Sunteți pe pagina 1din 11

Universitatea Bucuresti Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei Sectia Psihologie

Efectele zgomotului asupra memoriei de scurta durata

Luca Bianca Stegaru Adina Anul 2, Gr. 7

Cuprins
1.Introducere teoretica

Universitatea Bucuresti........................................................................................1 Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei......................................................1 Sectia Psihologie...................................................................................................1 Efectele zgomotului asupra memoriei de scurta durata.......................................1 Luca Bianca..........................................................................................................1 Stegaru Adina ......................................................................................................1 Anul 2, Gr. 7..........................................................................................................1 ............................................................................................................................1 Cuprins.................................................................................................................2
1.1Memoria de scurta durata........................................................................................................................4 Pe la sfarsitul anilor 50, au inceput sa apara in literatura de specialitate tot mai multe teoretizari ale diferentei dintre memoria imediata sau de scurta durata i memoria de lunga durata. Modelul care s-a impus ulterior si a facut o lunga cariera in psihologia cognitiva, va apare in 1968, intr-un studiu elaborat de R.C. Atkinson i R.M. Shiffrin: Human memory: A proposed System and its control processes. Potrivit acestui model, informatia stocata in memoria senzoriala (MS) e transmisa ulterior memoriei de scurta durata (MSD) care are o capacitate limitata, atat ca durata, cat si ca volum. Din MSD, o parte a informatiei este transferata in memoria de lunga durata (MLD)..................................................................4 Memoria de scurta durata (MSD) se refera la o memorie cu o capacitate limitata care intermediaza informatia intre memoria senzoriala (MS) si memoria de lunga durata (MLD). Initial s-a consierat ca intre MSD i MLD ar exista diferente structurale, dar s-a constatat ca de fapt cele dou sunt stari diferite ale aceluiasi sistem. Memoria de scurta durata este acea parte a memoriei care este activata la un moment dat. Din aceasta cauza aceasta memorie se mai numeste si memorie de lucru............................................4 Capacitatea memoriei de lucru este n medie de 7 obiecte, dar variaza intre 5 i 9. Totusi capacitatea ei poate fi mai mare in functie de tehnicile mnezice. De exemplu daca este vorba despre obiecte cu sens se poate retine mai multa informaie. G. A. Miller nainteaza notiunea de "chunck", care este "cea mai inalt modalitate de organizare a informatiei de care dispune un subiect la un moment dat".Cu alte cuvinte limita MSD nu se refer la cantitatea de informatie ci la unitatile de seminificatie pe care le poate stoca. Realizarea acestor unitati de informatii, denumite chunks, se realizeaza prin procesri descendente, adica este influentata de baza noastra de cunostinte..............................................................................................4 1.2 Alte cercetari similare............................................................................................................................5

Cercetarea experimentala............................................................................................................................7 2.1Ipoteza....................................................................................................................................................7 2.2Lotul de subiecti......................................................................................................................................7 2.3 Metoda utilizata si variabile introduse in cercetare................................................................................8 2.4 Desfasurarea cercetarii...........................................................................................................................9 2.5 Rezultatele obtinute.............................................................................................................................10 2.6 Discutii.................................................................................................................................................10 1.2Concluzii finale.....................................................................................................................................10 1.1

Introducere teoretica
1.1 Memoria de scurta durata Pe la sfarsitul anilor 50, au inceput sa apara in literatura de specialitate tot mai multe teoretizari ale diferentei dintre memoria imediata sau de scurta durata i memoria de lunga durata. Modelul care s-a impus ulterior si a facut o lunga cariera in psihologia cognitiva, va apare in 1968, intr-un studiu elaborat de R.C. Atkinson i R.M. Shiffrin: Human memory: A proposed System and its control processes. Potrivit acestui model, informatia stocata in memoria senzoriala (MS) e transmisa ulterior memoriei de scurta durata (MSD) care are o capacitate limitata, atat ca durata, cat si ca volum. Din MSD, o parte a informatiei este transferata in memoria de lunga durata (MLD).

