Cercetarea selectivă

(Sondajul statistic)
Cercetarea selective (sondaj statistic)

Selecţia statistică are ca scop estimarea parametrilor colectivităţii

totale, pe baza informaţiilor culese şi prelucrate statistic dintr-un eșantion,
folosind principiile teoriei probabilităţii.

Pentru aceasta se vor parcurge două etape distincte:

- prima, constă în culegerea şi prelucrarea informaţiilor referitoare la

eşantion, respectiv calculul indicatorilor care-l definesc (media,
dispersia etc).
 - a doua, extinderea indicatorilor eşantionului asupra colectivităţii
generale are ca scop caracterizarea completă şi cât mai exactă a
colectivităţii totale.

Tipuri de colectivități

• Colectivitatea generală (N), reprezintă totalitatea unităţilor simple

sau complexe care formează obiectul supus cercetării. Delimitarea
strictă în timp şi spaţiu a colectivităţii generale este obligatorie.

• Colectivitatea de selecţie (n) , denumita eşantion, mostră, probă,

reprezintă o parte a colectivităţii generale extrasă după criterii bine
stabilite, de la care urmează să se culeagă şi să se prelucreze
informaţiile în scopul inferenţei statistice.
 Volumul colectivităţii de selecţie se notează cu „n” când este
format din unităţi simple, şi cu „r” când este format din unităţi
complexe. Volumul eşantionului poate varia de la un element
(unitate statistică) până la n-1 (r-1) unităţi statistice.
Avantajele sondajului

Comparativ cu o înregistrare totală similară, cercetarea

selectivă prezintă următoarele avantaje:

- este mai operativă şi mai economică, necesitând cheltuieli

materiale şi umane mai reduse;

- informaţiile sunt mai complete, erorile de înregistrare mai

puţine şi mai uşor de înlăturat, deoarece n < N (foloseşte
personal specializat);
- programul de cercetare poate fi mai larg, se pot aplica mai
multe teste de verificare şi se poate acorda mai multă
atenţie redactării raportului şi analizei;

Avantajele sondajului

- se poate folosi cu rezultate bune în studiul unor fenomene

social – economice complexe, pentru care observarea totală ar
fi dificil de realizat şi ar necesita cheltuieli ridicate.

- poate fi folosită în cazul în care cercetarea totală ar fi

imposibil de realizat;
- se mai poate utiliza în testarea unor ipoteze statistice legate de
cererea de mărfuri, pentru produsele noi lansate pe piaţă;
Etapele unui sondaj (1)

Etapele unei cercetări selective sunt:

– stabilirea obiectivului cercetării;

– delimitarea populaţiei care va fi cuprinsă în studiu;
– alegerea şi sistematizarea bazei de sondaj;
– delimitarea unităţii de eşantionare şi a unităţii de observare;
– verificarea omogenităţii colectivităţii generale şi alegerea caracteristicii
de eşantionare; caracteristica cu coeficientul de variatie cel mai mare;
– stabilirea programului cercetării, respectiv a caracteristicilor care vor fi
alegerea tipului şi procedeului de selecţie care va fi folosit;
– elaborarea chestionarelor şi a metodologiei de completare a acestora;

Caracteristicile bazei de sondaj

Baza de sondaj este reprezentată, de regulă, de colectivitatea

generală. să fie reală;

• să cuprindă toate unităţile în care se regăsesc fenomenele supuse

cercetării:
• să fie actuală (să cuprindă unităţile nou apărute şi din care să fii fost
şterse, unităţile care au dispărut);
• să fie completă (să nu conţină omisiuni):
• să nu aibă caracter redundand (să nu conţină unităţi înregistrate de mai
multe ori):
 • să fie disponibilă, cercetătorul având acces la ea și pe cât posibil să fie
dispusă într-un singur loc.
Etapele unui sondaj (II)

- Organizarea sondajului
- alegerea tipului de selecţie utilizat;

- alegerea procedeului de extragere a eşantionului;

- determinarea erorii de reprezentativitate;

- stabilirea mărimii eşantionului;

- stabilirea metodelor adecvate de culegere şi prelucrare a datelor;

- culegerea şi prelucrarea datelor pentru unităţile din eşantion;
- stabilirea modalităţilor de verificare a semnificaţiei indicatorilor
- inferenţa statisticăsau extinderea rezultatelor și caracterizarea
 colectivității totale.

Organizarea sondajului

• alegerea tipului de selecţie

• alegerea procedeului de extragere a
eşantionului
• eroarea de reprezentativitate
• mărimea eşantionului
Cerințele teoriei probabilităților
 Teoria şi practica statistică demonstrează că asigurarea
reprezentativităţii eşantionului presupune respectarea cu stricteţe a
următoarelor condiţii:

- selecţia unităţilor să se facă în mod obiectiv, fără preferinţe, după principiul

hazardului, cu o probabilitate egală şi diferită de zero;
𝟏

- eşantionul trebuie să fie suficient de mare pentru a reda trăsăturile esenţiale

ale colectivităţii generale.

