Theodore Millon, PhD, DSc Robert Tringone, PhD — Carrie Millon, PhD — Seth Grossman, PsyD M- PACT Millon™ Pre-Adolescent Clinical Inventory Inventarul Clinic Millon™ pentru Pre-Adolescenti Ro eet B ait Mb OR oer B)| Theodore Millon, PhD, DSc Robert Tringone, PhD, Carrie Millon, PhD si Seth Grossman, PsyD - _M-PACI Millon Pre-Adolescent Clinical Inventory (Inventarul Clinic Millon pentru Pre-Adolescenti) Manual Tehnic Adaptat in Romania de Daniel David, PhD (coord.) Simona Trip, Alina Decsei-Radu, Carmen Bora, Raluca Livinti | ® testcenti 12 GOS.Deserieres CIP a Biblioteci Napionale a Rominiet Manual cehnic pentru M-PACT : iavencarul clinie Millon pentra pee-adolescengi / Theodore Millon, Robert Trngone, Curie Millon and Seth Grossman ; ead, adape, coord: Daniel David. - Bacusey OS. Romania, 2010 . Biblio ‘ ISBN 978-606.92324-1.5 1.Millon, Theodore IL Tringone, Robert UL Millon, Carre 1V.Grossman, Seth V.David, Daniel (crad; adapt. ; coord) 1599 Copyright © 2005 DICANDRIEN, Inc. All rights reserved, Romanian translation copyright © 2010 DICANDRIEN, Ine. Adapted and reproduced by permission ofthe publisher, NCS Pearson, Inc. Millon and M-PACI are trademarks of DICANDRIEN, Inc. Copyright © 2005 DICANDRIEN, Inc. Toate dreprurile sunt rezervate. Traducerea pentea Romina copyright © 2010 DICANDRIEN, Inc. Adaptar si reprodus prin permisineaedicorului, NCS Pearson, Inc. Publica fa Rominia de OS Romninia, Millon gi M-PACI sunt marci comerciale ale DICANDRIEN, Inc. nO OS Romania | ste Tcoanei, ne. 29A, sector 2, Bucuresti & testcentyal Ta; (p 021 23045 9, Fane (e4) 021.242.8960 C2 GOS wwntestcentralico 1 CP.1181, OP. 1, Cluj-Napoca, 3400 SINAPS!S tel: 0264-423,806, 423.807, 423.813, fax: 0264-423.814 Sinapsis Publishing Projects e-mail: contact@sinapsis.r0, www.sinapsis.s0 Acest manual nu poate fi revindut, subliceniat, redistibuit sau in orice ale mod transfeat sau folesit tn orice rmodalicate de orice alt parte decit persoana sau entiatea carci i-a fst acordat, Oric violare a acestei prevederi va duce la anularea automat licen iva pune piryile implicate fn culps, tn conformirste cu legea deeprusilor de autor.Prefata Inventarele clinice “Millon” sunt instrumente de evaluare psihologicé create pentru a oferi informatii referitoare la psihopatologie, inclusiy la tulburarile specifice din DSM-IV (Manualul de diagnostic si statistica a tulburarilor mentale - editia a IV-a). Acestea au fost dezvoltate de catre Theodore Millon, Ph.D., seful Institutului de Studii Avansate in Personalitate si Psihopatologie din SUA. Acesta a fost de asemenea editor fondator al prestigioasei reviste Journal of Personality Disorders si preedintele Societatii Internationale pentru Studiul Tulburarilor de Personalitate. Este Profesor Emeritus la Universitatea de Medicina Harvard si Ja Universitatea din Miami. Inventarele Millon sunt printre cele mai frecvent utilizate instrument de diagnostic validate stiintific tn scopul evaluarii tulburarilor de personalitate si a sindroamelor clinice. Incepind cu anul 1977, cand Inventarul Clinic Multiaxial Millon (MCMI) a fost lansat, acesta a devenit unul dintre cele mai utilizate gi investigate instrumente de evaluare clinica din istorie, gene- rand peste 500 de articole si mai mult de 6 crti. Ceea ce este specific acestor inventare (in special inventarului MCMD), este faptul ci ele au provenit din teoria bio-evolutionisté a dezvoltarii personalitatii. Incercind sa demonstreze faptul cd structura unei stiinte clinice de personalitate cuprinde patru elemente cheie - teorie, taxonomie, masuratori gi interventie - Dr. Millon gi-a dezvoltat si extins propria teorie asupra personalitatii, fapt care a generat o clasificare a prototipurilor de personalitate si a tulburarilor de personalitate. Apoi, si-a dezvoltat instrumentele pentru a evalua tipurile de personalitate gi tulburarile de personalitate care au fost derivate din acest model. Inventarele au fost traduse in mai multe limbi si sunt utilizate atat clinic, cat gi in cercetare (ex. in cadrul cercetarilor trans-culturale). Acum, odat cu publicarea acestei lucrari, aceste inventare pot fi gisite si pe piafa romaneasca. Traducerea inventarelor Millon in premiera in Roménia reprezinti o realizare gi in acelasi timp o oportunitate, acoperind 0 necesitate a spe- cialigtilor romani din domeniul clinic. Au fost astfel adaptate trei inventare Millon care tintesc trei grupe de varsta diferite: © pentru categoria adulti - Inventarul Clinic Multiaxial Millon-III (MCMI-II); * pentru adolescenti - Inventarul Clinic Millon pentru Adolescenti (MACT); * pentru preadolescenti - Inventarul Clinic Millon pentru Preadolescenti (M-PACI)Scurt spus, scalele acestor inventare sunt grupate astfel incat s& reflecte: = la adulfi: interactiunea tulburarilor de pe Axa I si Axa Il, baz4ndu-se pe sistemul de clasificare DSM-IV i identificarea caracteristicilor de personalitate profunde gi pervazive care se afla la baza simiptomelor manifeste; — la adolescenfi: patternuri de personalitate, precum si simptome clinice gi ingrijorari specifice acestei varste; = la preadolescenfi: stilurile de personalitate emergente precum instabilitatea emoti- onala sau nesupunerea cu caracter opozitionist. Se adreseaza problemelor clinice precum ADHD, depresie, anxietate, tulburari de conduita si distorsiuni ale realitatii. O caracteristicd importanta a acestor inventare o constituie faptul ca acestea pot ajuta practici- enii in construirea unor planuri de tratament create dupa nevoile fiecarui pacient. Formarea specialistilor din domeniul psihologiei si psihiatriei a cunoscut o imbundtatire constant in ultimii ani. Pentru a le maximiza performantele si a-i conduce spre statutul de »Scientist-practitioner’, este necesar s4 existe instrumente de diagnostic si interventie riguroase si adaptate corespunzator pentru populatia romaneasca. Testele Millon se aliniaz& acestei ten- dinfe, venind in sprijinul activitatilor clinice si de cercetare, in paradigma psihodiagnosticului validat stiintific. Speram ca demersul de traducere si adaptare a acestor instrumente descrise in volumul de fafé s& fie util pentru activitatea dvs! Prof, univ. dr. Daniel David Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca, Romania Mount Sinai School of Medicine, New York, USACuprins Prefata CAPITOLUL 1. INTRODUCERE 1.1. Caracteristici distinctive 1.2. Utilizarea M-PACI 1.3.Limitele M-PACL 1.4. Utilizarea informatiilor obtinute cu ajutorul M-PACI 15.Calificarea utilizatorilor CAPITOLUL 2. FUNDAMENTAREA TEORETICA A M-PACI 2.1. Patternurile de personalitate emergente (,Emerging Personal Patterns’) 2.1.1, Scala Supus (Submissive) 2.1.2 Scala Sociabil ,dutgoing?) 