Subiectul 30

30. SUICIDUL IN PERSPECTIVA PSIHIATRIEI

OMS: „suicidul este actul prin care un individ cauta sa se autodistruga fizic, cu intentia mai
mult sau mai putin autentica de a-si pierde viata, fiind constient, mai mult sau mai putin de
motivele sale”;
Exista un continuum al comportamentului suicidar:
 Ideatia suicidara;
 Amenintarea cu suicidul;
 Tentativa de suicid:
- Tentativa de suicid esuata: intentia de a se sinucide;
- Parasuicidul: intentia de a comunica stari, sentimente insuportabile; frecvent la
persoane cu tulburari de personalitate; frecvent antrenat de probleme
sociale/familiale;
- Tentativa de suicid: comisa impusliv; maniera care predispune la o facila
deconspirare a intentiei; mijloace cu redusa virtualitate fatala; de catre persoane
aflate in situatii reactive sociale/familiale, fara tulburari psihice patente, de obicei
femei;
 Suicidul realizat: atent planuit, disimulat, mijloace cu evidenta virtualitate fatala, de
catre persoane cu tulburari psihice certe, de obicei barbati;
Metode folosite:
 Procedee toxice: medicamente in supradoza, otravuri;
- Analgezice neopiacee: salicilati, paracetamol (paracetamolul este in mod special
periculos pentru ca afecteaza ficatul si poate sa conduca la deces ulterior la
pacientii care nu au intentionat sa moara);
- Antidepresive, barbituric, anxiolitice;
 Procedee asfixice: spanzurare, sufocare, inec, gaze (CO), etc;
 Procedee traumatice: arme albe/de foc, zdrobire, ardere;
Suicidul „rational” = suicidul care rezulta in urma unei suferinte insuportabile (cancer,SIDA,
paralizii, degradarea demnitatii umane) si a convingerii ca singura optiune realista este
incetarea suferintei; ex: suicidul „euthanasic”, suicidul „ de protest”;
Suicidul indirect = adaptarea unor comportamente de risc (fumatul, alcoolul, condusul cu
viteza mare, nerespectarea indicatiilor terapeutice) care cresc cu certitudine probabilitatea
de producere a mortii premature;
Pactul suicidar = doua persoane cad de acord ca isi vor lua viata in acelasi timp;
 Pactele urmate intradevar de suicid sunt neobisnuite;
 Trebuie distins de: crima urmata de suicid, facilitarea suicidului altei persoane fara
intentia de suicid;
 Cauze psihologice necunoscute;
 Ipoteze posibile: pactul suicidar dintre indragostiti, pactul suicidar dintre un barbat
bolnav mental, care isi influenteaza partenera sanatoasa mental;
In functiile de conditiile sociale:
 Suicid egoist = indivizii care si-au pierdut simtul integrarii in grupul lor social din
punct de vedere familial/religios/social;
 Suicid anomic = indivizii care au trait intr-o societate lipsita de „ordinea colectiva”
(crize politice, schimbari sociale majore);
 Suicid altruist = indivizii care si-au sacrificat vietile pentru binele grupurilor sociale;

