mintele conturau siluete de dimensiuni mai reduse, subliniind mi[carea. Importan]a sporit~ a femeii \n societatea cretan~ (ea putnd fi [i preoteas~) explic~ dominanta feminin~ a costumului. Sculptural, corpul era sub]iat prin talia strangulat~, ca de viespe, accentuat~ de pozi]ia cambrat~. Coloristic, documentele oferite de picturile murale redau costume cu o cromatic~ vie, (vi[iniu [i albastru ca marea).

Pariziana, fresc~, Palatul din Cnossos, Creta, Muzeul Heracleion

Vas de Kamares, Creta, Muzeul din Phaistos

COSTUMUL BRBTESC Pe cap, peste p~rul negru lung, \n [uvi]e ondulate, cu bucle pe frunte, prin]ii purtau coroane de flori sau pene. Pe trup, singura \mbr~c~minte era un [enti de pnz~, acoperind [alele, care avea, spre deosebire de cel egiptean, o form~ triunghiular~ cu un col] ascu]it \n fa]~, tras \n jos de greut~]i, eventual de o re]ea cu perle, [i putea fi alc~tuit din dou~ piese separate, fixate \n cing~toare [i l~snd coapsele descoperite. Talia era strns~ \ntr-un cordon lat din piele, ca un corset. Drept bijuterii, bra]ele [i picioarele goale erau \mpodobite cu br~]~ri colorate.

33

Costume cretane

Prin]ul cu flori de crin, Cnossos, secolul al XIV-lea .Hr.

tipic~ era fusta larg~, cu benzi orizontale, probabil volane sau fuste suprapuse, prins~ \n talie cu cordon-corset. Cuta vertical~ a fustei, din mijlocul fe]ei, rezultat~ probabil din \mp~turire, a f~cut pe unii cercet~tori s~ cread~ c~ este vorba de o fust~-pantalon. Deasupra, un [enti r~scroit pe coapse d~dea efect de [or].

COSTUMUL N MICENE
n cetatea cu ziduri ciclopice, locuitorii purtau costume de tip cretan, dar mai groase, adaptate condi]iilor climaterice mai aspre.

Costum micenian: osta[, ornament, femeie

Zei]a cu [erpi, secolul al XVI-lea .Hr., Cnossos, Creta, Muzeul din Heracleion

COSTUMUL FEMININ Pe cap, p~rul era piept~nat cu crlion]i rotunzi pe obraji (accroche-coeur). Ochii mari, apropia]i, erau foarte farda]i. Pe trup, bustul era uneori dezgolit, ca \n Egipt, vesta format~ dintr-o broboad~ necroit~, avnd doar spate [i mneci scurte; uneori aceasta era \nlocuit~ de tunica de origine asirian~. Piesa 34

Tauromachia, fresc~, cca. 1450 .Hr., Palatul din Cnossos, Creta, Muzeul din Heraclion

35

COSTUMUL N NORDUL EUROPEI, N EPOCA BRONZULUI


Mini-jupa din mormntul de stejar

CONDIII DE DEZVOLTARE ntre 1500 1200 \.Hr., \n timp ce \n Egipt \nflorea Imperiul Nou, \n Mesopotamia domina Babilonul, iar civiliza]ia micenian~ se afla la apogeu, \n nordul Europei tr~iau popula]ii \n stadiul epocii bronzului. ndeletnicindu-se \ndeosebi cu naviga]ia, vn~toarea, cre[terea vitelor, nordicii erau pricepu]i \n lucrarea lemnului, cioplindu-[i cor~bii, case [i morminte. Se presupune existen]a unor schimburi comerciale cu regiunea mediteranean~, c~reia ace[tia \i furnizau chihlimbar, primind \n schimb scoici, podoabe de bronz spiralate de tip cretan [i poate [i anumite forme de \mbr~c~minte. Idealul uman e greu de reconstituit, din lipsa imaginilor reprezentnd pe cei care au tr~it pe atunci. n schimb, \n Danemarca [i Germania s-au p~strat costume \ntregi \n morminte din trunchiuri de stejar, despicate, scobite ca albii, apoi \nchise ermetic [i izolate de aer cu p~mnt [i pietre, [i ulterior acoperite de mla[tini, care le-au asigurat conservarea pn~ \n secolul al XX-lea, cnd au fost g~site. CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI Clima mai aspr~ cerea \nvelirea cu ve[minte mai groase, strnse pe trup [i variind dup~ sezon. Sculptural, silueta era u[or \ngro[at~ prin \mbr~c~minte, un strat de haine era mulat pe corp, l~snd libertatea mi[c~rilor, al doilea, larg, asigura un plus de c~ldur~, conferind totodat~ prestan]~.

Podoabe din srm~ de bronz, Halle Landesmuseum fur Vorgeschichte

36

de baie era r~sucit~ o tunic~ necusut~, \nchis~ pe un um~r cu o curea de piele [i nasturi de os sau de bronz, strns~ \n talie cu un [nur de ln~. Deasupra se purta o pelerin~ oval~, formnd guler-[al. Printre piesele de \mbr~c~minte din morminte mai figura un [al \ngust. Drept \nc~l]~minte, pulpa piciorului era \nvelit~ \n obiele, ca [i laba, vrt~ \n opinci [nuruite, f~cute din piele sau blan~. COSTUMUL FEMININ Pe cap, se folosea plasa din p~r de cal sau boneta \mpletit~, ca un p~trat \ncre]it \n frunte [i la ceaf~. Pe trup, se \mbr~ca o bluz~ kimono, de croial~ ingenioas~, \mpodobit~ cu dantele cro[etate, [i o fust~ de var~, scurt~, (mini) r~sucit~ de dou~ ori \n jurul taliei, f~cut~ din [nururi prinse sus [i jos, amintind fusti]a de fibre vegetale purtat~ de

Costum feminin mini, Copenhaga, Statens Museum for Kunst

Costum b~rb~tesc din Trindhoj, Copenhaga, Statens Museum for Kunst

Pictural, despre culorile costumului se [tie prea pu]in; lna era probabil vopsit~ cu esen]e vegetale, mai ales \n brun [i galben. Materialele folosite erau groase; la \nceput croite din bl~nuri, hainele erau \n al II-lea mileniu \.Hr. din ]es~turi de ln~, unele flau[ate, imitnd blana, \mpodobite cu cus~turi sau \mpletituri. COSTUMUL BRBTESC Pieptenii, pomezile [i cu]itele de ras g~site \n morminte dovedesc \ngrijirea p~rului [i raderea b~rbii. Capul era acoperit cu o bonet~ \nalt~, turtit~ \n v\rf, din blan~ sau ]es~tur~ de ln~ mi]oas~. Pe trup, peste pantalonii scur]i ca ni[te chilo]i

Costum feminin de var~, costum b~rb~tesc, costum de iarn~ (sus), tiparele lor (mijloc), c~ciul~, bonete [i opinc~ (jos)

africani, sau alt~ fust~ de iarn~ lung~ (maxi). Ca \nc~l]~minte, ciorapii-obiele [i opincile de piele erau ca [i cele b~rb~te[ti. Principalele accesorii erau podoabele-bijuterii din srm~ de bronz \n spirale, catarame, br~]~ri, inele etc. [i paftaua, ca un scut bombat, prins~ de femei pe piept sau la cing~toare, r~mas~ pn~ azi \n costumul popular din nordul Europei. Aceasta s-a p~strat n costumele din nordul Germaniei ajungnd pn~ n Transilvania o dat~ cu migra]ia sa[ilor, mpodobindu-se ulterior cu pietre semipre]ioase [i asortndu-se cu celelalte podoabe, cordonul [i acele scufiei.

37

Templu n stil doric, Parthenonul, secolul al V-lea .Hr. Atena, Acropole

material, ca \n Orient. Costumul a urmat fidel evolu]ia general~ a stilurilor grece[ti, reflectnd dezvoltarea concep]iei generale antropocentrice, \n diferitele ei etape.

EPOCA HOMERIC

COSTUMUL N GRECIA ANTIC


Construcii necimentate i veminte necusute

(secolele IXVIII \.Hr.)

Din Iliada [i Odiseea reiese c~, \n condi]iile de via]~ rudimentare din epoca r~zboiului troian, grecii purtau haine simple dar viu colorate, potrivite tenului mediteranean [i soarelui puternic.

CONDIII DE DEZVOLTARE Pe teritoriul grecesc \n Peloponez, insulele M~rii Egee, coasta de vest a Asiei Mici [i sudul Italiei, mai trziu \n Macedonia s-a constituit, \ncepnd din secolele IX VIII \.Hr., civiliza]ia elenic~, element fundamental al civiliza]iei europene. Clima relativ blnd~ din aceste teritorii \ng~duia acoperirea sumar~ a corpului, iar ocupa]iile principale naviga]ia [i p~storitul cereau haine comode. Evolu]ia societ~]ii grece[ti spre democra]ia sclavagist~ a redus pr~pastia dintre extremele sociale, p~strnd doar pe cea dintre cet~]enii liberi [i sclavi. Cadrul artistic Templele, ca [i statuile Greciei antice nu impresionau prin dimensiunile zdrobitoare, ca \n Egipt sau Mesopotamia, ci erau cl~dite mai pe m~sura omului, strnind admira]ia datorit~ armoniei depline a tuturor p~r]ilor componente. n contextul culturii grece[ti, bazat~ pe ra]iune, frumuse]ea era asociat~ structurii compozi]ionale clare, mai mult dect bucuriilor tactile strnite de 38

EPOCA ARHAIC
(secolele VIIVI \.Hr.)

Femei n peplos doric, Vasul Franois, secolul al VI-lea .Hr., Floren]a, Museo Archeologico

Ca urmare a mi[c~rilor popula]iei (acheene, doriene, ioniene), s-a diferen]iat portul regiunilor vestice de al celor estice (redat \n detaliu pe vasele de lut cu siluete negre). n Apus, \n special \n sudul peninsulei italice, \n cadrul ordinului doric, \n ambian]a cl~dirilor cu volume masive, robuste, \n statuile arhaice s-a cristalizat noul ideal uman, armonios construit, al Greciei antice. STILUL DORIC Trupul s~n~tos nu era ascuns, ci doar acoperit de haine, uneori foarte sumare, realizate prin draparea ]es~turii necroite. Sculptural, costumul modela volume cilindrice, statice, animate pictural de culoarea motivelor decorative ]esute \n materialul suplu, dar gros, al stofei de ln~ gen homespun.

COSTUMUL BRBTESC Pe cap, p~rul lung, bogat, cobornd pe frunte, era rulat \n coc sau \mpletit \n coad~ [i prins cu cordelu]~ sau panglici; barba era \nsemnul vrstei mature.

Costume n stil doric

Templul n stil ionic dedicat Victoriei f~r~ aripi, secolul al V-lea .Hr., Atena

COSTUMUL FEMININ Pe cap, p~rul bogat era strns \n coc la spate sau era l~sat \n [uvi]e ondulate pe umeri. Pe trup, tunica (peplos) era o ]es~tur~ dreptunghiular~, r~sucit~ \n jurul trupului, \n form~ tubular~, destul de strmt~ [i rigid~, prins~ pe umeri cu ace (spatele peste fa]~), marginea r~sfrnt~ formnd un ilic. Cele dou~ ace-bro[e erau legate \ntre ele cu un l~n]i[or. Pelerina (himation) avea dimensiuni de [al mic sau de broboad~ mare. STILUL IONIC

Pe trup, tunica (chiton) dreptunghiular~, prins~ pe um~r, era scurt~ pentru uzul zilnic [i lung~ pentru ceremonie, \mpodobit~ cu motive decorative (dedesubt se purta, probabil, o leg~tur~ pe [ale, gen [enti). Pelerina (himation) de aceea[i form~, drapat~ liber, mai mic~ pentru militari sau mai mare pentru civili (hlamida) era purtat~ [i singur~, f~r~ chiton. n picioare cet~]enii liberi \nc~l]au sandale, pe cnd sclavii umblau descul]i.

Vasul Hercule, 520 .Hr., Paris, Luvru

n est, corespunznd ordinului ionic de pe coasta Asiei Mici, arhitectura [i decora]ia aveau forme mai elegante [i delicate, mai bogat ornamentate, cu unele influen]e orientale, coloana sub]ire cu caneluri fine [i capitel cu volute fiind uneori \nlocuit~ de cariatid~. i \mbr~c~mintea era mai luxoas~, mai ales cea feminin~, din pnz~ sub]ire apretat~ [i plisat~ cu unghia, stnd mai ]eap~n~, mai pu]in mulat~ pe corp. Peplos-ul (similar chitonului b~rb~tesc) era de l~rgime dubl~ (pentru plisare) [i ridicat \n talie printr-un cordon ascuns, formnd un fald ca o basc~ (kolpos).

Cor~, secolul al V-lea .Hr., Atena, Muzeul de pe Acropole

Costum b~rb~tesc n stil ionic

Friza Parthenonului, secolul al V-lea .Hr., Atena, detaliu

40

Friza Parthenonului, secolul al V-lea .Hr., Atena, detaliu

41

Friza Parthenonului, secolul al V-lea .Hr., Atena

EPOCA CLASIC
(secolele V IV \.Hr.)

Odat~ cu formarea stilului clasic grecesc, la Atena s-au contopit ordinele doric [i ionic \n construc]iile Acropolei, ca \n templul Parthenonului. Idealul de frumuse]e cel mai \naintat al societ~]ii de democra]ie sclavagist~, rezultat dintr-o armonioas~ dezvoltare psihofizic~, plin de for]~ [i demnitate, a fost \ntrupat de sculpturi, ca de pild~ Doriforul de Policlet, Zeus sau Atena de Fidias. Pornind de la observarea direct~ a nudului pe terenurile de sport, arti[tii plastici au formulat antropometria clasic~ greac~, descoperind \n rela]iile dintre p~r]i [i dintre acestea cu \ntregul o armonie organic~. ntre etajele fe]ei era, de asemenea, un raport echilibrat, nefiind exagerate nici fruntea, asociat~ cu activitatea intelectual~, [i nici maxilarele, exprimnd for]a, iar nasul grecesc, \n continuarea frun]ii, f~r~ scobitur~ \ntre ochi, contopea etajul superior (cerebral) cu cel median legat de sim]ire. Simetria perfect~ dintre partea dreapt~ [i cea stng~ d~dea fe]ei statuilor clasice o lips~ de expresie, o impasibilitate inuman~. Aceasta ar putea fi explicat~ probabil [i prin modelele actorilor din teatru care, purtnd masc~, nu jucau prin mimic~, ci doar prin gesturi vizibile de la distan]~.

CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI Dup~ r~zboaiele cu per[ii, \n epoca mi[c~rilor patriotice, \n costum s-au accentuat tr~s~turile locale, vizibile mai ales \n draparea liber~ a hainelor pe corp. Sculptural, ]es~tura supl~, prins~ doar u[or pe umeri [i \n cordon, sublinia atitudinea trupului, c~znd \n falduri verticale \n pozi]ie dreapt~ [i formnd pliuri oblice la cea mai mic~ mi[care, ca \n pasul schi]at de cariatidele Erechteionului. Pictural, coloritul era intens [i variat, redat fidel de figurinele de Tanagra, [i nu de statuile de marmur~ alb~. Materialul folosit era stofa din ln~, ca \n costumul din cadrul stilului doric, dar mai sub]ire [i mai u[oar~. COSTUMUL BRBTESC Pe cap, p~rul era tuns scurt, \n bucle, fa]a tinerilor

Cariatid~, templul Erechteion, secolul al V-lea, Atena, Acropole

Simetria fe]ei: Capul blond, secolul al V-lea .Hr., Atena, Muzeul de pe Acropole

era ras~, pe cnd b~trnii sau demnitarii aveau barb~ (ca Zeus [i Pericle). Se purtau p~l~rii din piele sau fetru, rotunde, f~r~ bor, ca o jum~tate de sfer~ (pilos) sau \nalte, cu bor, ca aceea a lui Hermes (petasos), sau boneta frigian~, cu mo] spre fa]~ (\ntlnit~ [i azi \n Portugalia sau Italia). Pe trup, un [tergar \nnodat, formnd un fel de slip, era singura \mbr~c~minte a sclavilor la muncile cmpului, la culesul strugurilor sau m~slinelor. Sclavii mai purtau, eventual, un chiton scurt prins pe amndoi umerii sau doar a[ezat pe um~rul stng, l~snd mna dreapt~ liber~. Chitonul scurt era \mbr~cat zilnic [i de sportivi sau

42

Drapaje grece[ti n epoca clasic~: chiton-peplos simplu, cu diploidion, cu colpos, cu diploidion [i colpos, himation masculin [i feminin

me[te[ugari. Pentru ceremonii, demnitarii [i oratorii, dar [i actorii [i muzican]ii se \nve[mntau \n chiton lung pn~ la glezne. Pelerina (himation) era drapat~ f~r~ a fi prins~. Ea se purta [i f~r~ chiton, putea fi a[ezat~ oblic pe um~rul stng, l~snd um~rul drept gol, sau se putea \mbrobodi pn~ la b~rbie. Ca s~ cad~ bine, avea greut~]i cusute la col]uri. n picioare se purtau sandale. COSTUMUL MILITAR Pe cap, coiful metalic se deosebea prin creasta ca de coco[, alungit~ antero-posterior, ap~rnd de sabie coloana vertebral~. Pe trup, peste chitonul de ln~, scurt, era \mbr~cat~ cuirasa ca un pieptar, acoperind tot trunchiul, din piele sau pnz~ cu pl~ci de metal, completat~ de ap~r~toare pentru bra]e (brasarde) [i picioare (jambiere). Pelerina scurt~ (clamis) din ln~ c~lduroas~, ro[ie-brun~, acoperea umerii, l~snd libere mi[c~rile. Armele erau: sabia cu teac~ dreptunghiular~, lancea, pumnalul [i scutul circular bombat. COSTUMUL FEMININ Pe cap, coafurile puneau \n valoare p~rul bogat, piept~nat simetric, cu c~rare la mijloc [i coc

Statuet~ de Tanagra, secolul IV - I \.Hr., Paris, Muzeul Luvru

Statuet~ de Tanagra, secolul IV - I \.Hr., Berlin, Antiquarium

43

Atena cu casc~, secolul al V-lea \.Hr., Atena, Muzeul de pe Acropole

sus]inut de panglici sau e[arf~ lat~. Culoarea preferat~ era blond-ro[cat (de exemplu coafura lampadion). Pe strad~, capul era acoperit cu basma r~sucit~ [i legat~ la spate sau cu p~l~rie de pai cu co[ule], peste himation. Pe trup, tunica (peplos) larg~, drapat~ era piesa principal~ purtat~ prin cas~, permis~ [i sclavelor. Nu mai avea motive ]esute, ci doar borduri colorate, [i era despicat~ pe dreapta sau cusut~. L~rgimea ]es~turii putea fi l~sat~ de pe umeri pe bra]e, formnd mneci prinse cu nasturi din loc \n loc. Cu timpul, volanul r~sfrnt (diploidion) a devenit o pies~ separat~, ca o bluz~. Mantia (himation) era obligatorie pe strad~, acoperind capul [i l~snd s~ se vad~ doar ochii [i nasul. n picioare se \nc~l]au sandale. 44

Victorie legndu-[i sandaua, secolul al V-lea \.Hr.,Templul Victoriei Aptere, Atena

Ca accesorii, p~strnd efectul de ansamblu al siluetei, bijuteriile erau m~runte, putnd fi v~zute doar de aproape, [i suple, ca [i faldurile mobile ale ve[mintelor, fiind, de aceea, alc~tuite din piese mici, articulate cu l~n]i[oare, formnd coliere, cercei, br~]~ri.

P~l~rii grece[ti necusute

EPOCA ELENISTIC
(secolele III - I \.Hr.)

n noile state-monarhii orientale sclavagiste \nchegate pe ruinele imperiului lui Alexandru cel Mare din secolul al IV-lea \.Hr. cultura [i-a pierdut treptat caracterul democratic, iar arta m~sura uman~, ajungndu-se la supradimension~ri \n arhitectur~ [i decora]ie (ca de exemplu \n mausoleul din Halicarnas). n Egipt, Mesopotamia, Pergam, Rhodos etc. tradi]iile grece[ti s-au \mbinat cu cele orientale. Principiul frumuse]ii ob]inute prin perfecta armonizare a formei a fost \nlocuit cu predilec]ia pentru o ornamentare str~lucitoare,

bogat~, mascnd propor]iile. i \n costum au p~truns mode asiatice cerute de luxul curtean. S-au introdus \n Grecia bumbacul [i m~tasea, \n insula Cos se ]esea un nou material foarte sub]ire, coan, rochiile erau brodate cu fir de aur [i argint, bijuteriile erau mai complicate. Costumul de teatru avea rolul de a contura personajul \n condi]iile scenei \n aer liber, corectnd prin supradimensionare efectul de emaciere a luminii. Figura era amplificat~ prin masc~ (n~scut~ \n serb~rile dionisiace), aceasta avnd rolul de a fixa [i accentua tr~s~turile personajelor interpretate doar de b~rba]i [i de a dirija vocea ca o plnie. Executat~ din pnz~

Draparea peplosului, exerci]iu Universitatea Na]ional~ de Arte Bucure[ti

Sofocle, secolul al V-lea .Hr., Roma, Museo Laterano

Coafuri [i bijuterii din Grecia antic~

apretat~, modelat~ [i pictat~, strns~ cu curele, masca a evoluat \n pas cu sculptura, de la surs stereotip arhaic la lini[te clasic~, apoi, \n elenism, la grimas~. Supradimensionarea era ob]inut~ prin peruca \nalt~ (oncos), v~tuirea costumului, \mpodobit cu ornamente mari [i intens colorate, ca [i prin \nc~l]~mintea special~, cu talpa groas~ pn~ la 30 de centimetri (coturni).

PE TERITORIUL ROMNIEI
Grecii au \ntemeiat colonii pe ]~rmul M~rii Negre, la Tomis (Constan]a), Callatis (Mangalia), Histria etc. Statuetele din lut colorate de tip Tanagra, lucrate aici, redau fidel costuma]ia purtat~ \n aceste centre, cu care localnicii getodaci aveau, desigur, schimburi continue.

Sanda greceasc~

Stilul lui Scopas: Grecoaic~ pe strad~, secolul al II-lea .Hr., N.Y., Metropolitan Museum

46

Templul lui Lakshmana din Khajuraho, secolul al XI-lea, India

Buddha (care a tr~it \n secolul al V-lea \.Hr.) era la \nceput pomenit \n imaginile sacre doar aluziv \n fa]a tronului s~u gol se vedeau pe jos doar urmele t~lpilor lui. Dup~ incursiunea grecilor, Buddha a fost reprezentat \n drapajul specific acestora, dar cu un aspect mai conven]ional. Semnele lui distinctive sunt protuberan]a din vrful capului (simboliznd \n]elepciunea) [i urechile mari cu lobul alungit de purtarea cerceilor \n vremea ct a tr~it princiar (sugernd c~ aude tot ce se petrece \n lume). Cadrul artistic Arta Indiei s-a distins \n toate timpurile printr-o luxuriant~ vitalitate, exprimat~ att de arhitectura templelor cu forme prolifice
Cuplu, relief din Nagarjuniconda Amaravati, secolul II - IV, India

COSTUMUL N INDIA
Temple din sculpturi i mbrcminte din bijuterii

CONDIII DE DEZVOLTARE Civiliza]ia Indiei, ale c~rei \nceputuri dateaz~ din mileniul al III-lea, ca [i cele din Egipt sau China, s-a afirmat cu deosebit~ originalitate \n epoca de \nflorire a Greciei antice, \n prima jum~tate a mileniului I \.Hr., cnd brahmanismul ca [i budismul consemnau aspra stratificare social~ a statului sclavagist. Leg~turile cu celelalte state ale Orientului Antic, apoi cu lumea mediteranean~ (prin campaniile lui Alexandru cel Mare) au permis unele interferen]e, vizibile att \n artele plastice, ct [i \n costum.

de vegeta]ie exotic~ (de exemplu cele de la Mavalipuram sau Ellore, din secolele VIVIII), ct [i de sculptura [i pictura reprezentnd oameni sau animale, cu volume expansive, siluete unduioase. Idealul de frumuse]e \n India a fost \ntotdeauna impregnat de o fireasc~ senzualitate, prezent~ [i \n imaginile care \mpodobeau templele; trupul se \nf~]i[a ca o plant~ plin~ de sev~, neted, rotund, cu gesturi gra]ioase de dans. Din evolu]ia milenar~ a costumului indian se desprind cteva constante. CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI Clima cald~ nu cerea acoperirea corpului, \n schimb nevoia unor distinc]ii sociale foarte complicate a dus la diferen]ieri costumare, prin form~ [i culoare (vizibile \n special \n 47

Apsara din Tra-kien, Campa, Tourane, Vietnam, Muse Archologique

bumbacul (ca m~tasea \n China, inul, \n Egipt sau lna, \n Mesopotamia), \n ]es~turi sub]iri, str~vezii. Bijuteriile de aur sau de argint cu pietre pre]ioase constituiau o component~ \nsemnat~ a costumului, lan]urile [i colierele atrnate la gt, \n talie, pe coapse [i la \ncheieturi alc~tuind uneori singura \mbr~c~minte a personajelor sacre [i a dansatoarelor. COSTUMUL BRBTESC Pe cap, turbanul era purtat de hindu[i, precum [i de musulmani mai trziu, marcnd deosebiri de religie, cast~, sect~, familie (cel mai frecvent era alb [i ro[u, putnd avea toate culorile curcubeului, rar negru). Fa]a era ras~, uneori cu barb~. Pe trup, deseori gol, peste [ale era \nnodat doar un [tergar. Dintr-o bucat~ mai mare de ]es~tur~ r~sucit~ \n jurul fiec~rui picior puteau fi drapa]i pantalonii lungi (dhoti), prin[i cu cing~toare. Picioarele erau goale sau cu sandale. COSTUMUL FEMININ Pe cap, p~rul negru, bogat, era strns \ntr-un coc mare, l~sat pe ceaf~. Pe trup, \n antichitate, ]inuta de ceremonie fiind cu bustul gol ca \n Creta mai trziu o bluz~ scurt~ cu mneci scurte ([oli) acoperea doar pieptul. Peste o fust~ lung~, eventual \nlocuit~

Femeie n sari, secolul al II-lea, Mathura, India, Muzeul de Arheologie

cu pantaloni de tip dhoti, era drapat principalul ve[mnt, un v~l dreptunghiular (sari) acoperind [oldurile, trecnd oblic peste piept [i putnd fi tras pe cap \n prezen]a str~inilor. Picioarele erau goale. Bijuteriile erau bogate, plasate pe \ntreg corpul. Pe aripa nasului era prins un inel sau era \ncrustat~ o piatr~ pre]ioas~ (d~ruit~ de logodnic [i menit~ s~ stea mereu sub ochi), urechile erau perforate de jur \mprejur de cte zece g~uri pentru cercei, mai multe coliere erau petrecute dup~ gt [i \n jurul taliei, br~]~ri strngeau \ncheieturile minilor [i gleznele, iar inelele \mpodobeau degetele de la mini [i de la picioare. EVOLUIA COSTUMULUI n evul mediu (secolele X XV), India a fost ocupat~ treptat de musulmani, rezultatele asimil~rii creatoare a artei islamice fiind vizibile mai ales \n epoca urm~toare Rena[terii europene (secolele XVI XVII). n aceast~ perioad~ arta Indiei a fost cunoscut~ mai ales prin circula]ia unor obiecte de art~ decorativ~ ca armele damaschinate sau [alurile de Ka[mir. n perioada st~pnirii islamice, deoarece musulmanii cuceritori erau opri]i de a lua ceva de la femei, indienii \[i investeau averea \n bijuteriile so]iilor lor.
Diferite moduri de a drapa sariul indian [i draparea pantalonului dhoti, reconstituirea autorului

marea varietate a turbanelor) ca [i prin averea etalat~ \n mul]imea bijuteriilor. Ve[mintele de baz~ erau necroite (pantalon, mantie, turban), asemenea celor grece[ti, dar drapate \n linii [erpuite. Sculptural, trupul era pus \n valoare, strns mulat de drapaj, reliefnd volume mari, sferice sau cilindrice. Pictural, acestea erau unificate de pete mari de culoare, \n cadrul c~rora intervenea, ca o vibra]ie m~runt~, decorul imprimat sau brodat ca [i lic~rirea bijuteriilor. Coloritul cuno[tea o infinit~ bog~]ie de nuan]e, peste dou~ sute. Materialul principal al ve[mintelor era \n India

Flautist, Mormntul leoparzilor, secolul al V-lea .Hr.,Tarquinia

sculptur~ [i o pictur~ remarcabile prin vigoare [i ritm, crend premisele artei romane (de exemplu Apollo din Vei, amintind statuile zmbitoare grece[ti, picturile reprezentnd dansuri din Mormntul leoparzilor etc.). Idealul de frumuse]e uman~ era mai robust dect cel grecesc, cu trupul mai bine legat; prin costum se urm~rea alungirea siluetei (cu ajutorul bonetei \nalte [i al pantofilor cu vrful ascu]it), \n sensul statuetelor filiforme g~site \n morminte, care l-au inspirat pe Giacometti. CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI mbr~c~mintea pornea de la cea de origine mesopotamian~, cu c~ma[a croit~, cu mneci, ca [i de la cea greceasc~, drapat~ liber, p~strnd cele dou~ straturi, dar acordnd o mare importan]~ himationu-lui, care va deveni toga.

Osta[i etrusci, Roma, Vila Giulia Ofranda cupei, Mormntul baronului, secolul al VI-lea .Hr., Tarquinia

COSTUMUL ETRUSC
Italia, naintea Romei

CONDIII DE DEZVOLTARE Arta, ca [i costumul etrusc, au format veriga de leg~tur~ \ntre tradi]ia precedent~ greceasc~ [i cea urm~toare, roman~, Etruria avnd un rol similar cu cel al Cretei \ntre Egipt [i Europa. Etruscii, veni]i din Asia Mic~ la \nceputul primului mileniu \.Hr., au format principala popula]ie \n centrul peninsulei italice, \ntre fluviul Arnus la nord [i zona Pompei la sud, atingnd apogeul culturii \n secolele VI V \.Hr. Cadrul artistic Influen]a]i de civiliza]ia [i arta Greciei arhaice, dar [i de cele orientale, etruscii au creat o arhitectur~ proprie, fortificat~, o 49

Dans, Mormntul din Ruvo, secolul al V-lea \.Hr. Napoli, Muzeul Na]ional

Sculptural , costumul \ncerca s~ amplifice trupul att pe vertical~, prin lungirea extremit~]ilor, ct [i pe orizontal~, prin draparea mantiei pe lat. Pictural, etruscii preferau culori tari, majore, vizibile \n picturile funerare. Materialele folosite par s~ fi fost foarte diverse, dup~ originea lor european~ sau asiatic~. COSTUMUL B RB TESC Capul era \n~l]at de boneta de forma unui stup, iar p~rul era prins deseori \ntr-o plas~.
Pereche, sarcofag, Caere, secolul al VI-lea .Hr., Paris, Luvru

Pe trup era \mbr~cat un chiton drapat sau o tunic~ strns~ pe corp. Pelerina purtat~ cu sau f~r~ chiton era \ns~ piesa cea mai important~. es~tura dreptunghiular~, colorat~, eventual cu borduri contrastante, era pliat~ pe diagonal~ [i a[ezat~ \n diferite feluri: pe spate, ca o pelerin~, sau \n fa]~ cu capetele aruncate peste umeri sau \nf~[urat~ ca o fust~ lung~. n toate cazurile, cutele curbe ale drapajului prefigurau toga. nc~l]~mintea, \nchis~, cu vrf ascu]it [i ridicat, era alungit~ la c~lci (ca [i cea a hiti]ilor din
Afrodita, secolul al V-lea \.Hr., Paris, Luvru Umbr~, Volterra, Muzeul Etrusc

Asia Mic~, a[a cum va reapare \n gotic) sau \mbr~cnd gleznele, ca cizma. COSTUMUL FEMININ Pe cap, coafura era \n~l]at~ de diademe, deseori cu perle, iar p~l~ria era \nalt~, la fel cu cea b~rb~teasc~. Pe trup, chitonul doric [i ionic au fost preluate pe rnd, ca [i tunica mulat~ pe trup, acoperite cu pelerina larg~, deseori \n culori contrastante. nc~l]~mintea era ca [i cea b~rb~teasc~.