2.1.3. Scala Increzator (,Confident) 2.1.4.Scala Insubordonat (lnrly) 2.1.5. Scala Conformist ( Conforming’) 2.1.6. Scala Inhibat (,Inhibited”) 2.1.7. Scala Instabil (Unstable) 2.2. Scalele Semnele clinice curente (,Cument Cinical Signs’) 2.2.1. Scala Anxietate/Fricd (Ansiey/Feas’) 2.2.2. Scala Deficit de atentie (-Atenion Deficits) 2.23. Scala Tendinte obsesiv-compulsive (,Césesions/Compulsons’) 2.2.4. Scala Probleme de conduita (,Conduc Problems") 2.25.Scala Comportamente disruptive (,Dimuptive Behavior’) 2.26. Scala Dispozitie depresivé (Depressive Moods") 2.2.7. Scala Distorsionarea realitatii ,Realty Distrtions’) CAPITOLUL 3, DEZVOLTAREA INVENTARULUL 3.1. Explicarea constructelor si formularea itemilor 3.1.1. Patternuri de personalitate emergente 3.1.2. Preocupari exprimate 3.1.3. Semne clinice curente 3.1.4. Formularea itemilor 32. Culegerea datelor 3.2.1. Esantionarea, culegerea datelor, materiale si procedura 3.2.2. Esantionul de cercetare total 33, Dezvoltarea finald a inventarului 3.1. Esantioanele de dezvoltare side validare 3.3.2, Dezvoltarea scalelor de profil 3.3.2.1. Evaluarea scalelor provizorii 33.2.2. Selectarea itemilor specific 3.3.23, Selectarea itemilor subsidiari 10 u 12 12 1B 15 15 7 18 19 19 20 a an 22 23 23 24 24 25 25 26 27 2 29 31 31 33 35 35 a 42 a23.33. Dezvoltarea scorurilor.base rate" (f) 3.33.1. Etalon unic pentru ambele sexe 3.33.2, Procedura utilizata in determinarea scorurilor BR 3.3.33. Indicatori de validitate a réspunsului 3.3.4. Itemi specific diverselor tipuri de probleme CAPITOLUL 4. CARACTERISTICI PSIHOMETRICE ALE M-PACI 4.1. Fidelitatea M-PACI 4.2. Structura interna a M-PACI 42.1. Corelafiinterscalare 4.2.2. Analiza factoriala 43. aliditatea M-PACI 4.3.1. Corelatii cu evaluarile clinicienilor 43.2, Corelatii cu alte instrumente de auto-evaluare 43.2.1. Corelatii cu BASC SRP-C 43.22.Corelatii cu CDI si RCMAS 43.23. Concluzii cu privire la corelatiile M-PACI cu alte instrumente de auto-evaluare 432.4. Validitatea comparativa 433. Concluzil cu privire la rezultatele validitatil 4.4, Comparatii demografice 45, Scala Caracterul negativ al raspunsului 45.1. Studiulfalsificdri raspunsului CAPITOLUL 5. ADMINISTRAREA $I SCORAREA M-PACI 5.1. Administrarea M-PAC 5.1.1. Populatia tint’ 5.1.2. Stabilirea relatiei terapeutice 5.1.3. Materiale 5.1.4. Pregitirea si cadrul administrari 5.1.5, Instructiuni si explicatii 5.1.6.Verificarea foii de raspuns 5.2. Scorarea M-PACI 5.2.1. Scorarea si raportul computerizat 5.2.2. Scorarea manuala CAPITOUL 6. INTERPRETAREA M-PACI 6.1. Pasul 1:Trecerea in revista a informatillor despre client 62. Pasul 2: Evaluarea validitagii rSspunsurilor 6.2.1. Scala IV: Invalidare 6.2.2. Scala RN: Caracterul negativ al raspunsului 6.3. Pasul 3: Aprecierea nivelului problematic global 6.4, Pasul 4: Identificarea Patternurilor de personalitate emergente 6.4.1. Scala 1. Increzator (11 itemi) 6.42. Scala 2. Sociabil (10 iterni) 6.43. Scala 3. Conformist (11 itemi) 6.4.4, Scala 4, Supus (12 itemi)645. Scala 5. Inhibat (11 itemi) 87 6.46. Scala 6. Insubordonat (12 itemi) 88 6.4.7. Scala 7. Instabil (12 itemi) 89 6.5. Pasul 5: Identificarea Semnelor clinice curente 89 65.1. Scala A: Anxietate/Frica ( itemi) 90 6.5.2 Scala B: Deficit de atentie (7 itemi) 90 6.53. Scala C: Tendinte obsesiv-compulsive (8 item) 1 6.54, Scala D: Probleme de conduité (10 itemi) 1 6.5.5. Scala E: Comportamente disruptive (9 itemi) 92 6.56. Scala F: Dispozitie depresiva (10 teri) 93 65.7. Scala G: Distorsionarea realitsti (8 item) 3 6.6. Pasul 6: Realizarea profilului 94 6,7. Pasul 7: Trecerea in revista a raspunsurilor specifice 95 6.8.Pasul 8: Integrarea rezultatelor M-PACI cu cele ale altor evaluari 97 6.9. Studil de caz 7 6.9.1, Caz 1. Fetita de 10 ani cu Simptome obsesiv-compulsive 97 6.9.2. Caz 2. Baiat de 11 ani manifestand AD/HD si Probleme de conduits 99 6.9.3. Caz 3:Fetit& de 12 ani cu personalitate de tip Instabil si Dispozitie depresiva 101 BIBLIOGRAFIE 103 ANEXE 105 ‘Anexa A. Itemii M-PACI 106 ‘Anexa B. Compozitia scalelor si scorarea itemilor 109 ‘Anexa C. Transformarea scorurilor brute In scorurl BR pentru Scalele de profil pentru esentionul normativ american Ww Anexa D. Transformarea in centile a scorurilor scalei Caracterul negativ al raspunsului pentru esantionul normativ american 2 LISTA TABELELOR $I FIGURILOR 113 Tabele 113 Figuri 114CAPITOLUL 1 INTRODUCERE Millon Pre-Adolescent Clinical Inventory (M-PACI, Inventarul Clinic Millon pentru Preadolescenti) este un instrument multi- dimensional destinat populatiei cu varsta cuprinsa intre 9 si 12 ani. El vine si com- pleteze seria de inventare clinice Millon: MCMI-II (Millon Clinical Multiaxial Inventory-II, Inventarul Clinic Multiaxial Millon-IIl; Millon, Davis & Millon, 1997) si MACI (Millon Adolescent Clinical Inventory, Inventarul Clinic Millon pentru ‘Adolescenti; Millon, 1993). Inventarul M-PACI a fost creat din necesi- tatea evaluarii psihologice a problemelor cu care se confrunta preadolescentii, printr-o proba cuprinzitoare si totusi ugor de parcurs, Este format din 97 de itemi cu rispunsuri de tip Adevirat/Pals, itemi care necesita un nivel de intelegere a cuvantului scris de clasa a treia. Inventarul este com- pus din 14 scale de profil grupate in doua seturi: Patternuri de personalitate emer- gente si Semne clinice curente. Scorurile Ja aceste scale vor fi raportate sub forma unor scoruri base rate (BR) si reflecta pre- valenta relativa a caracteristicilor pe care le miasoara, Cercetirile demonstreaz’ faptul cA aceste scale prezinti o buna fidelitate, precum si o validitate puternica. Exist de asemenea gi doi indicatori de validitate a raspunsurilor M-PACI Denumirile tutu- ror scalelor M-PACI sunt prezentate in ‘Tabelul 1.1.Grupul Paitemuri de personaltale emergent i 2 3 4 5 6 7 ‘Semne cirice curente A 8 S D E F 6 Indicator de valitate a raspunsuil Nv RN Anxiotate/Frica Dect de aiente Tendinje obsesiv-compuisive Probleme de conduité Comportamente disruptive Dispozite depresiva Distorsionarea realtati Invatidare Caracterul negatv al raspunsului Inventarul M-PACT poate fi scorat atat manual, cat si computerizat. Scorarea com- puterizata ofera un raport interpretativ care cuprinde atat scorurile, cat si interpretarea acestora, precum gi referiri Ia validitatea raspunsurilor, la Patternurile de personali- tate emergente, la Semnele clinice curente si considerafii privind tratamentul. Urmitoarele trei capitole ale acestui manual detaliaza fundamentarea conceptuala. a ‘M-PACI (Capitolul 2), dezvoltarea empirica (Capitolul 3), precum i proprietitile psiho- metrice ale M-PACI (Capitolul 4). Capitolul 5 descrie modul in care se administreaza si se scoreazi M-PACI, iar Capitolul 6 explicat interpretarea rezultatelor. 