Memoria de scurta durata (MSD) se refera la o memorie cu o capacitate limitata care intermediaza informatia intre memoria senzoriala (MS) si memoria de lunga durata (MLD). Initial sa consierat ca intre MSD i MLD ar exista diferente structurale, dar s-a constatat ca de fapt cele dou sunt stari diferite ale aceluiasi sistem. Memoria de scurta durata este acea parte a memoriei care este activata la un moment dat. Din aceasta cauza aceasta memorie se mai numeste si memorie de lucru. Capacitatea memoriei de lucru este n medie de 7 obiecte, dar variaza intre 5 i 9. Totusi capacitatea ei poate fi mai mare in functie de tehnicile mnezice. De exemplu daca este vorba despre obiecte cu sens se poate retine mai multa informaie. G. A. Miller nainteaza notiunea de "chunck", care este "cea mai inalt modalitate de organizare a informatiei de care dispune un subiect la un moment dat".Cu alte cuvinte limita MSD nu se refer la cantitatea de informatie ci la unitatile de seminificatie pe care le poate stoca. Realizarea acestor unitati de informatii, denumite chunks, se realizeaza prin procesri descendente, adica este influentata de baza noastra de cunostinte. Studiile experimentale au aratat ca in primele 6 secunde se uita peste 50% din materialul memorat, si dupa 15 secunde se uit 90% (din total). Efectul de interferenta, inhibitia laterala, sau pozitia in serie sunt factori care influenteaza amintirea informatiilor.
Toate animalele vii, chiar si cele inferioare poseda memorie. Conceptul de memorie (umana) se refera la un ansamblu de procese biofiziologice si psihologice care asigura ntiparirea, pastrarea si

reactualizarea experientei si trairilor noastre anterioare, sub forma recunoasterii sau sub cea a reproducerii. Memoria este o capacitate psihica absolut necesara, fiind influentata de toate celelalte procese, insusiri si capacitati psihice, asigurand continuitate vietii psihice a individului. Ea este legata de intregul psihism, atat de perceptii cat si de afectivitate. Procesele senzoriale de cunoastere, ii permit omului sa reflecte insusirile acelor obiecte care actioneaza nemijlocit asupra organelor de simt. Insa impresiile lasate de aceste obiecte prezente nu se pierd, gandurile, emotiile, imaginile actuale sunt retinute, se sedimenteaza si cristalizeaza, se fixeaza in mintea umana. Memoria restituie ceea ce a fixat, adica ceea ce a fost perceput ca fiind esential. Exista mai multe feluri de memorie: imediata, memoria de scurta durata sau intarziata dupa timpul in care este posibila redarea informatiei acumulata pe cale vizuala, auditiva sau tactila dupa organul senzorial implicat. Dupa unii psihologi memoria trebuie sa se traduca printr-un act, verbalizarea fiind de natura sa autentifice existenta memoriei. Conform lui J. Delay distingem trei niveluri ierarhice ale memoriei: memoria senzorio-motorie care priveste miscarile si senzatiile si este comuna omului si animalului; memoria autistica care asculta de legile inconstientului furnizand, de exemplu, elementele visului; memoria sociala, specifica omului care traieste in societate, caracterizata prin povestirea logica. Unii autori au formulat o teorie dualista a memoriei considerand ca ar exista doua sisteme de stocare a informatiei, memoria de scurta durata si memoria de lunga durata. In cazul memoriei de scurta durata, trasatura esentiala este aceea ca materialul este conservat un timp limitat: 2-20 de secunde. Dupa acest interval informatia se pierde sau este trecuta in sfera memoriei de lunga durata. Informatiile cuprinse in memoria de scurta durata sunt elemente ale stocajului senzorial. 1.2 Alte cercetari similare Cercetarile privind fixarea si retinerea sunt extrem de numeroase, de-a lungul timpului memoria fiind procesul psihic cel mai studiat.

Prima cercetare experimentala asupra memoriei de scurta durata a fost realizata de Jocobs, n 1887 (dupa S. Laroche si B. Deweer, 1984), care a imaginat metoda sirului limits: subiectului i se prezinta un sir de cifre si i se cere sa-l reproduca in aceeasi ordine din memorie. Lungimea sirului este marita pana cand se ajunge la erori continui, respectiv la limita de memorare a subiectului. Majoritatea subiectilor reproduc corect 4-5 cifre, altii 10 si chiar mai multe.