1
Subiectul 30

Suicidul colectiv: mai frecvent la femei care isi ucid copiii inainte de a se sinucide; asociat cu
depresia majora, delir de culpabilitate pentru suferintele celor apropiati;
Raptusul suicidar = paroxism irepresibil si exploziv amorsat de o emergenta afectiva impusa,
necontrolabila:
 Stuporul melancolic, stuporul isteric;
 Intoxicatia alcoolica idio-sincrazica, delirium tremens -> stare crepusculara;
 Intoxicatia cu amfetamine sau psihedelice -> delir;
 Schizofrenia catatonica;
 Stari confuzionale epileptice;
Factori de risc pentru suicid: sunt doar indicatori statistici pentru populatia de pacienti
psihiatrici. Clinicianul trebuie sa incerce sa surprinda amanuntul clinic, existential, situtional
semnificativ pentru valorile si motivatia pacientului AICI SI ACUM;
1. Varsta:
- Copiii pana in 12 ani comit rar tentative de suicid sau suicid;
- Riscul de suicid creste cu varsta, fiind maxim la varstnici (invers pentru tentativa
de suicid: mai frecvente la tineri;
2. Sexul: barbati > femeie;
- Barbatii folosesc metode mai periculoase decat femeile (invers pentru tenativa de
suicid: mai frecvente la femei);
3. Nationalitatea:
- Tari cu risc crescut: Ungaria, Rusia, Finlanda, Danemarca, Letonia, Estonia,
Lituania, Germania, Japonia;
- Tari cu risc scazut: Spania, Grecia, Italia;
4. Rasa: albi > negri;
5. Religia: protestanti > evrei si catolici;
6. Statusul marital: divortati si vaduvi > celibatari> casatoriti;
7. Statusul socio-preofesional:
- Riscul de suicid este crescut la cei izolati social;
- Riscul de suicid este crescut la clasele sociale extreme: muncitori necalificati,
imigranti, detinuti, someri, oameni de afaceri, profesii cu inalt grad educational
(medici);
8. Cauze sociale:
- Riscul de suicid este crescut la cei izolati social;
- Riscul de suicid este crescut de mediatizarea altui suicid;
- Suicid egoist/anomic/altruist;
9. Locuri de viata: urban >rural;
10. Anotimp:
- Riscul de suicid este crescut in aprilie, mai, iunie;
- Nu exista o crestere semnificativa in perioada sarbatorilor de iarna;
- Mai putin important decat s-a crezut;
11. Istoricul familial: riscul de suicid este crescut la cei cu istoric familial de sucid – suicid,
tulburari afective, familie dezorganzata, neglijenta sau abuz parental, pierdere
parentala precoce;
12. Stari reactive dupa stresori manori, recenti;
13. Tulburarile mintale- cele mai importante cauze de suicid:
- Tulburari depresive;
- Dependenta si abuzul de alcool/droguri;

2
Subiectul 30

- Tulburarile de personalitate;
- Tulburarile bipolare;
- Tulburarile psihotice (mai ales la barbati tineri, la debutul bolii);
- Deliriumul;
- Dementa in fazele precoce (tentative de suicid frecvente);
- Tulburarea de panica;
- Putini pacienti cu tentative de suicid au tulburari minate, cele mai frecvente fiind
tulburarile de personalitate, dependenta si abuzul de alcool/droguri);
14. Tulburarile somatice:
- Afectiuni somatice cronice dureroase;
- Afectiuni somatice cronice sau terminale;
- Afectiuni somatice care presupun consum mare de medicamente: epilepsie,
cancer, SIDA, dializa, afectiuni ale sistemului nervos;
15. Acces facil la proceduri suicidare violente: posesia unor arme, posesia unor
medicamente, locuinta la etaj;
16. Tentative de suicid recente:
- 10% dintre cei care incearca sa se sinucida reusesc;
- 50% dintre cei cu tentative de suicid repeta tentativa de suicid (o singura data/ de
mai multe ori in perioadele stresante/pe perioade indelungate);
- 2% dintre cei cu tentative de suicid se sinucid in primul an dupa tentativa de
suicid;
- Dupa o tentativa de suicid, rata suicidului in urmatoarele 12 luni este de
aproximativ 100 de ori mai mare decat la populatia generala;
17. Planul elaborat minutios, disimularea intentiei suicidare, alegerea unor metode
periculoase, lipsa cereri ulterioare de ajutor, acte finale, metode bizare;
18. Lipsa de speranta;
Evaluarea riscului suicidar:
 Psihiatrul poate interveni presuicidar sau dupa o tentativa suicidara;
 A intreba un pacient despre inclinatiile sale suicidare nu face comportamentul
suicidar mai probabil: intrebarile cu tact, adresate unui pacient care s-a gandit deja la
suicid il pot face sa se simta mai bine inteles, scazand riscul suicidar;
 De multe ori ambivalenta caracteristica fazei suicidare poate fi valorificata de
interventia psihiatrului si pacientul poate fi intors din drumul, aparent fara
intoarcere, spre care se indrepta;
 Date obtinute de la pacient/apartinatori/medic de familie/asistent social;
 Psihiatrul poate interveni presuicidar deoarece:
- > 2/3 dintre cei care se sinucid exprima anterior ideatia suicidara;
- >1/3 dintre cei care se sinucid exprima anterior intentia suicidara;
- 2/3 dintre cei care se sinucid consulta medicul de familie in luna precedenta;
- 40% dintre cei care se sinucid consulta medicul de familie in saptamana
precedenta;
- ¼ dintre cei care se sinucid sunt pacienti psihici in ambulator, ½ dintre ei
consultand psihiatrul in saptamana precedenta;
- 1 din 6 persoane care se sinucid lasa o scrisoare care explica direct sau indirect
suicidul, aceasta aratand ca suicidarul investeste moartea cu semnificatie, gestul
suicidar fiind un ultim act de comunicare (aceasta nu se intampla la normali
pentru care moartea e absurda);

