FILOSOFIA NATURALĂ ȘI ORIGINILE ȘTIINȚEI MODERNE

Dana Jalobeanu, Grigore Vida, Alexandru Liciu

Miercurea, 12–16, sala Lucian Blaga
[Propunere de plan de curs, se va discuta cu studenții la prima întâlnire, miercuri 22 februarie ora
12-16]

Acest curs își propune să familiarizeze studenții cu câteva dintre textele fundamentale ale
modernității filosofice europene, arătând cum se intersectează, în secolul al XVII-lea, filosofia și
științele. Este un curs construit pentru anul III, modulul de filosofie teoretică, dar poate fi luat ca
opțional și de studenții de la alte module (sau alte facultăți). Cursul are 2 ore de prelegeri și 2 ore
de seminar pe săptămână, 10 săptămâni. Număr de credite: 4.
Obiective
1. Studenții vor reevalua ceea ce știu despre filosofi cunoscuți (Bacon, Descartes, Leibniz),
realizând că aceștia au contribuit în mod decisiv la „nașterea științei moderne“
2. Înțelegerea caracterului experimental al activității din „filosofia naturală“ (științe),
deconstrucția ficțiunii filosofului/filosofiei „de fotoliu“
3. Înțelegerea dificultăților pe care le pune textul primar și a activităților de interpretare,
arheologie conceptuală și înțelegere a conceptelor și categoriilor istorice și istoriografice
implicate în citirea textelor de secol XVII
Cerințe preliminare: o bună cunoaștere a limbii engleze, lecturi preliminare de filosofie modernă
timpurie (minimal: Francis Bacon, Noua Atlantidă, Noul Organon, cartea I (teoria idolilor),
Descartes, Meditații metafizice).
Punct de plecare
Am văzut în semestrul I că știința este acea activitate cu totul specială în care se ajunge la un
echilibru între „colaborare“ și „competiție“. Că ea se naște nu doar ca o activitate în comun, ci și
ca un produs „în folosul publicului“ (în interesul comun). Am discutat despre planul baconian de
reformă a științelor & construcție a unei metode unice și am discutat modelul imaginar al Casei
lui Solomon și felul în care acesta poate fi regăsit în secolul al XIX-lea, în proiectele de difuzare,
pe scară largă, a cunoașterii. Am discutat despre metoda științifică și despre complicatele și
fertilele interacțiuni dintre teorie și experiment. Am văzut că experimentul are nu doar rol de test,
ci și funcție euristică. Am discutat despre formarea vocabularului științific prin reforma
limbajului natural și despre rolul practicilor (matematice, experimentale) în formarea conceptelor
și în theory construction. Cursul din acest semestru va fi o continuare și o aprofundare a acestor
teme, aducând în discuție exemple din istoria filosofiei.
Perspectivă și metodă de lucru
La seminar vom discuta textele propuse dintr-o perspectivă specială, care să vă permită să ne
apropiem de ele mai ușor. Vom adopta, ca grup, perspectiva și regulile de lucru ale Societății
Regale (Royal Society). În primele cursuri ne vom familiariza cu acestea. În googledrive-ul
asociat cursului veți găsi un folder cu materiale despre Societatea Regală și întemeietorii ei. Vă
puteți asuma chiar roluri determinate – puteți încerca să fiți Henry Oldenburg, Robert Hooke,
1
Robert Boyle, John Wilkins, John Evelyn sau Henry Power. Din această perspectivă, vom
analiza diferite „aplicații“ pe care Societatea Regală le-a primit de-a lungul timpului, fie în mod
explicit („aplicațiile“ lui Leibniz și Newton), fie în mod implicit, de la filosofi care se ocupau și
ei cu filosofia naturală (Thomas Hobbes, Margaret Cavendish), însă nu au fost admiși niciodată
ca membri ai Societății. Vom citi textele lor și ne vom întreba de ce.
Scopul acestui exercițiu este să înțelegem mai bine cum anume se difuzează ideile filosofice în
secolul al XVII-lea, nu doar prin intermediul cărților și tratatelor (așa cum le știm azi), ci și prin
scrisori, articole de revistă (Philosophical Transactions, Journal des Sçavans) și întâlniri de tip
„club“ și „academie“.
Evaluare
Evaluarea acestui exercițiu se va face în baza unor texte în care studenții vor argumenta pentru
sau împotriva admiterii unui candidat în Societatea Regală – din perspectiva unui membru al
Societății care recomandă sau care, dimpotrivă, se opune unei candidaturi. Detalii mai jos.

