Mario

Mario Hadrian
Had Balint, jurnalist de război:
,,Într-o Gheorghe Zamfir:
,,Într-o perioadă
p de maximă vulnerabilitate pentru
„De câte ori am concertat în Serbia, pe care o consider ţară soră cu Ro
presa di
d n întreaga lume, jurnaliştii şi organizaţiile
de şti
ştiri trebuie să lucreze împreună pentru
a a tinge standarde înalte de siguranţă şi
pentru a proteja profesia şi rolul esenţial al
jurnalismului în societatea globală.”
pag.4-5
curând.”pag.14-15

libe r t
„La în ceput era

C uvântu l” (Io an 1:1-14 )

a te a
www.libertatea.rs pag. 12
Ziar al românilor din Serbia Fondat în 1945
ANUL LXXVI NR. 18 19 4099 4100 SÂMBĂTĂ, 1 8 mai 2021 PREŢUL 20 DINARI
HOTĂRÂRE
de anunţare a concursului public pentru alegerea directorului Institutului de Cu
Vă dorim ca această zi pag. 23
binecuvântată, a Învierii
Domnului nostru Iisus
Hristos, să aducă în ini-
mile voastre credinţă, Familia Loikovici din Ovcea:
Povestea lor, la un loc, este despre lacrimi şi despre b
dragoste şi armonie, su-
fietele să vă fie inunda-
te de fericire, căldură şi
lumină, iar grijile să nu
găsească niciodată
calea spre casele
voastre.
 Hristos a Înviat!
Redacţia săptămânalului „Libertatea”

şti al
Mesajul de Sfintele Paşti
nuel
părintelui vicar Ema uel
Tăpălagă:
„Astăzi, mai mult ca or icând,
când,
se cuvine să ne afirmăm
credinţa străbună cu
toată convingerea şi
fermitatea, ştiind că
Domnul Hristos Cel
răstignit şi înviat este
calea, adevărul şi viaţa
noastră...”
pag. 3
2 INTERNE / EXTERNE 1-8 mai 2021

Săptămânal editat de Casa de Presă şi Editură „Libertatea”

A fost marcată Ziua Armatei Serbiei
primul număr a apărut pe data de Eufrozina Doua Răscoală Sârbească. Astăzi se împlinesc ca acesta să fie reluat. De asemenea, Hajk
27 mai 1945 GREONEANŢ mai mult de două secole de când Mass a indicat asupra necesităţii ca guvernele
FONDATOR: Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale Române predecesorii noştri au arătat şi au confirmat ambelor ţări să se dedice implementării celor
Director: Mariana STRATULAT Redactor responsabil a.i.: Valentin MIC că Serbia nu poate fi înfrântă de nimeni şi de convenite până în prezent.

