Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Consimțământul (2 - Viciile de Consimțământ)

    Încărcat de

    Iulia Nedelcu
    12 vizualizări21 pagini

    Titlu original

    Consimțământul (2 - viciile de consimțământ)

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    12 vizualizări21 pagini

    Consimțământul (2 - Viciile de Consimțământ)

    Încărcat de

    Iulia Nedelcu

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 21
    ——————__" #8 iciile de consimyamant Fisa nr. aa 5 imtamantul. Vi isa | Conditii de fond. Const telativs, Asadar, exit un act judi provizoruefcae chiar gin aceste dou situa sh de wen er provioryeiace (pin la aclarea sa) acu ebuie 8 abs o natu, un cb oop caz, un obiet deriva al prestatii sau prestatilor patlor, sensu actului nu poate el atghan ie Ge Toph care determina ca, i 5 Joinflecubiective (interne) ale piflor, ck, prin ipotezs, acestea nu se intdnese,¢ tebule ot fe jut de ark oe exerirzat sel obit al maniestin devine exteronzate, Adar dachopmre reteset eine rmanifetarea de voints Ci primat gf c¥plsta preful in rate, in tmp ce calls parte cree in fe liber ov 8 me ‘i “Vile de consi sunt impress se sil de a incheia un act juridic civil, fost in eroare In acest context, considerim 8 generaizarea sanctunii multi relative pent eroare, iy, asadar, pent error in negtios ror in corpre, demonstreaa preferinta lgiitonalutaenea) securtatendinamicd a circuit jure, P in consecnf, entra an crteri obiectv dente a sensu actu juriic, adit de stabilize a ,voinel concordant” ple inscna {2266 C. civ. Vieul de consimfimant al erori este mecanismul prin care este Protejatis voinja «ev, vic de consist sat vd Gntemf,atunc cid aecastadeviaza in mod scuzabi de la nelesul ebro stand Pott art. 1206. _, ils De asemenes,voingesubective ised prorat atu cnd,depldsdincaues heck ‘ee won en obec impropri, dar ine fel de ete ambele pdr, ptie sont in aco se croatia dotul viol Ss subiectiv al actuluideviazd dela sensul care is-ar putea da pe baza unot crterit obisetive fn ‘and aceasta presupune PX SSee sub rezerva posibiittt de ao proba, ,voinja concordanta’ a parlor rem din ntnices aratmtamant este vicnt) altereazS cl sos subiective (interne) Seite dem Tn concluzie, identificarea erorii ca viciu de consimtamant presupune doi pasi: inti, trebuie ra ro -' fective, care este sensul actului juridicincheiat I {atunel cind ace i te situa leaiune 3 manta | care sunt obieteleprestailor pir, cecal au aestea ete) aot tebe sea nnn pr alconsimsret “ restai apo, true stable dach seat eat vc ltersz8 career abit a une pri deviance a senul aclu usidc ste loin $v consti i Jeaiuea in it a cbt consi ia de afi exprimal in cu cesta deaf exprimat i Eroarea, dotul st in avamite site! tipsa de experent onde cunostinge 2 P in falsa repre cae i : : sega co ot “ in anulare fart. 2500 si urm., in special art, art. 2529 alin. (1) lit. ¢) C. civ.) ree Sept rorii asupra naturii sau) cu i nie sav dev ceo hte rain eervlilatte particu prvire ‘eta cont Te wa obiectului contract a aus POT oo faptul reprezel ns cot ern grata deine ‘Givil cuprinde, de asemenea, uncle Hezul anumitor acte juriice, Ml de adoptie [anwlabil in caz ‘norme speciale prvitoare a viciul de consimtamant 4e pis pentru actul jurdic al cisitorie (art 298 C. civ), de eroare asupra identititii adoptatului, conform art. 479 PARTEA TEORETICA Cristian Pazive PARTEA TEORETICA ciistonPazbe 178 CAPITOLUL HIE | actutjurisic cit alin, (1) C. iv], pentru contractul de tranzacte [care mu poate fi anuilat pentru eroare de rept ritoare la chestiunile ce constitu obiectul neinflegerii pil ~ art 2273 alin. (2) C.iv.