1.1, Caracteristici distinctive Tnventarul M-PACT ofera un punct de vedere comprehensiv asupra aspectelor psihologice ale preadolescentei, diferentiindu-se astfel de instrumentele existente, care masoara constructe singulare, care sunt utilizate in mod frecvent pentru cvaluarea acestei perioade. Asa cum este de asteptat de la un instrument de evaluare dlinicé multiaxial, M-PACI cuprinde simptomele clinice cele mai frecvente in randul preadolescentilor. In plus, prin faptul cd masoara patternu- rile de personalitate emergente, inventarul isi extinde utilitatea dincolo de surprinde- rea simptomelor clinice izolate. Includereaacestor scale de personalitate vine si sprijine ideea conform careia, chiar gi in preadolescent, problemele psihologice de natura clinica tsi gisesc deseori radacina in expresiile timpurii ale trisaturilor stabile de personalitate aflate in formare. O atentie deosebita a fost acordata formu- larii itemilor M-PACI pentru ca, in ciuda caracterului comprehensiv al itemilor, aces tia si fie ugor de parcurs de catre majoritatea copiilor cu varsta de 9-12 ani. Tinand cont de faptul ca deficitul de atentie si dificult’- file de citire sunt mai frecvente in randul copiilor de 9-12 ani fntalniti in mediul cli- nic, s-au depus eforturi de a concepe itemi scurti si simpli, interesanti pentru preado- lescenti, formulati in limbajul lor. O alt modalitate de a se asigura ci inventarul sa fie ugor de completat a fost mentinerea numérului itemilor sub 100. Cei mai multi preadolescenti cu varsta cuprins& intre 9-12 ani pot termina de completat inventarul in 20 de minute sau mai putin. In cele din urma, M-PACI diferd de alte teste gi scale clinice pentru preadolescenti prin faptul ca are la baz o teorie compre- hensiva a personalitafii. Capitolul 2 descrie modul in care au fost derivate construc- tele de personalitate masurate de M-PACI din teoria lui Millon. Utilizarea acestei ul Introducere fundamentari comune ofera continuitate inventarelor Millon pentru preadolescenti, adolescenti (MACI) si adulti (MCMI-II). 1.2. Utilizarea M-PACI M-PACI a fost proiectat pentru a ajuta spe- cialistii din domeniul sinatiii mintale si identifice, s prezic& si si inteleagi o sfera larga de probleme psihologice frecvente in rindul populatiei clinice de 9-12 ani. Poate fi utilizat in practica privat, centre publice de sanatate mintal4, spitale, centre de con- siliere pentru familie, centre rezidentiale de psihoterapie etc. M-PACT poate fi de ase- menea utilizat in scoli pentru a evalua elevii c&rora li s-a recomandat testare sau consi- liere din cauza unor probleme emotionale sau comportamentale. ‘Administrarea M-PACI poate fi bene- fica in mai multe momente ale procesului de evaluare si interventie: in partea ini- fiala de evaluare clinica, in evaluarea progresului, in reevaluarea unor aspecte in timpul tratamentului, precum gi in masu- rarea rezultatelor interventiei. Deoarece instrumental este ugor de completat de ctre cei mai multi preadolescenti, precum gi usor de administrat, scorat si interpretat, cl poate fi utilizat intr-o varietate larga de circumstante si medii clinice.12 M-PACI: Inventarul Clinic Millon pentru Pre-Adolescensi Cu toate cd M-PACT poate ajuta la identifica? rea patternurilor emergente de personalitate sia semnelor clinice prezente in momentul evaludrii, este important pentru clinicieni s& nu scape din vedere faptul ca preado- lescentii sunt inc fntr-un proces rapid de dezvoltare. Din acest motiv, M-PACI trebuie perceput mai degrab ca un instru- ment ce ajuta la fnfelegerea situatiei curente a copilului, decat ca un instrument de dia- gnosticare. Pericolul diagnosticarit copiilor la o varsta atat de frageda este acela cA dia- gnosticul poate deveni incorect pe masura ce copilul se dezvolt& si poate conduce la aplicarea etichetei de “copil problema”, acest lucru aducindu-i prejudicii. Chiar si atunci cand este necesar un diagnostic, clinicienii trebuie si aiba in vedere faptul c patternu- rile cognitiv, cmofional si comportamental ramAn destul de maleabile la aceasta varsta. 1.3. Limitele M-PACI Inventarul M-PACI a fost dezvoltat si eta- onat pentru 0 populatie clinicd cu varsta cuprinsa intre 9 si 12 ani. Prin urmare, nu trebuie utilizat pentru persoane din afara acestei categorii de varsta. Pentru popula- tia de 13-19 ani va fi utilizat MACI (Millon Adolescent Clinical Inventory, Inventarul Clinic Millon pentru Adolescent). Pentru c& etalonarea s-a facut pentru o populatie de subiecti identificafi ca fiind “cu pro- bleme’, M-PACI nu poate fi utilizat pentru screeningul problemelor psihologice ale populatiei generale. ‘M-PACI nu trebuie s& fie singura sursi de informatie utilizaté pentru identificarea problemelor, planificarea tratamentului, tri- miterea citre alt specialist sau pentru alte concluzii sau decizii cu privire la copil. Ca fn cazul oricérei grupe de varst’, in cadrul unei evaluari psihologice competente, este necesara integrarea rezultatelor obtinute utilizind M-PACI cu cele objinute din alte surse, cum ar fi interviurile cu copilul, familia, inscrisurile gcolare, alte scale sau rezultatele altor teste. 1.4, Utilizarea informatiilor obtinute cu ajutorul M-PACI Rezultatele M-PACI (adica scorurile si orice text interpretativ) sunt destinate uti- liaarii doar de c&tre specialisti calificati in domeniul sinatatii mintale, in scopul eva- luarii problemelor psihologice ale copiilor si a planificérii schemelor de tratament. Trebuie manifestata 0 atentie deosebita in momentul impartasirii rezultatelor copii- lor, familiilor lor sau altor parti implicate. Trebuie respectate cu sfintenie regulile siprincipiile etice cu privire la pastrarea inre- gistrarilor, confidentialitate si destainuirea informatiei. 1.5. Calificarea utilizatorilor Materialele asociate testelor psihologice ofe- rite de Pearson Assessments si Testcentral se incadreaza intr-unul din cele trei niveluri de calificare (A, B sau C), in functie de cer- tificarile necesare acl 13 Introducere de un anumit nivel. Testul M-PACI este un produs de nivel C. Instrumentele de clasa C sunt destinate exclusiv persoanelor care au obtinut titlul doctoral in psihologie sau educatie, sau care sunt membri ai unor organizatii profesio- nale cate ii calificd pentru uzul respectivului test, ori care lucreaz& sub supervizarea directa a unui psiholog calificat pentra wzul respectivului test.CAPITOLUL 2 FUNDAMENTAREA TEORETICA A M-PACI Dezvoltarea M-PACI a debutat cu iden- tificarea a 18 constructe finté pentru includerea potential a acestora ca scale ale formei finale a inventarului. Au fost desfi- gurate cercetari ulterioare pentru a selecta gi dezvolta scale care si masoare 14 dintre aceste constructe (7 Patternuri de persona- litate emergente, 7 Semne clinice curente), acest proces fiind detaliat in Capitolul 3. Acest capitol prezinté in profunzime fun- damentarea conceptuala a celor 14 scale M-PACLI. 2.1. Patternurile de personalitate emergente (, Emerging Personality Patterns’) La fel ca si in cazul inventarelor MCMI- TI si MACL, la baza M-PACTI se afla teoria personalitatii a lui Millon, Propusa initial ca si teorie a invatarii bio-sociale (Millon 1969, 1981), ea a evoluat ulterior si acum este formulata ca un model evolutionist (Millon, 1990; Millon & Davis, 1996). Totusi, la ambele nivele, teoria postuleazd trei polaritati principale critice pentru inte- legerea organizarii personalititi: sine-altul, activ-pasiv si placere-durere. Modelul invi- farii bio-sociale descrie aceste polaritati si16 ‘M-PACI: Inventarul Clinic Millon pentra Pre-Adolescengi constructele de personalitate ce deriva dim combinarea lor, precum ¢i vicisitudinile de la nivelele clinice, in timp ce modelul evo- lufionist se refera la aceleasi procese, dar la nivele mai explicative. Atunci cand patternurile de personalitate sunt interpretate ca si strategii invafate in vederea obfinerii recompensei si mini- malizarii_pedepsei, polaritatea sine-altul reprezinta sursa la care apeleazd persoana pentru a-si imbogati viata si a obfine satisfactie sau a evita durerea psihica si disconfortul. Cei care se bazeaza pe propria persoand in vederea obtinerii