Colosseum, secolul I, Roma

COSTUMUL N ROMA ANTIC


Curba arcului n faldul togii

CONDIII DE DEZVOLTARE Constituit~ ca republic~ la finele secolului al VI-lea \.Hr., Roma a cucerit ]~rile din bazinul Mediteranei, Galia, Peninsula Balcanic~ [i Asia Mic~ \n secolele II I \.Hr., alc~tuind cel mai mare imperiu al Europei antice \n secolele I IV d.Hr., cu o remarcabil~ civiliza]ie [i cultur~. Experien]a popoarelor lumii antice [i \n special civiliza]ia [i arta Greciei au fost r~spndite \n Europa datorit~ \ntinderii statului roman din Italia pn~ \n Anglia, \n Spania, pe Coastele M~rii Negre [i \n Iran.
Atrium roman, secolul I, Pompei, Casa Vetti

Cadrul artistic Pentru administrarea vastului teritoriu, romanii au construit [osele, apeducte, au cl~dit stadioane, bazilici [i temple de mari dimensiuni, deseori cu planuri rotunjite (ca Pantheonul), cu ziduri masive [i deschideri \n arcuri semicirculare, cum sunt cele de la Colosseum [i au amplificat locuin]ele, cu mai multe etaje. I d e a l u l u m a n Mai mult ingineri dect arhitec]i, istorici [i prozatori dect poe]i, romanii erau mai pu]in \nclina]i s~ caute frumuse]ea atemporal~, pre]uind mai degrab~ virtu]ile utile statului: for]a de convingere a oratorului, b~rb~]ia [i st~pnirea de sine a militarului. Tipul preferat era sportiv, dar mai vnjos dect cel grecesc, cu umeri mai la]i, gtul mai gros, iar costumul amplifica ponderea [i prestan]a. Idealul de frumuse]e feminin a evoluat, de asemenea, de la armonioasa echilibrare a tuturor \nsu[irilor umane, realizat~ \n modelele Greciei clasice, apreciate \n Roma republican~, la afirmarea superiorit~]ii rangului prin forme m~re]e [i bog~]ie ostentativ~, prezente [i \n elenism [i reluate \n Roma imperial~. CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI Pornind de la o vestimenta]ie sobr~ \n vremea republicii, costumul a devenit \n imperiu modalitatea diferen]ierii b~rba]ilor de femei, a cet~]enilor liberi de sclavi sau a romanilor de str~ini (ca un mijloc de discriminare). n compara]ie cu costumul grecesc, destul de asem~n~tor pentru ambele sexe, \n cel roman \mbr~c~mintea b~rb~teasc~ potrivit~ func]iilor publice s-a deosebit de cea
mpratul Octavian Augustus, secolul I, Roma, Museo delle Terme

feminin~, destinat~ vie]ii retrase \n interior. Sculptural Pe cnd costumul feminin a r~mas mai departe de croial~ greceasc~, cel masculin a dezvoltat drapajul etrusc \n tog~, amplificnd silueta [i mascnd \n parte corpul prin pliurile curbe, independente de mi[care. Pictural, culoarea \n \mbr~c~mintea b~rb~51

Evolu]ia tunicii, (purtat~ sub tog~ [i dup~ dispari]ia togii), draparea togii pe tiparul ei

teasc~ avea semnifica]ii sociale precise, marcnd rangul, func]ia, vrsta etc.; costumul feminin era mai variat, ve[mintele avnd fa]a [i dublura de tonuri diferite. Materialele folosite erau ]es~turi din ln~ mai groase pentru hainele b~rb~te[ti, sub]iri [i fine pentru cele feminine, \nso]ite de multe bijuterii. COSTUMUL BRBTESC Pe cap, p~rul lung [i barba, din primele secole, au fost \nlocuite \n epoca clasic~ de p~rul scurt [i fa]a ras~ care conveneau vie]ii practice, sold~]e[ti, urmnd ca la sfr[itul imperiului, o dat~ cu cre[tinismul, s~ revin~ barba. Cununa de laur, din frunze naturale, apoi din aur, era \nsemn al triumfului. n c~l~torie se purtau p~l~rii asem~n~toare celor grece[ti sau glugi.

Sanda roman~ cu c~lci

Pe trup, tunica, o c~ma[~ din ln~ alb~, simpl~, prins~ pe umeri ca un chiton, f~r~ mneci, mai trziu croit~ cu mneci dup~ model oriental, era purtat~ de oricine, cu sau f~r~ tog~. Felul cum era strns~ cu centura deosebea st~rile sociale: solda]ii o ridicau cel mai sus, pentru a se putea mi[ca liber, iar f~r~ cordon era semn de mare del~sare sau s~r~cie. Prin \nn~direa pe vertical~ a mai multor f[ii de pnz~ \ngust~ (]esut~ la r~zboi de cas~), bordurile colorate (cum sunt marginile galbene ale pnzei din care se fac c~m~[ile ]~r~ne[ti la noi) formau dungi, clavi, folosite ca semne distinctive sociale. Cele de purpur~ erau late (tunica laticlavia) pentru senatori, \nguste (angusticlavia) pentru cavaleri. Tunica din purpur~ brodat~ cu aur (palmata) \ntov~r~[ea toga picta a \mp~ra]ilor. Toga din stof~ de ln~ (de dimensiuni de aproximativ 5 x 3,5 m) era u[or rotunjit~ la col]uri, pliat~ \n dou~ pe lungime [i drapat~ de mai multe ori \n jurul corpului, blocnd bra]ul stng, [i d~dea o \nf~]i[are masiv~, supradimensionat~. Toga \n culoarea natural~ a lnii, mai scurt~, constituia \mbr~c~mintea cet~]enilor obi[nui]i, fiind albit~ (candida) pentru func]ionarii publici [i b~trni. i toga putea fi \mpodobit~ cu benzi (clavi) de purpur~ (pretexta, adic~ pre]esut~ dinaintea croirii), indicnd func]ii oficiale, de magistra]i [i preo]i,

iar \n \ntregime purpurie (de la ro[u la bleumarin) pentru consuli [i \mp~ra]i. Cea din purpur~ cu aur (picta) era purtat~ de generali \n triumf, apoi numai de \mp~ra]i, (ve[mntul pre]ios apar]innd statului). Toga mai putea fi cenu[ie-brun~ (sordida) pentru delincven]i sau neagr~ \n semn de doliu. Sclavii [i str~inii purtau mantia dreptunghiular~ greceasc~ (pallium). EVOLUIA COSTUMULUI Toga, la \nceput mai pu]in ampl~, s-a l~rgit la maximum \n epoca imperial~. n ultima perioad~ a istoriei Romei, cnd mul]i str~ini au p~truns \n administra]ie ajungnd chiar \mp~ra]i toga, nemaiavnd rolul de a-i deosebi pe cet~]enii romani de cei str~ini, [i-a pierdut importan]a, fiind p~strat~ doar de

Inel cu camee, secolul I, g~sit la Poiana, jud. Gala]i, Bucure[ti, Muzeul Na]ional de Istorie

Femei romane, Vila Misterelor, Pompei, 30, .Hr.

53

sclavilor, pe cnd pe strad~ se purtau pantofii (calceus) care se deosebeau, ca [i toga, \n func]ie de starea social~, dup~ culoare: din piele brun~ pentru cet~]enii Romei, negri pentru senatori [i ro[ii pentru patricieni. La ]ar~, pe drumurile noroioase, se \nc~l]au bocanci. La Roma se producea \nc~l]~minte \n mare cantitate, cizmarii fiind grupa]i \n una din principalele bresle colegii , dar se importau [i papuci orientali (dreptul [i stngul la fel). COSTUMUL MILITAR Pe cap, casca din piele [i metal sau numai din metal era de tip grecesc, dar cu creasta mai mic~, eventual din p~r de cal sau pene, sau numai cu inel pentru ag~]at \n timpul mar[ului. Pe trup, tunica, ruginie, era mai scurt~ dect a civililor. Cuirasa (lorica segmentata) era din piele, cu pl~ci tari din talp~ sau metal aplicate pe umeri [i torace, sau din anouri (zale). Paveze din metal sau din piele ap~rau bra]ele [i gambele. Pantalonii, prelua]i de la gali, lungi pn~ sub genunchi (bruch sau cracae) au fost adopta]i [i de civili din secolul al III-lea d.Hr. Mantaua dreptunghiular~, prins~ pe um~rul drept cu fibul~, diferea dup~ dimensiuni: mai lung~ pentru comandan]i (paludamentum), mai scurt~, din ln~ de culoare \nchis~, pentru solda]i (sagum). nc~l]~mintea consta din sandale \nalte cu c~lci compact, prinse cu curele, iar pentru ofi]eri, din pantofi (calceus) cu [ine de metal b~tute pe t~lpi (caliga sau caligula). Armele constau din s~bii, suli]e [i catapulte cu care se aruncau pietre peste ziduri. Costumul militar, practic, potrivit vie]ii active prin noile piese introduse de la popoarele nordice, s-a extins \n rndul popula]iei civile, formnd baza costumului european din perioada evului mediu.

Osta[i romani, Columna lui Traian, secolul I, Roma

b~trni [i r~mnnd la urm~ numai ve[mnt de \nmormntare. Treptat, toga a fost \nlocuit~ pentru uzul zilnic cu piese mai practice, ca mantaua sold~]easc~, iar pentru costumele de ceremonie cu c~ma[a lung~ [i foarte larg~ (dalmatica), purtat~ de \mp~ra]i, \ncepnd cu Diocle]ian, apoi din secolul al IV-lea [i de clericii cre[tini. Pelerina semicircular~, ca un clopot, cu sau f~r~ glug~, din stof~ de ln~ mi]oas~ sau piele (paenula), \mbr~cat~ de ]~rani, solda]i, 54

sclavi, apoi de or~[eni, numai pe vreme rea, s-a r~spndit cu timpul, fiind permis~ chiar senatorilor din secolul al III-lea d.Hr. n aceea[i epoc~ [i mantia de blan~ a fost preluat~ de Roma, de la germani, ca [i pantalonii pn~ sub genunchi. nc~l]~mintea era important~ \n costumul roman, avnd \n vedere distan]ele care trebuiau parcurse pe jos; \n cas~ se purtau sandale (solae), care se desc~l]au la mas~, fiind permise [i

COSTUMUL FEMININ Pe cap, coafura de tip grecesc, cu coc, a fost dezvoltat~ [i complicat~, atingnd apogeul \n epoca imperial~. Supradimensionarea era ob]inut~ prin crearea unor coafuri \n diadem~, cu bucle artificiale sau cozi false, sau prin peruci \ntregi din p~rul sclavelor nordice (de unde moda p~rului blond), \mpodobite cu ace, perle etc. Poetul Ovidiu scria despre coafuri \n Arta iubirii: Sunt felurite frizuri. Alegnd-o pe cea potrivit~, / Cere]i oglinzilor sfat, c~ci \n oglinzi sunt idei / p~rul prelung [i bogat \i st~ uneia bine. O alta / [i l-a legat \n panglici strns peste tmple [i lins. / Una \[i prinde \n p~r, co pricepere fin~, agrafe / Alta \n plete a iscat lene[e valuri de m~ri / \ns~ cum nu po]i num~ra nicidecum \n via]~ / Cte albine-s \n roi, cte jivine-s \n Alpi, / Nu voi putea num~ra numeroasele voastre tertipuri / De-a v~ friza uimitor. Moda le schimb~ mereu. Capul nu era mereu acoperit (ca \n Grecia), ci
Femeie cu peruc~, secolul I, Roma, Museo Capitolino

doar pentru ritualuri, cu un v~l, iar pe strad~ cu p~l~rii de soare (petasos) sau pentru c~l~torie, cu glug~. Pe trup, a ap~rut un al treilea strat (tunica intim~) din pnz~ sau m~tase [i un chilot [i un fel de sutien, din benzi drepte de pnz~, (purtate singure de sportive). Rochia (stola), ca [i peplosul grecesc, denumit la Roma peplum, era lung~ pn~ la p~mnt, eventual cu tren~, cu mneci sau f~r~, de obicei din ]es~turi sub]iri, transparente, din ln~, bumbac sau m~tase \n culori deschise (verde ca marea,

Br~]ar~ [arpe, secolul I, Roma

g~lbui etc.) deseori cu broderii la tiv. Era strns~ cu cordon [i uneori [i cu bretele ncruci[ate, sus]innd snii. Mantia (palla), echivalentul togii, era ca [i himationul grecesc, numit la Roma pallium, dreptunghiular~, din ln~, cu dublur~ de alt~ culoare, putnd fi \nlocuit~ cu pelerina de c~l~torie (paenula). Ca \nc~l]~minte, pantofii (calceus) erau mai variat colora]i, albi, ro[ii, verzi, galbeni etc. Bijuteriile, la \nceput sobre, erau \n epoca imperial~ mari, vizibile de la distan]~: cercei mari, br~]~ri cu multe cercuri, cu cap de animal, \n form~ de [erpi, inele cu pecete, camee sau pietre colorate t~iate f~r~ fa]ete, fibule ca mari agrafe etc. 55

R~zboinic viking, figurin~ de bronz din Naestved, Zealand, Muzeul Na]ional al Danemarcei

COSTUMUL POPOARELOR DE STEP


CONDIII DE DEZVOLTARE n stepele din centrul Asiei tr~iau \n mileniul I d.Hr. popoare de p~stori nomazi: hunii, sci]ii, sarma]ii, care au migrat \n diferite etape att \n vest spre Mesopotamia [i Europa, ct [i \n est spre China, sau c~tre sud spre India. Cadrul artistic Locuind \n corturi cum sunt [i ast~zi iurtele mongolilor [i transportndu-[i din loc \n loc gospod~ria, ei au folosit drept obiecte uzuale, dndu-le o form~ artistic~, vasele din lut sau metal [i ]es~turile din ln~ (covoare, [aluri etc.). Idealul uman St~pnul stepei era c~l~re]ul, mereu pe cal, puternic [i suplu.

Costumul, potrivit unei clime mai reci, cuprindea piese croite, strnse pe corp, din piele, blan~ sau stof~, haine [i pantaloni strm]i. Considerate de romani ca o dovad~ a lipsei de civiliza]ie, ele au fost adoptate totu[i pe rnd de armatele de ocupa]ie care, cu spirit practic, le-au recunoscut utilitatea. Din portul propriu-zis al acestor popoare s-a p~strat foarte pu]in, mai ales din pricina obiceiului inciner~rii mor]ilor. |n afara scuturilor [i a coifurilor cu coarne au mai r~mas doar podoabe metalice, coliere r~sucite purtate la gt de b~rba]i (torques), br~]~ri, cercei, agrafe (fibule), catarame, nasturi din aur sau argint, cu coral sau emailuri. Practicile vestimentare folosite \n nordul Europei erau, de fapt, acelea[i cu cele cunoscute pe aria de origine a popoarelor nomade, \n stepele Asiei.