3
Subiectul 30

 Psihiatrul poate interveni presuicidar prin:

- Evaluarea factorilor de risc pentru suicid:
 Factori de risc generali (varsta, sex);
 Istoricul familial;
 Stare reactiva dupa stresori majori, recenti;
 Tulburari mentale;
 Tulburari somatice;
 Acces facil la proceduri suicidare violente;
 Tentative de suicid anterioare;
 Exprimarea ideilor sau intentiilor suicidare;
 Lipsa de speranta;
- Evaluarea starii mentale: accent deosebit pe functia cognitiva si dispozitie;
- Evaluarea intentiei suicidare:
 Cat de frecvente/dominante sunt ideile suicidare;
 Care este motivatia ideilor suicidare;
 Exista elemente (familaile, religioase, culturale) care sa actioneze ca un
antidot al preocuparilor ideative suicidare;
 Exista un plan de actiune si mijloace de a-l realiza? Crede ca va pune
planul in practica?
 Dupa interventie pacientul este mai putin preocupat de aceasta tema sau
dimpotriva, a devenit anxios, inchis in sine?
- Evaluarea existentei ideilor de omucidere;
- Evaluarea necesitatii tratamentului si a atitudinii pacientului fata de tratament;
 Psihiatrul poate interveni dupa o tentaiva de suicid prin:
- Evaluarea tentativei de suicid anterioare si a starii prezente:
 Care au fost intentiile pacientului?
 A fost actul planuit?
 Au fost luate precautii pentru a nu fi descoperit?
 A cautat ajutor dupa act?
 A fost metoda periculoasa?
 A existat un act final?
 Prezenta acestor circumstante sugereaza intentii serioase de suicid
si risc crescut de repetare. Trebuie evaluat nu doar riscul real ci si
cel anticipat de pacient care poate fi inexact ca de ex: supradoza
de paracetamol este considerata nepericuloasa; folosirea
benzodiazepinelor e considerata periculoasa!
 Intentioneaza pacientul sa moara acum?
 Care sunt problemele curente?
 Exista tulburari psihice?
 Care sunt resursele pacientului?
- Evaluarea riscului pentru o tentativa de suicid noua:
 Tentativa de suicid anterioara;
 Tratament psihiatric anterior;
 Tulburare de personalitate antisociala;
 Abuz de alcool sau droguri;
 Cazier penal;
 Clasa sociala inferioara;

4
Subiectul 30

 Somaj;
- Evaluarea riscului pentru suicid:
 Dovada unei intentii serioase;
 Tentativa de suicid anterioara;
 Tulburare de personalitate antisociala;
 Abuz de alcool sau droguri;
 Tulburare depresiva;
 Izolare sociala;
 Somaj;
 Varsta inaintata;
 Barbati;
- Evaluarea problemelor medicale sau sociale;
- Evaluarea necesitatii tratamentului si a atitudinii pacientului fata de tratament;
- Majoritatea tentativelor de suicid sunt impulsive (decizie cu 1h inaintea tentativei
de suicid), existand o discrepanta intre motivatia afirmata si datele obiective ale
actului, intenita de a muri fiind inautentica;
- De multe ori tentativa de suicid functioneaza ca un catharsis, insotindu-se de o
ameliorare semnificativa a problemelor de adaptare (prin eliberarea de tensiunea
anxioasa precedenta tentativei, prin modificarea comportamentului celor din jur
fata de pacient);
- De multe ori tentativa de suicid se poate repeta daca rezultatul scontat nu este
obtinut;
- La mamele cu tentative de suicid si copii mici exista risc de abuz asupra copilului;
- La copiii mici este dificil de determinat motivatia unei tentative de suicid,
deoarece o conceptie clara despre moarte nu se formeaza de obicei pana in jurul
varstei de 12 ani: probabil vor sa evadeze din starea de stres/ sa comunice
suficient/ sa manipuleze -> evaluati de pedopsihiatrii -> tratament indreptat
asupra familiei;
Atitudinea terapeutica:
 Este preferata eroarea prin plus de diagnostic si internarea de urgenta, aceasta fiind
singura masura care pune la adapost atat pacientul cat si psihiatrul;
 Daca nu putem fi siguri ca pacientul se va sinucide, putem banui ca se afla intr-o
situatie de risc, ceea ce ne da dreptul, moral si etic, de a-l pune in cele mai sigure
conditii fata de aceasta prezumtie;
 Evaluarea factorilor de risc pentru tentativa de suicid si suicid;
 Simptome care indica risc suicidar indiferent de prezenta/absenta diagnosticului:
- Insomnia rezistenta la tratamenti si de lunga durata, matinala;
- Depresie severa/disforie/anxietate severa/anhedonie severa;
- Agitatia si impulsivitatea (+/- disperare, dezinhibitie determinata de o substanta);
- Teme ideative de culpabilitate/inferioritate/autodepreciere/lipsa sperantei;
- Preocupari hipocondriace severe;
- Halucinatii imperative;
- Evitarea comunicarii simptomelor proprii;
 Daca se decide tratarea in ambulator, pacientul trebuie:
- Sa i se dea un numar de telefon prin care sa poata in orice moment sa obtina
ajutor daca se simte mai rau;
- Sa i se ofere ingrijire permanenta de catre rudele cu care acesta convietuieste;