gratificarii gi evitarii durerii sunt denumiti independenti din prisma polaritatii sine-altul. Cei care depind de aljii sunt denumiti dependenfi Termenul de ambivalent poate fi utilizat pentru a-i descrie pe cei aflati in contradic tie cu privire la orientarea sine-altul. Polaritatea activ-pasiv reprezinté com- portamentul utilizat pentru a maximiza recompensa si a minimaliza pedeapsa, durerea. Personalititile active iau de obicei initiativa si interactioneaz’ cu mediul in vederea objinerii gratificari confortului, Personalitatile pasive sunt mai rezervate si se mentin mai mult intr-o stare de adaptare vizavi de mediu. In cele din urmé, polaritatea plicere-durere reprezint natura réspunsului obtinut de la ceilalti, care poate fi pozitiv sau negativ (Millon, 1981). In cazul inventarului MCMI-II, aceste polaritati au fost combinate pentru a deriva 14 scale ce masoara tulburari de personalitate care corespund = multora dintre tulburarile de personalitate recunos- cute de DSM-IV* (DSM-IV*, American Psychiatric Association, 1994). Pentru inventarul MACI, cele 12 Patternuri de per- sonalitate au denumiri mai putin patologice si nu reprezinta ,tulburari” de personalitate propriu-zise, deoarece problemele de per- sonalitate in randul adolescentilor pot fi atribuite incercarilor lor de adaptare si de negociere a numeroaselor influente, schim- bari, provocari interne gi externe cu care ei se confrunta. Personalitatea adolescentului este in formare si este mult mai malea- bilé comparativ cu personalitatea adulta, care prin natura sa consta in trasaturi mai stabile. In randul preadolescentilor, natura schim- batoare a personalititii aflata in dezvoltare este mult mai evidenta, Din aceasta cauza a fost utilizatd eticheta de Patternuri de personalitate emergente pentru denumirea scalelor de personalitate. Din cele 7 scale, 6 reprezinta stiluri de baza derivate din7 Focalizarea pe sine Fundamentarea teoretici a M-PACI FIGURA 2.1. Derivarea Patternurilor de personalitate emergente din teoria lui Millon ‘Ambivalent teoria lui Millon, asa cum sunt prezentate in Figura 2.1. (Cele doua celule goale din Figura 2.1. reprezinta combinafii pe care autorul le considera mai putin rispandite si care sunt mai dificil de misurat in mod valid, la aceast& categorie de varsta. A sap- tea scali a Patternurilor de personalitate emergente - Instabil - masoara aspecte de personalitate potential mai grave. jn continuare vor fi prezentate bazele teo- retice gi caracteristicile cheie pentru fiecare din cele sapte Patternuri de personalitate emergente. Cei interesati de aprofundarea teoriei personalitatii a lui Millon pot con- sulta bibliografia. 2.1.1. Scala Supus (, Submissive’) Aceasta scala masoara patternul de perso- nalitate pasiv-dependent. Personalitatile de tip Supus manifesta un atasament securi- zant fata de persoanele semnificative pentru a se asigura c4 vor primi afectiune, protec- fie si securitate, Fi tind si fie timizi, tacuti si Focalzarea pe callat (Dependent) (Independent) Sine-Aitul Diiaget Paw Increzator Conforms ty Insuberdonat init supusi in interactiuni, permifandu-le celor- lalfi sf fie lideri pe care sé fi poaté urma, Sunt fn general cooperanti si noncompe- titivi, cu 0 nevoie puternicd de sprifin si atentie externa, Sunt de obicei selectivi in alegerea prietenilor si au o refea restransa de prieteni apropiati. Fiind in general copii obedienti, evita sa isi asume riscuri de frica de a nu fi riniti sau de teama cA actiunile lor vor fi deza- probate de un adult important din viata lor. Unii dintre ei se pot focaliza pe propriile slabiciuni, percepandu-se pe sine ca find fragili si inferiori. Lipsa increderii poate sa fi conduca la indecizie i la cdutarea spri- jinului, respectiv a aprobarii celorlalti, Ei evita conflictul si igi subordoneaza propriile dorinfe pentru ci nu doresc sé fi enerveze sau s& ti dezamageascé pe ceilalfi, Daca sunt deprivati de afectiune si grija, traiesc un disconfort marcant, tristefe si anxietate. Personalitatea supusi, obedient’, se poate dezvolta pe diferite directii. Unii pot si18 M-PACT: Inventarul Clinic Millon pentru Pre-Adolescensi creascé in medii hiper protective $i ast-» fel nu vor fi incurajati sa fie autonomi, s& ia initiativa, Altii pot sé manifeste lipsi de incredere, si nu beneficieze de spriji- nul si acceptarea covarstnicilor, fapt ce ii determina s& renunte la asertivitate si la auto-gratificare. Ei au tnvatat de la o varsta timpurie ca activitatile individuale nu sunt atat de recompensatoare ca si activitatile de grup, care ofera ghidare si directionare. 2.1.2. Scala Sociabil (, Outgoing”) Scala Sociabil masoaré al doilea pattern de personalitate dependent’ al M-PACI. In schema lui Millon, personalitatea Sociabila este conceptualizaté ca fiind stilul activ- dependent. Ca si personalitatea Supusi, cea Sociabila manifesta un dezechilibru al polerititilor sine-altul, activ-pasiv. Totusi, acest tip de personalitate prezinta initiative si este mai atent in a se asigura de atentia si afectiunea celorlalti. In plus, in timp ce personalitatea Supusa dispune de o retea limitata de figuri de atasament, persona- litatea Sociabilé cauté in mod constant stimulare si senzatii de la multiple figuri de atagament, Preadolescentii sociabili sunt in general gregari, sunt deseori denumiti “fluturi soci- ali, avand o refea extinsi de cunoscuti de aceeasi varsti. Prin nivelul ridicat de ener- gie si prin spiritualitatea lor, ei reusesc sa dezvolte multe prietenii, avand o viata soci- ala foarte activa. Deseori se bucura sa fie in centrul atenfiei. Uncori sunt interesati mai mult de imaginea lor sociali decat de ini- fierea unor relafii autentice. Ca gi rezultat al fatadei lor social atractive, relatiile pe care le au tind si fie mai degraba bazate pe distractie decat pe susfinere reciproca si au sanse mai mari decat alte personalitati de a forma grupuri sociale. De asemenea, acest tip de personalitate este predispus ocazio- nal la diminuarea controlului impulsului si reglicii emofionale, ceea ce conduce la explozii de furie Patternul de personalitate Sociabil se poate dezvolta atunci cand copilul invata sa se angajeze in anumite comportamente sanc- tionate de parinti si sa vind in intampinarea asteptarilor parintilor pentru a primi aten- tia si afectiunea acestora. In cele mai multe cazuri, acesti copii primesc aprobare si se bucuri de experientele si sentimentele pe care le produc, Copiii care primese multe recompense si putine pedepse dezvolti deprinderi puternice de relationare cu ceilalti. Daca ei vor asocia obtinerea recom- pensei (de exemplu, lauda si recunoasterea), cu indeplinirea asteptarilor celorlalti, ei pot invita si implementeze un set de compor-19 Fundamentarea ceoretici a M-PACI tamente care au ca si scop specific primirea acestor recompense. Mai mult, ei vor invita s se bazere pe ceilalti, mai degrabi decat pe sine ingigi pentru intarire pozitiva. Multe dintre aceste caracteristici se pot dovedi a fi puncte tari pentru preadolescent. Totusi, acestea se pot transforma in probleme daca acest stil se dezvolta si se mentine in viitor in mod pervaziv. 