MICHAEL HARNER (27'Aprilie 1929 - 3 Februarie 2018) a primit ti- tlul de doctor in antropologie la California University, Berkeley in anul 1963. A predat acolo si la Columbia University, Yale University, sila Graduate Faculty of the departamentul de antropologie. De asemenea, a fost co-pregedinte al Sectiei de Antropologie de la New York Academy of Sciences. Cerceti rile sale -au purtat de multe ori in regiunea de jungli de pe cursul su- perior al Amazonului, ca si in partea de vest a Americii de Nord si in Mexic. In 1987 Harner pariseste mediul academic pentru a se dedica integeal conservirii, studiului si predarii amanismului in calitate de presedinte al Foundation for Shamanic Studies. in 2003, pentru intreaga sa activi- tate, ela primit un doctorat onorific din partea California Institute of Integral Studies. In 2009, a primit premiul Pioneer in Integrative Medi cine oferit de Institute of Health and Healing. Carji publicate (selectiv): The Jivaro: People of the Sacred Waterfalls (University of California Press 1972); Hallucinogens and Shamanism (Oxford University Press 1973); The Way of the Shaman: A Guide to Power and Healing (Harper & Row Publishers, NY 1980); Cave and Cosrios: Shamanic Encounters with Another Reality (North Atlantic Books 2013). ew School for Social Research, unde a condus Michael Harner ‘THE WAY OF THE SHAMAN ‘Tenta Anniversary Edition Copyright © 1980, 1990 by Michael Harner, All rights reserved Originally published by Harper & Row in 1980, New York ‘Toate drepturile rezervate, Nicio parte a acestei citi nu poate fi reprodusi sau transmisé sub nicio forma si prin niciun mifloc, electronic sau ‘mecanic, inclusiv fotocopiere, inregistrare sau prin orice sistem de stocare 4 irformatiel, Ari. permisiunea editorului. Edifie in limba romana publicata de Editura Herald, Copyright © 2019 Michael Harner CALEA SAMANULUIL Un ghid pentru putere si vindecare ‘Traducere din limba engle7: CONSTANTIN STAN MARIAN EDITURA #4 HERALD BucurestiCuprins Mulgumiri Prefati la editia a treia Introducere Capitolul inti Descoppainea c&tt Capitolul doi SORIA SAMANICA: INTRODUCERE Capitotul patra ANIMALE DE PUTERE Capitolul einci CALATORIA DE RESTAURARE A PUTERIT Capitolul gase Practica PureRit Capitolul sapte EXTRAGEREA INTRUZIUNILOR NOCIVE Postfapi Anexa A ‘Tone, ZORNAITOARE §1 ALTE AUXILIARE Anexa B Jocur MAINH ~ AGA CUM ESTE PRACTICAT DE INDIENTT FLATHEAD Referinge - prefaya Bibliogratie Index 7 29 108 18. 192 224 233 235 242 243, 250 EDITURA @4 HERALD OP.10- CP.33 Sect, Il Bucuresti Tel: 021.319.40.60, 021.319.40.61 Fax: 021.319.4059, 021.319.40.60 Mob: 0744.888,388,0771.664.320 website: www edituraherald.ro e-mail: office@edituraherald.roCapitolul ineai DESCOPERIREA CAIL Prima mea perioada mai lunga de lucru pe teren ca antro- polog s-a petrecut cu peste dou decenii in urma pe versantii estiei ai Anzilor ecuadorieni printre indienii Jivaro (Hi-varo), sau Untsuri Shuar. Pe vreme aceea, indienii Jivaro erau faimosi pentru felul in care practicau ,micsorirea capului”, practici aproape complet disparuti in zilele noastre, si pentru faptul ca practicau intens samanismul, cea ce se intampla si in prezent. Am adunat cu succes foarte multe informati in anii 1956 si 1957, dar am rimas un observator exterior al lumii samanului. Cagiva ani mai tirziu, Muzeul American de Istorie Natura- i m-a invitat sa fac o expeditie in zona peruvian’ a Amazonu- lui pentru a studia, timp de un an, cultura indienilor Conibo din regiunea raului Ucayali. Am acceptat, incntat cX voi avea ocazia st efectuez noi cercetiri asupre fascinamtelor cultati din pidurile de pe cursul superior al Amazonului. Aceast activitate de teren s-a desfigurat in anit 1960 si 1961. Doresc si vi impartasesc dou experienge deosebite care au jucat un rol major, ajutindu-ma si descopir calea samanu- lui, aga cum este ea practicati de indienii Conibo si Jivaro. Ele