- includerea unităţilor în eşantion să se facă independent de alte unităţi.

Tipuri de selecție

•Selecţii aleatoare ( întâmplătoare ) constituie modelul de bază

utilizat pentru asigurarea reprezentativităţii. Ele se bazează pe
principiul tragerii la sorţi şi exclud orice element subiectiv în
formarea eşantionului.
•
•Selecţiile dirijate se dă structura eşantionului alegerea unităţilor se
face de către persoanele care culeg datele. Prezintă dezavantajul că
rezultatele nu pot fi extinse asupra colectivităţii generale
(extragerea nu a fost făcută întâmplător).
•
•Selecţia mixtă combină principiile selecţiei întâmplătoare cu cele
ale selecţiei dirijate. În acest caz, se împarte colectivitatea în grupe
tipice după o anumită caracteristică şi apoi se extrag la întâmplare
unităţi din fiecare grupă.
•
Procedee de extragere a eşantionului

• Procedeul tragerii la sorţi (loterie) presupune extragerea dintr-o urnă a

unor bile, discuri, bile care reprezintă fiecare câte o unitate a colectivităţii.
Schema de extragere din urnă poate fi:
- selecţie repetată sau procedeul bilei revenite;

- selecţia nerepetată sau procedeul bilei nerevenite.

1 1 1
...
p1  p2  pn
N N1
Nn1

- Procedeul tabelului cu numere întâmplătoare

Procedee de extragere a eşantionului

• Procedeul selecţiei mecanice (pasului de numărare) se foloseşte după ce

unităţile se ordonează după o caracteristică oarecare, neesenţială pentru
eşantionare (denumirea străzii, ordinea alfabetică) şi sunt înscrise într-o
listă. Formarea eşantionului este precedată de stabilirea pasului de
numărare (K) calculat după formula, care împarte colectivitatea totala în
grupe de volum egal.
• =30
• 25, 25+30=55, 85,115…..
• 20, 50,80,110….
Prin tragerea la sorţi, se alege la întâmplare o unitate din prima grupă după care
următoarele unităţi se determină prin adăugarea succesivă a pasului de
numărare, până la obţinerea celor „n” unităţi.

• Baza de sondaj se sistematizeaza după amplasare în spatiu sau alfabetic.

Erorile cercetării selective

• Erorile de înregistrare - care apar nemijlocit în cazul

tuturor cercetărilor statistice sunt reduse ca număr în cazul
sondajului statistic, datorită faptului că obţinerea datelor se
face cu personal specializat şi pentru un număr mai mic de
unităţi.
 • Erori sistematice care influiențează rezultatele si apar
datorită nerespectarii condițiilor de efectuare a cercetarii;
• Erorile de reprezentativitate - sunt specifice sondajului şi
apar în cazul oricărei cercetări selective şi sunt diferenţe
între valoarea caracteristicilor ce caracterizează eşantionul
şi valoarea aceloraşi caracteristici pentru colectivitatea
generală
Eroarea de reprezentativitate

Eroarea de reprezentativitate se poate calcula (numai pentru acele

caracteristici la care există date dintr-o observare totală) ca diferenţă între
media eşantionului şi media colectivităţii totale.
- Pentru sondajul repetat
𝟐
𝟎
 = dispersia caracteristicii de eșantionare în colectivitatea generală
și care se cunoaște dintr-o cercetare anterioară.

- Pentru sondajul nerepetat

𝟐 𝟐
𝟎 𝟎

Eroarea limită admisă

• Eroarea limită admisa ( ) se calculează ca o abatere între media de

selecţie şi media colectivităţii generale garantată cu suma
probabilităţilor corespunzătoare intervalului de variaţie, după formula:

•
unde
Z este valoarea tabeată a funcției Gauss Laplace pentru un anumit nivel de
garantare a rezultatelor
• Pentru Probabilitatea este de 68,26% rezultă z = 1
• Pentru Probabilitatea este de 95 % rezultă z = 1,96
• Pentru Probabilitatea este de 95,44% rezultă z = 2
• Pentru Probabilitatea este de 99,83% rezultă z = 3
Mărimea eșantionului

• Volumul eşantionului pentru selecţia aleatoare simplă

repetată este:

•
• Pentru selecţia aleatoare nerepetată, volumul eşantionului este dat de
formula:

Extinderea rezultatelor selecţiei asupra colectivităţii generale

• Estimarea mediei se face printrun interval de incredere a

carui marime depinde de eroarea limita admisă. în
colectivitatea generală