~, chiae ceroarea de drept ar putea fi socotits scuzabilé potivit art, 1208 alin. 2) C. civ, prin acvea ci Zitile legale vizate nu sunt accesbile si previzibile} >) (( Structura erosit ) \ p Ca vieiu de consimimant, eroarea are, in stractura sa, un singur element, de factur subi falsa reprezentate de citreerrans a nei realitii obictive la momentul incheieri actulu judi =, (Formete erorii_) Formele erorii pot fi clasiicate dup’ mai multe crteri. Aceste distinct prezint& impo practicd intruedt doar anumite forme de eroare atrag anulabilitatea actulul, lar unele dintre cazuti de eroare presupun condi specifice. > Lin funcfie de imprejuritile asupra cirora poatti si de influenfa sa asupra voinjsh {ncheia actul, eroarea poate f esenfiald sau neesenfiala In literatura de specialtate se afirma c& eroarea este esentiald sau neesentiala in functi cfectele sale (consecinjele juridice), insi aceste efecte sunt © consecin(a a calificrit eroril ca fi esengiali sau neesentiall, jar nu un criteriu de distxctie. Dimpotriv’, din Cod civil sin special art. 1207 rezulté ci distintia se bazeaza pe un dublu crteri: imprejuririle cu privire la care po ‘roarea (realititlefls reprezentate) si caracterl hotdrtor sau, dimpotrivs, indiferent al eroriling ce priveste vointa de a incheia actu. in art. 1207 alin. (1), Codul civil prevede ci, {plartea cat ‘momentul incheieti contractului, se af intro eroare esenfiald poate cere anularea acestua, d cealalti parte sta sau, dup caz,trebuia sh ste. fptulasupraciruia a purtat eroarea er esential incheereacontractulu” (sm, C.P). Textulfoloseste termenul ,esential” de dou’ ori: prima oar 2 califica natura erori; a doua oar pentru a califica natura faptului asupra ciruia cade et ‘Totusi, nu este vorba despre doua sensuri diferite ale termenului sau despre dow conditi der cerorii ca viciu de consimtsmant. Vom reveni asupra acestui aspect in contextul analize! de condifilor erori 1. Eroarea este esenfiala cind poarti asupra uneia dintre imprejurdrile previzute in at alin, 2). civ, sau, exceptional, asupra uneia dintee imprejurile prevazute in art. 1207 alin. @) Astfel, are caracteresenfial —> a) Froarea care poarti asupra natusii sau obiectului actului, error in negotio [ar dv) alin. @) pet. 1 PARTEA TEORETICA 178 Cristian Pazive Figa nr. 12 fn ciuda disocieri in text, dup’ modelul Codului civil italian, intre natura st obiectal actu, Ipparea asupra naturil acului gi eroarea asupra obiectuluiacestua se suprapun de cele mai multe oF davand in vedere art. 1225 alin, (I) C. civ, care defineste obiectulsi contractului ~ definitia find picabilé si pentra obiectului actului unilateral, conform art 1525 C. civ jhisctul actului presupune o reprezentare gresiti despre opera Ioagionen, fmprcmutul si altee juror si bligatilor” care ig a izworal in act. ceroarea cu privire la nen juridicd, precum vinzaren, rmenea, conceit de pri, atl cu aceasta re somblul drop 26 Exempla: 0 pare care a inchent in fat an contact de vanzare cs plata pfu in rate rede, ernst ca incheat un contract de locaiane {ntact in azul actelor juriice numite,abietul ase defini imprim’ actu jure natra 207 ain. 2) G2 1.C. Gv, dint natura gi obiectul actului este utils in cazul actelor juridice nenumite, cind feacesasupra opertiunljuridice nu presupune in mod necesar go fash reprezentare a nari juice a actuli 42, eroarea asupra obiectului implied eroarea asupra naturit actului, Disocierea, in art 2S xemplu: ac pintile au incheiat un contract prin care, in contraprestaje pentru const tuira unt drept de uzufric, 0 parte constitie ceeate un drept de superiieasupra tenui bun propriu, dar crede, eronat, of a constitult tot un waufruct, ex © fal sopee zentare despre obiectul actului juridic nenumit, astfel cum acesta rezulta din ansamblul b) Eroarea care poarta asupra identtati obiectului prestatiei, error in corpore[art. 1207 ls.) pet.2C. cv.) CObiectul prestatici find bunul cu care sau in legitur’ cu care urmeaza si se execute prestatia iti (a se vedea, dle exemplu, art, 1229 5 ar, 1230 C. civ.) ~eg. bunul vandut, bunul inchiiat, casa Proare trebuie si o repare antreprenonul etc. -, eroarea asupra identi obiectului prestaiei presu- Pune ci, potrvit actulu juridic incheiat in fapt, obligatia urmears a fi executats cu privire la un ‘umit bun, in timp ce erranscrede, resi, cA prestatia se refers la un alt bun. 25 Exemple: contract de vinzare vizeazi un anumit timbeu de coleteapartinind viz tonal, dar campéeitorl cree cb biecal prestaii vinvtorl