Bibliografie suplimentară
Ca bibliografie suplimentară, de ajutor pe tot parcursul semestrului, vă propunem următoarele
trei cărți, de facturi diferite. Primele două sunt cărți de popularizare, cea din urmă este un volum
clasic al istioriei și filosofiei științei.
 John Gribbin, The Fellowship: The Story of a Revolution (London: Penguin, 2005), cap.
4–6
 Bill Bryson (ed.), Seeing Further: Ther Story of Science, Discovery, and the Genius of
the Royal Society (New York: HarperCollins, 2010), Introducerea (de Bryson) și
capitolele 1-6.
 Steven Shapin, Simon Schaffer, Leviathan and the Air-Pump: Hobbes, Boyle, and the
Experimental Life (Princeton: Princeton University Press, 1985)
De asemenea, Philosophical Transactions of the Royal Society sunt online și merită răsfoite.
Citiți, de pildă, prefața și documentul care descrie misiunea revistei, pe care le găsiți aici:
https://royalsocietypublishing.org/doi/pdf/10.1098/rstl.1665.0001 ,
https://royalsocietypublishing.org/doi/epdf/10.1098/rstl.1665.0002
Pentru cei care vor să afle mai mult, se oferă și altă bibliografie, la cerere 😊
Bibliografie de referință
Vom face un folder cu articole de enciclopedie, însă folosiți cu încredere varianta online a
 Dana Jalobeanu, Charles Wolfe (eds.), Encyclopedia of Early Modern Philosophy and
the Sciences, (Cham: Springer, 2022)
O ediție tipărită a celor trei volume se găsește la mine la birou și se poate consulta la cerere.
Cursul va avea loc în format hibrid. Prelegerile se vor ține online pe zoom, iar seminarul se va
ține fizic, la facultate, cu posibilitatea de interacțiune hibridă pentru cei care nu sunt în București

2
sau nu pot ajunge la o întâlnire. Prezența este obligatorie. Pentru intrarea în examen trebuie să fiți
prezenți la minimum 6 întâlniri.
Pe lângă cele 10 întâlniri de curs/seminar vom oferi două întâlniri bonus. Una va fi la începutul
semestrului, în prima sau a doua săptămâna de școală, cealaltă va fi la sfârșitul semestrului, în
chip de seminar de recuperare. Prezența la aceste întâlniri poate conta ca recuperare pentru
studenții care nu ajung la destule întâlniri.

Curs 1 (22 februarie)

Modelul imaginar al Casei lui Solomon și formarea societăților științifice în Franța și Anglia. Pe
ce se construiește proiectul Societății Regale. Partea I: manifeste și proiecte de societăți de
reformă și progres. Vă rog să reluați Noua Atlantidă recitind descrierea Casei lui Solomon. În
cele două ore de seminar vom trece împreună prin câteva pagini din următoarele texte (pe care le
găsiți în googledrive):
Bibliografie:
 R.H., Noua Atlantidă începută de Lordul Verulam, Viconte St. Alban, și continuată de
R.H. (fragmente), în Dana Jalobeanu (ed.), Casa lui Solomon sau fascinația utopiei:
Știință, religie și politică în Anglia secolului al XVII-lea (București: ALL, 2011), pp.
129–146 (descrierea cercetărilor făcute de membrii grupului care va deveni Societatea
Regală, glorificarea descoperirilor și a inventatorilor, ritualurile Casei lui Solomon)
 Henry Oldenburg către Saporta, 26 aprilie 1659; Henry Oldenburg către Pierre Borel, 26
aprilie 1659, în The Correspondence of Henry Oldenburg, edited and translated by A.
Rupert Hall & Marie Boas Hall, vol. I (Madison & Milwaukee: University of Wisconsin
Press, 1965), pp. 227–228; 231–232

Curs suplimentar (întâlnire bonus)