Una dintre metodele cele mai frecvent utilizate pentru estimarea capacitatii MSD consta in prezentarea succesiva a unei serii de itemi (ex: cifre, imagini, litere). Expunerea itemilor respectivi este intrerupt la un moment dat, iar subiectii sunt solicitati sa-si reaminteasca in ordine inversa prezentarii - de la cel mai recent, la cel mai indepartat item - cat mai multi itemi posibili. Procedura se poate repeta de mai multe ori si/sau cu mai multe tipuri de materiale. Se constata, in mod regulat, ca subiectii nu intampina probleme deosebite in reamintirea ultimilor 3-5 itemi (primii - n ordinea solicitata de reproducere). Performantele lor de reamintire ating, in medie, 7 itemi, foarte putini reusind sa-si reaminteasca 8-9 itemi. Realizand o serie de experiente de acest gen, G.A. Miller (1956) le consemneaza intr-un articol clasic: The magical number seven plus or minus two:Some limits on our capacity for processing information (Numarul magic sapte plus sau minus doi: cateva limitari ale capacitatii noastre de procesare a informatiei). Asa cum sugereaza si titlul, numarul de itemi pe care il putem reactualiza la cateva secunde dupa prezentarea unui "material", variaza in jurul valorii de 72. In jargonul psihologic aceasta inseamna ca volumul sau capacitatea memoriei de scurta durata este de 72 itemi.
Bolton (1892), Binet si Henri (1894), Smith ( 1896), Lyon (1916), Razzel (1934) au utilizat, pentru studiul memorizarii metoda numita metoda elementelor retinute. Cuvintele, cifrele sau figurile sunt expuse subiectilor pe o plansa, urmand ca acestia sa scrie dupa un anumit timp, la solicitarea examinatorului, elementele retinute. Se noteaza numarul si ordinea elementelor inscrise, pe aceasta baza stabilindu-se performanta subiectilor. Principala metoda de masurare a duratei MSD a fost stabilita de Petterson & Petterson (1959, 1971). In esenta, ea debuteaza cu prezentarea unui set de stimuli. Dupa terminarea expunerii acestora, subiectii sunt solicitati sa reproduca materialul respectiv dupa diverse intervale de timp, de ordinul secundelor. Pentru a nu permite repetarea, in limbaj intern, a stimulilor prezentati, subiectii sunt pusi sa execute o sarcina suficient de dificila incat sa le acapareze resursele disponibile. In varianta initiala, Petterson & Petterson (1959) au prezentat subiectilor un set de cuvinte a cate trei litere fiecare. Ulterior, se cere subiectilor sa reproduca lista invatata la interval de 1 secunda; aceeasi lista trebuia reprodusa dup 2 secunde s.a.m.d., pana la intervalul maxim de 18 secunde. Intre faza de prezentare a materialului si faza de reproducere, sau intre diversele reproduceri ale materialului, subiectii sunt solicitati sa numere din trei n trei, in ordine inversa, incepand cu 418 (ex: 415, 412, 409 etc.).

Intr-o cercetare asupra memoriei de scurta durata, Grever D. le-a cerut subiectilor sa reproduca in scris mesaje de diferite lungimi si avand diferite grade de dificultate gramaticala, prezentate prin casca cu viteza de 3-4 cuvinte pe secunda sau de 6-7 cuvinte pe secunda. In urma acestei cercetari, Grever a demonstrat faptul ca sunt reproduse mai bine mesajele structurate, mai lente si mai scurte. Cercetarea experimentala 2.1 Ipoteza In cercetarea de fata pornim de la ipoteza ca introducerea unui factor perturbator, sub forma unor zgomote, in timpul operatiei de intiparire este de natura sa altereze memorarea de scurta durata prin diminuarea capacitatii de redare. 2.2 Lotul de subiecti Lotul cercetat cuprinde 10 subiecti si a fost format in baza urmatoarelor criterii: studenti cu varste cuprinse intre 20 si 22 ani.

Subiect Subiect 1 Subiect 2 Subiect 3 Subiect 4 Subiect 5 Subiect 6 Subiect 7 Subiect 8 Subiect 9 Subiect10

Nume G.N. S.A. M.M. G.D. M.C. A.B. A.A. R.E. H.M. P.I.

Sex F F M M M F F F F M

Varsta 21 20 21 21 20 20 20 20 22 22

Studii/Profesie Student Student Student Student Student Student Student Student Student Student

2.3 Metoda utilizata si variabile introduse in cercetare Pentru studierea efectelor zgomotului asupra memoriei de scurta durata s-a recurs la un experiment de confirmare. A fost utilizata urmatoarea schema de actiune: subiectii au fost supusi experimentului individual in doua randuri, mai intai in conditii de liniste, iar dupa 2 zile, in conditii de stres indus prin introducerea factorului perturbator - zgomotul. Pentru evitarea interferentei cu efectele invatarii au fost alternate conditiile de liniste si zgomot astfel: cinci dintre subiecti au fost studiati mai intai in conditii de liniste si apoi in conditii de zgomot, in timp ce ceilalti 5 au fost studiati mai intai in conditii de zgomot si ulterior in conditii de liniste. A fost redactata o lista de 20 de cuvinte, care a fost citita subiectilor, urmand ca imediat dupa citirea listei, acestia sa reproduca cuvintele care le-au fost citite. Lista de cuvinte a fost redactata astfel incat sa apara o crestere a gradului de dificultate fiind impartite in 9 sectiuni: 3 cuvinte singure, 3 perechi a cate doua cuvinte, 1 pereche din trei cuvinte si 2 perechi formate din cate 4 cuvinte. Cuvintele care formeaza fiecare pereche au o legatura logica intre ele. Au fost utilizate urmatoarele cuvinte: 1. lapte 2. cuvant 3. animal 4. pod - apa 5. broasca - balta