este un alt imbra cin colectia acest sau expeditorlinchee un contrat pentra transport degra bord ‘nei anumite nave aparinand transpotatoruli dar in fap, contrat identifi un alt vas al transportatorl, cs nuame similar ca capactate de transport ma es PARTEA TEORETICA Critian Pazue 179 Figa nr 12, CAPITOLUL IE | actutjuriic civin —* 0) Eroarea care poarts asupra ealititilor jurdri considerate esentiale de citre pani error in Termenul ,esenjial” hotiritor;folosine defini circu obiectului prestafiei sau asupra unei Substantia [art 1207 alin. 2) pet. 2 Cg {rebuie infeles, in acest context, ca avind sensul de detay 82 In ar 1207 alin. 2) pet. 2 este erticabil intrucit ponte lare aerori esenfale (i. este esenfialé eroarea care cade rr austere esenfale de cite pir). Norma tebuie interpreta in seal exit fesengiald atuneicind cade asupra 2celor clit ale obiectului prestaie ox astpra accor ig ‘areau fost determinante sau hotieatoare pentru incheieren actulea a asupra persoanci poate at, ptt art. 479 alin (0) Cv. Gane, eoare apr personel pte Pets urdce ear, prin voila parlor sou prin natura lor, au car tt pena a calitiilor unei anumite persoane. Pe lang exemple! onae prin natura lot), mai pot fi amintite, de Hip incite i oe cu privire la identitatea fizicd a donatarului sau la anumite calitati ale acestuia, itp ‘rea apate supra unei clit ga fn mod eronat,clentulile-aatribuit ojecte de sueces pe care, in mod iderarea unor proiecte Eroarea poarti asupra unei norme juridice determinante, potrivit voinfei pirtilor, > ) Eroarea poarti asupra ut {ncheierea actului [art 1207 alin. (3) C. civ.) 2S Bxemple: locatarul, 5 or in cdutare de inspiratie, acesta apartinuse, in trecut, unui poet celebru, dar, i alte persoane, cu nume identic ce inchitiazé un apartament ory in fapt, apartamental apartins ui purtat de poet; sau beneficiarul contracteass Fontan ace consutan ranciar ofeite de un anumit anteprenor cv ceedings a mrad de ane antreprenorul primise un ananiteertcat de ealtate, on ame tit epiptene camp o monedi pers cezind eonat ek cenagh ‘moneda egiptean mai veche. cark sh constulac un hotel exten trp: amps ley cent casts un oh en re aspen or repent pin aes in sont de atu intericeedifaren uno onsrc alte Bis cecal ok erarea de rept este doar in mod exceptional o ero ial sal pa expresa sau implicité. Eroarea de drept poate purta asupra existe At oat czar intreseaz8 ce anume au prvi pre ca find eset Gin senul de iminant) pentru incheierea actu jurdic, Sunt eseniale ace calitt ee, crate ae Pitile leau conferit acest caracter prin von lor expres sau tee San atl Senta a substanalitai) este dec subectiv, chia dacd, pentes a interpreta TERS Sw a flor in acest sens, se va apea, in absenja inior din monocanen oing, Slee obiectveexrinsecacstein, cum arf naira destinatacbigrae scordati in mod obisnuit, pe piafa relevant, anamitorcaractrited Asemenea elemente permit prezamfi simple despre calitiie socotit ca esenfiale (determinante ‘obiectului prestatiei bunului, impor ale bunului sau serviiull si imprejurivle pe care partite ) pent incheierea actului juridic: ~~ 4) Eroarea care poarté asupra identtatit persoanei sau asi absenta cite atul nu s-ar fi incheiat, error in personam [oct 1207, Persoana la care se refer eroarea ‘unilateral sau al unui contract, precun forma de eroare presupune ck 1pra uel calitati a aceste alin. 2) pet.3C, civ) ® poate fo parte contractanta sau un tert bene m este terful beneficiar Identitatea une astel de pers ‘sunt detetminante pentru incheierea actu juridic, Ca determinant este stabi actululjutidic (de ex vealizarea Unies, asupra confinutului normeiastfelinterpretate, icheieri contractului, ins numai exceptional, daca iar al un al unei stipulatt pentru altul. Ac cane sau calitiile personale ale acs fn cazul lui error in substantia, acest cara iit de vointapirtlo, exprimata sau dedusd din imp ‘empl, cisitoria sau adoptia ori liberate), obiectele tunel opere de arti), negocerile parlor ec Printre aplicaile previzute de lege Pentru eroarea asupra identt Spoteza mai probs sins tshirt Vain