Î
n fiecare an pe 23 aprilie se marchează nimic”.
Redac ia: Marina ANCAI AN, Eufrozina GREONEAN Ziua, Teodora
ArmateiSMOLEAN,
Serbiei. ÎnDan
acelaşi
MATA,timp
IonseMĂRGAN,
În Vasilie
această măreaţă zi, la Monumentul
PETRICĂ, Întrevederi importante la Bruxelles
Florin RAŞA; comemorează şi a Doua Răscoală Sâr- Ero- ului Necunoscut de pe Avala, ministrul
bească ce
Machetare artistică, tehnoredac- tare computerizată a izbucnit
şi web în anul DAVID
design: Mihaela 1815 la Takovo.
TARBUK, Ste- fanovic a depus o jerbă, cu toate La începutul acestei săptămâni, preşedin-
Marin GAŞPĂR Cu această ocazie, preşedintele Aleksandar onorurile şi ceremoniile militare prevăzute. tele Aleksandar Vucic s-a deplasat la
Preluarea fragmentară sau în totalitate a textelor apăruteVucic a transmis
în ziarul felicitări
„Libertatea”, tuturor
fără consinţământul Redacţiei, este interzisă; Bruxelles unde au fost planificate mai multe
Anunţuri publicitare apartenenţilor Ar- matei Serbiei, ministrului Germania susţine dialogul Belgrad întâlniri importante, printre care întâlnirea
Apărării
se primesc pe adresa redacţiei: Ž. Zrenjanina Nebojša
7, 26000 Stefanovic şi şefului Statului
Panciova, - Pri tina cu Miro- slav Lajcak, reprezentantul special
tel/fax: 013/35 34 01 Major al Armatei pentru dialogul Belgrad - Priştina. Cu această
şi 013/34 64 47; Serbiei, general Milan Mojsilovic: La întâlnirea din această săptămână a ocazie, subiectul discuţiilor a fost axat pe
„Tuturor apartenenţilor Armatei Serbiei pre- şedintelui Serbiei, Aleksandar Vucic, cu continuarea dialogului Belgrad-Priştina, care
le transmit felicitări cu ocazia zilei 23 aprilie minis- trul Afacerilor Externe al Germaniei, urmează să se desfăşoare sub auspiciile
– Ziua Armatei Serbiei. În această zi consem- Hajk Mass, au fost luate în discuţie subiecte Uniunii Europene.
năm Ziua Armatei Serbiei, drept cea mai importante, printre care predomină Pe agenda de lucru s-a aflat şi întâlnirea
Tipografia: mare continuarea dialogului cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula von
DOO „MAGYAR SZO KFT” der Leyen, comisarul pentru Extindere, Oliver
Varhelyi şi vicepreşedintele Comisiei Euro-
Editarea săptămânalului pene şi şeful diplomaţiei U.E., Joseph Boreel,
„Libertatea” este subvenţionată de Secretariatul Provincial pentru Cultură, Informare Publică şi Culte care a oferit un dineu în cinstea preşedintelui
Serbiei.
CONT CURENT: Scopul discuţiilor de la Bruxelles este
NIU „Libertatea” Pan evo; BANKA INTESA 160-115495-75 imple- mentarea noii metodologii privind
VOJVODANSKA BANKA procesul de aderare a Serbiei la Uniunea
325-9500600045671-98 Europeană, proiec- tele de dezvoltare în Serbia
BANKA POŠTANSKA ŠTEDIONICA prevăzute prin Pla- nul Economic de Investiţii,
200-2281070101001-44 dar şi lupta împotri- va pandemiei şi strategia
de vaccinare, capitol la care Serbia deţine
CONTURI VALUTARE: primatul în regiune.
(pentru EUROPA)
Beneficiary (Field 59): IBAN: RS35200228107010100338 Ziua de Comemorare a Victimelor
NIU LIBERTATEA PANCEVO
Holocaustului
Account with Bank (Field 57A): SBPORSBG sărbătoare în amintirea începerii Răscoalei dintre Belgrad şi Priştina. După cum a Pe 22 aprilie se marchează Ziua de Come-
Intermediary Bank (Field 56A): DEUTDEFF de la Takovo din anul 1815. În istoria anunţat preşedintele Aleksandar Vucic, morare a Victimelor Holocaustului, Geno-
CONTURI VALUTARE: poporului sârb această zi are o însemnătate Germania este pregătită să sprijine ferm cidului şi a altor victime ale fascismului în al
(pentru S.U.A.) deosebită. Este un izvor nesecat de dialogul dintre Belgrad şi Priştina, care se va Doilea Război Mondial. Această zi este dedi-
spiritualitate şi inspi- raţie, atât pentru
Beneficiary (Field 59): IBAN: RS35200228107010100338 desfăşura sub auspiciile Uniunii Europene. cată comemorării sârbilor, evreilor şi rromi-
NIU LIBERTATEA PANCEVO poporul sârb, cât şi pentru armata noastră”, a De asemenea, preşedintele Aleksandar Vucic lor ucişi în acţiunile inumane şi în uciderile
Account with Bank (Field 57A): SBPORSBG menţionat Vucic. a afirmat că Serbia este pre- gătită pentru masive din timpul celui de-al Doilea Război
Intermediary Bank (Field 56A): RZBAATWW O felicitare apartenenţilor Armatei continuarea dialogului, de această dată cu o Mondial.
Ordinul „Frăţie şi Unitate cu Coroană de Serbiei a detransmis
Aur”, conferit preşedinteleşiRSFvicepreşedintele abordare foarte constructivă. În fiecare an la Monumentul Victimelor
Iugoslavia Guvernului şi ministrul Apărării, Nebojša La rândul său, ministrul Afacerilor Genocidului din complexul fostului lagăr na-
- 27 mai 1970 Stefanovic: „Tutu- ror apartenenţilor Armatei Externe al Germaniei, Hajk Mass, a declarat zist al morţii Staro sajmište se depun coroane
Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Serbiei le transmit felicitări de Ziua Armatei că dialogul privind Kosovo se află într-o fază şi jerbe.
„Ofiţer”, Categoria F - promovarea culturii,Serbiei. Lapreşedintele
conferit de Florii, pe 23 aprilie 1815, la de stagnare, iar în prezent este momentul
României Takovo a izbucnit cea de-a potrivit pentru
- 12 decembrie 2018
Săptămânalul „Libertatea” se poate procura la sediul Casei din Panciova şi la punctele de corespondenţă din Vârşeţ, strada Feliks Mileker nr. 13 (Tel: 013/83-91-43) şi Novi Sad,
Bul. M.Pupina nr. 6, etaj III (Tel: 021/42-41-86).
Abonamentul anual pentru Serbia este de 1040 dinari, pentru