Colan torques celtic, secolul al II-lea .Hr., Stuttgart, Landesmuseum

COSTUMUL N AFARA IMPERIULUI ROMAN


Pantaloni i coarne n pdurile transalpine

CONDIII DE DEZVOLTARE Roma \[i \ntinsese imperiul \n cea mai mare parte a Europei, supunnd popula]iile locale. La nordul Alpilor, galii [i germanii, romanizndu-se treptat, au transmis cuceritorilor unele sugestii vestimentare. Spre deosebire de romani, cu fa]a ras~, drapa]i \n faldurile togii, nordicii aveau o \nf~]i[are barbar~, mai aproape de natura s~lbatic~ [i de lumea fiarelor, purtnd must~]i [i plete, mantii de blan~ [i, \n lupt~, coifuri cu coarne. 56

Costum scitic, persan, regele Darius [i arca[ persan din Susa [i tiparele hainelor

CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI Ve[mintele erau adaptate acestui mod de via]~, ca [i climei aspre, \nvelind trupul cu piese croite separat, hain~ [i pantalon, avnd l~rgimea necesar~ c~l~ritului, dar fiind bine \nchise la extremit~]i \n vederea izol~rii termice. Sculptural, trupul era compus din volume cilindrice, u[or alungit prin boneta ]uguiat~ [i vrfurile \ntoarse ale cizmelor. Pictural, culorile erau vii, sonore. Materialele folosite erau \n primul rnd pielea [i blana sau ]es~turile din ln~, provenite din
Scut celtic din bronz, secolul I, Londra, British Museum

resursele p~storitului. Urm~rind tr~s~turile comune din marea diversitate de costume ale popoarelor stepei, se remarc~ adaptarea lor func]ional~. COSTUMUL BRBTESC Pe cap, p~storii r~zboinici purtau bonete din fetru sau blan~, cu calota ]uguiat~ [i deseori cu limbi cobornd pe urechi. Pe corp, peste o tunic~ de blan~ sau de piele se \mbr~ca o hain~ deschis~ \n fa]~, caftanul, f~r~ cus~turi pe umeri, strns \n talie cu cing~toare [i cr~pat \n p~r]i pentru c~l~rie. Caftanul s-a r~spndit att \n Extremul Orient, ct [i \n Apus datorit~ migra]iilor, influen]ei bizantine ca [i expansiunii turce[ti. l reg~sim astfel n China n mbr~c~mintea ambelor sexe, cu varianta japonez~ a kimonoului, apoi n Imperiul bizantin, confec]ionat din materiale scumpe pentru curtea imperial~ [i prela]ii ortodoc[i, ieftine pentru oamenii de rnd. Turcii l-au preluat o dat~ cu modelele edificiilor arhitecturale, a tehnicilor de decora]ie [i a felurilor de mncare nvelite (sarmale, etc.). Piesa caracteristic~ a costumului era \ns~ pantalonul lung [i larg, pentru c~l~rie. nc~l]~mintea consta din cizme din piele moale cu vrful \ntors \n sus [i deseori cu toc, pentru a se fixa \n sc~ri. Acesta era, \n principiu, costumul sci]ilor [i al per[ilor din primele secole dinaintea erei noastre, precum [i cel al popoarelor migratoare.

COSTUMUL DACILOR I AL DACO-ROMANILOR


CONDIII DE DEZVOLTARE Poporul tracic al ge]ilor era pomenit documentar din secolul VI \.Hr. atestat [i de vestigii, cum este coiful de aur de la Poiana Co]ofene[ti. Avariat, acesta era desigur la nceput la fel de ]uguiat ca [i cel de argint g~sit la Agighiol, jud.Tulcea. De altfel, chiar pe primul coif, cel

Cavaler trac, detaliu de pe coiful de la Poiana Co]ofene[ti, secolul al V-lea \.Hr.

Coiful de aur (avariat) de la Poiana Co]ofene[ti, jud. Prahova, secolul al V-lea .Hr., Bucure[ti, Muzeul Na]ional de Istorie

Coiful de aur [i bra]ara de argint, Tezaurul de la Pietroasa, Bucure[ti, Muzeul Na]ional de Istorie

de aur, pe pr]ile laterale care acopereau urechile, apar n relief cavaleri sacrificnd berbeci. nve[mnta]i n zale, ei poart coiful ascu]it, n armonie cu ncl]mintea cu vrful alungit, atestnd nrudirea idealului uman cu cel al etruscilor contemporani, ca [i asemnarea vestimenta]iei. Urma[ii lor, dacii, au constituit un stat centralizat, \ntins [i puternic mai cu seam~ \n secolul I \.Hr. secolul I d.Hr. sub regii Burebista [i Decebal. Dup~ r~zboaie \ndelungate, Dacia a fost cucerit~ de romani, \n 106, iar provincia a suferit un puternic proces de romanizare. 58

Cadrul artistic Dacii locuiau n ora[e-cet~]i, cum erau cele din mun]ii Or~[tiei, plasate pe \n~l]imi, cuprinznd locuin]e, sanctuare [i fortifica]ii, decora]ia cl~dirilor ca [i a obiectelor fiind alc~tuit~ mai cu seam~ din motive abstracte. Idealul de frumuse]e pare s~ fi fost silueta robust~, pus~ \n valoare de ve[minte simple, comode, decente, lipsite de podoabe ostentative.

CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI Principalele documente asupra costumelor, reliefurile Columnei lui Traian de la Roma [i cele ale monumentului Tropaeum Traiani de la Adamclisi (Dobrogea), nu indic~ prea mari deosebiri de rang. Sculptural, silueta se contura cilindric~, cu suprafe]e lini[tite, ve[mintele \nv~luind formele f~r~ s~ le muleze. Pictural, lipsesc documentele indicnd culorile costumului. Materialele folosite erau pnza de in sau cnep~, stofa de ln~, pielea [i blana.

COSTUMUL BRBTESC Dacii purtau plete [i barb~, fapt atestat de poetul Ovidiu, exilat la Tomis, care scria: F~r~ puteri m~ consum r~t~cit printre neamuri pletoase (Tristele, III, 3).

Pe cap, nobilii (pileati) purtau o c~ciul~ ]uguiat~ din blan~ sau psl~, pe cnd poporul de rnd (comati), umbla cu capul descoperit. Pe vreme rea, to]i foloseau gluga. Pe trup, \mbr~cau o c~ma[~ mai lung~ de

Ritonul de aur de la Poroina Mare, jud. Mehedin]i, secolul V - IV .Hr., Bucure[ti, Muzeul Na]ional de Istorie

Aplice de aur de harna[ament din tezaurul de la Cucuteni B~iceni, jud. Ia[i, Bucure[ti, Muzeul Na]ional de Istorie

genunchi, despicat~ \n p~r]i, strns~ la bru cu o curea. C~ma[a, croit~ din panouri rupte pe fir, ner~scroite cu foarfeca [i-a p~strat forma n costumul popular romnesc de-a lungul secolelor pn~ ast~zi n portul de lucru ca [i de s~rb~toare. Doar fentele laterale au disp~rut. I]ari pn~ la glezne, destul de strm]i completau costumul. Pe metopele de la Adamclissi se v~d de pild~ i]arii foarte lungi din pnz~, care se ncre]esc pe picior formnd falduri orizontale, ca un burlan, ]inand de cald prin straturile de aer pe care le formeaz~, a[a cum s-au p~strat n portul b~trnesc din Vrancea. Deasupra, iarna, dacii purtau un cojoc cu blana pe din~untru sau pe dinafar~. Ovidiu scria: Trec b~[tina[ii \nfofoli]i \n mi]oasele bl~nuri (Tristele, III, 10). Toate aceste ve[minte s-au p~strat aproape neschimbate \n costumul popular romnesc, pn~ \n zilele noastre. O pies~ care a disp~rut era mantia-pelerin~ scurt~, prins~ pe um~r cu o fibul~, probabil apanaj al nobililor. n picioare, opincile de form~ specific~ erau croite din talp~, strnse cu noji]e.

59

COSTUMUL FEMININ varia \n func]ie de clasele sociale. Pe monumentul de la Adamclisi sunt reprezentate ]~r~nci \n costum de var~, cu capul descoperit, pe trup cu c~ma[a de cnep~, din foi ner~scroite \ncre]ite la gt cu sfoar~, (a[a cum se \ntlnesc [i azi \n Moldova), cu mneci scurte (lungirea lor va fi impus~ de cre[tinare). Pe Columna lui Traian se observ~ cteva femei din clasa privilegiat~, pe cap, cu p~rul lung acoperit cu n~fram~ legat~ la spate, pe trup, rochie larg~, necroit~ ca n Grecia [i Roma antic~ [i mantie drapat~, \nnodat~ la spate [i \n fa]~, \ntr-un mod simetric, dnd amploare costumului. Descifrarea acestui mod de drapaj mbog~]e[te cu nc~ o solu]ie inedit~ multiplele feluri de a[ezare pe trup a ]es~turii n antichitate.

reprezentat \n Dacia mai ales de osta[ul puternic, rezistent, voinic, bine legat, ca [i de omul politic cu silueta ampl~, supradimensionat~ de toga cu forme circulare. n Dacia roman~, locuitorii ora[elor au adoptat \n mare m~sur~ vestimenta]ia cuceritorilor: b~rba]ii tunica [i toga cet~]enilor romani, diversele mantii care au \nlocuit treptat toga, ca [i \nc~l]~mintea specific~, iar femeile stola [i palla, p~strnd \ns~ to]i [i unele piese vestimentare locale, potrivite climei mai reci, ca [ubele de blan~. C~ciulite mi]oase, din miel au fost unul din elementele cele mai constante. S~tenii au r~mas, f~r~ \ndoial~, credincio[i vechiului port, care [i-a p~strat structura neschimbat~ [i \n secolele urm~toare, \n timpul migra]iei popoarelor, alc~tuind fondul costumului popular pn~ \n zilele noastre.

Daci, relief, monumentul Tropaeum Traiani, Adamclisi, Dobrogea, 109 d.Hr. Decebal, Columna lui Traian, Roma, secolul I

Daci, relief, monumentul Tropaeum Traiani, Adamclissi, Dobrogea, 109 d.Hr.

STP NIREA ROMAN N DACIA


(106271 d.Hr.)

CONDIII DE DEZVOLTARE n urma cuceririi romane a avut loc un proces intensiv de romanizare, s-au ridicat multe ora[e [i s-a impus limba latin~. Cadrul de arhitectur~ [i decora]ie S-au construit [osele, cl~diri noi, amfiteatre, mai ales \n capitala Ulpia Traiana, dar [i \n ora[ele noi \n stil roman, cu ziduri masive, arcuri semicirculare pe stlpi [i coloane corintice. A fost introdus~ ceramica de tip roman, iar \n textile inul. Idealul uman era cel al cet~]eanului Romei,

Costume dacice, sacrificarea taurilor. Scene din Columna lui Traian, basorelief, din Ion Micle, Columna

61

Fra]ii de Limbourg, Cartea de rug~ciuni a ducelui de Berry, detaliu, secolul al XV-lea, Muzeul din Chantilly

COSTUMUL N EVUL MEDIU

Biserica San Vitale, Ravenna, secolul al VI-lea

COSTUMUL BIZANTIN
Luciul mtsii i al mozaicului

perspectiva era inversat~). Al~turi de tradi]ia antichit~]ii greco-romane, la alc~tuirea artei bizantine au participat puternice \nruriri orientale, preponderente \n artele decorative, de o bog~]ie fabuloas~. Idealul de frumuse]e Modelul greco-roman mens sana in corpore sano s-a modificat potrivit concep]iei teologice, care separa sufletul divin de trupul p~c~tos, punnd accentul pe chip asupra ochilor [i mascnd corpul prin ]es~turi rigide, reducndu-l la o schem~ abstractizat~, lipsit~ de relief. n art~, interesul pentru armonia propor]iilor trupului a disp~rut, fiind \nlocuit cu re]ete practice pentru

CONDIII DE DEZVOLTARE Imperiul bizantin a durat peste un mileniu, \ntre secolele lV XV (de la oficializarea cre[tinismului de c~tre \mp~ratul Constantin, 313 d.Hr., [i pn~ la cucerirea Constantinopolului de c~tre turci, \n 1453), cunoscnd epoci de maxim~ \nflorire artistic~ \n vremea \mp~ratului Justinian (secolul al VI-lea), a \mp~ra]ilor Macedoneni [i Comneni (secolele IX XII) [i Paleologi (secolele XIII XV). Cadrul artistic Pe cnd \n Imperiul roman de Apus se perindau popoarele barbare, \n Imperiul roman de R~s~rit arta era chemat~ s~ ilustreze m~re]ia cezarului [i a cur]ii sale, dar \n acela[i timp s~ slujeasc~ bisericii, exaltnd valorile vie]ii spirituale. Biserici ca Sf. Sofia din Constantinopol sau San Vitale din Ravenna au r~mas exemplare. Determinantele vie]ii terestre, timpul (mi[carea) [i spa]iul (volumul, adncimea) erau anulate \n arta care vorbea despre sufletul nemuritor (sculptura s-a aplatizat [i a disp~rut, \n pictur~ 64

mp~ra]ii Constantin [i Elena, filde[, secolul X - XI, Berlin, Staatliche Museen

executarea picturilor biserice[ti (\n manualul pictorului de la Muntele Athos fa]a intra de nou~ ori \n lungimea trupului, de trei ori \n tors etc.). CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI inuta de la curte era reprezentativ~ pentru bog~]ia imperiului prin fastul oriental, materialele scumpe, str~lucitoare. Stratificarea social~ era precis indicat~ prin semne ierarhice: dungi, cercuri, p~trate, broderii etc. n epoca lui Justinian (secolul al VI-lea), costumul bizantin a atins \ntreaga sa splendoare, influen]nd toat~ lumea contemporan~. Sculptural, costumul a evoluat paralel cu arta statuar~; reliefarea trupului, pus~ \n valoare printr-un drapaj liber, a fost treptat neglijat~ \n favoarea unei reprezent~ri simbolice, \n forme

Jil]ul din filde[ al episcopului Maximian, secolul al VI-lea, Ravenna

Evolu]ia togii: etrusc~, Roma republican~, imperial~, Imperiul bizantin

abstractizate, hieratice, din linii drepte [i planuri seci, dar p~strnd volume mari, monumentale. Pictural, s-a recurs, odat~ cu [tergerea reliefului, la specularea luminii r~sfrnt~ pe pere]i de luciul marmurii sau al mozaicului, iar pe ve[minte de m~t~surile ]esute cu fir, brodate, b~tute cu pietre pre]ioase, sugernd imaterialitatea. Materialele folosite erau deosebit de scumpe, Constantinopolul fiind centrul mondial al produc]iei de lux, \ntr-o vreme cnd \n apusul Europei migra]iile popoarelor f~ceau s~ se piard~ tradi]iile me[te[ug~re[ti din vremea romanilor. Lna [i pnzeturile erau utilizate

doar ca lenjerie, m~tasea (adus~ din China) fiind produs~ la Constantinopol doar pentru curtea imperial~. Se preferau ]es~turile rigide, cu modele mari, simetrice, figuri geometrice regulate, de influen]~ sirian~, cu motive animaliere fantastice (\n cercuri ap~reau p~s~ri, lei sau dragoni \naripa]i adosa]i sau afronta]i sau vulturul cu dou~ capete, emblema Paleologilor). Deoarece m~tasea se de[ira u[or, toate tivurile [i cus~turile erau \nt~rite cu broderie. Pe zonele supuse tocirii, ca pe umerii solda]ilor (purtnd lance), la genunchi (pentru rug~ciune) [i \n coate se aplicau petice ornamentale. Ve[mintele deveneau [i mai ]epene prin ad~ugarea de broderii, picturi, \ncrusta]ii cu pietre scumpe sau perle. COSTUMUL BRBTESC mbr~c~mintea bizantin~ continua pe cea roman~, ]inuta militar~ r~mnnd la \nceput asem~n~toare, pe cnd ve[mintele pentru ceremonii au evoluat treptat. Pe cap, p~rul era tuns scurt, iar barba, la \nceput, se purta ras~, apoi lung~, ascunznd maxilarele

mp~rat, filde[, secolul al XII-lea, Washington D.C., Muzeul de Art~

[i deplasnd centrul aten]iei asupra ochilor. mp~ratul purta coroan~ de aur, rigid~, orizontal~, cu dou~ rnduri de pietre mari [i uneori pandelocuri (bijuterii atrnate de lan]uri). Pe trup, tunica avea mnec~ lung~, poale scurte pentru militari, ceva mai lungi pentru civili, iar \n costumul imperial ajungea pn~ sub genunchi. Ve[mntul \nal]ilor prela]i era lung pn~ la p~mnt, cu borduri late, brodat la guler, man[ete, tiv. Pelerina militar~ scurt~, ca

Costume bizantine [i tiparele lor

65

mp~r~tul Justinian [i curtea lui, mozaic, secolul al VI-lea, biserica San Vitale, Ravenna

66

mp~r~teasa Theodora [i curtea ei, mozaic, secolul al VI-lea, biserica San Vitale, Ravenna