27 februarie ora 18–20 (online)
Bonus: întâlnire de familiarizare cu constituirea, structura și regulile de funcționare a Societății
Regale. Henry Oldenburg: un refugiat german organizează Societatea Regală Britanică.
La această întâlnire veți face cunoștință cu personajele despre care va fi vorba în acest semestru.
Ne vom uita peste câteva portrete și texte. Vom citi împreună câteva dintre scrisorile lui
Oldenburg și vom vedea ce relații există între corespondența întreținută de acesta și prima revistă
științifică, Philosophical Transaction of the Royal Society. Mai general, ne vom întreba care era
statutul corespondenței științifice (filosofice) în secolul al XVII-lea.
Bibliografie facultativă:
John Gribbin, The Fellowship: The Story of a Revolution (London: Penguin, 2005), cap. 4–6

Curs și seminar 2 (1 martie)

3
Descartes și Bacon. Două modele diferite de filosofie naturală? Discursul despre metodă în
Anglia și Descartes la Societatea Regală. Tratatele științifice ale lui Descartes și difuzarea lor.
Seminar:
 Discurs despre metodă, partea a VI-a, în René Descartes, A Discourse on the Method of
Correctly Conducting One’s Reason and Seeking Truth in the Sciences, translated with an
introduction and notes by Ian Maclean (New York: Oxford University Press, 2006), pp.
50–63
 Prefața la traducerea engleză din 1649, în René Descartes, A Discourse of a Method for
well guiding the Reason, and the Discovery of Truth in the Sciences (London: Printed by
Thomas Newcombe, MDCXLIX), disponibilă aici:
https://quod.lib.umich.edu/e/eebo/A35745.0001.001/1:2?rgn=div1;view=fulltext
Suplimentar:
 William Petty versus Samuel Hartlib despre Descartes, în Charles Webster, „Henry More
and Descartes: Some New Sources“, British Journal for the History of Science, vol. 4, nr.
4 (1969), pp. 359–377

MODULUL I Practici
Curs 3 (8 martie)
Filosofia mecanică la Societatea Regală. Cercetările experimentale cu privire la natura luminii:
Descartes, Hooke și Newton
Seminar:
 Aplicația tânărului Newton la Societatea Regală: „A Letter of Mr. Isaac Newton […]
containing his New Theory about Light and Colors“ (aveți aici textul transcris:
https://www.newtonproject.ox.ac.uk/view/texts/diplomatic/NATP00006; dacă vreți să
vedeți scrisoarea tipărită în Philosophical Transactions:
https://royalsocietypublishing.org/doi/pdf/10.1098/rstl.1671.0072
 Critica lui Hooke (transcrisă aici:
https://www.newtonproject.ox.ac.uk/view/texts/normalized/NATP00005) după Thomas
Birch, The History of the Royal Society, vol. III (London: A. Millar, 1757), pp. 10–15
Bibliografie suplimentară:
 Dana Jalobeanu, „Constructing Natural Historical Facts: Baconian Natural History in
Newton’s First Paper on Light and Colors“, în Zvi Biener, Eric Schliesser (eds.), Newton
and Empiricism (Oxford: Oxford University Press, 2014), pp. 39–65
La sfârșitul seminarului 3: Vot de admitere a lui Newton în Societatea Regală

4
Temă scrisă: Argumentați pentru sau împotriva admiterii lui Newton în Societatea Regală
(luând în calcul tot ce am discutat până acum). 2-3 pagini, scrise din perspectiva unui membru al
Societății Regale care a votat pentru sau contra.
Deadline: 13 martie, ora 20
Deadline lucrare refăcută: 20 martie, ora 20

Cursul 4 (15 martie)

Practici și construcții ficționale – ce fel de experimente? Microscopia și Societatea Regală
(Borel, Power, Hooke, ce face Hooke altfel decât cei de până la el?)
Seminar:
 Robert Hooke, „To the Royal Society“ și „Preface“, în Hooke, Micrographia or some
Physiological Descriptions of Minute Bodies (Project Gutenberg Edition, 2005, prepared
by Robert Shimmin and Keith Edkins. Originally London: John Martin and James
Allestry, 1665), pagini nenumerotate, primele 7 pp. + alte câteva fragmente, selectate în
googledrive
Bibliografie suplimentară:
John T. Harwood, „Rhetoric and Graphics in Micrographia”, în Hunter, Michael, Schaffer,
Simon (eds.), Robert Hooke: New Studies (Woodbridge: The Boydell Press, 1989), pp. 119–147