Ee 1 pe premise false, Cu alte cuvinte, eroarea asupra cauzei presup rejuriri precum nat bligailor (de exempl se numara cazul improbabil al Hil fizice a vitorului sot, conform art. 298 bill erorii asupra calitiilor determinante ale et anulabiltaicisstosl alin. 2) C. civ. (aw inst uilalt sof), ori asupra identi, de imprgjuriileexstente In data Ieprecenave gest despre apnea actu, fs de impr er tle de'e ser ani amit Scop pena cae pres cle acl sp cae se Bassa ns premise alse PARTEA TEORETICA 180 Cristian Pazive 1cA PARTEA TEORET set CAPITOLUL HIE | actu rise civil 25 exemple: cumpiritorl unor ca inchs contrat pent ca primi vesea ch exe sale at mut, vest care se dovedesteulrior af fas} (exempialfolosit de jurist ge Pufendort cumpiritorul une case iniran anumsit ora contracteazin ceding este minent.o mutare in acl ora dn motive privind munca sa: sau o persoand inch pentru 6 2, un apartament care permite vizonarea ne parade militar, fs cun faptul ch la data incheiertcontactuli,autoritfle uasera deja deizia repogy parade din enua contr meteorlogce presonizate Ca reguld, eroarea asupra simplelor motive este indiferenti. Prin except, pentru ca supra motivelor si fie esenfialé gsi atraga anulabiltatea actu, este necesar ca motivee ( fi fost contractualizate, adic si i fost infelese de prt ca find hotaratoare pentru incheierea de regul’ in urma comuniciri, de citze partea care urméreste un anumit scop, a caracteru ‘minant al acestuia pentru incheierea actului {conform art. 1207 alin, (4) C. cv. eroarea asupra) velor este esentiali dacs ,prin voinfa pirflor asemenea motive aut fost considerate hott ‘Uneori eroarea care vizeaza si motivele incheieii acului nu este 0 purd eroare asupra motive consecin{a a unei erori asupra calititilor substanfiale ale prestaiei sau ale obiectului pres ‘supra calititilor esenfiale ale celeilalte pi. Astfel de erori apar atunci cind partea,ingel ‘asupra calli prestaie/a obiectului prestafil or asupra cocontractantull, se ing si asupt tudinii prestateiceleialte prt sau a obiectului acestel prestajii (un bun) de a satisface scopul care errans a incheiat acl (25 txemplu: 0 persoani cumpir un auiourism pe care doreste i i flosasc teansportul de mart, ins, din cauza unor carcterisic tence, autoturismal ‘numa pentru transport de persoane. a aptitudini actului de a satistace un fn astfel de cazuri,cind reprezentarea grey scop al pirfii deriv din error in substantia sau din error in personam, trebuie aplicate regulil color din urmé categorii de eroare, dovada faptului ci partea mu poate realiza scopul pent {ncheiat actul find, in prineipiu, o dovada a caracterului esenfial al ero 2. Eroarea este neesentials ori de cite ori poarti asupra altor imprejuriti dec cole a refers art. 1207 C. civ. Este neesentals, de exemplo, eroarea privind o calitate indferent® a dbl prestajiel sau eroarea de drept privitoare la o normé care nu era determinanta, potivit pirfilor, pentraincheierea contractului or simpla eroare de calcul Cea din urma form’ de eroare, reglementati expres in art. 1210 C. civ., presupune area, in inscrsul constatator al actulu juridic Qn actin sensul de instrument), 2 unt feronat pentru 0 operatune matematic ale cirei elemente nu fac obiectul niciunei false din partea vreuneia dintre pai PARTEA TEORETICA 182 Cristian Pazive Figa nr. 11 25 Exemplu: parle negocazi si convin inchrieea unui spats pentru birourl in supra de 8) mp lao chirie de 30 delifnp, dar caleuleazS gresito chive hina total ce 2400 de ei, pecare oconsemneazs tn ins, PArfle nu sunt in eroare cu privire la prestaile reciproce si la criterile de determinare a siora, dar rezultatul operatiunii matematice de determinare a obieculu prestatie locataruli este jt Eroarea de calcul nu se confund ci eroazea material, Cea din urma implicd o gregeald nu in vreo operatiune de calcul, ci exclusiv in consemnarea ci pirtilor, nepresupundnd vreo viciere a consimgimantulu, fe si neesenfials. Cu alte cuvinte, {paul erorii de calcul, pirtile vor, consent, si consemneze un anumit rezultat, dar acesta este, pati, grey