Sunteți pe pagina 1din 6

Principiul de functionare Majoritatea motoarelor electrice functioneaza pe baza fortelor electromagnetice ce actioneaza asupra unui conductor parcurs de curent

electric aflat n cmp magneti c. Exista nsa si motoare electrostatice construite pe baza fortei Coulomb si moto are piezoelectrice. [modificare]Utilizare Fiind construite ntr-o gama extinsa de puteri, motoarele electrice sunt folosite la foarte multe aplicatii: de la motoare pentru componente electronice (hard dis c, imprimanta) pna la actionari electrice de puteri foarte mari (pompe, locomotiv e, macarale). [modificare]Clasificare Motoarele electrice pot fi clasificate dupa tipul curentului electric ce le parc urge: motoare de curent continuu si motoare de curent alternativ. n functie de nu marul fazelor curentului cu care functioneaza, motoarele electrice pot fi motoar e monofazate sau motoare polifazate (cu mai multe faze). [modificare]Motoare de curent continuu Functioneaza cu curent ce nu-si schimba sensul, curent continuu. n functie de mod ul de conectare al nfasurarii de excitatie, motoarele de curent continuu se mpart n patru categorii: [modificare]Cu excitatie derivatie [modificare]Cu excitatie serie [modificare]Cu excitatie mixta [modificare]Cu excitatie separata [modificare]Motoare de curent alternativ [modificare]Motoare asincrone Masinile electrice asincrone sunt cele mai utilizate masini n actionarile cu masi ni de curent alternativ. S-au dat mai multe definitii n ceea ce priveste masina e lectrica asincrona. Doua dintre cele mai folosite definitii din domeniul actiona rilor electrice sunt: 1.O masina asincrona este o masina de curent alternativ pentru care viteza n sarc ina si frecventa retelei la care este legata nu sunt ntr-un raport constant. 2.O masina este asincrona daca circuitului magnetic i sunt asociate doua sau mai multe circuite ce se deplaseaza unul n raport cu celalalt si n care energia este t ransferata de la partea fixa la partea mobila sau invers prin fenomenul inductie i electromagnetice. O caracteristic a masinilor asincrone este faptul ca viteza de rotatie este puti n diferita de viteza cmpului nvrtitor, de unde si numele de asincrone. Ele pot func tiona n regim de generator (mai putin raspndit) sau de motor. Cea mai larga utiliz are o au ca motoare electrice (n curent trifazat), fiind preferate fata de celela lte tipuri de motoare prin constructia mai simpla (deci si mai ieftina), extinde rea retelelor de alimentare trifazate si prin siguranta n exploatare. La aceste motoare, viteza scade putin cu sarcina; din acest motiv caracteristica lor mecanica se numeste caracteristica tip derivatie. Motoarele asincrone se fo losesc n actionarile n care se cere ca turatia sa nu varieze cu sarcina: masini-un elte obisnuite, ventilatoare, unele masini de ridicat, ascensoare, etc. [modificare]Motoare cu inele de contact ( rotorul bobinat) [modificare]Motoare cu rotorul n scurtcircuit [modificare]Motoare de tipuri speciale [modificare]Motoare cu bare nalte [modificare]Motoare cu dubla colivie Dolivo-Dobrovolski [modificare]Motoare sincrone [modificare]Elemente constructive Indiferent de tipul motorului, acesta este construit din doua parti componente: stator si rotor. Statorul este partea fixa a motorului, n general exterioara, ce include carcasa, bornele de alimentare, armatura feromagnetica statorica si nfasu

rarea statorica. Rotorul este partea mobila a motorului, plasata de obicei n inte rior. Este format dintr-un ax si o armatura rotorica ce sustine nfasurarea rotori ca. ntre stator si rotor exista o portiune de aer numita ntrefier ce permite misca rea rotorului fata de stator. Grosimea ntrefierului este un indicator important a l performantelor motorului. [modificare]Motorul de curent continuu Motorul de curent continuu a fost inventat n 1873 de Znobe Gramme prin conectarea unui generator de curent continuu la un generator asemanator. Astfel, a putut ob serva ca masina se roteste, realiznd conversia energiei electrice absorbite de la generator. Astfel el a constatat, ca generatorul "initial" era de fapt o masina electrica reversibila, care putea lucra ca un convertizor de energie bidirectio nal. Motorul de curent continuu are pe stator polii magnetici si