5
Subiectul 30

- Sa i se ofere ajutor psihologic si social pentru depasirea crizei:

 Ascultarea empatica, atitudine de intelegere si sustinere;
 Favorizarea rezolvarii problemelor interpersonale si emotionale;
 Incurajarea auto-ajutorarii pacientului: comunicarea mai autentica cu
ceilalti, planificarea rezolvarii problemelor;
- Sa i se ofere posibilitatea urmari unei psihoterapii mai indelungate;
- Sa i se ofere, la nevoie, tratament medicamentos;
 Daca se decide internarea pacientului (mijlocul cel mai sigur):
- Pacientul trebuie internat intr-un serviciu de supraveghere continua de catre un
cadru medical sau chiar de catre un alt pacient care isi poate asuma aceasta
sarcina;
- Trebuie sa existe mijloace de a oferi primul ajutor in cazul in care pacientul repeta
tentativa de suicid pe parcursul internarii;
- Pacientului i se ofera ajutor psihologic si social pentru depasirea crizei;
- Pacientului i se administreaza tratament medicamentos psihiatric:
 In camera de garda tratamentul antidepresiv nu trebuie neaparat inceput
deoarce exista riscul alegerii unui antidepresiv nepotrivit datorita unei
decizii pripite;
 In camera de garda tranchilizantele si neurolepticele sedative sunt insa
necesare pentru indepartarea riscului suicidar imediat;
 Frecvent folosita asocierea:
1. Antidepresive sedative -> +/ SSRI;
2. Benzodiazepine: Diazepam/Lorazepam;
3. Neuroleptice sedative : Levomepromazin/Plegomazin;
 Atentie la:
 Stabilirea dozei terapeutice de antidepresiv si cresterea
supravegherii pacientului deoarece efectul dezinhibitor apare
inaintea efectului antidepresiv, pacientul fiind la risc pentru o noua
tenativa de suicid;
 Evaluarea „ indicelui de toxicitate fatala” (numarul de decese la 1
milioan de pacienti) a antidepresivului: ATC > mirtazapina > SSRI,
trazodona;
- Pacientului i se administreaza tratament medicamentos somatic;
- Posibil necesitatea folosrii TEC- efect rapid, stabil;
- Tentativa de suicid recenta -> +/- tratament in urgenta Lorazepam 1-2 mg i.m +/-
Haloperidol 5mg i.m;
- Tratament de lunga durata cu : antipsihotice (Clopixol/Fluanxol/Solian/
Quetiapina/ Risperidona), antidepresive;
Profilaxia primara- inaintea tentativei de suicid:
 Ameliorarea priceperii medicilor pentru identificarea pacientilor cu risc crescut si
pentru planificarea tratamentului acestor pacienti;
 Limitarea accesului la mijloacele de autovatamare;
 Incurajarea organizatiilor de ajutorare;
 Ameliorarea educatiei sanitare (scoli, organizatii pentru varstnici);
Profilaxia secundara- dupa o tenativa de suicid:
 Minimalizarea efectelor tulburarilor psihiatrice printr-un tratament corect al lor;
Profilaxia tertiara- dupa o tentativa de suicid:

6
Subiectul 30

 Minimalizarea factorilor favorizanti ai comportamentului suicidar;