67

mp~ratul Theodor Metokites, 1315 - 1320, Mn~stirea Chora, Istanbul

[i cea lung~, de ceremonie, era la \nceput de tip grecesc, dreptunghiular~, apoi semicircular~, prins~ pe um~rul drept cu fibul~. mp~ratul purta pelerina de purpur~ (hlamida) cu cte un dreptunghi auriu \n fa]~ [i \n spate. Demnitarii aveau pelerin~ lung~, uneori brodat~ cu scene biblice, cu tablion purpuriu. Pantaloni lungi, strm]i, acopereau picioarele pn~ la glezne. nc~l]~mintea consta din sandale cu curele (un fel de opinci) sau pantofi (negri pentru demnitari, de purpur~ pentru \mp~rat). Principalele accesorii erau gulerul lat, brodat cu pietre, la fel cu centura lat~, [i fibula cu trei l~n]i[oare cu pandantive, prinznd pelerina pe um~r. COSTUMUL FEMININ mbr~c~mintea provenea din cea a Imperiului roman trziu, cu tunica pentru interior [i pelerina (paenula) pentru strad~. Pe cap, p~rul era mereu acoperit de n~fram~. Coroana imperial~ era rigid~, orizontal~, cu dou~ rnduri de pietre, egret~ [i cu pandelocuri foarte lungi. Acestea aveau rolul, ca [i broboada, de a elimina din compozi]ia fe]ei maxilarele obrajii resim]i]i ca prea tere[tri [i a pune \n lumin~ 68

mp~r~teasa Theodora, detaliu din mozaicul de la biserica San Vitale, Ravenna

ochii mari, umbri]i, \ncerc~na]i. Nasul lung [i sub]ire [i gura mic~ ntregeau expresia grav~, ascetic~, al c~rei model se g~sea \n icoane. Doamnele purtau uneori [i turbane orientale. Pe trup, peste c~ma[a care nu se vedea, prima rochie era o tunic~ lung~ pn~ la p~mnt, cu mneci lungi, strmte, cu cordon, tivit~ cu broderii de forme geometrice; peste ea, o band~ brodat~ cu perle [i pietre era \nf~[urat~ pe umeri, atrnnd vertical \n fa]~; a doua rochie, cu mneci scurte, sau o fust~ prins~ \n talie o l~sa s~ se vad~ pe cea de dedesubt. Pelerina era semicircular~, ampl~, cea imperial~ din purpur~, cusut~ cu perle [i pietre, deseori cu tablion, pe care putea fi brodat chipul \mp~ratului. n picioare, pantofii erau din piele colorat~, eventual cu purpur~ imperial~, [i broda]i. Accesoriile, gulerul-pelerinu]~ [i cordonul, aurite, brodate cu pietre, completau ]inuta de gal~. EVOLUIA COSTUMULUI n secolele urm~toare, costumul bizantin a suferit o prefacere lent~, silueta s-a emaciat \n continuare, devenind mereu mai seac~ [i ]eap~n~ prin dispari]ia drapajului [i folosirea ]es~turilor rigide, cu motive ornamentale geometrice regulate, cercuri, p~trate, cruci etc. Corpul era total acoperit. La femei, capul era \mbrobodit, iar b~rba]ii purtau p~rul lung [i fa]a \n parte ascuns~ de barb~. Principalul ve[mnt era roba lung~, rigid~ (saccos), cu mneci strnse la \ncheieturi. Semnificativ~ apare evolu]ia mantiei drapate, de la toga care amplifica silueta prin faldurile rotunjite, la o simpl~ band~ dreapt~ din m~tase brodat~, \nf~[urat~ \n talie [i pe umeri [i ]inut~ pe bra]ul stng, avnd doar rolul unui ornament simbolic. Stilul bizantin s-a p~strat aproape neschimbat de-a lungul secolelor \n \nf~]i[area preo]ilor

2 4

3 3

Diacon

Preot 7

7 3

5
6

Preot slujind
9

14

11 10

12 17 15

16

13

Arhiereu (Mitropolit, Episcop, Patriarh) COSTUMUL CLERULUI ORTODOX


1. Stihar (echivalent catolic alba) 2. Orar 3. Mnecu]~ 4. Ras~, sutan~, anteriu (echivalent catolic sutan~) 5. Bru 6. Epitrahil sau patrafir 7. Felon (echivalent catolic casula) 8. Culion sau potcap 9.Camilafca (potcap cu vl) 10. Omofor (echivalent catolic pallium) 11. Crje 12. Sacos (echivalent catolic dalmatica) 13. Bederni]~ sau epigonation (echivalent catolic manipulum) 14. Mitr~ 15. Mantie (echivalent catolic pluviale) 16. Cruce pectoral~ 17. Engolpion (echivalent catolic relicvar)

69

Biserica Sf. Nicolae Domnesc, secolul al XIV-lea, Curtea de Arge[

ortodoc[i, caracterizat~ prin p~rul lung, ca [i barba, [i prin ve[mintele suprapuse. Costumul bizantin a primit printre alte influen]e orientale [i modelele unor haine de ceremonie, cum erau grana]a asirian~ sau caftanul persan care, prelucrate \n spiritul specific Bizan]ului, au fost transmise mai departe ]~rilor din r~s~ritul Europei Rusiei, Bulgariei, ~rilor Romne. Pn~ \n secolul al XII-lea, costumul bizantin a fost modelul neegalat al \ntregii lumi europene. n perioada urm~toare, stilul gotic apusean va influen]a \n costum pe cel bizantin.

CONDIII DE DEZVOLTARE Constituirea ~rii Romne[ti [i a Moldovei ca state independente, \n secolul al XIV-lea, a oferit cadrul unei vie]i publice [i unei costuma]ii \n rndul celei europene contemporane. Cadrul artistic Aflate \n aria de influen]~ a Imperiului bizantin, ~rile Romne au cunoscut tipurile de construc]ie [i decora]ie ale edificiilor de cult ortodoxe, remodelndu-le \ntr-un stil propriu, prin folosirea vechii experien]e a artelor populare (ex.: biserica Sf. Nicolae Domnesc Curtea de Arge[ sau biserica m~n~stirii Cozia, cu ornamente cioplite \n piatr~, ca din [ireturi \mpletite). Idealul uman, \ntrupat de portretele ctitorilor din biserici, poart~ pecetea spiritualit~]ii bizantine. Ve[mintele de ceremonie erau executate din m~t~suri cu motive geometrice, simetrice, tivite cu benzi brodate cu perle [i pietre pre]ioase [i completate cu mantii semicirculare, agrafate \n fa]~ sau pe um~r. n astfel de costume apar Nicolae Basarab Voievod, \n biserica Sfntul Nicolae Domnesc din Curtea de Arge[, ca [i

Mircea cel B~trn \n biserica de la Cozia. Costumul popular de Muscel, cu silueta elegant~ de coloan~ [i acordul rafinat de alb, negru [i aur, apare ca o relicv~ a cur]ii din Cmpulung, capitala ~rii Romne[ti din secolul al XIV-lea. n secolul al XV-lea dup~ cucerirea Constantinopolului de c~tre turci arta bizantin~ [i-a continuat dezvoltarea mai departe \n regiunile de rezisten]~ \mpotriva otomanilor, \mbr~cnd un marcat caracter na]ional \n Rusia, ]~rile baltice ca [i la noi. n picturile votive, domnitorii, doamnele [i copiii lor, (ca Alexandru cel Bun pictat \n m~n~stirea Sucevi]a) erau \nf~]i[a]i \n costume imperiale, purtnd mantia larg~ pn~ \n p~mnt, cu mneci \n plnie (grana]a), din catifea cu motive mari, guler [i tivuri late brodate cu fir, perle [i pietre pre]ioase. Aceasta s-a p~strat ca ve[mnt de \ncoronare [i \n secolele urm~toare. O a doua hain~ de origine oriental~, venit~ prin filier~ bizantin~, era caftanul cu mneci foarte lungi, atrnnd pe spate, cu despic~turi pentru trecerea bra]elor, purtat mai \nti de doamne [i

Ctitori, Ieremia Movil~ [i familia lui, M~n~stirea Sucevi]a, 1600 - 1606

PE TERITORIUL ROMNIEI
Costumul romnesc cult [i popular s-a \ncadrat, \nc~ de la \nceputul cre[tinismului, \n viziunea bizantin~, auster~, sl~vind virtu]ile suflete[ti [i ascunznd trupul pieritor. 70

\n secolul al XVI-lea, Despina Doamna [i fiica ei, domni]a Ruxandra, \n biserica episcopal~ din Curtea de Arge[. i \n Transilvania, broderii de tip bizantin erau aplicate pe ve[minte largi, dar cu poale mai scurte, de exemplu \n portretele ctitorilor Cnde[ti din Biserica Strei Sngiorgiu sau ale jupnilor Vladislav [i Micl~u[ din Biserica Sfntul Nicolae din Ribi]a. n secolul al XVl-lea ve[mintele de gal~ ale cur]ii \[i p~strau monumentalitatea [i gravitatea bizantine. Unii domnitori \mbr~cau \nc~ grana]a, ca Neagoe Basarab \n biserica m~n~stirii Curtea de Arge[ [i Petru Rare[ \n biserica M~n~stirii Humor, al]ii caftanul peste alt ve[mnt, anteriul, la fel de lung, \nchis pn~ \n talie cu nasturi [i legat cu cing~toare. Costumul popular. L~sarea la vedere doar a fe]ei, ascunderea p~rului sub tulpan, a trupului sub haine, remodelarea siluetei c~tre cilindru, sobru, decent (f~r~ elemente de atrac]ie, plete, decolteu, talie fin~) fac parte din tr~s~turile distinctive ale portului din toat~ Romnia, estompnd diferen]ele regionale (nu se poate imagina costumul popular romnesc cu mneci [i pantaloni scur]i).

Biserica Vasile Blajeni, secolul al XVI-lea, Moscova

N RUSIA
nruririle Imperiului bizantin ortodox s-au grefat pe o art~ local~ de mare vitalitate, hr~nit~ de r~d~cini orientale, vizibile n biserica Vasile Blajeni, ridicat~ la Moscova n cinstea eliber~rii ]~rii de t~tari n secolul al XVI-lea. Forma de coco[nichi, provenit~ din arhitectura de lemn (ca o sec]iune de butoi, f~cnd trecerea de la spa]iul navei la cel mai restrns al turlei), se reg~se[te n diademele p~strate n costumele populare, dar arborate [i n ]inutele curtene ca un semn distinctiv al identit~]ii na]ionale. 71

Costum de Muscel, secolul XVIII - XIX, Bucure[ti, Muzeul Satului

de boieri \nc~ de la sfr[itul secolului al XV-lea, ca Maria de Mangop, \n portretul ei brodat [i doamna Elena, \n pictura de la Moldovi]a sau,

Castel fortificat din Rochester, Anglia, secolul al XII-lea

COSTUMUL EUROPEAN FEUDAL


Mantii ca ziduri de incint

COSTUMUL N SECOLELE VI - IX STILUL CAROLINGIAN


CONDIII DE DEZVOLTARE Dup~ ce tulburarea migra]iilor s-a mai lini[tit, pe teritoriul Imperiului roman de Apus s-a instaurat domina]ia popoarelor germanice, organizate \n mai multe regate, \n Anglia, Danemarca, Suedia, Norvegia, Italia, Galia [i Germania actuale.

Un deosebit nivel de civiliza]ie a atins regatul francilor \n timpul dinastiei Merovingienilor \n secolele V VIII, apoi a Carolingienilor \n secolele VIII IX. n anul 800, Carol cel Mare s-a \ncoronat ca \mp~rat roman, unind principalele domenii ale Europei de apus din Italia, Fran]a, Germania, \ntr-un fel de uniune european~ bazat~ pe aceea[i religie cre[tin~ [i avnd limba latin~ comun~. Cadrul artistic Pe lng~ modeste construc]ii din lemn, \n cadrul Rena[terii carolingiene a \nceput din nou s~ se cl~deasc~ \n piatr~ re[edin]e regale [i biserici, cum e cea din Aixla-Chapelle, v~dit \nrurite de arta bizantin~, dar de propor]ii mai reduse [i cu solu]ii func]ionale proprii. Idealul de frumuse]e pornea de la cel bizantin, exprimnd puterea [i bog~]ia, privilegiul st~pnitorilor r~zboinici [i al mai-marilor bisericii cre[tine. CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI Constituirea ornduirii feudale impunea deosebiri marcate ale st~rilor sociale prin aspectul exterior. Pentru ceremonii nobilii recurgeau la o costuma]ie somptuoas~ dup~ modelul prestigiosului Bizan], amplificndu-[i sculptural silueta pe vertical~ prin tiare \nalte, pe orizontal~ prin drapaje largi [i c~utnd s~ impresioneze prin coloritul viu al materialelor scumpe [i prin pre]iozitatea ornamentelor. n via]a zilnic~ \ns~ se purta o \mbr~c~minte practic~, rezultatul combina]iei ve[mintelor popoarelor germanice (tunic~ de piele, pantaloni, [ub~ de blan~, opinci) cu cele ale

Costume feminine romanice [i tipare

armatei romane de ocupa]ie (tunic~ de pnz~, manta dreptunghiular~, pelerin~ cu glug~, ghete), iar hainele erau cusute \n cas~ din materiale produse \n gospod~rie (]es~turi din ln~, pnz~ sau blan~ etc.), la care se ad~ugau garnituri mai scumpe din m~tase sau broderie. Mormintele din epoca merovingian~ au p~strat ve[mintele de gal~ ale unor capete \ncoronate, cum era regina Arnegonde (550 - 570), care era \mbr~cat~, peste c~ma[a din pnz~ fin~, cu o rochie din m~tase violet~ peste care avea un

Carol cel Mare, secolul al IX-lea, Paris, Luvru

M~nu[~ [i pantof, secolul al IX-lea, Viena, Schatzkammer

Biserica Sf. Mihail din Hildesheim, Germania, 1001

Biserica Saint Benot sur Loire, secolul XII - XIII

mantou din m~tase ro[ie, cu mneci largi, cing~toare lat~ [i un v~l prins cu o bro[~ de aur [i email, iar pantofii erau din piele neagr~, cu noji]e \nf~[urate pe gamb~.

Dulap de sacristie, 1210, domul din Halberstadt

Carol cel Mare, \n costum de gal~, era asem~n~tor \mp~ra]ilor r~s~riteni, purtnd chiar unele piese importate din Bizan]. Costumul s~u de \nmormntare, g~sit \n mausoleul din Aix, cuprindea: o coroan~ de aur cu pietre pre]ioase [i email, o tunic~ cu mneci tivit~ cu aur, peste ea o dalmatic~, deasupra o hain~ constantinopolitan~ din brocart ]esut cu elefan]i \n cercuri, \n verde, albastru [i aur, [i alta din brocart de aur cu motive \n p~trate, fiecare cu cte un rubin \n centru, [i pantofi din piele ro[ie broda]i cu aur [i b~tu]i cu smaralde. Costumul obi[nuit al lui Carol cel Mare, descris de secretarul s~u Eginhard, era \n schimb mult mai simplu [i adaptat vie]ii active: pe cap, peste p~rul scurt, o bonet~ rotund~ cu margini brodate, pe trup o c~ma[~ din pnz~ sau ln~, apoi o tunic~ (gonelle) pn~ la genunchi, tivit~ cu m~tase colorat~ [i strns~ cu cordon cu cataram~, peste care o pelerin~ semicircular~, vara sub]ire, iarna \mbl~nit~, era prins~ pe um~r cu o bro[~. |n picioare, pantalonii pn~ la genunchi [i \nc~l]~rile din piele \ntregeau ]inuta

cu care e \nf~]i[at \mp~ratul [i \n statueta ecvestr~ \n bronz din muzeul Luvru, din Paris. Majoritatea popula]iei de plugari lega]i de p~mnt era ]inut~ departe de luxul privilegia]ilor att datorit~ posibilit~]ilor materiale reduse, ct [i prin legi vestimentare, de pild~ cea din anul 808 care interzicea ]~ranilor s~ foloseasc~ mai mult de [ase co]i (3,50 m) de pnz~ [i alte culori dect negru [i cenu[iu.