6. bucurie - tristete 7. profesor - elev - student 8. fum - scrum - tigara -scrumiera 9. grau - paine - secara - tarate Variabila dependenta este capacitatea de intiparire si reproducere in cazul memoriei de scurta durata. Variabilele independente utilizate sunt conditii de liniste si zgomotul. Vom considera ipoteza confirmata in conditiile in care, in urma introducerii variabilei independente (zgomotul) vor aparea diferente intre redarea elementelor memorate in conditii de liniste si redarea elementelor memorate in conditii de zgomot, diferente constand in reducerea numarului de cuvinte retinute si diminuarea corectitudinii ordinii de redare in conditii de zgomot. 2.4 Desfasurarea cercetarii Subiectii au fost cercetati individual in conditii obisnuite de activitate. Am preferat desfasurarea cercetarii in prima parte a zilei, respectiv intre orele 09 00 - 1100, in functie dedisponibilitatea subiecilor. Pentru aceasta s-a luat in considerare faptul ca 9:00 11:00 A.M. este intervalul din zi cand capacitatea de concentrare atinge nivelul maxim. Instructajul a fost realizat astfel: Subiectilor li s-a cerut sa asculte cu atentie cuvintele cuprinse in lista si apoi sa reproduca cat mai exact. Instructajul a fost repetat, a fost identic, in ambele situatii, atat in conditii normale (liniste), cat si la introducerea variabilei independente - zgomot. Cuvintele au fost citite cu aceeasi intonatie si intensitate vocala. Subiectii au fost selectati fiind chestionati asupra obisnuintei de a asculta muzica in timpul lucrului. Intrebarea a fost formulata astfel: Obisnuiti sa ascultati muzica in timp ce lucrati? Daca lucrul va solicita concentrare, fondul sonor muzical va deranjeaza sau va ajuta?". Au fost selectionati pentru cercetare acei subiecti care au declarat ca muzica constituie un factor perturbator in activitatea lor de invatare. Fondul sonor a fost asigurat de un MP3 Player continand muzica heavy-metal.

2.5 Rezultatele obtinute Subiect Rezultate obtinute la Conditii obisnuite Numar de cuvinte reproduse 15 16 15 18 14 17 15 16 15 16 Rezultate obtinute la variabila independenta (Zgomot) Nr. cuvinte reproduse 11 14 10 14 9 13 12 11 11 12

Diferente 4 2 5 4 5 4 3 5 4 4

Subiect 1 Subiect 2 Subiect 3 Subiect 4 Subiect 5 Subiect 6 Subiect 7 Subiect 8 Subiect 9 Subiect 10 2.6 Discutii

Fiecare din cei 10 subiectii au avut rezultate mai bune in conditii de liniste decat in conditii de zgomot, indiferent care din variabile au fost aplicate mai intai, diferentele constatate fiind de minim2 si maxim 5. De asemenea, la nici unul dintre subiecti ordinea redarii cuvintelor nu a fost identica cu ordinea propusa, in nici una dintre conditii, fara sa se constate diferente semnificative. Intrucat nu exista nici un subiect care sa redea informatia complet nici in conditii de liniste si nici pe fond sonor perturbator, se constata normalitatea alterarii informatiei memorate pe perioada scurta. In acelasi timp, insa, valoarea informatiilor memorate in conditii de zgomot este semnificativ mai slaba, confirmand ipoteza. Zgomotul constituie un factor perturbator pentru memorarea de scurta durata. 1.2 Concluzii finale Zgomotul este de natura sa diminueze capacitatea de intiparire si redare in memoria de scurta durata. Ca un fapt interesant s-a constatat ca subiectii, in majoritatea lor, au avut tendinta de a intiparii si reproduce mai bine perechile formate din doua cuvinte fata de cele formate din patru cuvinte, la care majoritatea subiectilor au omis cate unul din cuvinte. Perechea formata din trei cuvinte a fost retinuta de toti subiectii.

10

Consideram ca ar fi interesant sa verificam corectitudinea acestor observatii si posibilele cauze intr-o cercetare ulterioara, atat in structura panel a populatiei cercetate cat si prin extinderea pe alte loturi.

BIBLIOGRAFIE
Atkinson, R & colab. (2002), Introducere n psihologie, Ed. Tehnic, Bucureti;
Cosmovici,A.(2005),Psihologie general, Ed. Polirom, Iai; Golu, M.(2000),Bazele psihologiei generale, Ed. Universitara, Bucuresti; Miclea, M.(1999), Psihologie cognitiv, Ed. Polirom, Bucuresti; Zlate, M,(1999), Psihologia mecanismelor cognitive, Ed. Polirom, Iai.

11