vor transmite, probabil, ceva din incredibila lume ascun: care se deschide in fata exploratorului samanic. Locuiam de mai bine de jumatate de an intr-un sat al indienilor Conibo, situat pe malul unui lac izolat format de30 Cateaghmanuiur DescoveRirea cam x apele unui allucnt al Rio Ucayali. Cercetirile mele antropolo gice asupra culturii indienilor Conibo se desfigurasera in bune condigiuni, dar tentativele mele de a culege informagii despre religia lor nu fuseserd incununate de prea mult succes. Oame- nii erau prictenogi, dar evitau si vorbeasca despre domeniul supranaturalului, In cele din urma, mi-au spus c& daci doream cu adevirat si invag, trebuie si iau bautura sacri a samanilor ficuti din ayabuasca, vinul sufletului”, Am acceptat, curios si plin de presentimente, deoarece ma avertizaseri ci experienta va fi foarte inspiimantAtoare. A doua zi dimineafa, prietenul meu Tomas, blindul ba- tran al satului, a plecat in padure si culeagi lujerii. Inainte de a pleca, mi-a spus si postesc: un mic dejun frugal si nimic la prinz, S-a intors la amiazii cu suficienti lujeri de ayahuasca si frunze ale plantei cawa pentru a umple un cazan de 57 de li- tri, Le-a fiert intreaga dupi-amiaz, pind cind a obginut un lichid inchis la culoare, cam un sfert din cantitatea inigiala, pe care I-a turnat intr-o stick veche si 1 pani la apusul soarelui, cand a spus ca urma si-l bem. Indienii au pus botnite céinilor din sat pentru a nu putea sai latre, Mi s-a spus ci zgomotul cainilor cate latra putea si-l faci pe cel ce a biut ayahuasca si-si piard’i mingile. Copiii au fost avertizati si pistreze tcerea, iar odat cu apusul soarelui, peste micul sat s-a asternut linistea. Cand scurtul crepuscul ecuatorial a fost alungat de intun: ric, Tomas a turnat o treime din continutul sticlei intr-o tigvt si mi-a dat-o. Toti indienii priveau. Ma simyeam precum So- crate in mijlocul compatriotilor sii atenieni, acceptind cucuta — imi amintisem brusc ci unul dintre numele utilizate de locuito- rii zonei peruviene a Amazonului pentru ayabuasca era ,mica moarte.” M-am gribit si beau fiertura. Avea un gust straniu, putin amar. Apoi, am asteptat ca Tomas si-si bea portia, dar 2 spus ca, in cele din urmii se hotarase si nu participe. Hisat si se riceascd M-au pus si mi intind pe o platforma de bambus sub aarele acoperis de paie al casei comune, Satul era ticut, nu se auzeau decit greierii si strigitel ¢e urlitoare pierdute in imensitatea junglei ‘Cum stateam cu ochii in sus, holbandu-ma in bezna, au inceput si apard vagi linii de lumina, Ele au devenit inai clare si mai labirintice, izbucnind intr-o jerba de culori stralucitoare Sunetul venea din depart, ceva aseminator unei cascade, un sunet din ce in ce mai puternic, pana ce mi-a inundat urechile Cu doar cateva minute mai inainte eram dezamigit, fi- ind convins c& ayahuasca nu va avea niciun efect asupra mea. indepirtate ale unei maimu- Acum sunetul apei involburate imi asalta urechile. Incepeam sa simt cum imi amorfeste falca, iar senzatia urca spre timple Deasupra capului, liniile neclare au devenit mai luminoase si s-au intrefesut treptat pentru a forma un baldachin asema- itor unui mozaic cu motive geometrice dintr-un vitraliu, Nuanfele de un violet stralucitor au format un acoperi cextindea neincetat deasupra mea. In interiorul acestei caverne celeste, auzeam tot mai puternic sunetul apei si puteam vedea figuri obscure migcndu-se tainic. Pe masura ce ochii mei se obisnuiau cu acest clarobscur, scena migcitoare s-a prec incepind si semene cu un imens parc de distracfii,un carn supranatural al demonilor. In centru, dirijand toate activititi le gi uitindu-se drept la mine, era un gigantic cap de crocodil cate ranjea gi din ale cirui filci cavernoase fagnea un suvoi torential de apa. Apele cresteau incet, la fel si baldachinul de deasupra lor, pani cand scena s-a metamorfozat intr-o simpli dualitate ~ cerul deasupra si marea dedesubt. Toate creaturile ce se disparuser’. Apoi, din pozigia mea apropiati de suprafaga apei, am inceput si vid doug birci ciudate, zburind lin incoace si in- colo, plutind spre mine prin vizduh, apropiindu-se tot mai mult, S-au contopit pentru a forma o singuri nava, cu o imensi2 CAVEA SAMANULUL provi precumn tn cap de dragon, aseminatoare cu cea a unei corabii vikinge. La mijlocul navei era fixati o veli pitrata. Treptat, in timp ce nava trecea incoace si incolo pe deasupra mea, am auzit un fognet ritmic si am vazut c& era o galer’ uriagi cu cateva sute de vasle miscindu-se inapoi si inainte in cadenga cu sunetul. ‘Am constientizat, de asemenea, cel mai minunat cant vocal pe care l-am auzit vreodata in viaya mea, cu sonoritati inalte gi eterate, izvorind din miliarde de glasuri de la bordul galerei. Privind mai atent puntea, am putut distinge un nu- mir mare de oameni cu capete de gaige albastre si corpuri omenesti, precum zeii cu capete de pasire din vechile picturi din mormintele egiptene. In acelasi timp, un fel de energie esenjiali a inceput si urce din pieptul meu intrind in corabie. Desi ma consideram ateu, am avut certitudinea absoluta ci eram pe moarte gi cd oamenii cu cap de pasire veniserd si-mi ia sufletul pentru a-I duce pe corabie. In timp ce sufletul con- tinua si mi se scurgi din piept, am constatat ci extremititile corpului meu incepeau sé amoryeasci. Incepand cu brafele si picioarele, corpul meu pirea ci se transforma incet in beton. Nu puteam si mi misc gi nici si vorbese. Treptat, pe misuri ce senzatia se apropia de piept, ve- nind cétre inimi, am incercat si-mi deschid gura pentru a cere ajutor, si le cer indienilor un antidot. Oricat ag fi incer- cat, nu reuseam si-mi adun forfele pentru a articula vreun cuvant, Simultan, abdomenul meu pirea si se fi transformat in piatra, si a trebuit si fac un efort teribil pentru a-mi men- fine inima in funcgiune. Am inceput si-i spun inimii c& este prietena mea, cea mai dragi prietend, s4 ii vorbesc, si 0 incu- rajez sa bata cu toata puterea de care mai dispuneam. ‘Am devenit constient de creierul meu. Am simgit ~ fizic cil s-a compartimentat in patru straturi separate si dis- tincte. La nivelul suprafetei superioare se afla observatorul si Descoperinea cA 33 comandantul, care era constient de situagia corpului meu, fi- ind responsabil pentru tentativa de a mentine inima mea in functiune. Am perceput ~ ins numai ca spectator ~ imagini- le ce emanau din ccea ce pireau si fie pirtile inferioare ale creierului meu. Imediat sub nivelul superior, am simgit un strat amortit, pe care drogul parea si-1 fi scos din funcyiune pur si simplu nu mai exista, Nivelul imediat inferior consti- tuia sursa viziunilor mele, inclusiv corabia sufletelor. ‘Acum eram sigur ci mi aflam pe moarte. Pe masura ce incercam si-mi accept soarta, o porfiune si mai joasd a creie~ rului meu a inceput si transmiti alte viziuni si informagii. Mi s-a yspus” cA acest material nou imi era prezentat deoarece eram pe moarte gi, prin urmare, apt” si primese aceste reve- latii. Am fost informat c& ele constituiau secretele rezervate muribunzilor si mortilor, Nu am putut percepe decit foarte vag pe cei care ofereau aceste ginduri: uriage creaturi reptili-~ ene ce leneveau in strifundutile cerebelului meu, acolo unde cl intélnea coloana vertebrali. Nu le puteam vedea decit vag, in ceea ce pireaw a fi nigte profunzimi lugubre si intunecate, Apoi, ele au proiectat o sceni vizuala in faga mea. Mai intai, mi-au aritat planeta Pamant, aga cum era ea in urma cu multi coni, inainte de a exista vaya pe suprafaga ei. Am vizut un ocean, un finut pustiu si un cer albastru luminos. Apoi, picituri negre au cizut din cer cu sutele, ateriznd in faga mea in peisajul desertic, Puteam vedea ci ,piciturile” erau, de fapt, nite creaturi mari, negre si lucioase cu aripi butucinoase ca ale