2.1.3. Scala increzator (, Confident”) Urmatoarea pereche de scale a Patternurilor de personalitate emergente este repre- zentata. de personalitatile independente (orientate spre sine). Stilul Increzitor implic& dezvoltarea unei imagini de sine superioare. Deoarece persoanele semnifica- tive le-au ardtat in mod continuu admiratie neconditionata, aceste personalitati pasiv- independente considera ca sunt speciale si foarte valoroase. Lauda celorlalfi i-a aju- tat s& creada cd prezinta talente gi abilititi superioare, prin urmare deseori considera c& singurul lucru pe care trebuie sa-l fact pentru a se simti multumiti si in siguranta este sf fie ei ingisi. In unele situatii, preadolescentii increzatori manifest intr-adevar talente reale. Aceste persoane se bucuré deseori de atentia pe care si ocupa o pozitie socialé superioara fn grupul de covarstnici, Dar acest Jucru nu este valabil pentru toti preadolescentii ce manifest acest stil si astfel poate uneori si rezulte un sine idealizat sau exagerat. Preadolescentii Increz&tori manifesta in mod tipic o exploatare pasiva in relatiile cu ceilalti. Ei pot profita de ceilalti si asteapta ca ceilalti si faci mai multe pentru ei decét pot sa ofere ei in schimb. In general starea lor de dispozitie este relaxata si poritiva, facindu-le astfel placere celor din jur sé se afle in prezenta lor. Pot sa apara totugi schimbari rapide ale dispozitici atunci cand imaginea lor de sine si valoarea proprie sunt subminate sau provocate. 2.14, Scala Insubordonat (,Unruly’) Al doilea stil independent, personalitatea Insubordonata, este dat de patternul activ- independent, La fel ca $i stilul Increzator, personalitatea Insubordonata a invajat s& caute gratificare si securitate in propria per- soand, desi experientele gi motivele celor dowd sunt foarte diferite. Deoarece perso- nalitatile Increzatoare au fost rasfitate, sunt prin ele insele increzitoare si securizante. {fn schimb, personalitétile Insubordonate au experimentat adesea Iumea ca fiind nepi- sitoare, lipsit’ de generozitate sau chiar20 M-PACI: Inventarul Clinic Millon pentru Pre-Adolescengi ostila. Prin urmare, ele au invatat s4 nu aiba incredere in ceilalti si sa fie atente la mediul fnconjurator pentru a evita sa fie ranite sau exploatate, Ca si rezultat al acestor experiente, prea- dolescenfii Insubordonafi sunt proactivi in vederea satisfacerii propriilor dorinte, actioneaza ostil si uneori agresiv tn acest sens. Sunt agitafi si impulsivi, cu toleranta scazuta la frustrare si tendinte de cdutare de senzatii tari. Logo-ul lor este “traieste clipa’, care reflecta nevoia lor de gratificare imediata, actiunile lor find imprudente si nechibzuite. Prezinta dificultati in a accepta regulile, iar pentru cA nu respect normele sociale si nu realizeaza care sunt consecin- {ele propriilor lor comportamente, deseori se confrunta cu probleme opozitionale i de conduita. Atunci cand sunt trasi la ras- pundere cu privire la actiunile lor, de obicei Je minimalizeaza gi atribuie responsabili- tatea unor factori externi, In plus, deseori preadolescentii Insubordonati manifest’ © parere de ru minimala pentru actiunile lor si pentru impactul acestora asupra vietii celorlalti. 2.1.5. Scala Conformist (,Conforming’) In modelul Jui Millon au fost configurate doua stiluri de personalitate ambivalente. Aceste personalitati sunt conceptualizate ca prezentind un conflict al polaritatii sine- altul, in ceea ce priveste orientarea spre ci sau ceilalti pentru a obfine intarirea gi sigu- ranta de care au nevoie. Scala Conformist a M-PACI este o méasuri a variantei pasiv-ambivalente. Personalitatile Conformiste conflict intern puternic, care in esenfa le determina si aleagi intre a fi obediente (adic& orientate spre ceilalti, adaptate la dorinfele celorlalti) si provocative (adica exprimarea autonomiei proprii si urmarirea propriilor interese). La suprafafi, perso- nalitatile Conformiste par si rezolve acest conflict prin obedienta. Ele tsi reprim’ dorinja de independenta $i actioneaza intr- un mod responsabil si constient, urmand un set strict de reguli despre ceea ce este bine si rau, acceptabil si inacceptabil. La nivel profund insa, pot resimti furie si resentimente. resimt un Preadolescenii Conformisti tind sa fie seriosi si rezervati din punct de vedere emotional. Ei sunt disciplinati, ghidayi de reguli, urmeaz4 directivele celorlalti si vin tn intimpinarea asteptirilor acestora, deseori urmarind scopuri orientate spre realizare, Ei actioneazi respectuos fata de persoanele de aceeasi varsti si in speciala fai de figurile care reprezint autoritatea. Sunt de incredere in realizarea responsabi- itatilor si obligatiilor, deoarece se comport fntr-un mod responsabil si demn de incre- dere. In multe aspecte sunt “cetateni model”, dar deseori viata lor interna este tensionata si invergunata. 2.1.6. Scala Inhibat (,/nhibited’) in timp de MCMI-II si MACI masoara trei patternuri de personalitate detasata, M-PACI evalueazi doar unul ~ Inhibat. In schema Millon, personalitatea Inhibata este conceptualizaté ca find patternul activ-detasat. Persoanele cu acest stil de personalitate sunt hiper sensibile la durerea anticipata si dispun de o capacitate limitata de experimenta plicerea. Cu alte cuvinte, acest pattern se caracterizeaz printr-un dezechilibru al polaritafii durere-placere. Copii Inhibati tind sa fie anxiosi, calmi si retrasi. Au prieteni pufini si considera ca nu sunt ,,in armonie” cu restul, Sunt con- stienti de dificultatile lor sociale, in ciuda dorinfelor de a fi acceptati de ceilalti, Au invatat din experientele trecute de respin- gere sociala ca trebuie si fie prudenti si ca cel mai eficient mod de evitare a viitoarelor respingeri si umiliri este acela de a fi atenti Ja orice semn al unor astfel de evenimente. Fundamentarea teoreticd a M-PACL Un factor agravant al acestei personal: este tendinta lor de a testa oamenii pana cAnd igi valideaza convingerea de bazd ci ceilalti nu sunt de incredere gi cd ii vor rani. Percepfia si procesele lor cognitive cuprind valenja negativa a celorlalti, dar si valenta negativa. proprie. Preadolescentii Inhibati au o stima de sine scizuta, resurse de coping limitate gi prin urmare sunt vulnerabili la anxictate, depresie si tensiune emotionala. 