Cursul 5 (22 martie)

Istoria naturală și experimentală „baconiană“. Procesele latente ale naturii. Teoria de background
și angajamentele teoretice ale filosofiei experimentale
Seminar: Hooke versus Steno
 Robert Hooke, „Lectures and Discourses of Earthquakes and Subterraneous Eruptions“,
în Richard Waller (ed.), The Posthumous Works of Dr. Robert Hooke (London: Samuel
Smith and Benjamin Walford, 1705), pp. 279–281
 Recenzia lui Henry Oldenburg la cartea lui Steno, axat pe Canis Carchariae dissectum
caput [Disecția unui cap de lup de mare]: „Nic. Stenonis Musculi Descriptio Geometrica.
Florentiae in 4o. An. 1667“, în Philosophical Transactions, vol. 32 (1668), pp. 627–628,
disponibil aici: https://royalsocietypublishing.org/doi/pdf/10.1098/rstl.1666.0067

Cursul 6 (29 martie)

Experimentalism si construcție teoretică: barometrul, pompa de vid și natura aerului. Ce se poate
dovedi experimental? Dezbaterile cu privire la existența vidului
Seminar:

5
  Charles Webster, „The Discovery of Boyle’s Law, and the Concept of the Elasticity of
Air in the Seventeenth Century“, Archive for the History of Exact Sciences, vol. 2 (1965),
pp. 441–502 (de citit numai paginile 446–470, 484–495)
 Boyle, New Experiments Physico-Mechanical, Touching the Spring of the Air and its
Effect (1660), Experiment 1, în The Works of Robert Boyle, edited by Michael Hunter and
Edward B. Davis (London: Pickering & Chatto, 1999), vol. I, pp. 164–170
Bibliografie suplimentară:
 Steven Shapin, Simon Schaffer, Leviathan and the Air-Pump: Hobbes, Boyle, and the
Experimental Life (Princeton: Princeton University Press, 1985), cap. 2, „Seeing and
Believing: The Experimental Production of Pneumatic Facts“ (pp. 22–79)
 Boyle, New Experiments Physico-Mechanical, Proemium, în The Works of Robert Boyle,
vol. I, pp. 157–164
 Keith Arnold, „Pascal’s Great Experiment“, Dialogue, vol. 28, nr. 3 (1989), pp. 401–416

MODULUI II Știință și metafizică

Cursul 7 (5 aprilie)
Dezbaterile despre vid și metodologia experimentală – „aplicația“ lui Hobbes și Margaret
Cavendish la Societatea Regală
Seminar:
 Thomas Hobbes, Physical Dialogue (fragmente), în Schapin, Schaffer, Leviathan and the
Air-Pump, pp. 346–359
 Margaret Cavendish, Observations upon Experimental Philosophy, edited by Eileen
O’Neill (Cambridge: Cambridge University Press, 2001), pp. 7–10; 46–53
 Steven Shapin, Simon Schaffer, Leviathan and the Air-Pump: Hobbes, Boyle, and the
Experimental Life (Princeton: Princeton University Press, 1985), cap. 4, „The Trouble
with Experiment: Hobbes Versus Boyle“ (pp. 110–154)

La sfârșitul seminarului, în baza argumentelor: vot pentru admiterea lui Hobbes și Cavendish.