unui pterodactil gi trupuri imense ca ale unor balene. Nu puteam si le vid ca -au pribusit pe pimant, complet extenuate de calatoria lor, odihnindu-se timp de eoni. Mi-au explicat intr-un fel de limbaj mental ci fugeau de ceva din spa tiul cosmic. Venisera pe pimant pentru a scpa de inamicul lor. Apoi, creaturile mi-au ardtat cum au creat viaya pe pi mint pentru a se ascunde in multitudinea de forme si pentruM4 (CalkAGAMaNULUE Descorrninea cn 3 asst disimiifay astfel, prezensa. In fata ochilor mei, splendoarea creafiei si a formirii speciilor vegetale si animale — o activita- te de sute de milioane de ani ~ s-a derulat la o scara si cu o vivacitate imposibil de descris. Am aflat astfel ci acele crea- turi ascminiitoare dragonilor se aflau in interiorul tuturor formelor de viagi, inclusiv al omului.* Mi-au spus ci ele erau adevaragii stipani ai umaniigii si ai intregii planete. Noi oa- meni eram doar receptacolele si servitorii acestor creaturi, Tati motivul pentru care ele puteau si-mi vorbeasca din inte- riorul meu. Aceste revelafii, sagnind din profunzimile mingii mele, alternau cu v riuni ale galerei ce plutea si care aproape ci re- usise simi ia sufletul la bord. Corabia cu matrozii ei capete de gaigi albastra se indepirta treptat, extrigindu-mi forfa vital pe masur’ ce se indrepta spre un fiord mare flan- cat de niste dealuri pustii si sumbre. Stiam ci nu mai aveam deceit o clipa de trait. Straniu, nu-mi era fried de oamenii cu capete de pasire; puteau si aibi sufletul meu, daci erau in stare si-1 obfind. Imi era, insi, teama ci sufletul meu ar fi putut sii nu rimand in planul orizontal al fiordului, putand, in schimb, pe cdi negtiute, dar pe care le simyeam gi ma ingro- eau, si fie dobandit de dragonii ce silisluiau in adancuri. Mi-am simtit bruse manitatea ca pe un factor distinctiv, percepind contrastul dintre specia mea gi vechii strimosi reptilieni, Am inceput si lupt pentru a nu ma intoarce la cei din vechime, care incepeau si mi se pari tot mai strdini gi potensial malefici. Fiecare bitaie a inimii presupunea un efort extraordinar, Am apelat la ajutorul oamenilor. Cu un ultim efort inimaginabil, abia am reusit si adresez un cuvant indienilor: Medicament!” I-am vizut grabindu-se si fa am stiut c& nu-l puteau prepara in timp ce aveaut un antidot * Retrospecti sar putea spune cd erau ceva aproape ca ADN-ul, desi la acea vreme, in 1961, nu stiam nimic despre ADN, util. Aveam nevoie de un pizitor capabil s goni si am incercat frenetic si invoc o fiinga puternica pentru 4 ma proteja impotriva straniilor creaturi reptiliene. O ase- menea creaturé a apiirut in fafa mea; si, chiar atunci, indienii mi-au deschis gura forgat si au turnat antidotul in mine. Dra~ gonii au disparut treptat, retrigindu-se in profunzimea abi- sului; corabia psihopompa gi fiordul nu mai existau. M-am_ relaxat, Antidotul mi-a ameliorat radical starea, dar nu a impie~ dicat aparitia altor viziuni, de o natura mai superficialt, ra le puteam face fafi si care imi pliceau. Am cakitorit dupa plac in regiuni indepartate, chiar gi prin spatital cosmic al ga~ laxiei; am creat o athitecturi ineredibili; si m-am folosit de niste demoni cu ranjet sardonic pentru a-mi realiza fanteziile. Adesea, m& descopeream rizand de inadvertengele aventuri- “Aro- lor mele. in cele din urma, am adormit. Cand m-am trezit, razele soarelui patrundeau prin giu- rile acoperisului din frunze de palmier. Eram inci lungit pe platforma de bambus si auzeam in jurul meu sunetele norma- le din fiecare dimineaga: indieni care vorbeau, bebelusi care plingeau si un cocos care cinta. Am descoperit cu surprinde- re ci ma simfeam inviorat si senin. in timp ce stiteam lungit acolo privind minunata impletiturd a acoperisului, amintirile din noaptea precedent au inceput sé-mi revina in minte. Am oprit pentru o clipa Auxul amintirilor pentru a-mi lua repor- tofonul aflat intr-un sac. In