Dimpotrva, in cazul erorii materiale parle nu vor si consemneze rezulatul cae, finalmente, reflectat de inscris print-o simpla greseals de recactare £5 exemplus preluind exemplul de mai sus, daci pile stabilesc chira total ~ comect caleulaté ~ de 2400 de lei - dar 0 grogeal de redactae ainscrsul a fcut ca suma men- Homa’ s ie de 2.000 de lei, ru exito eroare de cle, ci sumat oeroare material, Spre eosebire dle prima, care poate atrage retfcareainscrisulai pentru ca acesta si reflecte voina rela a prior, cea din urma nu presupsie nici mca rectficarea, ci vafinturat prin reglile de interpretare a actlorjuridic, voinfa concordant a pil find alta dect aceea pe car reflect confinutl Iiteral al actll at. 1266 C. civ.) Imporiana distinct cnteeroarea esnfal cea necsenai priveteconseinee ror fn ero esentiae ctl va fi anslbi dacs sunt intuit i celelale cringe pentru anulbiitate fn Jeo reesei, atl este valli efcace. Se conser ncori clo eoare nese ar putea jasificao reducer a pestis in eroare, ins asemenea solute af posbii numa in baza uni proveder expres, dat ind presupuneo deviere de a fora oblgatoriea actu incheat (art. 127 alin (1). Is consent, de regul, eroarea neesenfals rine fra efete ure, Face excepti eoarea cul care atrage rectifiarea insrsuliiconstatator ab aculu a cererea erciein dine pt 1210 civ), ie abi fe prin disprii insane’ udecitores Jn functie de natura imprejuriri asupra citeia poarti, se distinge intre eroarea de fapt cade dept Prima vizeaza imprejurdei de fapt gi inglobeaz’, in consecinfs, eroarea asupra naturii sau flu actului, a identitati obiectului prestatei, a persoanei, a calitiilor obiectului prestatiei sau a Himprejurir esenfale ori asupra motivetor, Eroarea de drept vizeaza existenta si confinutul unei norme juridice, PARTEA TEORETICA Cision Paziue 183 rF-).0t~‘“CSOSOSOOOSCS CAPITOLUL IIE | actuturisic civil Figa nr. 11 Distnetia are relevant pentru condita caracteruluiscuzabil al erori fn cazul eroit ded acest earactr are un injles particular eroarea find scuzabilé numai dack dispozitia legal perceputa nu este accesibil i previabi fart, 1208ain. (2). mitere print-o alti persoand sau prin mijloace de comunicare la distanf’, eroarea nu va fi Meuzabild dack transmiterea gresitt a declaratiei de vointa s-2 datorat alegerii negljente, de citre is, @ unui mandatar nediligent sau a unui mijloc de comunicare deficitar. Eroarea asupra declaratiei de voinf’ presupune, pentru a atrage anulabilitaten actulu, toate [entitle erori in general, inclusv, asadar, cerinfa ca cealalt parte si fi cunoscut caracterul esenial shinprejri fa reprezetate } I in Funct de cauza erorit (sa, altel spus, de nivelul Ia care apare in proces formate side enteriorizare a vonjei juridice), se poate distinge inte eroarea apr form ‘oinfe interne si eroaren pirat in exteriorizareavoinfel interne, adic in decaraia de voi in ambele cazuri. exist o divergen{§ inte vonga intern a lui ers st actu jridic inch {apt In prin caz ins, parta in eroare trasenite. prin declaratia sade voinf, exact ceea ced si transmiti,avind o reprezentare gresité despre actu juridicastfelincheat (de exempta, By oreste si compere autoturisml lui Secundus, decaraia sa de voin ~ concretizas into of Un exempta in acest sens este ofrit de jurisprudenta englez locatorul doreste 8 ofere un ja spre inchiriere pentru o chirie anuala de 126.000 de lire, dat, dint-o eroare a avocalor si, transmit fera, aceasta confine o chirle propusi de 65:00 de lire (prezenata ca find va fia folosineiimobilulu respectv), pe care locataral accept. Int-un asemenea az, cit timp 8 oferts nu era att de scizut init Tocatarul sift trebuit, obec, 8 realzeze & aceasta mi corespunde intenieilocatorulu,contratul neste anulail dar Primus ‘gi reprezinté. gresit acea calitate a autotursa exprim’ coreet aceasta inten, constind in neschimbarea motorulut original), ic, eroarea se manifests in procesul de form Voinet interne, in sensul cf la acest moment partea isi reprezintlgresitimprejursri de fap sl rept hotiratoare pentra incheierea actului. In al doilea caz, partea