bobinele polare conc entrate care creeaza cmpul magnetic de excitatie. Pe axul motorului este situat u n colector ce schimba sensul curentului prin nfasurarea rotorica astfel nct cmpul ma gnetic de excitatie sa exercite n permanenta o forta fata de rotor. n functie de modul de conectare a nfasurarii de excitatie motoarele de curent cont inuu pot fi clasificate n: motor cu excitatie independenta - unde nfasurarea statorica si nfasurarea rotorica sunt conectate la doua surse separate de tensiune motor cu excitatie paralela - unde nfasurarea statorica si nfasurarea rotorica sun t legate n paralel la aceasi sursa de tensiune motor cu excitatie serie - unde nfasurarea statorica si nfasurarea rotorica sunt l egate n serie motor cu excitatie mixta - unde nfasurarea statorica este divizata n doua nfasurari , una conectata n paralel si una conectata n serie. nfasurarea rotorica parcursa de curent va avea una sau mai multe perechi de poli magnetici echivalenti. Rotorul se deplaseaza n cmpul magnetic de excitatie pna cnd p olii rotorici se aliniaza n dreptul polilor statorici opusi. n acelasi moment, col ectorul schimba sensul curentilor rotorici astfel nct polaritatea rotorului se inv erseaza si rotorul va continua deplasarea pna la urmatoarea aliniere a polilor ma gnetici. Pentru actionari electrice de puteri mici si medii, sau pentru actionari ce nu n ecesita cmp magnetic de excitatie variabil, n locul nfasurarilor statorice se folos esc magneti permanenti. Turatia motorului este proportionala cu tensiunea aplicata nfasurarii rotorice si invers proportionala cu cmpul magnetic de excitatie. Turatia se regleaza prin va rierea tensiunii aplicata motorului pna la valoarea nominala a tensiunii, iar tur atii mai mari se obtin prin slabirea cmpului de excitatie. Ambele metode vizeaza o tensiune variabila ce poate fi obtinuta folosind un generator de curent contin uu (grup Ward-Leonard), prin nserierea unor rezistoare n circuit sau cu ajutorul e lectronicii de putere (redresoare comandate, choppere). Motor universal folosit la rsnitele de cafea Cuplul dezvoltat de motor este direct proportional cu curentul electric prin rot or si cu cmpul magnetic de excitatie. Reglarea turatiei prin slabire de cmp se fac e, asadar, cu diminuare a cuplului dezvoltat de motor. La motoarele serie acelas i curent strabate nfasurarea de excitatie si nfasurarea rotorica. Din aceasta cons ideratie se pot deduce doua caracteristici ale motoarelor serie: pentru ncarcari reduse ale motorului, cuplul acestuia depinde de patratul curentului electric ab sorbit; motorul nu trebuie lasat sa functioneze n gol pentru ca n acest caz valoar ea intensitatii curentului electric absorbit este foarte redusa si implicit cmpul de excitatie este redus, ceea ce duce la ambalarea masinii pna la autodistrugere . Motoarele de curent continuu cu excitatie serie se folosesc n tractiunea electr ica urbana si feroviara (tramvaie, locomotive). Schimbarea sensului de rotatie se face fie prin schimbarea polaritatii tensiunii de alimentare, fie prin schimbarea sensului cmpului magnetic de excitatie. La mo torul serie, prin schimbarea polaritatii tensiunii de alimentare se realizeaza s

chimbarea sensului ambelor marimi si sensul de rotatie ramne neschimbat. Asadar, motorul serie poate fi folosit si la tensiune alternativa, unde polaritatea tens iunii se inverseaza o data n decursul unei perioade. Un astfel de motor se numest e motor universal si se foloseste n aplicatii casnice de puteri mici si viteze ma ri de rotatie (aspirator, mixer). [modificare]Motorul de curent alternativ Motoarele de curent alternativ functioneaza pe baza principiului cmpului magnetic nvrtitor. Acest principiu a fost identificat de Nikola Tesla n 1882. n anul urmator a proiectat un motor de inductie bifazat, punnd bazele masinilor electrice ce fu nctioneaza pe baza cmpului magnetic nvrtitor. Ulterior, sisteme de transmisie prin curent alternativ au fost folosite la generarea si transmisia eficienta la dista nta a energiei electrice, marcnd cea de-a doua Revolutie industriala. Un alt punc t important n istoria motorului de curent alternativ a fost inventarea de catre M ichael von Dolivo-Dobrowlsky n anul 1890 a rotorului n colivie de veverita. [modificare]Motorul