vreme ce scotoceam prin sac, céti- va indieni m-au salutat, zimbind. O femeie in virsti, sogia lui ‘Tomas, mi-a dat un castron cu peste gi supa de banane la micul dejun. Avea un gust extraordinar de bun. Apoi m-am intors la platforma, neribditor si inregistrez pe banda expe- inainte de a uita ceva. rienfele din noaptea trecut30 Coateagawanuint DescorerireA CAtt 7 Rememorirea nua fost dificil, cu exceptia unei porsiuni a transei pe care nu mi-o puteam aminti, Era un gol, ca si cum banda fusese stearsi, M-am strduit ore intregi s-mi amin- tesc ce se intamplase in acea parte a experiengei, luptindu-ma efectiv si o readuc in planul constient. Respectiva parte s-a dovedit a fi tocmai porjiunea in care ap2reau creaturile ase minitoare dragonilor, inclusiv revelayia rolului lor in evolusia viefii pe aceasta planet si dominatia lor congenital asupra materiei vii, inclusiv asupra omului, Am fost foarte tulburat si redescopir aceste lucruri, simfind ca, intr-un fel, nu s-ar fi cuvenit si le pot recupera din zonele abisale ale mintii ‘Am resimtit chiar 0 senzatie ciudata de fried pentru pro: pria-mi siguranta, deoarece mi aflam in posesia unui secret despre care creaturile imi spuseseri ci era destinat doar mu- ribunzilor, Am hotirat imediat si impirtigesc cu alii respec tivele cunostinge, pentru ca eu si nu fiu sigurul posesor al »secretului”, iar viafa mea sf nu mai fie in pericol. Mi-am instalat motorul pe 0 canoe ficuti dintr-un trunchi de copac sim-am dus la o misiune evanghelica american’ ere, ajungand pe la p Cuplul care avea in grija misiunea, Bob si Millie, era cu tun cap peste media evanghelistilor trimisi din Statele Unite: din apropi- ospitalieri, plini de umor si de compasiune.’ Le-am relatat povestea mea. In timp ce descriam reptila din gura cAreia nea api, ei s-au privit cu subinfeles, au adus Biblia citit urmitorul verset din Capitolul 12 al Apocalipseiz mi-au Si sarpele a aruncat din gura lui... apa ca un rau.” Ei mi-au explicat ci, in Biblie, termenul ,sarpe" era sino- nim cu cele de ,dragon” si Satan.” Mi-am continuat povestea, Cand am ajuns la partea in care vorbeam despre creaturile " Numele lor au fost schimbate isemanatoare dragonilor care au fugit de un dusman aflat un- dleva dincolo de Pamant si au aterizat aici pentru a se ascunde de urmaritori, Bob gi Millie s-au emotionat si mi-au citit iar clin acelasi capitol din Cartea Apocalipsei: Si s-a facut rizboi in cer: Mihail gi ingerii lui au pornit rizboi cu balaurul. $i se razboia si balaurul si ingerii lui. $1 na izbutit el; nici nu s-a mai gisit pentru ei loc in cer. Sia fost aruncat balaurul cel mare, sarpele cel de demult, care se cheama diavol si satana, cel ce ingeala toata lumea; aruncat a fost pe pimant si ingerii lui au fost aruncai cu el.” sio- Ascultam cu surprindere si mirare. La randul lor, mi hari pireau sf fie uimigi de faptul ct unui antropolog atew care a ingurgitat bautura ,vracilor” i s-au putut revela citeva dintre lucrurile sfinte din Cartea Apocalipsei. Cand mi-am incheiat relatarea, mi simfeam ugurat deoarece impartisisem noile mele cunostinte, dar eram, de asemenea, extenuat. Am sclormit in patul misionarilos, Hisindu-i si discute in conti- rnuare pe marginea experientei. In seara aceea, affandu-ma in canoe, in timp ce mi intor- eam in sat, capul a inceput si-mi zvacneascd in cadenga cu motorul ambarcatiunii; credeam ci am innebunit; a trebuit si-mi bag degetele in urechi pentru a evita respectiva senza tie. Am dormit bine, insi a doua zi am observat un fel de umorteald sau presiune in capul meu. ‘Ardeam de neribdare si cer 0 opinie avizata din partea celui mai cunoscator indian intr-ale supranaturalului, un ga man orb care ficuse multe cXitorii in lumea spiritelor cu aju- torul baututii provenite din ayabuasca. Patea intrutotul firese ca.un orb si-mi fie ciliuz in lumea intunericului. M-am dus la coliba lui, luindu-mi