LP 5-6-7

DETERMINISMUL CARACTERELOR EREDITARE NORMALE

I. CARACTERE EREDITARE NORMALE DETERMINATE MONOGENIC

A. DATE TEORETICE. DEFINIŢII.

1. CARACTERELE NORMALE
- definesc un individ din punct de vedere biologic;
- sunt biochimice, fiziologice şi morfologice;
- sunt determinate de acţiunea combinată în diferite proporţii a factorilor ereditari şi a celor din mediu.
2. CARACTERE EREDITARE = caractere la formarea cărora factorii ereditari participă într-o
proporţie mai mare de 5O% (uneori atingând 1OO%).
3. CARACTERE MONOGENICE = caractere determinate fiecare de o pereche de gene alele
(conform "dogmei genetice": o pereche de gene ---> un caracter).

PARTICULARITĂŢI:
- reprezintă produsul acţiunii a două gene alele (ce ocupă loci omologi), între care există relaţii de dominanţă/
recesivitate sau codominanţă; expresia unei perechi de alele poate fi condiţionată de acţiunea alteia (epistazie)
sau de mediu
- transmiterea = mendeleană (respectă legile monohibridării)
- manifestarea = mare variabilitate -> POLIMORFISM (explicabil prin epistazie, polialelie) => indivizii sunt
entităţi biologice distincte, unice
- distribuţia în populaţie = bimodală (caracterul este prezent la o parte din populaţie şi lipseşte la alta)
- cele mai importante caractere ereditare normale monogenice:
- grupele sanguine - grupele serice
- gr. tisulare - gr. enzimatice
- caracterul secretor - c. gustător

4. DEFINIŢII

a. GENE ALELE = gene cu aceeaşi poziţie în cromosomii omologi (loci omologi) şi care conţin informaţia
pentru acelaşi caracter

b. POLIALELIE = existenţa a mai multe variante alelice ale genei pentru un anumit caracter

c. HOMOZIGOT = individ ce posedă în locii omologi aceeaşi variantă alelică

- homozigoţii sunt homogametici (formează un singur tip de gameţi)

d. HETEROZIGOT = individ ce posedă în locii omologi variante alelice diferite ale aceeaşi gene
- heterozigoţii sunt heterogametici (formează două tipuri de gameţi)

e. HEMIZIGOT = individ care posedă o singură alelă pentru un anumit caracter

f. GENĂ DOMINANTĂ = genă care se manifestă fenotipic atât în stare homozigotă, cât şi în stare
heterozigotă

g. GENĂ RECESIVĂ = genă care se manifestă fenotipic numai în stare homozigotă

h. GENE CODOMINANTE = gene alele diferite care se manifestă concomitent la heterozigoţi

1
i. PLEIOTROPIE = existenţa a mai multe efecte fenotipice diferite, corelate sau nu patogenic, determinate
de expresia unei singure perechi de gene.

j. EPISTAZIE = fenomen de condiţionare a expresiei fenotipice a unei perechi de alele de către o altă pereche
de alele.

B. GRUPE SANGUINE

1. DEFINIŢII.
a. GRUP SANGUIN = caracter biochimic 100% ereditar, ce constă în prezenţa pe suprafaţa eritrocitelor a
unor substanţe antigenice (majoritatea proteine sau MPZ)
b. SISTEM DE GRUP SANGUIN = totalitatea substanţelor antigenice, genelor ce le determină şi a relaţiilor
dintre --> fenotip-genotip
--> gene

2. ISTORIC
- studiate de timpuriu (necesitatea transfuziilor):
1900 - Lansteiner descrie sistemul AB0
1940 - împreună cu Weiner descrie sistemul Rh, implicat în incompatibilitatea feto-maternă
- actual - descrise 19 sisteme; cele mai importante: AB0, Rh, MN, Ss, Le, Xg.

3. SISTEMUL GRUPAL AB0

a. FENOTIPURI: grupe sanguine 0, A1, A2, B, A1B, A2B, fenotip Bombay

- se determină serologic (reacţie de aglutinare);
- determinate de prezenţa a 4 tipuri de antigene eritrocitare (MPZ) (subst. H, A1, A2, B) = aglutinogene şi a 4
tipuri de anticorpi plasmatici (anti-H, anti-A1, anti-A2, anti-B) = aglutinine
- corelarea Ag cu Ac din sângele unei persoane:
1) în mod normal, nu pot exista în mod concomitent Ag şi Ac omolog;
2) absenţa unui aglutinogen, implică prezenţa aglutininei corespunzatoare.