in eroare transmit, declaratia sa de vointd, altceva decit a dort s& transmit, deci isi reprezints gresit chiar propriei declarati de vointa > IV, Dups cum eroarea fi este sau nu imputabild lui errans, aceasta poate fi sewzabili sau abil. [Eroarea este scuzabilé daci faptul asupra ciruia a purtat eroarea nu: putea fi cunoseut, in urdrle date, cu diligente rezonabile.Criteriul de apreciere a caracteruluiscuzabil al erori este jv: eroarea va fi scuzabili daci © persoand diligents (modelul bunului proprietar)aflata in rile concrete in care sa incheiat actul nu ar fi putut cunoaste relitatea fas reprezentat. ‘Numal eoarea scuzabilaatrage anulabilitatea actu (art. 1208. ev). Un exemplu din dreptul german este umoru: director unei scl comand hii pentru seal ceind 25 ,Gros”, termen despre are are convingereac& inseamné pachete de {fous role In realtate sencuobiectv al tment, oles in industri, esa avela de pachee dl “Ut de role, Comanda a fost accepts iar contractal -a inchelat pentru 3600 de role in loc de dlorea director sol. Contract a fost ulterior, anulat la cererea celui din ured. ic era manifest doar in procesul de exteriorizare (comunicare) a voinje! interne, adic in dedarall actul jan lille erori - viciu de consimtamant iti = imant ) Pentru a vicia consimtimantul in sens tehnic, determinand anulabilitatea actului jurii, sa trebule sf intruncasci, cumulativ, urmatoarele conditi Ving’ errans cunoaste imprejuririle hotirtoare pentru incheierea actului, d devieze de la voinga sa interns pentru cd aceasta din urma a fost gresitexteriorizats Astfel cum rezulti din art. 1211 C. civ, in eazul erori asupra declaraiei de voint reprezentare cu privire la sensul propriei declaraii de vointS poate s& rezulte dintr-o neinfl infelesului termenilor utiliza (eroare de comunicare a declarajiei de vointt) sau din denak confinutului declarafiei de voinfi transmise prin alte persoane sau prin mijloace de comuni istangi (eroare de transmitere a declaratiei de voin) ‘Nu exist diferenge de regim juridic intre eroarea apiruta in formarea voinfet inteme imanifestaté cu ocazia exprimirit acest vointe. In utimul caz, ,{dispozitile privitoare la et plied in mod corespunzitor” (art, 1211 C. civ). Distintia poate prezenta interes totust din practice: eroarca va fi scuzabilé $i 98 [anulabiltatea actului numa‘ in situa exceptional in care rans nu putea, cu diligente rezona observe divengenta dintre sensul declaratici de voins gi ceea ce a vrut, in fapt, si expt ‘exemplu, se incheie un contract prin utilizarea unor formulare de comand redactate intr) Stein’ sau cu folosirea unor termeni specifct unei anumite industri). Iar in cazul unel Aisin primal rind, eroarea trcbuie si fie sential, adic hotiitoare pentru Voinga pleii de a ia actul juridic. Dupli cum rezults din art. 1207 gi art. 1210-1211 C. civ. uneor, legea priveste (reba viotentei_ ) Eee aE ‘Violen la incheierea unui act juriic este un faptjuridic in sens restrns si, chiar dac in si dovedirea actului juridie insusi, poate fl probati prin orice mijloace de probs art. 309 alin. () alin. (@) pet. 5, precum s art. 329. pr. ev PARTEA TEORETH 200 ‘stan Pazive| Figa nr. 11 (Giana Dack sunt intrnite condi volenei~ viciu de consimtimant, atl este anual fart, 1216 alin 0) C. cv). Init nt daci violenta a fost exerctati de cite cealalts parte sau de citre un ter, victima este indreptititi la daune-interese, violena find o faptd ili generatoare a unui raport obligational de flspundere civil delictual. Soluyia este aplicabilé si atunei end violentaimbracs forma particular constringerii prin exploatarea unei stiri de necesitate, deoarece, chiar daci sursa pericolului nu tse in sine, imputabild celeilalte piri, exploatarea sain scopul injust de a determina incheierea unui oetcare nu s Potrivit ast. 12 ar format altel este o fapta contrara ordinii de drept C. civ, cel al cirui consimtamant este viciat prin violent ware dreptul de 2 prtind, fm afar de anulare, si daune-interese sau, dai prefer’ meni Inlucerenprestafie sale cu oaloare dawnlor Sunt aplcabile precizarileffcute