de inductie trifazat Motorul de inductie trifazat (sau motorul asincron trifazat) este cel mai folosi t motor electric n actionarile electrice de puteri medii si mari. Statorul motoru lui de inductie este format din armatura feromagnetica statorica pe care este pl asata nfasurarea trifazata statorica necesara producerii cmpului magnetic nvrtitor. Rotorul este format din armatura feromagnetica rotorica n care este plasata nfasur area rotorica. Dupa tipul nfasurarii rotorice, rotoarele pot fi de tipul: rotor n colivie de veverita (n scurtcircuit) - nfasurarea rotorica este realizata d in bare de aluminiu sau -mai rar- cupru scurtcircuitate la capete de doua inele transversale. rotor bobinat - capetele nfasurarii trifazate plasate n rotor sunt conectate prin interiorul axului la 3 inele. Accesul la inele dinspre cutia cu borne se face pr in intermediul a 3 perii. Prin intermediul inductiei electromagnetice cmpul magnetic nvrtitor va induce n nfasu rarea rotorica o tensiune. Aceasta tensiune creeaza un curent electric prin nfasu rare si asupra acestei nfasurari actioneaza o forta electromagnetica ce pune roto rul n miscare n sensul cmpului magnetic nvrtitor. Motorul se numeste asincron pentru ca turatia rotorului este ntotdeauna mai mica dect turatia cmpului magnetic nvrtitor, denumita si turatie de sincronism. Daca turatia rotorului ar fi egala cu turati a de sincronism atunci nu ar mai avea loc fenomenul de inductie electromagnetica , nu s-ar mai induce curenti n rotor si motorul nu ar mai dezvolta cuplu. Turatia motorului se calculeaza n functie alunecarea rotorului fata de turatia de sincronism, care este cunoscuta, fiind determinata de sistemul trifazat de cure nti. Alunecarea este egala cu: , unde n1 este turatia de sincronism si n2 este turatia rotorului. , unde f este frecventa tensiunii de alimentare si p este numarul de perechi de poli ai nfasurarii statorice. Turatia masinii, n functie de turatia cmpului magnetic nvrtitor si n functie de alune care este: . Se observa ca alunecarea este aproape nula la mers n gol (cnd turatia motorului es te aproape egala cu turatia cmpului magnetic nvrtitor) si este egala cu 1 la pornir e, sau cnd rotorul este blocat. Cu ct alunecarea este mai mare cu att curentii indu si n rotor sunt mai intensi. Curentul absorbit la pornirea prin conectare directa a unui motor de inductie de putere medie sau mare poate avea o valoare comparab ila cu curentul de avarie al sistemelor de protectie, n acest caz sistemul de pro tectie deconecteaza motorul de la retea. Limitarea curentului de pornire al moto rului se face prin cresterea rezistentei nfasurarii rotorice sau prin diminuarea tensiunii aplicate motorului. Cresterea rezitentei rotorului se face prin montar ea unui reostat la bornele rotorului (doar pentru motoarele cu rotor bobinat). R educerea tensiunii aplicate se face folosind un autotransformator, folosind un v ariator de tensiune alternativa (pornirea lina) sau conectnd initial nfasurarea st atorica n conexiune stea (pornirea stea-triunghi - se foloseste doar pentru motoa

rele destinate sa functioneze n conexiune triunghi) sau prin nserierea de rezistoa re la nfasurarea statorica. La reducerea tensiunii de alimentare trebuie avut n ve dere ca cuplul motorului este proportional cu patratul tensiunii, deci pentru va lori prea mici ale tensiunii de alimentare masina nu poate porni. Turatia masinii de inductie se modifica prin modificarea alunecarii sale sau pri n modificarea turatiei cmpului magnetic nvrtitor. Alunecarea se poate modifica din tensiunea de alimentare si din rezistenta nfasurarii rotorice astfel: se creste r ezistenta rotorica (prin folosirea unui reostat la bornele rotorice - doar la mo toarele cu rotor bobinat) si se variaza tensiunea de alimentare (folosind autotr ansformatoare, variatoare de tensiune alternativa, cicloconvertoare) sau se ment ine tensiunea de alimentare si se variaza rezistenta din rotor (printr-un reosta t variabil). Odata cu cresterea rezistentei rotorice cresc si pierderile din rot or si implicit scade randamentul motorului. O metoda interesanta de reglare a tu ratiei sunt cascadele de recuperare a puterii de alunecare. La bornele rotorice este conectat un redresor, iar la bornele acestuia