2.1.7. Scala Instabil (,Unstable’) Scala Instabil din M-PACT a fost construita pentru a evalua ceea ce pare a fi o pro- blema majora a grupului de varsta 9-12 ani, Preadolescentii care manifesta acest pattern experimenteazi de obicei un stres conic puternic, cu un impact evident asu- pra instabilitatii ¢i labilitatii lor emofionale. Multi isi exprima tendinta de a actiona sau chiar manifesta comportamente de auto- mutilare gi ganduri suicidare. In modelul lui Millon, personalitatea Instabili este conceptualizata ca find personalitatea cu un distres puternic, carac- terizaté. prin conflictul tuturor celor trei polaritati. Aceste personalitati manifesta o durere psihica persistent si sunt vul- nerabile la probleme psihologice globale, deoarece nu dispun de o organizare integr&22 M-PACI: Inventarul Clinic Millon pentru Pre-Adolescengi a personalitatii si nu pot face fata eficient’ cerintelor vietii. Preadolescentii Instabili pot sa se confrunte cu mai multe conflicte familiale compa- rativ cu cei de varsta lor, aceste dificultati avand un efect negativ asupra trasaturilor lor de personalitate aflate in formare. Multi dintre acestia prezinta de asemenea un istoric de abuz si neglijare. Aceste experi- enfe contribuie Ia instabilitate emotionala, comportamente impredictibile, ganduri disfunctionale si confuzia identitayii. Per ansamblu, par sa fie sunt dominati de o instabilitate in crestere, fapt ce penetreazd multe aspecte ale vietii lor. Deseori, personalitatile Instabile pot mani- festa un nivel ridicat al impulsivitatii, cea ce-i face pe ceilalti s& se simt& inconforta- bil si irascibili in prezenta lor. Desi acesti copii sunt constienti de oscilarea lor emoti- onal, ei spun c& nu pot controla acest fapt. Durerea lor interna, corelata cu_tendintele lor impulsive, poate conduce la capacitati slabe de luare a deciziilor gi la actiuni care pot si le puna viata in pericol, La aceasté varst, personalititile Instabile sunt confuze cu privire la cine sunt si daca isi doresc sau nu sa traiascd. In eforturile lor dea ,se regasi’, acesti copii se pot separa de colegii lor mai conventionali in ceea ce priveste infitisarea, imbracimintea, modul de a iesi in evident’, interesele. Din aceste eforturi exista riscul aparitiei instrainarii sociale, Conflictele lor cu pirinfii sau apar- {indtorii sunt puternice, deoarece durerea lor interna si confuzia ti determina s& fact fa{A intr-un mod inadecvat provocirilor si cerinjelor varstei. 2.2, Scalele Semnele clinice curente (, Current Clinical Signs’) Cele sapte scale Semnele clinice curente ale M-PACI evalueaza prezenta unor clus- tere specifice de simptome clinice. Acestea reprezint de obicei principala cauza a tri- miterii preadolescentului spre serviciile de sanatate mintala si constituie apoi tinta tratamentului, Aceste simptome clinice afecteaza viata copilului la scoala, in fami- lie, precum gi in societate. Patternurile de personalitate emergente ofera un cadru de infelegere a acestor semne clinice. Un sindrom clinic poate fi vazut ca o extensic a unei personalitati vul- nerabile sau ca 0 conditie posibil generata biologic, care trebuie analizata in contextul stilului de personalitate al subiectului. Un anumit pattern de personalitate este relatio-nat cu anumite semne clinice (de exemplu, stilul Inhibat coreleazd cu depresia, stilul Insubordonat cu tulburarile de conduit’). ‘Acest lucru nu exclude ins& combinatii mai putin obignuite, Nu trebuie neglijat impac- tul evenimentelor de viata asupra dezyoltarii personalitatii ia tulburarilor clinice, Indiferent de cat de distinctive par aceste sindroame din punctul de vedere al ori- ginii lor, ele prezinti semnificatie si ar trebui luate in considerare in relatie cu personalitatea copilului. In plus, este clar faptul cd anumite patternuri de perso- nalitate sunt corelate cu anumite semne dlinice (de exemplu, stilul de personalitate Inhibat cu depresia, stilul de personalitate Insubordonat cu problemele de conduita). Totusi, acest lucru nu fnlatura posibilitatea unor combinafii mai putin comune. Mai mult, nu poate fi trecut cu vederea impactul evenimentelor importante de viati asupra deavoltirii personalitatii si a simptomelor clinice. 2.2.1. Scala Anxietate/Frica (,Anxiety/ Fears’) Anxietatea este o emofie universala, pe care toti copii o tréiesc din cénd in cénd. Devine o problema psihologicd serioasi 23 Fandamentarea teoretici a M-PACI in momentul in care apare cu o anumiti frecvenfa, persist o perioada mat indelun- gata gi afecteaza viata de zi cu zi a copilului (Albano, Chorpita, & Barlow, 1996; Barrios & O'Dell, 1989; March, 1995). Scala Anxietate/Frica a M-PACI evalueaza probleme care sunt in general asociate cu anxietatea preadolescentilor. Printre acestea se numara simptome somatice (de exemplu, dureri de stomac), afective (de exemplu, neryozitate), cognitive (de exemplu, frica dea se rani pe sine sau familia) si compor- tamentale (de exemplu, fuga de la gcoal’). 2.2.2. Scala Deficit de atentie (Attention Deficits”) Studiile asupra ADHD (tulburarii de defi- cit de atentie/hiperactivitate) indica faptul ca aceasta tulburare este foarte frecventa in randul preadolescentilor care apeleaza la servicii clinice. ADHD este 0 conditie in care incapacitatea de concentrare a atentici, hiperactivitatea si impulsivitatea afecteaza performanta scolar a copilului, precum si relatiile de familie (Barkley, 1998, 2000). Este considerata cel mai adesea o conditie neurologica, dar cu toate acestea, ADHD poate si reflecte si réspunsul copilului la situatii stresante de viata.24 M-PACT: Inventarul Clinic Millon pentru Pre-Adolescengi Scala Deficit de atentie a M-PACI evalueaza” problemele de atentie ale preadolescentilor cu varsta intre 9-12 ani, iar itemii sunt for- mulati intr-un mod care le permite acestora 8A identifice problema. Experienta clinica sugereaza faptul c& la aceasta varsta copiii pot in general recunoaste bine daca sunt mai nervosi sau mai obositi decat colegii Jor. Degi aceasta scala nu este un substitut pentru o evaluare comprehensiva a ADHD, poate fi totusi un indicator al prezentei problemelor atentionale si poate constitui punctul de plecare pentru o explorare mai aminuntita. Problemele de control asociate cu ADHD pot fi evaluate cu ajutorul Scalei Comportamente disruptive. 2.2.3. Scala Tendinte obsesiv- compulsive (,0bsessions/Compulsions”) ‘Tulburarea obsesiv-compulsiva (TOC) este clasificata drept tulburare anxioasi. Obsesiile sunt definite ca fiind ganduri persistente si recurente resimtite ca fiind intruzive, iar subiectul recunoaste cA sunt improprii. Compulsiile sunt definite ca si comportamente repetitive sau acte men- tale pe care individul este constrans s& le realizeze pentru a diminua stresul creat de obsesii (Foa & Wilson, 2001; Rapoport, 1989). Nu s-a stabilit inc& procentul copiilor care prezinta atat obsesii, cat si compul- sii, sau care manifesti doar una dintre componente, fie obsesii, fie compulsii. De exemplu, unii copii pot si identifice com- portamentele repetitive compulsive, dar nu si gandurile obsesive relafionate cu acestea Scala Tendinte obsesiv-compulsive a M-PACI evalueazi ambele componente ale TOC, atét obsesiile, cat si compulsiile, precum si anxietatea, respectiv disconfortul social care le insotesc. Scorurile ridicate la aceasta scala ar trebui sa trezeascd suspi- ciuni cu privire la prezenta unei tulburari obsesiv-compulsive gi sa genereze o evalu- are mai amanuntita pentru a clarifica natura si intensitatea patternului simptomatic. 