1. Ce este greva?

Cuvîntul grevă vine, conform unei păreri foarte răspîndite, de la denumirea unei pieţe din Paris - Place de Greve -
unde în secolul al XlX-lea se întîlneau cei aflaţi în căutarea unui loc de muncă. Greva este un fenomen complex
pentru că, fiind instrumentul esenţial de luptă al salariaţilor, antrenează, în acelaşi timp, perturbarea funcţionării
unor unităţi sau servicii şi produce prejudicii atît patronului, cît şi salariaţilor. Actuala reglementare prevede că greva
reprezintă refuzul benevol al salariaţilor de a-şi îndeplini, total sau parţial, obligaţiile de muncă, în scopul soluţionării
conflictului colectiv de muncă declanşat în condiţiile legii (art. 362 alin. (1) din CM al RM ).

2. Nu are caracter absolut

Dreptul la grevă nu are un caracter absolut, adică acesta nu poate fi exercitat în mod abuziv, prin încălcarea unor
interese generale. În acest sens, menţionez că, potrivit prevederilor art. 369 alin. (1) din CM al RM, greva este
interzisă în perioada calamităţilor naturale, a izbucnirii epidemiilor, pandemiilor, pe durata instituirii stării
excepţionale sau a stării de război.

3. Greva li se interzice...

Legislaţia muncii stipulează anumite categorii de salariaţi a căror participare la grevă este interzisă. Astfel, potrivit
art. 369 alin. (2) din CM al RM, nu pot participa la grevă:

4. Tipuri de grevă

greva generală – grevă care cuprinde toate unităţile dintr-o ramură industrială, dintr-un oraş, dintr-o ţară, etc. 285 –

grevă japoneză – grevă a salariaţilor care se face publică prin arborarea unei brasarde la braţul fiecărui salariat, fără a
recurge la încetarea lucrului; -

grevă de avertisment – presupune o oprire scurtă a lucrului de către salariaţi, urmărind atît mobilizarea greviştilor,
cît şi determinarea părţilor aflate în conflict pentru a aîncepe negocierile; -

greva repetată – se caracterizează prin opriri succesive a lucrului de către salariaţi, pe perioade scurte de timp; -

greva turnată – cînd au loc încetări succesive ale activităţilor în diferite verigi de producţie (ateliere, secţii) sau
compartimente de muncă, în acest caz se înregistrează o masivă dezorganizare a producţiei, iar costurile
întreprinderii cresc; -

greva surpriză – presupune stoparea lucrului de către salariaţi, fără existenţa unui preaviz în acest sens, în general,
această variantă de grevă este interzisă prin convenţiile colective de muncă, iar în serviciile publice din ţările
occidentale este, de regulă, ilicită; -

greva perlată – presupune stoparea procesului de muncă întro secţie cu rol cheie în procesul de producţie a unei
anum.

5. Particularitățile grevei

Particularităţile grevei ca conflict de muncă sunt: participarea în masă a lucrătorilor, existenţa organelor de
conducere, influenţa deosebită asupra părţii adverse.

6. Peste limita instituției

Greva se desfăşoară, de regulă, la locul de muncă permanent al salariaţilor, însă dacă greva urmează să fie
desfăşurată în locuri publice (adică în afara teritoriului unităţii economice), organizatorii grevei trebuie să se conducă
de prevederile Legii RM cu privire la organizarea şi desfăşurarea întrunirilor. Astfel, potrivit prevederilor art. 11 alin.
(1) din Legea nominalizată, organizatorul grevei va depune la primărie, cel mai tîrziu cu 15 zile înainte de data
întrunirii, o declaraţie prealabilă Declaraţia prealabilă se examinează de primăria oraşului (municipiului), satului
(comunei) cel mai tîrziu cu 5 zile înainte de data desfăşurării grevei în locuri publice. După examinarea declaraţiei
prealabile, primăria emite una dintre următoarele decizii şi o aduce la cunoştinţa organizatorului întrunirii: a) privind
eliberarea autorizaţiei întrunirii; b) privind refuzul de a elibera o astfel de autorizaţie.

7. Nu există nimic fără reguli

Salariaţii aflaţi în grevă trebuie să se abţină de la orice acţiune de natură să împiedice continuarea activităţii de către
cei care nu participă la grevă.

angajatorul nu poate fi împiedicat să-şi desfăşoare activitatea de către salariaţii aflaţi în grevă

angajatorul este lipsit de posibilitatea de a angaja persoane care să-i înlocuiască pe salariaţii aflaţi în grevă

durata acesteia, să protejeze bunurile unităţii şi să asigure funcţionarea continuă a utilajelor şi instalaţiilor a căror
oprire ar putea pune în pericol viaţa şi sănătatea oamenilor sau ar putea cauza prejudicii irecuperabile unităţii.

8. Incălcare – Răspundere

Potrivit art. 370 alin. (1) din CM al RM, pentru declararea şi organizarea grevei ilegale, persoanele vinovate poartă
răspundere disciplinară, materială, administrativă şi penală în conformitate cu legislaţia în vigoare. Astfel, art. 41 din
Codul cu privire la contravenţiile administrative din 29 martie 1985 stabileşte răspunderea administrativă pentru
organizatorii grevei în caz de declarare a acesteia fără respectarea condiţiilor prevăzute de 284 legislaţie. în acest
caz, faţă de organizatorii grevei se aplică sancţiunea administrativă sub formă de amendă în mărime de pînă la
şaptezeci şi cinci de salarii minime. Faţă de persoanele, care au organizat o grevă declarată de tribunal ca fiind
ilegală, survine şi răspunderea materială. Astfel, prevederile art. 370 alin. (2) din CM al RM dispun că instanţa de
judecată care a constatat ilegalitatea grevei va obliga organizatorii grevei să repare prejudiciul material şi cel moral
cauzate, conform Codului muncii şi altor acte normative în vigoare.

9. Încetarea grevei

Deşi materia încetării grevei nu este reglementată expres în CM, totuşi putem deduce, în mod virtual, următoarele
situaţii de încetare a grevei:

a) prin renunţare. Cu alte cuvinte, dacă salariaţii implicaţi în declararea grevei renunţă la grevă, aceasta trebuie să
înceteze;

b) prin acordul părţilor. în timpul grevei, organizatorii acesteia continuă negocierile cu angajatorul în vederea
satisfacerii revendicărilor care au constituit motivele încetării colective a lucrului. în acest caz, negocierile cu
angajatorul se pot concretiza într-un acord;

c) prin hotărîre judecătorească. Acest caz de încetare a grevei se iveşte în situaţia în care angajatorul, conducîndu-se
de prevederile articolelor 360 şi 361 din CM al RM, a înaintat cererea privind soluţionarea conflictului colectiv de
muncă referitor la constatarea ilegalităţii grevei în instanţa de judecată, şi revendicările formulate în această cerere
au fost satisfăcute ca fiind întemeiate de către instanţa de judecată. Încălcarea normelor.

10. Căile de soluționare ale grevei

Dacă tratăm greva ca formă extremă a conflictului de muncă, atunci căile de soluţionare a lor ar fi:

1) asigurarea condiţiilor economice favorabile, satisfacerea intereselor greviştilor;

2) elaborarea mecanismului de conciliere între părţile conflictuale;

3) luarea unor decizii legale şi eficiente; respectarea prevederilor convenţiilor colective de muncă;

4) consolidarea sindicatelor şi sporirea influenţei/autorităţii lor în societate.