Bashar al-Assad îşi doreşte un nou mandat de

ările din Europa 80 euro, iar pentru S.U.A. 180 dolari.

preşedinte
La alegerile programate pentru data de 26 nî r noi
mai a.c., preşedintele sirian Bashar al-Assad i percheziţii şi
şi-a depus candidatura pentru al treilea man- şi arestări pentru
dat pe care îl va câştiga cu uşurinţă din cauza li a se descuraja
lipsei unei concurenţe serioase. Acum o d participarea la
săptă- mână, alegerile prezidenţiale au fost er proteste.
decretate de Parlament sirian. Este al doilea ii Printre cei
astfel de scrutin de când, în urmă cu zece ani, F vizaţi a fost
a început războiul care a distrus această ţară u avocata Liubov
condusă de Bashar al-Assad. n Sobol,
În vârstă de 55 de ani, Assad, care i-a suc- d persona-
cedat în funcţie tatălui său Hafez, la moarta aţ
acestuia în 2000, a fost reales în 2007 şi 2014 ie
pentru câte un mandat de şapte ani şi este i
con- siderat favorit la acest nou scrutin. A
Aceste alegeri parlamentare sunt văzute n
de opoziţia siriană, dar mai ales ti
administraţia de la Washington, drept o farsă -
prin care se ur- măreşte consolidarea puterii C
lui Assad în stat. o
r
Arestări în masă în cursul u
protestelor organizate în sprijinul pţ
lui Navalnîi ie
a
Mişcarea lui Aleksei Navalnîi, aflat de trei u
săptămâni în greva foamei pentru că i se fo
refu- ză accesul la un medic din afara st
penitenciaru- lui, în care să aibă încredere, a s
lansat apeluri pentru manifestaţii în peste u
100 de oraşe ale Rusiei, de la Moscova la p
Vladivostok, Tomsk sau Vladimir. În cursul u
protestelor organizate în toată Rusia pentru şi
susţinerea lui Navalnîi, au fost arestaţi u
aproximativ 1.500 de ruşi. n
În ajunul protestelor, apropiaţii lui Naval- o
 litate proeminentă a opoziţiei moscovite, ridi- cată de la prima oră a dimineţii, dintr-un taxi.
Deşi au stat din nou cu orele în faţa închi- sorii, doctoriţei personale şi altor medici spe-
cialişti li s-a refuzat în continuare accesul la
Aleksei Navalnîi.
Ulterior, după ce medicii l-au avertizat că prin continuarea grevei îşi pune viaţa în peri-
col, Aleksei Navalnîi a promis că iese din greva foamei. Opozantul a precizat că a primit asis-
tenţă medicală datorită celor care au ieşit în stradă pentru el.