2.2.4. Scala Probleme de conduita (,Conduct Problems”) Exista o ingrijorare in crestere a societitii cu privire la cresterea numarului copiilor care se angajeaza in acte ostile, antisociale si uneori violente, atat in relatia cu colegii, cat si cu adultii (Barkley, 1997; Connor, 2002). Aceste comportamente sunt din ce {in ce mai frecvente in scoala gi in comuni- tate, Scala Probleme de conduita a M-PACI miasoar patternul comportamentelor anti- sociale,Jn multe cazuri, cele mai necuviincioase comportamente reprezinta punctul culmi- nant al prezentei timpurii a unui pattern de noncomplianta, tolerant scizuti la frustrare, agresivitate tranzitiva si gandire disfuncionalé. Poate fi prezent un nivel considerabil de furie si se poate manifesta de asemenea nerespectarea drepturilor si proprietatii celuilalt. Pedeapsa pare s& fie ineficienta in cazul acestor copii, iar ei par si nu invefe din propriile greseli, Pot in general distinge intre rau gi bine, insa se angajeazi totusi in comportamente pro- blematice. Imbratiseaz4 o atitudine de a “fi pusi pe harf%” tot timpul gi se comporta ca atare. Acest pattern comportamental poate fi invatat intr-un mediu familial ostil sau poate fi intirit in cadrul grupului de covarstnici. De obicei ambele surse contri- buie la aparitia si mentinerea lui. 2.2.5. Scala Comportamente disruptive (,Disruptive Behaviors") Scala Comportamente disruptive a M-PACI se focalizeaz in special pe probleme de control al impulsurilor. Multi preadolescenti manifest’. uneori dificultati in controlul impulsurilor, insi aceasta scald este menita si-i identifice pe cei cu probleme frecvente in aceasta arie. Incapacitatea copilului de 25 Fundamentarea teoretici a M-PACI ‘a gandi inainte de a actiona gi de a amana reactia intr-o situatie emotionala poate conduce la certuri familiale intense gi la neintelegeri frecvente cu colegii. Deoarece problemele de control al emotii- lor reprezinta una dintre cele mai comune manifestiri ale unui control slab al impul- surilor la copii, scala Comportamente disruptive se suprapune partial cu scala de personalitate Insubordonata si cu scala cli- nici Probleme de conduita. Mai departe, dupa cum s-a mentionat mai sus, rezultatele obtinute la aceasta scala vin s& completeze rezultatele de la scala de Deficit de atentie — in special la lipsa de atentie si hiperactivi- tate — in vederea identificarii unei posibile tulburari ADHD. 2.2.6. Scala Dispozitie depresiva (, Depressive Moods”) Inci de la o varsta fraged, copiii se con- frunti cu schimbari si presiuni majore in viata lor. Aceste schimbari pot fi de ordin intern (de exemplu, modificirile pubertatii) sau de ordin extern (de exemplu, schimba- rea scolii, mutarea familiei). In mod similar, presiunile pot fi auto-impuse sau declangate de ceilalti, cum ar fi familia, colegii, Un punct cheie este acela c& uneori preado-26 M-PACE: Inventarul Clinic Millon pentru Pre-Adolescenti lescentii pot manifesta un dezechilibru in* dezvoltare si in progresele obtinute pana atunci in diferite arii. De exemplu, unii pot manifesta 0 dezvoltare fizic’ precoce, dar prezenta imaturitate socialé sau emotio- nala. Problemele dispozitionale apar atunci cand preadolescentul nu poate face fata unor situafii pe care considera gregit ci le poate stapani. Depresia devine o problema clinica din ce in ce mai intalnita in mediul clinic des- tinat copiilor, depasité probabil doar de ADHD $i de problemele comportamentale disruptive concomitente. Scala Dispozitie depresiva masoara starea depresiva, gandu- tile suicidare, sentimentele de singuratate si disperare, Este dezvoltata pentru a oferi un indicator general al posibilitatii prezentei starii depresive. In unele cazuri sunt nece- sare investigafii ulterioare. 2.2.7, Scala Distorsionarea realitatii (,Reality Distortions”) Scala Distorsionarea realitatii a fost con- struita pentru a identifica copiii care pot manifesta experiente perceptuale si distor- siuni cognitive neobisnuite, Scala evalueaza halucinatii auditive si vizuale, precum si ideatia paranoida. Astfel de experiente pot crea confuzie gi frici in randul preado- lescentilor, pot conduce la teama de a-si pierde mintile, teama de a innebuni, de ao lua razna. Astfel, un alt element evaluat de aceasta scala este distresul subiectiv cauzat de perceptii i credinte bizare sau infrico- satoare. La obfinerea unui scor ridicat la aceasta scala, clinicienii trebuie sa incerce sa identifice primele experiente bizare pe care le-a trait copilul, cand au aparut acestea, daca ele se leagi de un eveniment special din viata copilului si care au fost reactiile sale la aceste experiente. Tulburarile psi- hotice sau pre-psihotice nu sunt comune populatiei de varsta 9-12 ani, ins o depis- tare timpurie conduce la interventie in faza incipienta a bolii si la rezultate mai bune.CAPITOLUL 3 Acest capitol descrie modul in care a fost dezvoltat inventarul. Prima data a fost iden- tificat un set de constructe tint, apoi au fost formulati itemii care sé masoare aceste con- structe, construind o varianta de cercetare a inventarului. Aceasta versiune a instrumen- tului a fost apoi administrata unui egantion foarte mare de preadolescenti cu varsta cuprinsi intre 9-12 ani, care au apelat la ajutor specializat din domeniul sinati- fii mintale. Acesti subiecti au fost evaluati independent de clinicienii lor. Itemii care alc&tuiesc varianta finala a M-PACI au fost selectafi in urma analizei structurii interne sia corelatiilor cu evaluarile clinicienilor. Acestitrei pasi ai dezvoltirii inventaru- lui -explicarea constructelor gi formularea itemilor, colectarea datelor de cercetare si DEZVOLTAREA INVENTARULUI dezvoltarea variantei finale a inventaru- lui - sunt prezentati in detaliu in ceea ce urmeazi. 3.1, Explicarea constructelor si formularea itemilor Primul pas in crearea M-PACI a fost iden- tificarea unui numér de 18 constructe tint, pentru includerea lor potential’ ca scale ale inventarului final, Constructele cuprind 7 Patternuri de personalitate emergente, 4 Preocupari exprimate si 7 Semne clinice curente. Cele 18 constructe initiale sunt prezentate in Tabelul 3.1., cu cdte un exem- plu de item pentru fiecare,Patternuri de personalitate emergente Increzétor Sociabil Conformist ‘Supus Inhibat Insubordonat Instabit Preccupar exprimate Nemultumire personal Insecurtate in raport cu covérstrict Disfunctie familial Dificultati scotare ‘Semne cinice curente ‘AewielatelFricd Deficit de atenjee Tendinge obses-compulsive Probleme de conduit Comportamente cisruptive Dispoziie depresiva 28 M-PACE: Inventarul Clinic Millon pentru Pre-Adolescensi Exemplu de itemi ‘Am mutt talento CGhier imi face plécere sf in preaima oamenilor. Iii place sa fac ceea ce ali asteapté de la mine si fac. Iii place cénd celal cameni au decizi pent mine. ‘Sunt foarte timic(a) Urso sa urmez ordine. Sunt forte, foarte tist(). Deseori ma simt urat (8) Celia copii nu ma plac. Familia mee jp si se cearté mereu. Nu-mi place scoala, (Wasi ital) gi neni) mare part e timpuli, Profesor trebuie s& imi reaminteasca s& fu atent. Sunt deranjal() de gAnduri care nu vor s& dispara Unii profesor considera c& sunt un scandalagiu. De objee actionez rapid, Yard a ma ganci, Nimic nu pare 88 ma poata face feria Distorsionarea reali ‘Aud voci pe care alte persoane nue aud. 3.1.1. Patternuri de personalitate emergente Au fost inclusi itemi care masoara trisi- turi de personalitate deoarece se pleaci de la teoria Jui Millon, conform careia proble- mele psihologice ale preadolescenei au la baz manifestari timpurii ale unor trisituri de personalitate care incep si se formeze la aceasta varsti. Toate cele sapte constructe vizand personalitatea au fost mentinute si in varianta final. Descrierea acestora a fost facuta in Capitolul 2 3.1.2. Preocupéri exprimate Este util pentru clinicieni sa afle care sunt evenimentele specifice cu care se confrunti clientii. Cele patru constructe dezvoltate initial reprezentau preocupiri tipice pre- adolescentei. Dupa cum este descris mai tarziu in acest capitol, acestea nu au fost29 Dezvoltarea inventarului pastrate ins in forma finala a inventarului. tru virsta preadolescentei. Ca si patternurile Prin urmare, acestea nu sunt descrise in _de personalitate emergente, toate cele sapte detaliu in Capitolul 2, precum patternurile _scale initiale se regisesc si in forma final a de personalitate emergente si semnele cli- inventarului si sunt discutate in detaliu in nice curente. Totusi, aceste constructe erau Capitolul 2. directe, iar in Tabelul 3.2 sunt prezentati itemi exemplu, iar in Tabelul 3.1, 0 descri- ere corespunzatoare a acestora. 