Preventia: reducerea suferintei celor care au pierdut pe cineva prin suicid;
Suicidul si tulburarile psihiatrice:
 Pacientii psihiatrici au risc crescut de 3-12 ori mai mare decat populatia generala;
- Cei cu tratament in ambulator au risc crescut de 3-4 ori mai mare decat in
populatia generala;
- Cei cu o internare psihiatrica anterioara au risc crescut de 10 ori mai mare decat
in populatia generala;
- Cei cu o prezentare la camera de garda psihiatrie au risc crescut de 7 ori mai mare
decat in populatia generala;
 Riscul de suicid este maxim:
- In prima saptamana dupa internare;
- La sfarsitul episodului;
- In primele 6 luni dupa externare ( prima luna>)
 Riscul de suicid al pacientilor psihiatrici se egalizeaza cu cel al populatiei generale
dupa 3-5 ani de regim de internare;
 17% dintre pacientii psihiatrici se sinucid cand sunt internati de obicei in afara
spitalului (invoire pe weekend, parasirea spitalului pentru suicid);

Tulburarea depresiva unipolara

 Reprezinta cauza suicidului in 45-64% din cazuri;
 Creste riscul de suicid de 20 ori fata de populatia generala;
 Suicidul se produce in 15% din cazuri de depresie;
 Riscul de suicid este crescut la:
- Barbati, peste 40 ani, fara suport social;
- Tristete marcata, ce cauzeaza o durere reala;
- Ideatie depresiva de diferite intensitati: incapacitate, inutilitate, vina, lipsa de
solutii si speranta;
- Neliniste interioara, anxietate;
- Tulburari de somn;
- In perioada initiala a depresiei sau la sfarsitul episodului;
- Dupa primele sedinte de TEC sau primele 10-14 zile de antidepresiv;
- Tentativa de suicid in antecedente;
- Asocierea cu dependenta si abuzul de alcool/droguri, tulburarile de personalitate;
- Litiul scade riscul suicidar;
Dependenta si abuzul de alcool si droguri
 Riscul de suicid este de 7% in cazul dependentei de alcool;
 Riscul de suicid este crescut prin:
- Dezinhibitie comportametala cu slab control al impuslurilor;
- Toleranta scazuta la frustrare;
- Stari disforice;
- Diminuarea capacitatii de rezolvare a problemelor in situatii conflictuale;
- Comportament de risc: condusul sub influenta alcoolului, violenta stradala,
violenta domestica, caderi, accidente;
- Dezorganizarea vietii familiale, profesionale, sociale;
- Asocierea cu depresia, anxietatea, tulburarile de personalitate;
 Dependenta si abuzul de alcool sunt frecvent asociate cu depresia:

7
Subiectul 30

- Abuzul de alcool ca automedicatie pentru depresie;

- Abuzul de alcool ca factor declansator al depresie;
 Dependenta si abuzul de alcool: suicidul se produce ca reactie la evenimentele de
viata (ex: pierdera unei persoane de referinta);
Tulburarile de personalitate
 Sunt prezente la 57% din cazurile de suicid;
 Riscul de suicid este crescut in:
- Tulburarile de personalitate in clusterul B ( antisociala/ borderline/ histrionica/
narcisica): impulsivitatea, nevoia de a fi admirat, dorinta de a-i manipula pe
ceilalti;
- Amenintarea cu suicidul, tentative de suicid repetate, automutilare;
- Asocierea cu depresia, dependenta si abuzul de alcool/droguri;
Tulburarea afectiva bipolara
 Riscul de suicid este de 4-19% in tulburarea afectiva bipolara;
 Tentativa de suicid cu grad mare de letalitate;
 Riscul de suicid creste in:
- Episodul depresiv major (79% din cazuri se sinucid);
- Episodul mixt (11% din cazuri se sinucid);
- Episodul maniacal cu elemente psihotice (11% din cazuri se sinucid);
- Numar mare de episoade depresive anterioare tentativei de suicid;
- Episoade depresive ce au necesitat spitalizare;
- Severitate crescuta a semnelor clinice;
- Ciclare rapida;
- Asocierea cu dependenta si abuzul de alcool/droguri, anxietatea, tulburarile de
peronalitate;
 Litiul administrat pe termen lung scade riscul suicidar, dar are potential toxic;
 Anticonvulsivantele scad putin riscul suicidar;
Schizofrenia
 Tentativa de suicid cu grad mare de letalitate (10% se sinucid);
 Riscul de suicid creste la:
- Barbati tineri, necasatoriti, la debut/in primii 4 ani de boala, functionare
premorbida buna;
- Halucinatii imperative si idei delirante;
- Depresia pre-psihotica/din cursul episodului/ post-psihotica;
- Constientizarea bolii asociata cu lipsa sperantei/deznadejde;
- Imposibilitatea integrarii sociale (frecvent tentativa de suicid dupa externare);
- Efectele adverse ale medicatiei (akatisia);
- Tenativa de suicid in antecedente;
- Asocierea cu dependenta si abuzul de alcool/droguri;
 Simptomele depresive =/ simptomele negative =/ afecte adverse medicamente;
 Psihoza severa distrage atentia pacientului si impiedica functiile executive: risc scazut
de suicid;
 Simptomele negative: risc scazut de suicid;
 Clozapina scade riscul suicidar, dar atentie la efectele adverse vitale;
Dementa
 Riscul de suicid este crescut in:
- Asocierea cu depresia;