Cursul 8 (12 aprilie)

Metafizica plenistă (criticile la adresa vidului din perspectiva filosofiei „speculative“).
Continuitism versus atomism.
Seminar:
 Descartes, Principiile filosofiei, II, 10–20, în The Philosophical Writings of Descartes,
vol. I, translated by John Cottingham, Robert Stoothoff, Dugald Murdoch (Cambridge:
Cambridge University Press, 1985), pp. 227–232
6
  Corespondența Leibniz–Clarke (post-scriptum-ul lui Leibniz la cea de-a patra scrisoare și
răspunsul lui Clarke; cea de-a cincea scrisoarea lui Leibniz, § 34), în G.W. Leibniz and
Samuel Clarke, Correspondence, edited, with introduction, by Roger Ariew
(Indianapolis: Hackett, 2000), pp. 27–28; 35; 42–43
Bibliografie suplimentară:
 Rohault’s System of Natural Philosophy, Illustrated with Dr. Samuel Clarke’s Notes,
Taken mostly out of Sir Isaac Newton’s Philosophy, Done into English by John Clarke
(London: Printed for James Knapton, 1729), vol. I, pp. 24–31

Curs 9 (26 aprilie)

Problema spațiului absolut. De ce are nevoie fizica de un concept metafizic de spațiu?
Seminar:
 Newton, De Gravitatione (fragmente), în Isaac Newton, Philosophical Writings, edited
by Andrew Janiak, revised edition (Cambridge: Cambridge University Press, 2014), pp.
35–41; 48
 Newton, Principia, Scholium on Space, Time and Motion, în Philosophical Writings, pp.
83–85
 Pasaje despre spațiu din Corespondența Leibniz–Clarke, în G.W. Leibniz and Samuel
Clarke, Correspondence, edited, with introduction, by Roger Ariew (Indianapolis:
Hackett, 2000), pp. 14–15; 18–19; 22–24; 29–32
Bibliografie suplimentară:
 Andrew Janiak, Newton as Philosopher (Cambridge: Cambridge University Press, 2008),
cap. 5
 Ezio Vailati, Leibniz & Clarke: A Study of their Correspondence (New York: Oxford
University Press, 1997), cap. 4

Curs 10 (3 mai)
Problema spațiului absolut și fizica ciocnirilor. Unde se află forțele? Leibniz și reintroducerea
formelor substanțiale. Lucruri neterminate în „mecanica newtoniană“
Seminar:
 Leibniz, „A Brief Demonstration of a Notable Error of Descartes and Others Concernig a
Natural Law“, în G.W. Leibniz, Philosophical Paper and Letters, a selection translated
and edited, with an introduction by Leroy E. Loemker (Dordrecht: Kluwer Academic
Publishers, 1969), pp. 296–301
 Leibniz, Against Barbaric Physics, în G.W. Leibniz, Philosophical Essays, edited and
translated by Roger Ariew, Daniel Garber (Indianapolis: Hackett, 1989), pp. 312–320
Bibliografie suplimentară:

7
  Daniel Garber, Leibniz: Body, Substance, Monad (New York: Oxford University Press,
20090, cap. 1–3

Seminar Bonus: vineri, 5 mai

Seminar suplimentar de tip reading group pe Leibniz, Specimen dynamicum
Bibliografie:
 Leibniz, Specimen dynamicum; for the discovery of the admirable laws of nature
concerning corporeal forces, their mutual actions, and their reduction to their causes, în
G.W. Leibniz, Philosophical Paper and Letters, pp. 435–452
 Nota lui Clarke la cel de-al cincilea răspuns, § 93–95, în G.W. Leibniz and Samuel
Clarke, Correspondence, pp. 77–81

EVALUARE
Evaluare seminar:
Tema 1: Argumentați pro sau contra primirii lui Newton in RS din perspectiva unui participant
care și-a dat votul.
ȘI
Tema 2: Alegeți să deveniți cel care propune candidatura unui „outsider“ (Steno, Hobbes,
Margaret Cavendish sau Leibniz) și faceți un „dosar“ de admitere în RS. Asamblați unul-două
texte/selecții de pasaje relevante care demonstrează că filosofia naturală a candidatului vostru se
potrivește cu ce se face la RS. Scrieți o scrisoare către Oldenburg în care să susțineți candidatura
(3-4 pagini).
Nota la seminar e formată din trei componente:
 Prezență și activitate
 Nota la tema 1 (tema se poate reface după feed-back, se ia în calcul nota finală)
 Nota la tema 2 (ibid).
NB: Cei care iau peste 8 la seminar nu trebuie să intre în examen decât dacă vor.

Evaluare curs:
Examen scris (pe subiecte date cu 24 de ore înainte de data examenului).
Examen oral.