blocnotesul cu mine, sii-am deseris viziunile mele fragment cu fragment. La incea8 (CatEa SaMANULUL put, i-am spus doar parfile principale; astfel, cand am ajuns la creaturile asemanatoare dragonilor, am omis si mengionez sosirea lor din spafiu, spunand doar: ,Existau niste animale uriage si negre, ca niste lilieci gigantici, mai lungi decat casa asta, care au spus ci erau adevitratii stipani ai lumii”. In limba indienilor Conibo nu existi vreun cuvant pentru dragon”, astfel » pentru a descrie ct mai bine ceea ce vizusem, am spus yliliae gigantic”, A privit spre mine cu ochii lui lipsifi de vedere sia spus, ranjind: Oh, ei spun mereu asta. Dar nu sunt decat Stipanii Intunericului Cosmic”, Nepisittor, a fluturat mana spre cer. Am simfit un fior de-a lungul parti inferioare a colonei vertebrale, deoarece nu-i spu- sesem ci, in transa mea, ji vizusem venind din spaiul cosmic. Eram stupefiat. Acest saman orb si desculf era deja fami- liarizat cu tot ceea ce experimentasem eu. Propriile sale ex- ploriri ii ficuser’ cunoscut& aceeagi lume ascunsi in care ma aventurasem si eu. Din acel moment, m-am decis si invag tot cea ce puteam invaga despre anism. i mai era ceva care m~a incurajat in cautirile mele. Dupi ce i-am relatat intreaga mea experieng, mi-a spus c& nu cunostea pe nimeni care si fi avut atitea intalniri gi si fi invagat asa mult la prima lui escapada cu ayabuasca. — Poti si devii cu siguranga un maestru Asa am inceput sii studiez serios samanismul. De la indi- enii Conibo am invigat mai ales despre calatoria in Lumea Inferioara gi despre recuperarea spiritelor, metode ce vor fi descrise ulterior in caste. M-am intors in Statele Unite in 1961, dar trei ani mai tarziu, am revenit in America de Sud pentru a trai printre indienii Jivaro, in mijlocul cirora mai locuise: in 1956 si 1957. De asta dati, misiunea mea nu era de a fi un simplu antropolog, ci de a invafa direct cum si practic sama- Descorerinea cA 9 nismul in manieta indienilor Jivaro. Din acest motiv, ain dorit “i merg in partea de nord-vest a finutului lor, unde se spunea ci locuiau cei mai puternici samani. Mai ntai, am zburat pani la Quito, in Ecuador, pe plato- urile inalte ale Anzilor. Apoi,am luat un Junkers vechi cu trei motoare, care a aterizat pe o pist’ improvizati in‘mijlocul junglei, la poalele estice ale Anzilor, pe malul raului Pastaza, De acolo, am inchiriat un avion monomotor pana la Macas, 0 veche asezare a albilor la poalele Anzilor,in plin finut al indi- cnilor Jivaro. Macas era un sat straniu. Intemeiat in 1599 de cativa spanioli supravieyuitori ai masacrului din Sevilla del Oro, oras levastat de indiznii Jivaro, satul fusese vreme de secole cea mai izolata comunitate a lumii occidentale. Pind la construi~ rea unei piste pentru avioane in anii 1940, legatura cea mai directé cu lumez exterioari fusese o poteci alunecoasa peste povarnigurile Anzilor de la vest de sat, poteca pe care trebuia si mergi nu mai putin de 8 zile pentru a ajunge in oragelul montan Riobamba, Izolarea crease o comunitate de albi uni- iin lume. Chiarla inceputul secolului dousizeci, oamenii vinaut ndrie , se imbricau ca indienii si afirmau cu m directi ai conchistadorilor. Pe langa toate acestea, locuitorii aveau propriile lor le- inde si taine personale, De exemplu, se povestea ci, dupa asacrul si faga din Sevilla del Oro, le-a trebuit aproape un secol pentru a gisi o cale de a traversa Anaii. Cel care a reusit, in sfargit s-o giseasc era inci amintit in povestile spuse co- piilor la culcare, $i mai exista un cal fantomatic, cu languri care 2nganeau, cal ce vizita atat de des strazile satului noap- tea, ineat locuitorii se inghesuiau in colibele impletite din frunze de palmier in vreme ce monstrul bantuia pe acolo. Vi- vitele lui s-au incheiat in 1924, cind misionarii catolici s-au stabilit permanent in comunitate. Intamplator, in acea peri- cu sarbacan i sunt urmas