3.1.4, Formularea itemilor Autorii au formulat definitii pentru cele 18 3.1.3. Semne clinice curente constructe initiale spre a servi drept baza pentru formularea itemilor (Ia fel si pentru Cele sapte ari ale semnelor clinice reflecti _—_evaluarile clinicienilor descrise mai tarziu aspectele clinice pe care autorii le considera. in acest capitol). Aceste definitii sunt pre- cele mai frecvente si mai problematice pen- _—_zentate in Tabelul 3.2. Constructele Patternurilor de personalitate emergente Increzétor, Se caracterizeaz& prin sigurania de sine, exprimatA uneori in mod curajos si evident, comparativ cu cal de varsta lu Poate fide asemenea egocentric, asert, focaizat pe sine si ocazional nepoltcos. Sociabil Este foarte sociabi, gregar, ocazional teatral si cautator de senzeti Tinde 8 fle sarmant si vii, dar uneori poate fimperaty si manipulat. Conformist. Tinde s2 relationeze cu autoritatea Inir-un mod respectuos si obedient, poate chiar int-un mod lingusitor. Poate fl ,prea” prudent, decent si congtent pentru varsta sa. Poate S& menifeste un contol exces, $4 ‘i rigid si perfectionist ‘Supus. Poste fi imatur din punct de vedere emotional i al dezvotti, este dependent gi ugor de infuenfat. In ‘general este dragut, are un suflet bun, este foarte cooperant, cdutind sé mullumeascd pe cella sis renunfe la dorintelepropri in favoarea dorintelor celta Inhibat. In general destul de timid, rusinos, sensibl sanxios tn situa sociale, Doreste fe acceptat si se teme de respingere, este neincrezdtor si retras, Deseor este singursiizoet. Insubordonat. Este rebels dticl de st@pant, deseor acioneaz negatv, dominator, poate chiar sintrun mod antisocial, Poate menifesta o atitudine ost, opozifonisté si neinticat Instabil. Deseor acfioneaz’ impredictbil si inconstant, manifesta un pattem de sensibiltate excesiva, schimbari frecvente, emof intense si foarte variable30 M-PACE: Invencarul Clinic Millon pentru Pre-Adolescensi Nemultumire personalé. Maniesté seme generale ale stimel de sine scézute, este prezenta o multumire de sine minimal, admirdnd foarte putine elemente ale sinelui propriv. Poate exorima verbal insaiisaclja pe care 0 resimte fad de ficul sau, fat de esecurle scolare sau fafd de relafile sociale pe cere le are. Insecuritate in raport cu covarstnicil. Poste manifesta desourajre seu tristefe din cauza respingerior cell colegi gi datort faptulu c& nu are admiraia acestora, Doragte aprobare, dar esueaza in 0 obtne, rezulind astfal In renuntare g retragere, Disfunctie femiliala. Raporteaza probleme de familie care Ti aduc un sires putermic in viat§. Acestea pot consta ‘in nefnjelegerile sau divrtul parintir, confictul rate sau sentimental de afi neha, abuzat. Dificultig scolare, Poste manifesta fi indiferentS feta de sarciilescolare, fie ngrjorare fa de egecurla academice, exprimate in note mici, difcultati de invajare sau defazare. In general este demoralizat in ceea ce priveste activtatie gcolare. Constructele Semnelor clinice curente ‘Anxietate/Fri. Poate manifesta arvictate de seperare, ri intense si neobisnuite, evitarea evidenté a scoli, ‘emofonaltate, sensbilitate excesiva,tensiuni somatice persistente gisau acuze somatce. Deficit de atontie. Caracterzat prin agitale persistenta sau hiperactvtate, in general neatent, usor de distras, dezordonat din punct de vedere comportamental si cognit Tendinfe obsesiv-compulsive. Merifest ic sau acte mentale bizare, inevitable, Probleme de conduita. Manifest furie manipulativa,attudine ost fata de celal, acte vib agrosive, deft empatic§ ncatealrepettve ale regullor, i, ganduri, imag sau impulsuri persistent si'sau comportamente Comportamente disruptive. Manifest fue reactva si impulsva, un pater general de neascultare si negafivism, sfidare opozifonist, expozi periodice sl isi temperamental. Dispozitie depresiva, Manifesta tristete vizibild, cognitii pesimiste si de deznadejde, melancolie ¢iritabilitate, defct de energie, tuburér ale somnulul gi actuni para-sulcdare, Distorsionarea realitii. Experimenteaza halicnati,ideaje suspicicasé, comportamente Iipsite de coeziune, «moti incongruente sau puteric dezadaptatve,aL Dupi mai multe incercéri de formulare a itemilor, discutii si revizuiri, autorii au dezvoltat scale provizorii pentru cele 18 constructe, Au fost formulati cate 8 itemi pentru fiecare pattern de personalitate emergenta, 5 pentru preocuparile expri- mate $i 6 pentra semnele clinice, rezultand in total 118 itemi. Au fost adaugati apoi 6 itemi vizind arii problematice speci- fice (doi itemi pentru fiecare din: consum de substante, tulburari alimentare gi stres post-traumatic), precum gi 11 itemi ce pot fi utilizati pentru validarea raspunsului (de exemplu, sa réspunda atent gi sincer), rezultand 135 itemi cu raspunsuri de tip ‘Adevirat/Fals. $-au depus eforturi pentru formularea itemilor intr-un limbaj sim- plu, specific preadolescentilor. Cei 135 de itemi au fost revizuiti de catre un psiholog si un editor de la Pearson Assessments. Comentariile acestora au servit drept baza pentru discutiile si modificarile ulterioare. Cei 135 de itemi au fost apoi grupati in Formularul de cercetare M-PACI. Intenfia a fost ca in urma colectarii datelor si se reduci numérul de itemi sub 100. Dezvoltarea inventarului 3.2. Culegerea datelor 3.2.1. Esantionarea, culegerea datelor, materiale si procedura Colectarea datelor a inceput cu trimite- rea scrisorii de solicitare a sprijinului catre aproximativ 350 de institutii de sanatate mintalé in care a mai fost aplicat inifial si inventarul MACI. S-a apelat la utilizato- rii inventarului MACI, considerandu-se cA printre clienfii acestora se numara si preadolescenti si c& vor fi interesati de sprijinirea proiectul M-PACI. Cei care au rispuns afirmativ scrisorii de solicitare au primit un set de materiale in vederea colec- tarii datelor. Aceste materiale includeau: a) © copie a formularului de obtinere a con- simfimAntului parintelui sau tutorelui, b) 0 copie a Formularului de cercetare M-PACI, c) Formularul de cercetare al clinicia- nului si d) un test de auto-monitorizare suplimentar. Formularul de cercetare al clinicianului a fost utilizat pentru a obtine evaluarile acestora si informafiile demografice ale fiecarui subiect. Sarcina de evaluare con- sta in alegerea a doua dintre patternurile de personalitate, preocupirile exprimate si semnele clinice, cele mai evidente pentru subiect, dintre cele prezentate in Tabelele