Fecioara cu Pruncul, Auvergne, secolul al XII-lea, Paris, Luvru

73

COSTUMUL N SECOLELE X-XII STILUL ROMANIC


n secolele X-XII, \n prima etap~ a feudalismului dezvoltat, \n Europa apusean~, arti[tii [i me[te[ugarii lucrau mai ales pentru seniorii feudali, st~pnitori ai domeniilor [i ai satelor de iobagi, sau pentru m~n~stiri, citadele ad~postite ale culturii. ntre mo[iile r~spndite \n vest [i marile imperii r~s~ritene, bizantin [i arab, c~l~toreau negustori [i crucia]i, asigurnd circula]ia ideilor [i formelor. Pu]in dup~ ce la anul 1000 lumea a[teptase \nsp~imntat~ Judecata de Apoi, la 1054 catolicii din apusul Europei s-au separat de ortodoc[i. Pe cnd ace[tia din urm~ au p~strat neschimbat~ orientarea artelor vizuale c~tre figurarea nev~zutelor, catolicii [i-au \ndreptat privirea c~tre via]a credincio[ilor, desf~[urat~ \n timp [i spa]iu, ceea ce a dus la re\nflorirea sculpturii [i la reprezentarea \n pictur~ (n fresce sau miniaturi) a ac]iunilor, cu gesturi [i mimic~. Cadrul artistic Dup~ secole de stagnare, vestul Europei [i-a reg~sit resursele activit~]ii constructive de amploare, conturndu-[i un puternic stil original, cu multiple fa]ete, putnd concura cu cel estic, bizantin: stilul romanic din secolele X XII. Principalele cl~diri erau castelul \nt~rit [i biserica. Relund tradi]ia roman~ din fostele provincii ale imperiului, altoit~ cu influen]e orientale [i experien]e populare locale, arhitectura cet~]ilor era caracterizat~ de zidurile pline, masive, asigurnd ap~rarea [i dnd prestan]~ [i monumentalitate edificiilor. Bisericile, pe plan bazilical, aveau deschideri mici, \n arcuri semicirculare sprijinite de colonete, care se reg~sesc [i \n ornamentele mobilierului. Sculptura [i pictura, figurnd imaginile mitologiei cre[tine, \mbr~cau aspecte fantastice, de mare efect decorativ.

mp~ratul Otto al III-lea \ntre un episcop [i un cavaler, Evangheliarul din Bamberg, secolul al X-lea, Munchen, Staatsbibliothek

74

9.

11. 10.

3.

8.

12. 6. 2. 1. 7. 4. 5. 3.

COSTUMUL ECLEZIASTIC CATOLIC

Preot 1. sutana 2. cotta 3. stola

Episcop 4. alba 5. dalmatica 6. casula 7. manipulum 8. pallium 9. mitra

Papa 10. crja 11. tiara 12. pluviala [i tiparul ei

Idealul uman corespundea concep]iei teologice dominante, punnd ca [i \n lumea bizantin~ accentul pe figur~, oglinda sufletului, [i acoperind trupul considerat impur. Prestigiul social era semnificat printr-o impun~toare prezen]~ \n spa]iu, masiv~ ca un bastion inexpugnabil. CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI mbr~c~mintea lung~ [i larg~, bogat \mpodobit~ constituia privilegiul nobililor feudali [i al naltului cler, pe cnd iobagii continuau s~ foloseasc~ ve[minte practice, scurte, strnse pe trup, rezultate din \mbinarea portului local popular cu influen]ele romane aduse de militari. Sculptural, costumul feudalilor modela prin faldurile ample volume compacte, de bloc, amintind corporalitatea cl~dirilor. Pictural, coloritul viu al stofelor [i mai ales str~lucirea podoabelor scumpe f~ceau vizibil~

suprema]ia st~pnitorilor asupra ]~ranilor, \mbr~ca]i \n culori stinse, p~mntii. Avnd ca material principal stofa de ln~, garnisit~ cu ]es~turi mai scumpe sau bl~nuri rare, costumul romanic, drapat \n falduri moi, era mai suplu \n compara]ie cu rigiditatea mantiilor bizantine, din m~tase ]eap~n~, \nt~rit~ de broderii [i pietre pre]ioase. es~turile scumpe erau imitate \n m~n~stiri prin broderii de mn~, destinate nu numai ve[mintelor liturgice, ci [i celor civile de gal~. ~ranii continuau s~ utilizeze doar pnzeturi [i stofe de cas~. Pnza alb~ era, dup~ sp~lare, \ng~lbenit~ cu [ofran. Tehnica execu]iei \mbr~c~mintei era relativ rudimentar~, majoritatea pieselor fiind necroite [i doar asamblate, din materiale textile ]esute la r~zboi, de form~ dreptunghiular~, doar \ncre]ite [i cusute \n diferite feluri. Hainele erau lucrate \n cas~ chiar [i \n familiile nobile (\n Cntecul Nibelungilor, Krimhilde cosea c~m~[i). COSTUMUL BRBTESC Potrivit strictei ierarhii feudale, c~tre anul 1000 au fost fixate costumele principalilor suzerani, \n frunte cu \mp~ratul, ca [i cele ale clerului. mp~ratul avea acelea[i ve[minte ca [i episcopul, deosebindu-se doar prin \nsemnele puterii lume[ti coroana, sceptrul, sabia, globul p~mntesc. n ]inuta \mp~r~teasc~ se suprapuneau tunica alb~ \ncins~ cu cordon (zingulum), peste care era \ncruci[at~ o f[ie simbolic~ cu capete atrnnd \n fa]~ (stola), amintind vechea mantie roman~, apoi o tunic~ mai larg~ [i scurt~ (dalmatica) colorat~, brodat~ cu m~tase [i aur, [i \n sfr[it o mantie semicircular~ (paenula) de m~tase purpurie. Ciorapii de m~tase, pantofii [i m~nu[ile erau brodate [i \mpodobite cu pietre pre]ioase.

Episcopul catolic purta pe cap mitra cu dou~ col]uri, iar pe trup acelea[i ve[minte suprapuse: dedesubt tunica alb~, \ncins~ cu zingulum, peste ea stola, apoi dalmatica [i pelerina circular~, iar peste toate acestea o a doua band~ simbolic~, \mpodobit~ cu cruci (pallium), [i pe bra] o f[ie (manipulum) pentru apucat obiectele sacre. Rangurile biserice[ti inferioare \mbr~cau doar straturile de dedesubt, diaconii doar tunica alb~, zingulum [i manipulum, preo]ii, \n plus stola [i dalmatica. Costumul civil al cavalerilor feudali accentua for]a [i prestan]a. Pe cap, contribuind la amplificarea siluetei, p~rul era l~sat lung, ca [i must~]ile [i barba, t~iate adeseori \n dou~ col]uri. Acoper~mntul cel mai frecvent era scufia sub form~ de bonet~, asemenea celei frigiene, de glug~ cu mo] sau de scufie legat~ cu bride, deseori purtat~ [i sub coif sau sub p~l~ria de vn~toare, cu bor \ntors.

Cavalerul Schenk von Limburg, miniatur~, secolul al XIII-lea, Heidelberg, Universittsbibliothek

75

76

Broderia de la Bayeux, secolul al XI-lea, Muzeul din Bayeux

Broderia de la Bayeux, transportarea zalelor, secolul al X-lea, Muzeul din Bayeux

contur bol]ile semicirculare din arhitectura romanic~, va evolua ca [i acestea c~tre arcul frnt, ogival. Cu timpul, a fost completat~ cu o plac~ nazal~, apoi cu o masc~ pentru fa]~, cu perfora]ii pentru ochi [i nas, dnd cavalerilor o \nf~]i[are \nsp~imnt~toare. Pe trup, peste o tunic~ v~tuit~, amortiznd frecarea [i loviturile, era \mbr~cat~ c~ma[a de zale (haubert), [i peste aceasta o hain~ larg~ din stof~, cu func]ie util~, ferind zalele s~ se \ncing~ la soare, dar [i reprezentativ~, l~]ind silueta r~zboinicului [i dezv~luindu-i identitatea prin \nsemnele heraldice [i culorile proprii, reluate [i de cuvertura calului. Picioarele erau ap~rate de zale. Armele erau: arcul cu s~ge]i, suli]a, sabia [i scutul rotund sau \n form~ de zmeu. Solda]ii de rnd purtau \n afara hainelor obi[nuite ]~r~ne[ti c~ciul~ din ln~ [i pieptar din piele. COSTUMUL FEMININ La \nceputul perioadei amintite era foarte asem~n~tor cu cel b~rb~tesc de ceremonie, dar ceva mai lung. Pe cap, p~rul era, la tinerele fete, piept~nat cu c~rare la mijloc, \n plete sau coade, \mpodobit cu coroni]e de flori, dar acoperit la femeile m~ritate cu basma legat~ \n jurul b~rbiei (barbette), sau \nvelind [i gtul (gorget). Pe trup, peste c~ma[~ erau \mbr~cate dou~ rochii suprapuse, una dedesubt (cotte) strmt~, \nchis~ pn~ la gt, cu mneci lungi, strmte, alta deasupra (surcot), mai larg~, cu mneci largi, ceva mai scurt~. Pelerina era semicircular~, uneori m~rginit~ cu blan~. Principalele accesorii erau cordonul din argint aurit, care era de fapt o bijuterie, ca [i inelele sau colanele de la gt. nc~l]~mintea era simpl~: pantofi de forma unor balerini.

~r~ncile p~strau portul vechi, func]ional, cu o singur~ rochie peste c~ma[~ [i basma pe cap. EVOLUIA COSTUMULUI n secolul al XII-lea, cruciadele au favorizat o p~trundere masiv~ a costumelor orientale \n Europa. n 1100, \mp~ratul Baudouin I a intrat \n Ierusalimul cucerit \mbr~cat cu un burnus ]esut cu aur, \n 1192, Henri de Champagne purta mantii [i turbane d~ruite de sultanul Saladin. n costumul romanic au fost, desigur, integrate \nti ve[mintele de acela[i tip, largi [i lungi, dar \n costumul feminin au \nceput s~ se caute metode de mulare a rochiei pe trup; t~iat~ \n fir drept, aceasta a fost r~scroit~ lateral \n talie [i [nuruit~, accentund prin contrast sub]irimea mijlocului. Era \nceputul unei revolu]ii costumare ce avea s~ se \mplineasc~ \n etapa urm~toare.

P~stori, Catedrala din Chartres, secolul al XII-lea, Fran]a

Pe trup, peste c~ma[~, tunica cu mneci avea poalele mai lungi dect \n trecut, pn~ la jum~tatea gambei, ascunznd pantalonii. Pelerina, dreptunghiular~, [i ea mai lung~ [i mai larg~, era prins~ cu fibul~ pe um~r sau pe piept. n picioare, ciorapii din stof~, croi]i pe m~sur~, erau viu colora]i, lega]i cu curelele \nc~l]~mintei sau vr]i \n cizme scurte. Spre deosebire de nobili, iobagii aveau p~rul mai scurt, retezat, iar pe trup tunic~ scurt~ [i pantaloni din stof~ dreptunghiular~, drapat~, [i \n picioare aveau ciorapi largi [i opinci, pantofi gro[i sau cizme.
COSTUMUL MILITAR Pe cap, n vremea cruciadelor, \ncepnd din secolul al XII-lea, se purta casca metalic~. La \nceput de form~ semisferic~, amintind \n 78

PE TERITORIUL ROMNIEI
S-au construit cet~]i \nt~rite \n toate provinciile. Pe cnd Muntenia [i Moldova r~mneau fidele stilului bizantin, \n Transilvania din secolele XXIII bisericile ortodoxe Densu[, Strei etc. (Hunedoara) \mbinau tr~s~turile bizantine cu cele romanice venite din Apus. Stilul romanic slujea ritului catolic al ungurilor [i sa[ilor (stabili]i aici \ncepnd cu secolul al X-lea [i al XII-lea) \n bisericu]e de sat cum e cea din Cisn~dioara (Sibiu) sau \n catedrale impun~toare, cu ziduri masive [i bogat~ decora]ie sculptat~ \n piatr~, cum este cea din Alba-Iulia. Perechea \mbr~]i[at~, cioplit~ \ntr-unul din blocurile zidului, se \nf~]i[eaz~ \n costumele timpului, cu plete [i ve[minte lungi [i largi (ale cavalerului, ceva mai scurte). Sa[ii au construit ncepsnd din acest~ perioad~, originalele lor fortifica]ii s~te[ti ca ansamblurile de la Prejmer [i H~rman, cele trei ziduri succesive din jurul bisericii de la Biertan sau nemeroasele l~ca[e de cult prev~zute cu galerie de straj~ [i pu] cu ap~ n interior pentru caz de asediu.
Pereche, catedrala de la Alba-Iulia

Biserica din Cisn~dioara, portal n stil romanic

Biserica din Cisn~dioara, vedere general~

79

Strad~ din Ulm, secolul XIV - XV, Germania

n secolele XIII XIV, o dat~ cu afirmarea puterii centrale a regalit~]ii franceze \n dauna f~rmi]~rii feudale, Parisul a devenit centrul culturii [i al elegan]ei. n secolul al XV-lea, Fran]a fiind pustiit~ de r~zboiul de 100 de ani, for]ele artistice s-au refugiat \n ducatul Burgundiei (st~pnind provincii din r~s~ritul Fran]ei [i ~rile de Jos), ultimul bastion al culturii medievale. Cadrul artistic era format nu att de castelele nobiliare, ct de ora[ele \n care, \n spatele

COSTUMUL N STIL GOTIC


Nervuri de piatr i pantofi ascuii
Biserica Saint Ouen din Rouen, secolul XIV-XV, Fran]a

CONDIII DE DEZVOLTARE n etapa urm~toare a civiliza]iei europene, ora[elemunicipii medievale, ad~postind cet~]eni liberi, meseria[i [i negustori, au devenit focarele vie]ii noi. Al~turi de nobilime, strns~ de obicei \n jurul cur]ilor regale, or~[enimea a \nceput s~-[i spun~ cuvntul \n art~, ca [i \n costum (\nc~lcnd ordonan]ele care-i interziceau purtarea unor ]es~turi [i bl~nuri scumpe sau a unor anumite culori). Prin colaborarea me[te[ugarilor asocia]i \n bresle s-au \nregistrat \nsemnate progrese \n toate domeniile tehnicii, vizibile \n arhitectur~ \n constituirea sistemului de echilibru al catedralelor \n stil gotic, dar [i \n costum, care nu mai era cusut \n cas~, ci executat de speciali[ti croitorii. 80

Dierk Bouts, Proba focului, 1475, Bruxelles, Muses Royaux des Beaux Arts

zidurilor \nt~rite, se ridicau prim~riile [i casele breslelor, iar catedralele \[i \n~l]au c~tre cer turnurile ca dantele de piatr~. Extinzndu-[i orizontul cunoa[terii prin c~l~torii comerciale sau cruciade, europenii aflaser~ \n Orient metode utile construc]iilor \n \n~l]ime arcul frnt ca [i modele de haine scurte, strnse pe trup, potrivite vie]ii active (cum era caftanul iranian purtat cu pantaloni pe picior), dar [i de p~l~rii fantastice (cum erau cele chineze[ti cu coarne), integrndu-le \ns~ pe toate unui ansamblu artistic de o des~vr[it~ unitate stilul gotic. n acela[i timp, \ns~, \n art~ se exprima [i noul interes pentru cercetarea realit~]ii (\n redarea minu]ioas~ a frunzelor capitelurilor, ca [i \n asem~narea portretelor), vizibil [i \n conturarea trupului viu prin ve[minte.

Vrsta preferat~ era foarte tn~r~, aproape de adolescen]~, ca \n toate epocile de domina]ie a nobilimii, beneficiind din copil~rie de venituri [i privilegii. Prin repartizarea centrelor de interes \n compozi]ia imaginii, privitorului \i erau ar~tate \n primul rnd zonele cele mai sub]iri ale trupului: gtul, talia, \ncheieturile minilor [i picioarelor, iar cele late erau ascunse sub falduri (umerii b~rbatului sub mneci bufante, bazinul femeii sub pliurile fustei). Senza]ional~ a fost scurtarea hainelor b~rb~te[ti, echivalnd moda mini din costumul feminin al anilor 60, din secolul al XX-lea. Desvelirea picioarelor a \nsemnat afi[area unei noi libert~]i de mi[care, de deplasare \n spa]iu, dar mai ales de independen]~, cucerit~ \n secolele XIV XV de c~tre b~rba]ii din ora[e, \n timp ce so]iile lor, cu fusta lung~ ca un clopot, au continuat s~ reprezinte stabilitatea familiei.
Cei trei magi, vitraliu, secolul al XII-lea, Biserica Saint Denis, Paris

Costumul european a evoluat, odat~ cu stilul gotic, de la compozi]iile mai simple [i echilibrate de \nceput, pentru care Fran]a a oferit cele mai frumoase modele, pn~ la desf~[urarea exuberant~ de forme dinamice din moda burgund~, din ultima perioad~ a goticului flamboaiant persistnd \n unele ]~ri europene, ca Germania, [i \n vremea Rena[terii. Idealul de frumuse]e uman~ sugera spiritualizarea prin efilarea siluetei, integrat~ prin verticalitate stilului gotic. Schemele figurilor umane desenate de Villard dHonnecourt erau alc~tuite din unghiuri ascu]ite. Strns pe trup, costumul sub]ia silueta, dematerializnd-o, f~r~ a o masca \ns~, ca \n epoca precedent~, \n stilurile bizantin [i romanic, ci, dimpotriv~, f~cndu-o vizibil~.