in materia dolulu Totusi, 0 particularitate exist in legituri cu violenta, in ceea ce priveste posbilitatea victimei tie a opta pentru mentinerea actului juridic gi de a solicita reducerea prestatci sale cu valoarea thunelorinterese la care ar fi indreptifiti (sau chiar aceste daune-interese, cind natura prestajei Firimei - de exemplu, prestafia de a da un bun individual determina. indivizbil ~ nu pormite 0 Faducere). Spre deosebire de ipoteza dolului, victima nu are o reprezentare subiectivi a actubul fects de sensul obiectiv al acestuia contract, dea solicit nun erese la care a fide i". In privinga acestei dispoviti, care si poati constitui criteriul de determinare a thunelor-interese (a situatet pe care, valoric, daunele-interese trebuie si o substituie), Pe de alta Bite criteriul na poate fsituatia in care sar gsi victima dacé nu arf inchelatactl,aceast ipotezd Sind incompatibila cu optiunea parti de a menfine actl. in consecinf,unicul citer posibil este cel Jeslind in actul pe care partea Lar fi incheiat daci mu ar fi fost constrnsi si accepte continual lui care, in concret, a fst incheiat 25 Fxempl: dock vinzitorul unut bus fost constrins, prin violen’, 8 il vind pentru un Pret de 2.000 de lei, dar poate dovedi ci in absenta violenei, ar fi vndut pentru pretul de {6.000 de fi, este posibil8 mentinerea actului si acordarea daunelor-interese de 4000 dele Dovada conditilor in care victima violenjei ar f incheiat actul in absenta eonstringeri Pate f ficuts, de exempla, prin inscrisur si declarafi de martoi privitoare la negocerile va data de e jin calitate de cedenti, si parafii D.G-S. i DT aoe -pturilor legate de acordarea ‘masurilor reparatorii pi ca obiect instriinarea tuturor dr unr epee mobile toren in suprafatt de 139 ha, situat pe raza oragului Costet jud. Arges io deg peace ind de IED 8 Ferree en all a otinchea cna de cevse edepar (sn a a ee ede dat 9 din epi ko, dite p ae tentiat sub w- 22201, pion MOM ¥ BEC de TSE AE Teat a tinct cont de eee de dot ep or reyes DIN in cata decedent, ace ae Pi AO ese mal ous mentonat, ce eclamantel CB: Feil eect fx sty sua de 1000 cr, smc fo integral achat «Pai de 0 lle203 seen contact gi parte ler, ada de ea jin acest contract partile au previzut ci (-) cesionarul reclamant finfelege] s —_ eee nd drt erent si at cee area Soren pars negara ‘i marea favorabila a cererii. rt) pati mogaranndel pe cesion nhs becom oar eran mengnat ch wre de 1395 ha sea sitat pe Contest od rae — (yale pin re redamant soit 2 ee pct a Toma 218 pe dopa, rma oll reps Ind ent nace in eroaeca piel obit oral i i ‘de consimfimant, eroare ce poarté asupF soliitat anlarea contractul dl dolului,considerind al contractual fle parte, ca urmare a erorit a vicia contractulu (.) in privind doluli, tribunalul refine cu sina paratlor au prezentat osituatienereal lad s reclamantul nu a ficut dovada ci paratistl lata incheieriicontractului de « PARTEA PRACTICA 210 Critian Pazive Figa nr 11 Cum dotol nu poate fi prezumat, iar sarcina dovedirii lui aparfine celui care i invoct, Tribunalul constat din coroborarea tuturor probelor administrate, cA nu poate fi refinut acest viclu de consimtamant, De altfel, din declaratile martorilor audiafi rezults c& [piri] au cesionat dreptusilor lor inainte de a fi identifcat amplasamentul terenului iar identificarea a fost efectuat’ de organcle satulu rd i rezulte c& pardtii au avut o contribute la eliberarea schitelorprivind imobilul in Iiigiu (ain contractl de cesiune este mentionata suprafata terenului gi un amplasament mult prea general, respectiv pe raza orayului Costeti,jud. Arges, in raza acest oras intrind, de asemenea, sisatul Brosteni, unde, in prezent, sustine Comisia Locals de Fond Funciar a oragului Costes, ar fi detinat terenuri autoral petentului,respectiv $7 Prin urmare,nefiind identifica in mod concret amplasamentul terenuli, tribunalul apreciaz, prin coroborare cu clauza privind riscurile contract, csi acest aspect a intrat fn sfera de Suportare a riscurilor contractului de citre cesionar. RReclamantul a fcumpirat] un