8
Subiectul 30

- Asocierea cu psihoza;
- Sentimentele de deznadejde si disperare;
- Impulsivitate, comportament autoagresiv impredictibil;
Tulburarea de stres posttraumatic:
 Riscul de suicid este crescut in:
- Simptomele TSPT: amintiri intruzive, simptome de trezire;
- Asocierea cu tulburarile afective, dependenta si abuzul de alcool/droguri;
 Unii autori considera ca spitalizarea favorizeaza cronicizarea tulburarii;

Tulburarile psihice la copii:

 Tentativa de suicid si suicidul sunt rar intalnite sub 12 ani;
 Riscul de suicid este crescut in:
- Depresie, abuz de alcool/droguri, impulsivitate;
- Traume emotionale recente (frustrare prin gesturi, deziluzii sentimentale/
dificultati scolare);
- Baieti;
Tulburarile psihice la adolescenti:
 Riscul de suicid este crescut in:
- Familie dezorganizata;
- Neglijenta sau abuz prenatal;
- Pierdere parentala precoce;
- Parinte cu tulburare psihotica sau tentativa de suicid;
- Tulburari psihice, somatice sau tentativa de suicid;
- Abuzul de alcool/droguri;
- Comportament antisocial;
- Stresori majori, recenti (certuri cu parintii/deziluzii sentimentale/dificultati
scolare);
- Lipsa suportului familial/social;
- Mediatizarea altei sinucideri (imitatii);

Schneidman (1986)
 „ suicidul este actul constient de autoanihilare, inteles cel mai bine ca o stare de rau a
unui individ neajutorat, generata de o situatie pentru care actul suicidar pare cea mai
buna solutie”;
 9 caracteristici ale celui aflat in risc maxim de suicid:
1. Cautarea expresa a unei solutii;
2. Durere psihologica intelerabila;
3. Frustrari ale unor nevoi psihologice;
4. Disperare si neajutorare;
5. Ambivalenta;
6. Ingustarea priceperii solutiilor posibile, cu ignorarea unora posibile;
7. Tendinta spre demisie in fata problemelor;
8. Comunicarea intentiei unor persoane semnificative;
9. Suicidul este o forma posibila a pettern-urilor de coping pe care le adopta
individul de-a lungul existentei sale;
 Factori protectori:
- Absenta unei tulburari psihice;

9
Subiectul 30

- Testarea realitatii intacta;

- Abilitati de rezolvare pozitiva a problemelor;
- Mecanisme de coping pozitive;
- Sentimentul de a fi responabil fata de familie;
- Copii aflati in ingrijire;
- Sarcina;
- Prezenta suportului social;
- Credinte religioase puternice;
- Satisfactie crescuta in ceea ce priveste propria viata;
- Existenta unui loc de munca;
- Relatie terapeutica buna;

Suicide Probability Scale (Scala de Probabilitate a Suicidului)

 Conceputa de J.G. Cull si W.S. Gill;
 Pentru evaluarea riscului suicidar la adolescenti si adulti;
 Autoadministrare; durata 15-20 minute;
 36 itemi: afirmatii care descriu un sentiment sau un comportament;
 4 subscale:
1. Disperare (12 itemi);
2. Ideatie suicidara (8 itemi);
3. Autoevaluare negativa (9 itemi);
4. Ostilitate (7 itemi);
 Subiectilor li se cere sa evalueze cat de frecvent a fost adevarata fiecare afirmatie pe
o scala de la 1 la 4: 1- deloc sau o mica parte din timp -> 4- o mare parte din timp sau
mereu;
 Furnizeaza scoruri pentu fiecare scala si un scor total;
 Consistenta interna buna;
 Fidelitate test-retest dupa 3 saptamnai buna;
 Pentru aprecierea riscului este necesara asocierea acestei scale cu o evaluare clinica
completa;

10