Costum nobiliar, 1450, Dam, Amsterdam

Trompet, orga domului din Strasbourg, 1385

81

n costumul gotic s-a exprimat, prin urmare, pe de o parte elegan]a nobiliar~, pre]ioas~ [i incomod~, pe de alta cea a or~[enilor liberi, practic~ [i comod~, influen]ndu-se reciproc. CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI Deosebirile sociale erau subliniate prin aspectul exterior, doar cei care nu trebuiau s~ munceasc~ fizic putnd \mbr~ca hainele cele mai strmte, mai bogate, \n culori deschise. Sculptural, costumul se \nscria \n viziunea goticului prin volumele sub]iri, elansate, ca [i prin mul]imea v~lurilor, trenelor, mnecilor atrnnde, terminate prin ascu]imi care p~reau c~ se dizolv~ \n spa]iu, prelungind orice mi[care. Pictural , lumina colorat~ a vitraliilor [i perfec]ionarea vopselelor au dus la intensificarea cromatic~ a costumelor. Materialele folosite de nobili erau m~t~suri [i catifele ]esute cu motive, bl~nuri scumpe [i bijuterii complicate, pe cnd or~[enii se \mbr~cau \n stofe de culori uni [i pnzeturi. Croiala pe corp a ve[mintelor era facilitat~ de a[ezarea stofelor cu firul oblic (de bie), utiliznd elasticitatea ]es~turilor. COSTUMUL BRB TESC Pe cap, p~rul era scurtat pn~ la ureche, l~snd gtul la vedere, iar fa]a era ras~ juvenil. P~l~riile \n~l]au statura, cea mai simpl~ era fesul ]uguiat, ro[u, purtat de or~[enii de rnd. Gluga (chaperon), mo[tenit~ din secolele trecute, era croit~ cu mo]ul din ce \n ce mai lung, peste 1 m, fie foarte sub]ire (liripipe), fie mai lat, putnd fi \nf~[urat \n jurul frun]ii, ca un turban. Sub influen]a modei orientale, gluga a fost \mbr~cat~ [i invers, cu deschiderea mai mic~, pentru fa]~, tras~ pe cre[tet, iar pelerina, ca [i mo]ul, erau drapate \n chip de turban, sau atrnau pe umeri, ca

Jan van Eyck, Giovanni Arnolfini [i so]ia sa, 1434, Londra, National Gallery

82

\n B~rbatul cu inel , de Van Eyck. Apoi, turbanul a fost simplificat, fiind f~cut dintr-un sul circular ca un colac, prins pe mijlocul unei benzi lungi de ]es~tur~, ca un fular, care putea fi \nf~[urat~ \n jurul capului sau, cnd turbanul era scos de pe cap, legat~ de-a curmezi[ul toracelui, cu cercul pe spate [i \nnodat~ pe piept. n secolul al XV-lea au p~truns \n nordul Europei [i unele influen]e din Italia, pornit~ pe calea Rena[terii. Negustorul italian Giovanni Arnolfini apare \n portretul pictat de Jan van Eyck cu o p~l~rie ca un lighean, ultima mod~ de acas~. Pe trup, peste c~ma[a din pnz~, invizibil~, erau \mbr~cate, obi[nuit, dou~ straturi de haine: dedesubt o tunic~ scurt~ [i sub]ire (cotte, gipon sau dublet) cu pieptul v~tuit [i poale cutate, de care se legau ciorapii, deasupra alta (cotte hardie, pourpoint), pn~ peste genunchi, cu guler mic, ridicat, [i mneci largi, uneori spintecate (l~snd s~ se vad~ mnecile de dedesubt), cu cordon \n talie. Haina de deasupra avea, de obicei, ca [i cea de dedesubt, fa]a croit~ dintr-o singur~ bucat~, doar cu [li] la gt [i fente pe poale. Unele din aceste h~inu]e scurte (tabard), cu sau f~r~ mneci, pictate sau cusute cu blazoane, erau \nchise pe um~r ca [i cele destinate turnirurilor sau altor ceremonii, altele aveau mneci largi, cr~pate, formnd pelerin~. Deosebit de comod~ era haina f~r~ mneci, necusut~ \n p~r]i, croit~ de bie, ca o pelerin~ despicat~ pe laturi (huque), de obicei tivit~ cu blan~. Arnolfini are un astfel de ve[mnt din stof~ neagr~ \n portretul pictat de Van Eyck. n secolul al XV-lea a ap~rut \n Europa [i jacheta \nchis~ \n fa]~ [i petrecut~, la fel cu caftanul oriental. Persoanele venerabile prin rang, func]ii sau vrst~ purtau haina de deasupra lung~ fie \nchis~, ca o rochie tras~ pe cap (houppelande), cu [li] la gt [i guler montant, fie
Pereche, bro[~, 1450, Viena, Kunsthistoriches Museum

83

Calot~,

p~l~rie peste scufie,

glug~ chaperon,

glug~ cu mo]ul turban,

gluga mbrcat invers,

turban din glug~,

colac cu fular.

de tipul caftanului deschis \n fa]~. Pe lng~ acestea, pelerina (tradi]ional~ \n costumul regal [i preo]esc) mai era folosit~ [i \n c~l~torii. Picioarele erau acoperite, la \nceput, de ciorapi lungi, strm]i, croi]i din stof~ sau piele [i ag~]a]i de centur~. Pe m~sura scurt~rii jachetei, ciorapii s-au lungit, apoi au fost cusu]i unul de cel~lalt,

devenind ciorapi-pantaloni (ca [i dresul din secolul al XX-lea), ad~ugndu-li-se un triunghi \n fa]~ (braye) pentru a da l~rgime (nefiind elastici). Pantofii, ascu]i]i, denumi]i poulaines sau crackoves (ceea ce ar presupune o origine polonez~), aveau botul de o lungime corespunz~toare rangului. Fiind destul de greu de circulat pe jos cu astfel de vrfuri (care ajungeau pn~ la 30 de centimetri), uneori acestea erau aduse [i prinse cu l~n]i[oare de glezn~. Pentru mersul pe str~zile insalubre ale ora[elor medievale erau necesari galen]i de lemn. Ca accesorii, punga pentru bani [i m~run]i[uri era ag~]at~ de centur~, iar m~nu[ile, utile la lupte sau la vn~toare, continuau s~ fie o completare a ]inutei elegante. nsemnele ordinelor cavalere[ti luau forma unor bijuterii din aur cu email [i pietre pre]ioase, ca ordinul Lnei de aur ini]iat de ducele Burgundiei, presupunem proiectat de Jan van Eyck [i executat de bijutierul din tabloul nostru. COSTUMUL MILITAR FEUDAL A evoluat paralel cu armele de foc, armura de zale fiind acoperit~ treptat cu piese metalice pentru trunchi, bra]e [i picioare, [i ajungnd ca o cutie nchis~, lucrat~ pe m~sur~. Mi[carea era posibil~ prin articularea pl~cilor (ca la coada racului). Urmnd moda, casca masiv~, cu viziera mobil~, era ascu]it~ \n

cre[tet, ca un arc frnt, iar vrfurile pantofilor erau la fel de lungi ca [i cei civili, putndu-se \ns~ demonta pentru mersul pe jos. Armura metalic~ a atins maxima perfec]ionare la mijlocul secolului al XV-lea, cnd era confec]ionat~ din o]el, gravat~ cu motive heraldice, avnd [i o greutate relativ mic~ (\n jur de 25 de kg.). Armele (sabia, lancea) erau mari [i grele, iar scutul era ag~]at de gt cu lan] [i pictat cu blazonul cavalerului. Calul era [i el blindat cu acela[i sistem de pl~ci metalice articulate. COSTUMUL FEMININ Pe cap, p~rul, alt~dat~ vizibil la tinerele fete, era ridicat [i strns \n cre[tet, \n~l]nd silueta [i degajnd, totodat~, gtul sub]ire, [i era \nvelit cu bonete de formele cele mai variate, de la scufi]e la p~l~rii pe srm~ \n form~ de cornet, [a sau coarne, cu v~luri fluturnde. Pe trup, peste c~ma[a din pnz~ fin~, brodat~ la gt, se \mbr~cau cele dou~ straturi obi[nuite. Rochia de dedesubt (cotte), pe corp, cu decolteu rotund sau p~trat, bustul [nuruit n fa]~ [i mneci lungi strmte, era acoperit~ de rochia de deasupra (surcot) larg~, decoltat~ \n fa]~ [i \n spate \n unghi, iar talia strns~ foarte sus mic[ora bustul, lungind picioarele. Prin croiala de bie, ]es~tura c~dea \ntins~ pe bust, formnd falduri crescnde pe poale. n secolul al XIV-lea, rochia surcot avea

Jan van Eyck, B~rbatul cu inel, secolul al XV-lea, Sibiu, Muzeul Bruckenthal

84

Scen~ de dragoste, tapiserie din Arras, cca. 1430, Paris, Luvru

uneori \n locul mnecilor r~scroieli adnci, pn~ mai jos de mijloc, numite de morali[ti ferestrele iadului, l~snd s~ se vad~ cotte. Rochia avea, de obicei, mneci largi, eventual spintecate. Poala prins~ \n bru l~sa s~ se vad~ dublura [i rochia de dedesubt, \n culori contrastante. Pentru c~l~torie se \mbr~ca [i o pelerin~ larg~ cu tren~, uneori tivit~ cu blan~, la fel cu celelalte ve[minte. n picioare, pantofii erau ascu]i]i ca [i cei b~rb~te[ti, iar accesoriile erau asem~n~toare (punga, m~nu[ile), doar bijuteriile erau mai numeroase [i mai delicate.

EVOLUIA COSTUMULUI Costumul gotic a atins punctul culminant \n ultima sa etap~ din secolul al XV-lea cnd arta

[i moda burgunde, create pe gustul aristocra]iei cavalere[ti, alc~tuiau o ambian]~ ireal~, de evaziune \ntr-o lume de basm. Siluetele elegante erau exagerat de sub]iate, ajungnd filiforme, atitudinile unduioase, \n form~ de S, amintind ornamentele ca flac~ra din arhitectura goticului flamboaiant. Din jocul fanteziei ap~reau coafe \n form~ de fluture, mneci \naripate, trene \n coad~ de p~un, bijuterii emailate \n nuan]ele florilor. n compozi]ia costumelor se accentuau contrastele, \ntre capul voluminos [i gtul sub]ire, \ntre umerii la]i masculini [i talia strns~, \ntre poalele \nvoalte [i pantofii \ngu[ti [i alungi]i. n special \n domeniul p~l~riilor au ap~rut cele mai mari extravagan]e, variind \ntre bonetele \n form~ de inim~, din pliseuri, pene sau flori [i cornetele lungi [i ascu]ite, cu v~luri, devenite \nsemne ale znelor din basmele medievale. Tr~s~turile modei nobiliare burgunde erau imitate [i adaptate modului de via]~ al burgheziei \ndestulate din ora[ele ~rilor de Jos. Croielile de mai sus, transpuse \n stofe groase, uni, \n culori \ntunecate (verde, negru, albastru, ro[u), l~rgite [i prelucrate spre a asigura comoditatea mi[c~rilor, conturau siluete mai robuste, mai apropiate de idealul de frumuse]e promovat de italieni \n perioada de \nceput a Rena[terii.
Pantof gotic, Londra, Victoria and Albert Museum

David Aubert, Nunta lui Renaut de Montauban cu Clarice, 1462 - 1470, Paris, Bibliothque de lArsenal

86

David Aubert, Maugis DAigremont lundu-[i r~masbun de la Renaut [i de la regele [i regina din Acre, 1462 - 1470, Paris, Bibliothque de lArsenal

87

Martin [i Gheorg, Sfntul Gheorghe, Cluj-Napoca Armur~ [i c~[ti, secolul al XV-lea

Chiar [i costumul oamenilor din popor tindea c~tre formele dominante ale goticului. Dac~ ]~ranii lucrnd la cmp erau \nf~]i[a]i \n miniaturile timpului doar \n c~ma[~, \n zilele de s~rb~toare purtau [i ei, ca [i micii me[te[ugari, p~l~rii \nalte cu bor, jachete scurte, dar mai groase, ciorapi-pantaloni, doar mai pu]in strn[i, cu sabo]i sau cizme scurte. Femeile, cu capul \mbrobodit, \mbr~cau de asemenea rochii strnse pe talie, cu bustul [nuruit, dar cu decolteul acoperit decent de c~ma[a de pnz~ [i cu [or] \n fa]~. Semnal~m persisten]a \n unele costume populare din secolele XVIII XX a unor forme gotice, ca ni[te fosile. Amintirea coafelor \nalte s-a p~strat \n bonetele ruse[ti din GalichKostroma (secolul al XVIII-lea) sau \n cele din Tambov (secolul al XIX-lea).
Schema lui Villard dHonnecourt, Pourpoint, huque, hoppelande, tipare de ciorap, huque, pourpoint (fa]~ [i mnec~)

Ciorapi gotici, miniatur~, detaliu, secolul al XV-lea, Paris, Bibliothque Nationale

88

Petrus Christus, Portretul unei tinere, 1470, Berlin, Staatliche Museen

89

Castelul Huniadi din Hunedoara, secolul XIII - XV

avnd mnecile [i ciorapii-pantaloni colora]i asimetric, ro[u [i verde. n mormntul lui s-a g~sit paftaua din aur ilustrnd legenda regineileb~d~, care provine din atelierul sculptorilor Martin [i Georg din Cluj, autorii statuii Sf. Gheorghe aflat~ la Praga (o replic~ la Cluj). Vestigii ale costumului gotic s-au p~strat \n portul popular al P~durencelor din Mun]ii Apuseni. Dup~ cum a observat Tancred B~n~]eanul ceapsa lor e o reducere a cornetului cu v~luri la o bonet~ mic~ din stof~, de care este prins un [tergar alb din pnz~ groas~, care atrn~ pe spate [i peste care, pentru ca prin greutatea lui s~ nu trag~ n jos ceapsa, este \mbr~cat pieptarul. De castelanele de odiniaoar~ amintesc [i lan]urile cu zeci de chei ale nc~perilor palatelor ca [i inelele (acum nu din aur ci turnate n metal ieftin), atrnate la bru de ]~r~nci.

PE TERITORIUL ROMNIEI
Stilul gotic din apusul Europei a p~truns mai cu seam~ \n Transilvania, vizibil \n aspectul catedralelor din ora[e (Sibiu, Cluj etc.), dar mai ales \n originalele biserici \nt~rite s~se[ti. Unele ecouri ale goticului au ajuns [i \n Moldova, contopite \n stilul bisericilor ridicate \n vremea lui tefan cel Mare. n secolul al XlV-lea [i al XV-lea \n epoca elegan]ei cavalere[ti [i la noi domnitorii [i boierii, mai ales cei din Transilvania, dar [i ara Romneasc~ [i Moldova, ap~reau \n haine de mod~ gotic~, cu jachete scurte strnse pe trup, ciorapi-pantalon, sub]iind picioarele, [i pantofi ascu]i]i. La Curtea de Arge[, domnitorul ~rii Romne[ti, Basarab I e pictat \n Biserica Sf. Nicolae Domnesc \mbr~cat dup~ moda gotic~, 90

Martin [i Georg, Pafta, secolul al XIV-lea, Curtea de Arge[, biserica Sf. Nicolae Domnesc, Muzeul Na]ional de Istorie Bucure[ti

Mircea cel B~trn (1398-1418), fresc~, secolul al XVI-lea, Biserica Episcopal~ din Curtea de Arge[, Muzeul Na]ional de Art~ Bucure[ti

Platou ceramic, Iran, secolele XII - XIII, Paris, Luvru

COSTUMUL POPOARELOR ISLAMICE


Arabescuri cioplite i brodate

COSTUMUL IMPERIULUI ARAB


CONDIII DE DEZVOLTARE Religia musulman~, constituit~ din secolul al VII-lea, cnd a tr~it profetul Mahomed \n Arabia, s-a extins \n Imperiul arab, cuprinznd Orientul Apropiat [i Mijlociu, nordul Africii [i, temporar, Spania [i Sicilia. De la faza de cucerire [i expansiune, lumea arab~ musulman~ a trecut la cea a cre~rii unei civiliza]ii [i culturi originale, ajungnd \nc~ din secolul al IX-lea la remarcabile realiz~ri. Triburilor nomade, r~zboinice, din Peninsula Arabic~, li s-au al~turat popoare cu veche tradi]ie, care au \mbog~]it civiliza]ia [i arta musulman~. Cadrul artistic Prelucrnd modele bizantine, persane, indiene etc., arta islamic~ a reflectat att unitatea de ansamblu, ct [i particularit~]ile regionale ale imperiului arab. Izvort~ din crea]ia popular~ a p~storilor

nomazi de la ulcica de lut sm~l]uit [i covorul de ln~ colorat~ arta musulman~, slujind \n moschei credin]ei mahomedane, a creat un decor feeric \n palatele califilor. mpodobite cu arcuri \n potcoav~, \n arc frnt sau acolad~, cu colonete [i stalactite, cl~dirile erau acoperite cu arabescuri, \mpletind figuri geometrice sau florale, cuprinznd [i scrierea arab~, \ntr-o perpetu~ metamorfoz~ f~r~ \nceput [i f~r~ sfr[it, putnd fi prelungite la infinit ca [i cntecul oriental. Idealul de frumuse]e uman~ nfruntnd c~lare pe c~mil~ c~ldura torid~ [i usc~ciunea de[ertului, drjii lupt~tori arabi aveau o \nf~]i[are aspr~ [i impun~toare, \nf~[ura]i \n mantiile lor albe, largi, trase pe ochi. Odat~ cu instaurarea califatelor, luxul cur]ilor orientale a adus pe primul plan elegan]a, \mprumutnd senzualitatea indian~ \n conturarea rotunjimilor trupului ca [i \n str~lucirea bijuteriilor.