drept de creanti, iar mu (..) un dropt de proprietate nepunndu-se in discutie posibiltate dobindiriiefective a terenului, ei doar contravaloarea lui conform legilor de reparatie Desigur ci identificarea terenului are consecinfe asupra cuantumului despigubirilor ce ar fi pputut f acordate, ns reclamantul, in calitate de cesionar, si-a asumat riscul de a nu fi sol fionatdfavorabil cexorea Mai mult, tribunal refine c& preful cesiunii a fost stabilt de pir la suma de 140.000 euro, des in ddosarul administrativ raportul de experti2a a stabilit o valoare a terenului si, implicit, a post- Bilelor despagubiri de 8.427.419 lei, respectiv aproximativ 1.800.000 euro, ceea ce ar conduce finch 0 dati la concluzia logici cA intentia parlor, dati find miza atit de mare pentru recla- ‘man, a fost ca riscuriles8 fie asumate de reclamantal cesionar. Psi urmare, atat timp cit in contractal semnat de piri ns a fost identificat imobilal in sensu ‘oor aratate de reclamant, identficarea efectuat’ in eadrl dosarului {administrativ] mu poate produce consecinte sub aspectul consimtimintului liber exprimat de pirfi si nu se poate ‘onstitui nic in eroare ca viciu de consimiman¢ la incheierea contractuli respectiy (Tribunal Bucuresti, sectia a Ilha civil, decizia ne. 151 din 7 februarie 2017, disponibila in baza de jutisprudent a Institutului Roman de Informati Juridice, pe wow roli.7). vinta erorii asupra obiectului contractul, tribunalul refine ci echivalent Hotirérea se refera la eroarea asupra obiectului contractului, ines in discutie a fost 0 eroare asupra bunului pentru care se putea acorda misuri reparatoii prin echivalent, bun care, in sine, nua fost obiectul prestatei cedentilor; acest obiect a fost dreptul de ‘reanti asimilabil unui bun mobil ~ art. 542 alin. (2). civ. ~ i transmis cesionarula,astfel i eroarea putea f, eventual, una asupra calitfior substantale ale obiectului prestaiei ste ingees} PARTEA PRACTICA Cristian Pave on re °°” © CAPITOLUL HI | sctu! juridic civil Figane at © trina nt fiat doll ce asp in cement important, determin Bgonge a vicieren void comical spapra unit clement inex wri gi unul dintze principale citeri fn Fung dar [despre care] partea cumparatoare a avut reprezentarea cd este intravil find esenfiali in cazul vanziilor de teren zea7i faptul c& reclamanta igi d& acordul cu mis pent consrure de hal, depozitare gi swear) circuit agricol (Hla din dosaral (J) lementul asupea ciruia a cizut dol a Antecontractul de vanzare-cumpirare incheiat la data de 16 ianuarie 2007 sa intemeiat devernfa nr. 339/58, eliberats de Comisia Onigencasts Zimest, pie} cu care parila eclarat pe proprierispundere ci terenul are in realitate o suprafata de 1474 mp, in raport de aritate sin conditile previzute de at. 257 care 2 stabilit si preul, ci face obicetul acestel adevernfe 3 tat swept in favoarea veeunei tert persoane. opus Ia oso de cite piri find | jie eens scstere teens din | tt cosierente cond a conn a Smant, este o eroare provocat parteainducind cealalts parte junea de a comunica redamantel ractant in eroare, determinand-o s8 contracteze, sind ci in lipsa acestor manevre dolosive a ain aprn ch vt nent deca fan care mans speviut de ar 50 pt 9 pc (Curten de Ape rag, sea el pene eure PARTEA PRACTICA PARTEA PRACTICA 22 Critlan Pauc Cristian Paziue 213 r.:~O~*~*~*~“‘“‘S ;*é‘i‘C;COOC;~™ CAPITOLUL HIT | actutjurisic wi ‘cu minori side familie, de conficte de muncs asigut 2013, irevoeabila conform vechiului Cod de procedurt ‘enti a Institutului Roman de InformatiiJuriice, pe www .raliir). ©® In considerentele hotiriii judecttoresti atac piri, in calitate de angajtor al redamansi TA, ropune reclamantel Prone de uc obi i cdr sta TM cheer penate nf 97R, pronunjat in dala de 7 noi penali in dosarul ne (), prin care - dispus ca ec estgoareacivitatea i fuctia in exeritarea crea a (3 in content arta mai su, {C),considerinduse, de [cite sua fost smuls prin constringere morals inta moduli de ncheere a actlui aditona it fapta (oinpaiv $ cstegelune! eonstrdnger morale a sem

    S-ar putea să vă placă și