este conectat un motor de cur ent continuu aflat pe acelasi ax cu motorul de inductie (cascada Krmmer cu recupe rare puterii de alunecare pe cale mecanica). Tensiunea indusa n rotor este astfel redresata si aplicata motorului de curent continuu astfel nct cuplul dezvoltat de motorul de curent continuu se nsumeaza cuplului dezvoltat de motorul de inductie . Reglarea turatiei motorului de inductie se face prin reglarea curentului prin n fasurarea de excitatie. n locul motorului de curent continuu se poate folosi un i nvertor cu tiristoare si un transformator de adaptare (cascada Krmmer cu recupera re puterii de alunecare pe cale electrica). Tensiunea indusa n rotor este astfel redresata si prin intermediul invertorului si a transformatorului este reintrodu sa n retea. Reglarea vitezei se face din unghiul de aprindere al tiristoarelor. Turatia cmpului magnetic nvrtitor se poate modifica din frecventa tensiunii de alim entare si din numarul de perechi de poli ai masinii. Numarul de perechi de poli se modifica folosind o nfasurare speciala (nfasurarea Dahlander) si unul sau mai m ulte contactoare. Frecventa de alimentare se modifica folosind invertoare. Pentr u frecvente mai mici dect frecventa nominala a motorului (50 Hz pentru Europa, 60 Hz pentru America de Nord) odata cu modificarea frecventei se modifica si tensi unea de alimentare pastrnd raportul U/f constant. Pentru frecvente mai mari dect f recventa nominala la cresterea frecventei tensiunea de alimentare ramne constanta si reglarea vitezei se face cu slabire de cmp (ca la motorul de curent continuu) . Sensul de rotatie al motorului de inductie se inverseaza schimbnd sensul de rotat ie al cmpului nvrtitor. Aceasta se realizeaza schimbnd doua faze ntre ele. Motorul de inductie cu rotorul n colivie este mai ieftin si mai fiabil dect motoru l de inductie cu rotorul bobinat pentru ca periile acestuia se uzeaza si necesit a ntretinere. De asemenea, motorul de inductie cu rotorul in colivie nu are colec tor si toate dezavantajele care vin cu acesta: zgomot, scntei, poluare electromag netica, fiabilitate redusa si implicit ntretinere costisitoare. Motoarele de cure nt continuu au fost folosite de-a lungul timpului n actionarile electrice de vite za variabila, deoarece turatia motorului se poate modifica foarte usor modificnd tensiunea de alimentare nsa, odata cu dezvoltarea electronicii de putere si n spec ial cu dezvoltarea surselor de tensiune cu frecventa variabila, tendinta este de nlocuire a motoarelor de curent continuu cu motoare de inductie cu rotor n colivi e. [modificare]Motorul de inductie monofazat n cazul n care sistemul trifazat de tensiuni nu este accesibil, cum este n aplicati ile casnice, se poate folosi un motor de inductie monofazat. Curentul electric m onofazat nu poate produce cmp magnetic nvrtitor ci produce cmp magnetic pulsatoriu ( fix n spatiu si variabil n timp). Cmpul magnetic pulsatoriu nu poate porni rotorul, nsa daca acesta se roteste ntr-un sens, atunci asupra lui va actiona un cuplu n se nsul sau de rotatie. Problema principala o constituie deci, obtinerea unui cmp ma gnetic nvrtitor la pornirea motorului si aceasta se realizeaza n mai multe moduri. Prin atasarea pe statorul masinii la un unghi de 90 a unei faze auxiliare nseriata cu un condensator se poate obtine un sistem bifazat de curenti ce produce un cmp magnetic nvrtitor. Dupa pornirea motorului se deconecteaza faza auxiliara printrun ntrerupator centrifugal. Sensul de rotatie al motorului se poate schimba prin

mutarea condensatorului din faza auxiliara n faza principala. n locul fazei auxiliare se poate folosi o spira n scurtcircuit plasata pe o parte din polul statoric pentru obtinerea cmpului nvrtitor. Curentul electric indus n spir a se va opune schimbarii fluxului magnetic din nfasurare, astfel nct amplitudinea cm pului magnetic se deplaseaza pe suprafata polului crend cmpul magnetic nvrtitor. [modificare]Servomotorul asincron monofazat Servomotorul asincron monofazat este o masina de inductie cu doua nfasurari: o nfa surare de comanda si o nfasurare de excitatie. Cele doua nfasurari sunt asezate la un unghi de 90 una fata de cealalta pentru a crea un cmp magnetic nvrtitor. Reziste nta rotorului este foarte mare pentru