Costum arab: siluet~, tiparul burnusului, burnus drapat,/ haic mbr~cat [i draparea pe tiparul lui, broboad~ [i turban aba,/ tipar de aba, tobe

CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI Potrivit celor dou~ faze istorice amintite, costumul a cunoscut mai \nti ]inuta adaptat~ func]ional vie]ii \n de[ert, ca apoi s~ transpun~ unele din formele acesteia \n ambian]a civilizat~ a ora[elor [i palatelor din imperiul arab.

COSTUMUL DEERTULUI ARABIC


[i-a p~strat pn~ azi rostul de a izola de soarele arz~tor prin multe straturi de ]es~turi, c~znd \n falduri largi, aerate, acoperind tot corpul, pn~ la ochi. Sculptural, silueta era amplificat~, dar inform~. Coloristic domina albul, ap~r~tor de c~ldur~. Doar ve[mintele de dedesubt erau \nviorate de ro[u, galben sau albastru-intens. Materialele folosite erau \n primul rnd lna (cea mai rea conduc~toare de c~ldur~) din p~r de c~mil~, apoi pnza groas~. COSTUMUL BRBTESC Capul era acoperit de una sau mai multe calote din fetru, peste care o mare basma triunghiular~, tras~ pe frunte, era ]inut~ de un
Costum arab, musulman, secolul al XX-lea

91

f~r~ mneci, dar lat~ pn~ la \ncheietura minii, purtat~ [i \n Siria, [i \n Persia (un bubu deschis n fa]). O variant~ a acesteia se mai \ntlne[te la tribul musulman tuareg, din vestul Saharei: o mantie (tobe) la fel de larg~, \nchis~ la gt, dar, \n schimb, cu mneci foarte largi, practic necusut~ pe laturi, alc~tuit~ din f[ii \nguste, ]esute din bumbac, cusute laolalt~ vertical pentru corp, orizontal pentru mneci.

val de influen]~ asiatic~ a p~truns \n statele islamice odat~ cu mongolii, a c~ror st~pnire se \ntindea \n secolul al XIII-lea din Caucaz pn~ \n China. n perioada corespunz~toare Rena[terii europene, o deosebit~ splendoare au atins costumele \n imperiile islamice ale Persiei sefevide [i Indiei mogule, care au fost cunoscute \n Europa \n secolele urm~toare prin intermediul turcilor.

COSTUMUL CALIFATELOR ISLAMICE


A contopit, ca [i arhitectura sau artele decorative, tradi]iile popoarelor supuse. Dintre acestea, de un deosebit prestigiu politic, cultural [i artistic se bucurau persanii, a c~ror vestimenta]ie a devenit preponderent~ \n lumea islamic~ a evului mediu. Din antichitate, persanii p~straser~ tunica [i pantalonii c~l~re]ilor din step~, croite pe corp, acoperite pentru ceremoniile curtene de ve[mintele largi din m~t~suri orientale. Un nou

Sultan Ali, Pereche, miniatur~ persan~, 1513, Teheran, Biblioteca Gulistan

COSTUMUL INDO-PERSAN al clasei privilegiate corespundea mai pu]in modului de via]~ activ al b~rbatului, r~zboinic, c~l~re], dect celui al femeilor, \nchise \n haremuri, tol~nite pe perne moi sau dansnd cu mi[c~ri unduioase. Tipul preferat era m~runt [i gr~su], cu mini [i picioare mici, delicate. Sculptural, era subliniat~ gra]ia, prin talia strns~ [i fusta evazat~, ca de dansatoare. Pictural, coloritul era bogat, \nm~nunchind att culori curate, complementare, ct [i nuan]e rare. Materialele erau de o mare diversitate, de la ]es~tura de ln~ de Ka[mir la m~tasea sub]ire [i la v~luri transparente, diafane, toate brodate cu fir de aur.

[nur din p~r de c~mil~. Din r~sucirea ]es~turii \n jurul capului a rezultat turbanul. Pe trup, peste o c~ma[~ din ln~, o mantie dreptunghiular~ (haic) din ln~, bumbac sau m~tase era drapat~ asem~n~tor cu himationul grecesc sau cu sari-ul indian. Acela[i efect de drapaj era ob]inut prin \nf~[urarea unei mari pelerine semicirculare (burnus) cu glug~, ca [i pelerina roman~, [i acoperind mai bine gtul. Dac~ aceste piese au r~mas legate de Peninsula Arabic~ [i nordul Africii, alte ve[minte s-au r~spndit pe tot \ntinsul imperiului arab, ca de pild~ mantaua larg~ (aba) croit~ ca o c~ma[~ 92

Costume persane din secolul al XVI-lea, caftan

nc~l]~mintea pentru c~l~rie consta din cizme, pentru interior din papuci f~r~ spate, toate cu vrful \ntors \n sus. Bijuterii bogate, lungi coliere de perle [i pietre pre]ioase, br~]~ri peste cot [i la \ncheietura minii sporeau str~lucirea costumelor integrate \n ambian]a de lux fabulos a palatelor indiene sau persane.
COSTUMUL FEMININ Fa]~ de str~ini, musulmanele se ascundeau cu totul \nd~r~tul unor drapaje lungi [i largi, iar ]inuta cea mai elegant~ era destinat~ intimit~]ii. Pe cap, v~luri u[oare acopereau p~rul, dezvelind doar fa]a, puternic machiat~ cu negru la ochi [i la sprncene. n India, femeile \[i \ng~lbeneau u[or pielea cu [ofran [i \[i \nro[eau unghiile cu coloran]i vegetali. Pe trup, bustul r~mnea descoperit sau era acoperit de bluza scurt~ ([oli), l~snd vizibil pntecele pn~ la pantalonul lung, strns pe picior. Ve[mntul de gal~ era asem~n~tor celui b~rb~tesc, caftanul str~veziu cu fust~ plisat~, ceva mai lung~, la care se ad~uga un [or] lung [i \ngust, brodat.

Moscheea Albastr~, 1609 - 1614, Istanbul

Cupol~ pe pandantivi, moscheea ehzade, secolul XVII, Istanbul

COSTUMUL BRBTESC Pe cap, turbanul, principalul \nsemn islamic, era drapat \n forme determinate de tradi]ia local~, de obicei cu unghi \n frunte. Fa]a era \mpodobit~ de musta]a mic~, r~sucit~, uneori [i de barb~. Pe trup, jacheta \nchis~ pe um~rul drept, dup~ sistem mongol, cu mneci lungi strmte [i pantalonul lung, pe picior, alc~tuiau \mbr~c~mintea de baz~. Peste acestea, ve[mntul de gal~ era un caftan (halat) str~veziu, lung pn~ la jum~tatea gambei, cu poale largi, plisate, strns \n talie cu cing~toare \nnodat~, cu capete lungi, brodate.

Papucii din picioare, ca [i bijuteriile bogate, completau ]inuta. Acest tip de costum a p~truns \n Europa datorit~ expansiunii altei frac]iuni musulmane, cea a Imperiului otoman, care [i-a \ntins domina]ia din secolul al XIV-lea asupra unei p~r]i \nsemnate a Peninsulei Balcanice, marcnd mai ales portul albanez [i grecesc cu fustanel~ plisat~ peste pantalonii strn[i pe picior.

Costume turce[ti, siluet~, demnitar cu anteriu [i caftan, marinar, ienicer

Dansatoare, costum feminin [i b~rb~tesc din India mogul~, secolul al XVII-lea

93

COSTUMUL IMPERIULUI OTOMAN


A avut cel mai mare r~sunet \n Europa mai cu seam~ dup~ cucerirea Constantinopolului, din 1453. n ansamblul lumii islamice, turcii s-au deosebit prin prelucrarea tradi]iilor bizantine att \n arhitectur~ ca \n Moscheea Albastr~, multiplicnd motivul cupolei bisericii Sfnta Sofia , ct [i \n costum \n preferin]a pentru mantii lungi, drepte, dnd o ]inut~ solemn~. Costumele principale erau [i la turci cele b~rb~te[ti, oglindind st~pnirea absolut~ a b~rbatului asupra femeii, care tr~ia ascuns~ de ochi str~ini. Idealurile de frumuse]e ce se desprind din efigiile vremii sunt \n primul rnd cel al \naltului demnitar, matur, sedentar [i greoi, impun~tor prin volumul mare pe care \l ocupa \n spa]iu, [i \n al doilea rnd cel al militarului, ducnd o via]~ activ~ de mi[care fizic~. Ienicerii, \nfiin]a]i \n secolul al XlV-lea, purtau pe cap un chipiu din ]es~tur~ alb~, tubular~, ]inut~ \n sus pe frunte de o pan~ [i o lingur~ [i atrnnd la spate pn~ la

umeri, \nt~rit~ cu un cerc metalic pentru a ocroti ceafa de sabie. Pentru a se deplasa mai u[or, solda]ii \[i prindeau \n bru poalele hainei.

Costum feminin turcesc, secolul al XIX-lea, Muzeul Municipiului Bucure[ti

Pereche n gr~din~, 1530, miniatur~ din Nurhan Atasoy, A garden for the sultan, Aygaz, Istanbul, 2002

Costume turce[ti: feregea feminin~ cu tiparul ei, [alvari cu ilic [i entari, [alvari [i croiala lor alvari feminini [i poturi b~rb~te[ti

94

Suleymanname, Curteni n Topkapi Sarai, miniatur~, 1558, din N. Atasoy, A garden for the sultan

Sandro Botticelli, Venus [i Marte, detaliu, cca. 1480, Londra, National Gallery

COSTUMUL N EPOCA RENATERII

Benedetto da Maiano, Palazzo Strozzi, 1489, Floren]a

COSTUMUL N ITALIA SECOLULUI AL XV-LEA


Revenirea idealului antic

\n pictur~, ca \n frescele din biserica San Francesco din Arezzo de Piero della Francesca. Idealul de frumuse]e uman~ era opus celui gotic; pornind de la exemplul statuarei grecoromane, se urm~rea exprimarea echilibrat~ a for]ei fizice [i psihice. Vrsta preferat~ \n secolul al XV-lea era \nc~ juvenil~, silueta sub]ire fiind apropiat~ de cea burgund~, care-[i p~stra ascendentul. Propor]iile trupului se reg~seau \n coloanele gracile.

CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI Costumul burgund era purtat, ca atare, \n prima parte a secolului la cur]ile princiare, mai ales \n nordul Italiei (prezent \n desenele lui Pisanello). El a suferit transform~ri la Floren]a (vizibile \n picturile lui Masaccio sau Fra Angelico) devenind mai practic [i mai confortabil [i adaptndu-se complet viziunii italiene c~tre sfr[itul secolului. Clima mediteranean~, mai blnd~, favoriza reducerea num~rului [i a grosimii ve[mintelor. Sculptural, trupul ap~rea ceva mai masiv, amplificat prin faldurile mantiilor drapate, renun]ndu-se treptat la col]urile ascu]ite. i coloristic volumele erau mai lini[tite, prin petele mari cromatice, uniforme, \n tonuri majore [i luminoase cire[iu, albastru-deschis etc. Materialele folosite, din produc]ia local~ de

CONDIII DE DEZVOLTARE mbog~]ite prin comer] [i manufactur~, ora[ele-state italiene, ca Floren]a, au devenit focare ale culturii umaniste, burghezia liber~ [i puternic~ impunndu-[i gustul \n crearea noului stil artistic. Producnd m~t~suri [i catifele exportate \n toat~ Europa, Italia a \nceput s~ concureze \n elegan]a vestimentar~ moda burgund~, care se bucura de cel mai mare prestigiu. Cadrul artistic Stilul ambiental al Rena[terii timpurii a revenit la tradi]iile antropocentrice ale antichit~]ii greco-romane, cu propor]ii \n func]ie de cele umane, opunnd verticalit~]ii gotice dominantele orizontale [i relund frontoanele [i arcurile semicirculare pe coloane. Frumuse]ea conceput~ ca armonie [i echilibru era exprimat~ prin forme geometrice regulate, stabile, vizibile att \n arhitectur~, ca \n capela Pazzi de Brunelleschi sau \n palatul Strozzi de Benedetto da Maiano, sau \n mobilier, ct [i \n sculptur~, ca \n Gattamelata de Donatello, sau 98

Fra Angelico, Buna Vestire, secolul al XV-lea, M~n~stirea San Marco, Floren]a

m~t~suri florentine sau catifele vene]iene, erau pline, cu motive regulate (de rodie \n re]ea). Aportul arti[tilor era \nsemnat att \n \ntruparea vizibil~ a noului ideal uman, ct [i \n proiectarea unor modele pentru ]es~turi sau piese de \mbr~c~minte (Pisanello, Bellini etc.). COSTUMUL BRBTESC Pe cap se purta fie calota simpl~, fie turbanul gotic, dar cu margini netede, dar mai ales p~l~ria cu bor mare, de diverse dimensiuni. Pe trup, c~ma[a se vedea la gt, ca \n costumul popular, iar tunica scurt~ era deseori mic~, de diferite forme, ori ca o jachet~ \nchis~ \n fa]~, cu guler ridicat, strns~ \n talie [i cu poale cre]e, ori de tip huque, numit~ aici giuberello. Roba larg~ [i lung~ pn~ la p~mnt, cu mneci foarte largi, dnd efect de drapaj antic, era purtat~ de demnitari sau de magistra]ii \n vrst~. n picioare, ciorapii-pantalon albi sau colora]i conturau volumele, f~r~ s~ le sub]ieze (ca [i cei negri din nord), iar pantofii aveau botul u[or l~]it. ~ranii [i or~[enii s~raci \mbr~cau ve[minte mai simple, din stof~ groas~, cusute \n cas~. COSTUMUL FEMININ Pe cap, spre deosebire de obiceiul de peste Alpi de a acoperi complet capul, \n Italia p~rul era vizibil, pus \n valoare prin coafuri complicate, cu cozi r~sucite, panglici, re]ele cu perle etc. Inteligen]a [i cultura, noile calit~]i apreciate la femei, cereau \n~l]area frun]ii prin epilare [i pensare a sprncenelor. Linia general~ a modei era respectat~ prin degajarea gtului sub]ire, prelungit de decolteul ascu]it la spate. Pe trup, c~ma[a era uneori vizibil~ la gt [i la fentele mnecilor rochiei, care erau demontabile, legate cu [ireturi de corsaj. Deseori, cele dou~ straturi (gamurra sau cotta dedesubt [i cioppa deasupra) se reduceau la o

Domenico Veneziano, Portret, 1465, Berlin, Staatliche Museen

99

Piero della Francesca, Legenda crucii, fragment, Vizita reginei din Saaba la Solomon, fresc~, biserica San Francesco din Arezzo, 1459

100