Alegeri parlamentare în Albania

Duminică, 25 aprilie a.c., în Albania au avut loc alegerile parlamentare, pentru cea de-a
opta oară în ultimii 29 de ani, când ce- tăţenii acestei ţări votează în mod liber. În faţa
urnelor au ieşit 3,6 milioane de alegători, printre care şi un număr mare de cetăţeni din
diasporă.
Dintre cei 1.800 de candidaţi care aparţin celor 12 partide politice, coaliţii sau candidaţi
independenţi vor fi aleşi 140 de deputaţi. Deo- camdată, votul anticipat sau votul prin cores-
pondenţă nu este permis în Albania.
Principalii favoriţi sunt cele două forţe politice principale care au condus ţara de la
căderea comunismului – Partidul Socialist al actualului premier Edi Rama (care solicită ast-
fel cel de-al treilea mandat) şi Partidul Demo- crat al lui Liulzim Basha, care încearcă să
preia conducerea după opt ani petrecuţi în opoziţie.
În urma numărării voturilor, s-a confirmat că Partidul Socialist, aflat la guvernământ, a
obţinut 46, 9 la sută din scrutin. Partidul De-
Edi Rama
mocrat, aflat în opoziţie, a
câştigat 43, 5 la sută, iar
Mişcării Socialiste pentru
Integrare îi revin 6,9 % din
voturile alegătorilor.
La aceste alegeri a
participat pentru prima dată
şi o formaţiune politică din
Kosovo – miş- carea
Autodeterminarea în frunte
cu liderul Albin Kurti.
Referitor la alegerile din
Albania, preşe- dintele
Serbiei, Aleksandar Vucic, a
afirmat că „indiferent de
rezultat Serbia îşi doreşte
dezvoltarea relaţiilor de
parteneriat şi o cât mai
bună colaborare cu
Guvernul şi statul al-
banez”.
 1-8 mai 2021

