INTRODUCERE

Actualitatea temei: Moralitatea se caracterizează printr-o dorință activă a oamenilor

de a acționa în mod voluntar și natural în conformitate cu conceptele etice ideale acceptate în
societate.
Refuzul moralității este refuzul de a fi o persoană în unitate și armonie cu întreaga
lume, cu oamenii, persoanele apropiate, cu sine și cu conștiința
În zilele noastre, se constată din ce în ce mai mult cruzimea, agresivitatea și
comportamentul deviant al copiilor. În lumea modernă, o persoană trăiește și se dezvoltă
înconjurată de o cantitate imensă de informații într-o mare varietate de surse.
Și aceste surse pot afecta în mare măsură. Influența poate fi atât negativă, cât și
pozitivă.
În primul rând, aceste surse sunt mass-media și comunicațiile, care au un impact imens
asupra intelectului și sentimentelor fragile ale copiilor, asupra sferei lor de moralitate
emergente
După cum se știe, procesul de educație a calităților morale ale unui individ este continuu, dar
bazele sale sunt puse din copilărie.
Cercetătorii au descoperit că vârsta școlară mică este o perioadă sensibilă pentru dezvoltarea
calităților morale și morale ale unei persoane
Promovarea valorilor spirituale prin această disciplină de învăţământ se realizează într-un
continuum.
Transmiterea valorilor socio-culturale și morale se realizează prin diferite forme ale educației:
estetică, artistică, morală, civică, religioasă, spirituală, etc.
Deseori formele de educație morală, spirituală și religioasă sunt privite ca sinonime, totuși o
analiză mai aprofundată arată că, cele trei forme ale educației au conținuturi și finalități diferite, chiar
dacă au și elemente comune.
Realizată în mod serios şi competent, educaţia moral-spiritual poate contribui la ieşirea din
aceastare care adânceşte criza societăţii contemporane, în care fiinţa umană se înstrăinează, iese din
realitatea armonioasă a lumii, prin pierderea simţului metafizic- simţul a tot ceea ce transcende lumea
simţurilor umane
Valorile morale exercită o puternică inflenţă asupra dezvoltării personalităţii copilului,
asigurând condiţii favorabile formării unei imagini cât mai completă asupra lumii, oferind
posibilitatea înţelegerii multiplelor forme ale vieţii şi dând capabilitatea acestuia de a-şi câştiga
autonomia
În didactica modernă se foloseşte în mod frecvent sintagma „tehnologie a instruirii” ca
ansamblu corelat al mijloacelor şi programelor de instruire, atât la nivel de macrosistem cât şi la
nivel micro
Vîrsta școlară mică este foare importantă în procesul de formare a personalității pentru că
este perioada de formare de facto a mecanismelor personalități
D.Elconin noteză,că vîrsta școlară mică poate fi interpretată ca perioadă a însușirii intense a
exemplului adulților(a normelor și regulilor de comportare,care apar ca o generalizare a relațiilor
umane
D.Elconin menționeză că în procesul de formare a personalității copilului de vîrstă școlară
mică apar și tipurile activității care pot fi distinse nu numai după conținut ,ci și după forma prezenței
adulților în cadrul unei activități precum este jocul.
Aici adultul participă nu direct,ci indirect,prin rol.Apar totodată activitățile organizate(unde
adultul dirijază activitatea copiilor prin semnificația exercițiilor propuse și aprecierea pe care o dă)-
relația pedagoguui și copulului sunt aici indirecte.
In documentele de reformă a educației în Codul Educației al Republicii Moldova [,
educaţia morala constituie de asemenea,o prevedere- cheie,unde procesul educațional în
școala era îndreptat spre educaţia unei personalități morale
Dar totusi nu sa ajuns la rezultatele așteptate.S-a vorbit decenii la rând despre cunoștințe,
deprinderi, despre valori morale,despre introducerea spiritualității în școlile noastre dar situația
oricum rămâne aceeasi
De aceea este important ca învățătorii,metodiștii,autorii de manuale, să punem accent pe
importanța spiritualizarii procesului de învățământ școlar pentru conduita morală a elevilor,să-i
ajutăm sa își realizeze potențialul,dezvoltându-si abilitățile necesare pentru a deveni membri activi și
de succes al societății democratice,capabili să se auguverneze inteligent pe plan moral
Baza metodologică a lucrării o constituie lucrările cercetătorilor straini şi a celor din
Republica Moldova.În mod special doresc să menţionez lucrările cercetătorilor ruşi T.A Kulikov, LM
Manevtsova, SN Nikolaev, PG Samorukova, EF Terentyev, cercetările şi lucrările cercetătorilor şi
savanţilor din Republica Moldova, aşa ca Constantin Andon, Stela Cemortan, S. Lesenco
Baza epistemologică a cercetării se constituie dintr-un ansamblu de teorii, concepte, idei,
principii din domeniul ştiinţelor educaţiei, psihologiei, filosofiei şi eticii, cum ar fi: conceptul de
atitudine și atitudine morală (А. Лазу́рский, В. Мясищев, А. Бодалев , T. Callo , A. Calancea, A.
Chircev, V. Panico ,T.Munteanu ș.a.); conceptul de metodologie a educaţiei morale (J. Piajet , I.
Nicola , Larisa Cuzneţov
Gradul de cercetare a problemei.Cercetările problemei date în plan conceptual sînt
reprezentate de T.Vianu, S.Stoian, P.Alexandru, Vl.Pâslaru, P.Cerbuşca, D.Rogojina etc.; în plan
curricular şi metodologic – de S.Cemortan, E.Armaşu, L.Mocanu, A.Năstase, N.Constantinescu, în
plan etnocultural de N.Băieşu, E.Postolachi
Ipoteza lucrării.Am pornit de la presupunerea despre faptul că aplicarea unei diversități de
metode inovașionale contribuie la eficientizarea formării calităților morale la școlarii mici
Problema cercetării- Am stabilit în calitate de problemă a cercetării identificarea
modalităților de formare a conduitei morale la elevii de vîrstă școlară mică
Scopul lucrării. În lucrare ne-am propus drept scop elucidarea metodelor care contrinuie în
formarea conduitei morale la școlarii mici
Obiectivele lucrarii
 Analiza literaturii de specialitate în domeniul educației morale a școlarilor mici