a realiza autofrnarea motorului la anularea tensiunii de pe nfasurarea de comanda. Datorita rezistentei rotorice mari, randa mentul motorului este scazut si motorul se foloseste n actionari electrice de put eri mici si foarte mici. [modificare]Motorul sincron trifazat Motorul sincron trifazat este o masina electrica la care turatia rotorului este egala cu turatia cmpului magnetic nvrtitor indiferent de ncarcarea motorului. Motoar ele sincrone se folosesc la actionari electrice de puteri mari si foarte mari de pna la zeci de MW. Statorul motorului sincron este asemanator cu statorul motorului de inductie (es te format dintr-o armatura feromagnetica statorica si o nfasurare trifazata stato rica). Rotorul motorului sincron este format dintr-o armatura feromagnetica roto rica si o nfasurare rotorica de curent continuu. Pot exista doua tipuri construct ive de rotoare: cu poli necati si cu poli aparenti. Rotorul cu poli necati are arm atura feromagnetica crestata spre exterior si n crestatura este plasata nfasurarea rotorica. Acest tip de motor are uzual o pereche de poli si functioneaza la tur atii mari (3000 rpm la 50 Hz). Rotorul cu poli aparenti are armatura feromagenti ca sub forma unui butuc poligonal pe care sunt plasate miezurile polilor rotoric i si bobine polare concentrate. n unele situatii n locul bobinelor polare concentr ate se pot folosi magneti permanenti. Motorul sincron cu poli aparenti are un nu mar mare de poli si functioneaza la turatii mai reduse. Accesul la nfasurarea rot orica se face printr-un sistem inel-perie asemanator motorului de inductie. Moto arele sincrone cu poli aparenti pot avea cuplu chiar si n lipsa curentului de exc itatie, motorul reactiv fiind cel ce functioneaza pe baza acestui cuplu, fara nfa surare de excitatie si fara magneti permanenti. nfasurarea rotorica (de excitatie) a motorului parcursa de curent continuu creeaz a un cmp magnetic fix fata de rotor. Acest cmp se lipeste de cmpul magnetic nvrtitor atoric si rotorul se roteste sincron cu acesta. Datorita inertiei, cmpul magnetic rotoric nu are timp sa se lipeasca de cmpul magnetic nvrtitor si motorul sincron n u poate porni prin conectare directa la retea. Exista trei metode principale de pornire a motoarelor sincrone: pornirea n asincron - pe talpile polare rotorice este prevazuta o colivie asemana toare coliviei motorului de inductie si motorul porneste pe acelasi principiu ca al motorului de inductie. pornirea la frecventa variabila - este posibila doar atunci cnd este disponibila o sursa de tensiune cu frecventa variabila sau un convertor cu frecventa variabi la. Cresterea frecventei se face lent, astfel nct cmpul nvrtitor sa aiba viteze sufic ient de mici la nceput pentru a putea permite rotorului sa se lipeasca de cmpul magn etic nvrtitor. pornirea cu motor auxiliar - necesita un motor auxiliar ce antreneaza motorul si ncron conectat la retea. Cnd motorul ajunge la o turatie apropiata de turatia de sincronism motorul auxiliar este decuplat, motorul sincron se mai accelereaza pu tin pna ajunge la turatia de sincronism si continua sa se roteasca sincron cu cmpu l magnetic nvrtitor. [modificare]Motorul sincron monofazat Este realizat uzual ca motor sincron reactiv cu sau fara magneti permanenti pe r otor. Asemanator motoarelor de inductie monofazate, motoarele sincrone monofazat e necesita un cmp magnetic nvrtitor ce poate fi obtinut fie folosind o faza auxilia ra si condensator fie folosind spira n scurtcircuit pe polii statorici. Se folose sc n general n actionari electrice de puteri mici precum sistemele de nregistrare s i redare a sunetului si imaginii.

[modificare]Motorul pas cu pas Motorul pas cu pas este un tip de motor sincron cu poli aparenti pe ambele armat uri. La aparitia unui semnal de comanda pe unul din polii statorici rotorul se v a deplasa pna cnd polii sai se vor alinia n dreptul polilor opusi statorici. Rotire a acestui tip de rotor se va face practic din pol n pol, de unde si denumirea sa de motor pas cu pas. Comanda motorului se face electronic si se pot obtine depla sari ale motorului bine cunoscute n functie de programul de comanda. Motoarele pa s cu pas se folosesc acolo unde este necesara precizie ridicata (hard disc, copi atoare). [modificare]