46 18) MASURAREA INPEDASTET 13.5.2, INDUCTANTMETRE Mai pujin rispindite dectt capacimetrele, inductanfmetrele cu citire direct& functioneaza pe principiul masurarii tensiunii Ia bornele inductoralui de masurat, alimentat in c.a. prin intermediul unei rezistenfe serie de valoare mare (fig. 13.20). EE EE}O 4 Fig. 1320, Tnductantmetrw Rezult 1, = =v, (13.29) unde & este 0 constant a aparatului. Inductanfmetrele se realizeaz4 ca aparate independente [24] sau combinate cu capacimetre (LC-metre).. Gamele de masurare se obtin prin schimbarea frecvenfei si a rezistentei R,. Scara aparatului este liniar, Intervalul de masurare este cuprins intre 16 pl... 100 H, iar precizia de misurare este de 0,5 .. 3%e 13.5.3. IMPEDANTMETRE Cele mai rispindite impedantmetre (Z-metre) sint cele care m&soara fie numai impedanfa, in modul, fie modulul sf unghiul de faz al impedantei. Impedan{metrcle furnizeaz4, in general, o informatie mai redus& in legturd cu obiectul de misurat, dectt aparatele care misoard parametrii R, L, C gi Q, D sau tg 8. Acest dezavantaj este compensat de posibilitatea mai usoard de a misura intr-o banda relativ larga de frecvenfe (la mai multe frecvenfe fixe, sau intr-un interval intreg). Pentru misurarea modulului impedantei se poate folostoricare din meto~ dele descrise in secfiunile 13.5.2. si 13.5.3: metoda ampermetru-voltmetra, metoda masuririi tensiuniila bornele lui Z, sau a curentului Y,, S-a construit ‘mare varictate de aparate de acest fel. Pentru a largi intervaful de masurare ;pedantei, de la ordinul ohmilor la acela al megobmilor, se pot folosi trans- formatoare de adaptare [25], ca in schema-bloc din fig. 13.21: un transformator de tensiune si un transformator de curent, ambele cu prize, Tensiunea genera- torului si amplificarea milivoltmetrului trebuie si fie stabile. din Qyitt posibiitate este in figura 13.22: raportal | cu R de valoare constanté, variabil, reglindw-l astfel ing aovertor a Fig. 1321. Impendantasetea FF ~ connate der. ___ Aceasté schema poate fi impedanfei. Ea devine astfel fn secfinea 13.7.6 "entru misurarea im, tn ultimol timp este impeaas fn figura 13.23. Pentru |Z,| ampermetrul T, care sesizeaz! ficarea prin A astfel incit cur 1uiZ,. Tensitnea la bornele ia ae Fig, 523 6 crete de tert 17 ce de cece Pe ficatorul V si aplicat’ indicat) si J sint limitate si aplicate & indicd unghiul de faz 9 al Pentru |Z|,> 1000 2 sis constant a tensiunii,r ‘qunisua} ¥ B]UPyStIOD voxouyfuoui nd sep ‘sejruns yzvouorfouns jnwa}SIS 0001 <“1Z1 NAWed ules 1 oreopea uy “yofuepadun te & prey ap Tniqsun yoxpur orto ‘oro upd aigan no dy ap “@ mmsjauzey ayoqde 1$ oyeqtHT] UIs 7 1 ‘A YL ap sppfoumag “rao uy yupesd ‘|Z| mmuoyeorput wyeomde 1 4 1n30}e9 4 7 T a fieeee t y E |*Z/ mNUe “Ez'eT EMay Uy 20]9-FaIayos mg) ¥ “TeHo}Iaa TySuNUEpadury oyso duu UTA up 2 [ngesede ‘prey 18 [npour Uy Jofuepaduy varemsym nud “oL-E1 vounr{o0s uy ByEp apse 1 eaxouDsop { pyeIqMUDonMes azund o Janse auAap ey “Tefuepodutt Te Fey op nmsun 1 eaneyur v nsjuad ysunxo yy ayeod EUIONPS BISeIOy > vporeur uysd_ yolurpod netapocs eevee “Zz-C1 A a = 1"Z| ze yso0e uy asnpupuriqo “4 = 44 yup jopse Enpuysor “qurea Ym oy urysuo ¥4 v4 my vaswojva pur "EyuEsuod axvoTea op Y > ay ein ayvod ag “y/|*Z) no eB 9389 %4/24 Tmuodes :zz'¢] wnsyy UIP Pourayys muojueo “Sxereduioa upd vinsyu & 9p a7s9 ayeyMGISod BITE ir apna aao1an nua 1aivazani Vawvuasyn Fr soyeuuojsuey wn ~suey ssof0g 30d 95 “x aremsgur 9p ymansuoo es 4 ‘uyounpoa-nnauedat -oyou UIp azeau0 ‘afuaaoayy oyun peur t preoin reut ©: 89 '7'u Bae ‘emyedor uy Eeupas pe jojuepodum Te Bzep ay preosyur oe 2f33 axyuy surzdno 2359 32 rajuaysizar e 1 rofual ayeurquioo nes [pz] 2y (eze1) anomiae aps ‘azeopea ap ous afta RMOynpUT 2u70q amp no sprout