GRUP SANGUIN AGLUTINOGENE AGLUTININE IN FRECVENTA

(fenotip) PE HEMATII (Ag) SER GRUPELOR AB0 IN
(Ac) ROMANIA

H S anti-H ?
anti-A (alfa)
anti-B (beta)
0 H anti-A (alfa) 32,68%
anti-B (beta)
A A anti-B (beta) anti-H 43,15%
B B anti-A (alfa) 16,50%
anti-H
AB A, B, H - 7,65%

b. GENOTIPURI
- determinate de genele alele A1, A2, B, o, aflate în relaţie de epistazie cu genele H şi h
- relaţia dintre gene este de:

2
 - codominanţă: A1 şi B; A2 şi B
- dominanţă/recesivitate A1 > o, A2 > o, B > o, A1 > A2, H > h
- epistazie: H şi o, A1, A2, B
[(A1>A2)=B] > o; H > h
- genele h şi o sunt amorfe (nu au produs primar detectabil);
- gena H este indispensabilă exprimării genelor A1, A2, B şi o;
- fenotipul Bombay se manifestă serologic identic cu grupa 0, dar nu are Ag H pe hematii

c. FORMAREA Ag AB0 pornind de la un substrat glicoproteic sub influenţa transferazelor sintetizate de

genele sistemului AB0:
gena A Substanţa A

gena H Substanţa H gena B Substanţa B

Substanţa S gena o Substanţa H

hh Substanţa S

d. RELAŢIA GENOTIP-FENOTIP ÎN SISTEMUL AB0

Transmiterea ereditară este autosomală, urmând legile lui Mendel.

FENOTIP GENOTIP
alele ABo alele H
homozigot heterozigot homozigot heterozigot

A1 A1A1 A1 A2,A1 o HH Hh
A2 A2A2 A2 o HH Hh
B BB Bo HH Hh
A1B - A1B HH Hh
A2B - A2B HH Hh
o oo - HH Hh
BOMBAY Orice genotip ABo hh -

3. SISTEMUL DE GRUP SANGUIN Rh

a. FENOTIPURI: - Rh+ (85%)

- Rh- (15%)
- determinate de prezenţa (respectiv absenţa) pe hematii a substanţei antigenice D
- în mod normal nu există Ac specifici anti-D în ser; Ac se pot forma în urma contactului cu Ag D la persoanele
Rh-

b. GENOTIPURI
- există 3 loci ce se transmit înlănţuit (D,C,E), fiecare cu mai multe alele => fiecare individ posedă 2
haplotipuri (cele mai frecvente fiind CDe/cde şi CDe/CDe), pe autosomi omologi

3
- gena D determină antigenul D care are puterea antigenică cea mai mare şi defineşte în practică fenotipurile
Rh
- relaţiile dintre alelele locusului D:
- dominanţă/ recesivitate: D > d
- gena d este amorfă

c. RELAŢIA GENOTIP-FENOTIP în sistemul Rh

- persoanele Rh+ pot avea genotip DD sau Dd
- persoanele Rh- nu pot avea decât genotip homozigot dd

d. BOALA HEMOLITICă A NOULUI NăSCUT (BHN) - afectează feţii Rh+ ai mamelor Rh- imunizate
anterior pentru Ag D (incompati- bilitate feto-maternă în sistemul Rh)
- Ac anti-D (de tip IgG) trec de la mamă la făt prin bariera placentara şi determină hemoliza în
contact cu Ag fătului
- imunizarea mamei -> transfuzie cu sânge Rh+ sau
-> trecerea în circulaţia maternă a hematiilor cu Ag D de la feţi Rh+,
în timpul unor naşteri/ avorturi anterioare

4
 II. ALTE CARACTERE EREDITARE NORMALE
LP 6 - ALTE CARACTERE EREDITARE NORMALE

A. CARACTERE MONOGENICE

1. SISTEMUL GRUPAL SANGUIN MNSs

a) FENOTIPURI: - MS; Ms; NS; Ns; MNS; MNs.
b) GENOTIPURI: - 2 perechi de alele cu frecvente egale (M,N &i S,s), situate pe loci foarte apropiati, motiv
pentru care se transmit inlantuit.
c) RELA^IA GENOTIP-FENOTIP:
- genele M &i N sunt codominante
- genele S &i s sunt in relatie de dominanta - recesivitate
d) IMPORTANTA: mai ales in medicina legala.

2. SISTEMUL GRUPAL SANGUIN Xg

a) FENOTIPURI: Xg(a+) &i Xg(a-) determinate de prezenta/ absenta Ag Xg.
b) GENOTIPURI:
- determinate de 2 alele:
a
Xg (dominanta) si Xg (recesiva); situate pe cromosomul X;
- femei homozigote si heterozigote; barbati hemizigoti;
c) RELATIA GENOTIP-FENOTIP:
- femei: XgXg --> Xg(a-) barbati: XgY --> Xg(a-)
XgaXg --> Xg(a+) XgaY --> Xg(a+)
XgaXga --> Xg(a+)

3. GRUPELE DIN SECRETII

a) FENOTIPURI:
- secretor si nesecretor
- determinate de prezenta/ absenta in secretii (urina, suc gastric, saliva, lapte, sudoare, sperma, etc.) a antigenelor
sistemelor ABO si Le;
b) GENOTIPURI:
- 2 alele: Se si se (recesiva);
- produsul genei Se determina transformarea Ag liposolubile de pe hematii in Ag hidrosolubile ce se pot elimina
prin secretii;
c) RELATIA GENOTIP-FENOTIP:
- SeSe si Sese --> secretori (78%)
- sese --> nesecretori (22%)
- relatie de epistazie cu grupele sanguine.