 Determinarea nivelului initial a conduitei morale la preșcolari

 Caracteristica esenței conduitei morale ale individului, specificul formării lor la copiii de
vârsta școlară primară.
 Evaluarea ţintelor şi a modurilor prin care școala (ca furnizor de servicii de instruire şi
educare, prin actorii ei) asigură şi garantează calitatea serviciilor educaţionale în favoarea
valorificării educației morale ale școlarilor mici
 Elaborarea concluziilor și recomandărilor.
Ipoteza cercetării:
Formarea deprinderilor de conduită morală la elevii claselor primare poate fi realizată cu
succes dacă se va baza pe repere teoretice de formare a deprinderilor de conduită morală la elevii
mici;
Cercetarea s-a desfăşurat la.....................
Perioada de cercetare
Eşantionul în cadrul căruia s-a realizat cercetarea empirică a fost constituit din:
 Grupul experimental de şcolari mici
 Grupul de control de șccolari mici
Metodele aplicate
 Metode teoretice
 Metoda monografică
 Metoda bibliografică
 Analiza şi sinteza
 Metode empirice
 Chestionar Convingerile şi deprinderile morale adaptat și modificat după
https://ust.md/wp-content/uploads/2019/09/TEZA_MUNTEANU_Formarea-
atitudinilor-morale-la-copii-%C3%AEn-cadrul-familiei.pdf
  Metoda ,,Continuă propoziția..
 Chestionar pentru t profesori adaptat după syrsa http://www.ise.ro/wp-
content/uploads/2012/08/TE_2011_Responsabilitate_ed_moral_afectiva.pdf1)
Importanța teoretică și practică consta in determinarea fundamentelor teoretice privind
cultivarea calitatilor morale si deprinderilor de conduita morala.
Valoarea aplicativa a cercetarii a angajat teorii, concepte, principii, idei cu privire la
particularitatile de virsta ale elevilor mici si formarea deprinderilor de conduită morală și
metodologia predării conținuturilor ce țin de formarea conduitei morale a elevilor.
Structura lucrării: lucrarea contine introducere, 2 capitole, concluzii si
recomandari,bibliografie și anexe.
CAPITOLUL I. include un studiu teoretic profund al problemelor educației morale în
psihopedagogie și a fundamentrlot teoretice ale formării conduitei morale și formarea
deprinderilor morale – componente automatizate ca răspuns la cerinţe care se repetă în condiţii
relativ identice; formarea obişnuinţelor morale – componente automatizate perfecţionate prin
intensificarea motivului intern al acţiunii, cu efecte stabilizatoare în timp; formarea atitudinilor
morale, afective si motivaţionale, care susţin energizarea acţiunii morale.
CAPITOLUL II STUDIUL EXPERIMENTAL am prezentat metodologia și
rezultatele studiului experimental În acest sens, în cadrul experimentului de formare am elaborat
şi implementat metodologia de formare a conduitei morale la copiii de vârstă școlară mică în
În Concluzii generale şi recomandări sunt elucidate posibilităţile valorizării experienţei și
practicii educaţionale, a posibilităţilor instituţiei de învăţământ în procesul formării atitudinilor
morale la copiii de vârstă școlară mică.
Cuvinte-cheie: morala, moralitate, valori morale, educatie morala, elev, ,conduita,
deprinderi.