Actorul are mereu ceva de spus, procesam in timpul vorbirii. Prelucram in timpul replicii partenerului, nu dupa acesta o termina Actor de arta reprezentativa/ imitatie si de traire N are sens sa fii cel mai bun Trebuie sa ai o personalitate. Avem o imagine despre cine credem ca sunt, noi suntem mult mai decat atat, trebuie sa dezvoltam simtul propriei identitati Cititi biografii si istorii, uita te la tablouri Substitutia: iei un obiect si il investesti cu o parte din tine ca sa activezi simtul realitatii 2 tipuri de memorii: cea emotionala si cea senzoriala ce tine de informatiile fizice Memodia emotionala: nu va implicati prea mult, actorie nu este o terapie ( insa nu e neaparat asa, daca amanumite probleme in interior, daca am posibilitatea, le dau afara) Memoria senzoriala: esti obosit, nu te gandesti ca esti obosit in tot corpul, si cauti partea in care esti obosit Trebuie sa ne cunoastem simturi. Cand ascultam, ascultam si actualizam, nu jucam reactia, doar o avem. Nu ma intereseaza doar ce mi spune, ci si cum imi spune. Actorul din colo de vorbe: transf afirmatia in negatie si invers. Ceea ce nu e paradoxal nu e cu adevarat dramatic. Nu trebuie sa stam ochi in ochi toata scena. Mergi doar daca ai de ce sa mergi Nu invata textul mecanic, il citim de cat mai multe ori pana cand il intelegem Viata pe scena nu e la fel ca in realitate, eu ma comport normal dar timpul si scena sunt conventii Cine sunt?Ce timp este? Unde sunt? Tara, cartier, camera efc Care este relatia mea cu evenimentele, persongjele, obiectele din scena? Ce vreau? Ce mi se opune? Care este obstacolul? Ce sa fac pt a obt ceea ce doresc? Ganditi va la nevoi si la dorinte umane. In timpul spectacolului, cand iesi din scena si trebuie sa intrii din nou, nu te apuci sa joci table. Trebuie sa actionezi si in spatele cortinei, trece un timp la fel si pentru personaj. Ce vreau sa rezolv in continuare.