4. GRUPELE SERICE si ENZIMATICE

a) FENOTIPURI:
- prezenta unor proteine structurale sau enzime in ser sau pe hematii, in variante si combinatii multiple -->
polimorfism marcat;
- fiecare persoana are o anumita structura proteica, determinata genetic, constanta in timpul vietii -->
individualitate biologica;
- diferentiere prin - electroforeza in gel de amidon;
- imunoelectroforeza;

HAPTOGLOBINELE - fixarea si recircularea hemoglobinei

- alfa-2 globuline
a) FENOTIPURI -Hp 1-1; Hp 1-2; Hp 2-2

b) GENOTIPURI - 2 alele codominante: Hp-1 &i Hp-2

c) RELA^IA GENOTIP-FENOTIP:
Hp-1Hp-1 --> Hp1-1

5
 Hp-1Hp-2 --> Hp1-2
Hp-2Hp-2 --> Hp2-2

TRANSFERINELE - fixarea si transportul metalelor (Fe, Cu etc) - beta-1 globuline

a) FENOTIPURI: - exista 14 tipuri distincte;
b) GENOTIPURI: - mai multe alele codominante;
- cele mai frecvente: TfC, TfD, TfB.

SISTEMUL Gc (GROUP SPECIFIC COMPONENT) - alfa-2 globulina

a) FENOTIPURI: Gc 1-1; Gc 1-2; Gc 2-2
b) GENOTIPURI: exista 2 alele codominante Gc-1 si Gc-2
c) IMPORTAN^A: indicator in studiile populationale.

IMUNOGLOBULINELE - gamma globuline

a) FENOTIPURI: - variate
b) GENOTIPURI: - exista mai multe alele ce pot ocupa 3 loci: Gm, Inv, Am

GRUPELE ENZIMATICE
- numeroase enzime serice sau din hematii
- prezinta un polimorfism genetic;
- exemple (fosfataza acida eritrocitara, CPK)

5. GRUPELE TISULARE (HLA)

a) FENOTIPURI: - multiple; proteine din membrana celulara cu rol structural si capacitate antigenica (rol in
supraveghere, alarma, aparare)
- exista pe suprafata celulelor nucleate, hematii, trombocite
b) GENOTIPURI: - 4 loci foarte apropiati (A, B, C, D);
fiecare cu foarte multe alele;
- pe bratul scurt al cromosomului 6;
- se transmit inlantuit (haplotip).
c) IMPORTAN^A: - recunoasterea celulelor self;
- compatibilitate transplante;
- medicina legala.

6. SENSIBILITATEA GUSTATIVA
a) FENOTIPURI: - gustatori/ negustatori; caracter fiziologic determinat ereditar
- prag gustativ diferit la substante dulci, amare, sarate, acre --> perceptie la diferite
concentratii/ nepercepute deloc;
- testare cu PTC - substanta cu gust amar, perceputa ca foarte amara sau insipida --> 2
categorii:
- gustatori 2/3
- negustatori 1/3.
- exista diferente in functie de varsta, sex, rasa, momentul testarii
b) GENOTIPURI: 2 alele - G (dominanta) si g (recesiva);
c) RELATIA GENOTIP-FENOTIP:
- GG --> gustator
- Gg --> gustator
- gg --> negustator

C. APLICATII PRACTICE

1. DETERMINAREA STATUSULUI SECRETOR

a) Tehnica: rondele de hartie de filtru imbibate in saliva + 1 ml ser cuprinzind anticorpi corespunzatori
Ag ABo ai persoanei --> se asteapta 10 min. pentru a se produce reactia Ag-Ac --> + 1 ml suspensie hematii izogrup
ABo cu persoana testata;

6
 b) Citirea reactiei/ interpretarea:

Se: Ag + Ac --> reactie Ag-Ac + Ag --> hematii neaglutinate

se: -- + Ac --> Ac + Ag --> hematii aglutinate

2. DETERMINAREA STATUSULUI GUSTATOR

a) Tehnica:
- concentratii progresiv crescute de PTC (3 solutii: 1, 7, 14)
- se incepe cu cea mai slaba solutie --> sunt persoane:
* care simt gustul --> gustatori
* care nu simt gustul --> se continua cu celelalte solutii pana la solutia 1 --> sunt persoane care - simt gustul la solutii
intermediare --> gustatori heterozigoti
* nu simt gustul nici pentru solutia 1 --> negustatori