MESAJUL DE SFINTELE PAŞTI AL PĂRINTELUI VICAR EMANUEL

ÎN FOCAR
3
TĂPĂLAGĂ

Hristos a Înviat!
Praznicul Învierii Domnului sau Paştile
este cea mai mare sărbătoare a Bisericii
creştine, în- trucât aceasta reactualizează în
fiecare an minu- nea extraordinară petrecută
în urmă cu aproape două milenii respectiv,
Învierea Mântuitorului nostru Iisus Hristos
din morţi, care constituie temelia credinţei şi
a vieţuirii noastre creştine. Însă, pentru a ne
bucura de Lumina Sfintei În- vieri a Lui
Hristos, şi de roadele jertfei sale răs-
cumpărătoare, avem datoria să ne purtăm şi
noi crucea vieţii cu responsabilitate şi
demnitate creştină.
Toţi cei care ne-am botezat şi purtăm
CONCURS
Dragi prieteni,
nu- mele de creştini suntem chemaţi să-L
mărtu- risim pe Hristos cu faptele credinţei
lucrătoare prin iubire, mai ales astăzi, când
lumea este afectată de atâta tristeţe şi
confuzie, de indi-
ferenţă şi secetă spirituală, de ostilitate şi sufletului, de la viaţa pământească
A apărut încă un număr al revistei voastre îndrăgite ,,Bucuria copiilor”, care dez- binare, de ură şi violenţă din pricina trecătoare la viaţa veşnică.
spe- răm că este pe placul tuturor. Ne aflăm la finele lunii aprilie sau Prier, în păcatelor lăcomiei, precum şi a secularizării Să urmăm pilda lor de vieţuire, a atâtor
preajma Sfintelor Paşti, sărbătoarea luminii şi a bucuriei pe care o marcăm pe data crescânde a societăţii. Astăzi, mai mult ca mântuitori şi mucenici ai Bisericii noastre,
de 2 mai. Ne-aţi încântat cu frumoasele voastre lucrări trimise la oricând, se cuvine să ne afirmăm credinţa care au avut viaţa de a fi ucenici fideli ai
concursul ,,Mărţişorul - mesagerul bucuriei”. A fost un concurs ce ne-a dovedit că străbună cu toată con- vingerea şi fermitatea, Mân- tuitorului Iisus Hristos. Să urmăm pilda
avem copii extraordinari în şcolile noastre, dar şi educatori, învăţători şi profesori ştiind că Domnul Hristos Cel răstignit şi înviat lor de vieţuire creştină şi de mărturisire
excelenţi faţă de care ne exprimăm recunoştinţa şi aprecierea pentru creaţiile este calea, adevărul şi viaţa noastră, pentru autentică a dreptei credinţei, să fim solidari
minunate ale elevilor. Aproape 200 de creaţii literare şi plastice ale voastre, pline aceasta se impune să fim uniţi şi solidari, să în făptuirea binelui şi să rămânem uniţi cu
de creativitate, imaginaţie şi talent, ne ajutăm unii pe alţii, să oferim o rază de Hristos în Bi- serica Sa cea sfântă. Dacă
au încântat juriul, dar şi cititorii revistei noastre. lumină şi bucurie celor întristaţi şi necă- jiţi, suntem cu adevărat creştini, şi credem cu
Din dorinţa de a marca Ziua Internaţională a Copilului, redacţia revistei ,,Bu- dar mai ales să insuflăm tinerilor şi copiilor tărie în Învierea Domnu- lui Iisus Hristos,
curia copiilor”, cu sprijinul Casei de Presă şi Editură ,,Libertatea”, organizează în noştri valorile cele netrecătoare şi mântuitoare temeiul şi pârga Învierii tu- turor oamenilor
perioada 1-20 mai 2021 prima ediţie a concursului de creaţie literară (proză şi poe- ale Evangheliei Lui Hristos. din veac adormiţi, atunci vom avea grija să
zie), desene (orice tehnică) şi colaj cu tema ,,Universul copilăriei în localitatea Totodată, reflectând la importanţa covâr- nu sfâşiem şi noi, cămaşa Lui cea nefăcută de
mea”. Lucrările trebuie trimise până pe data de 20 mai 2021, pe şitoare a unităţi Bisericii Lui Hristos, în afara mână omenească, prin atitudine şi acţiunile
adresa: ,,Libertatea” (Re- dacţia ,,Bucuria copiilor”), cu menţiunea ,,Pentru căreia nu există mântuire, după expresia Sf. demne de calitate de a fi a Lui Dum- nezeu
concurs”, 26.000 Pancevo, Žarka Zrenjanina 7 sau pe adresa de e-mail bucuria- Ciprian al Cartaginei, să ne bucurăm de după har, deoarece credinţa în Înviere a fost,
copiilor@libertatea.rs. praz- nicul Învierii Domnului, cu inima este şi trebuie să rămână în veci liantul
Concursul are un scop educaţional, dar şi un scop prin care se urmăreşte dez- curată şi minte trează, priveghind în unităţii noastre creştine.
voltarea creativităţii, astfel că în paginile revistei noastre dedicate concursului rugăciune smerită şi ascultare de Sfânta Sa Cu aceste rânduri îmbrăţişăm pe toţi cre-
vom publica, la finalizarea lui, lucrările micilor artişti pe tema copilului şi a Biserică, luând seama ca nu cumva dincioşii noştri, cărora le dorim un Paşti
copilăriei. potrivnicul să ne răpească bucuria şi lumina bine- cuvântat. Şi ne rugăm Mântuitorului
Lucrările vor fi apreciate de un juriu de specialitate. Cele mai inspirate creaţii sfântă, a Învierii. Cei ce se lasă stăpâ- niţi de Nostru Ii- sus Hristos Cel răstignit şi înviat,
vor duhul dezbinării, chiar dacă se numesc pentru noi şi a noastră mântuire, să ne
fi publicate în revista ,,Bucuria copiilor”, iar autorii acestora vor fi premiaţi. creştini, nu vor simţi cu adevărat dulceaţa întărească în dreaptă credinţă pe toţi, să ne
Dacă situaţia epidemiologică ne va permite, evenimentul la care vor fi ma- relui praznic al Paştilor, care înseamnă dăruiască înţelepciunea de a păstra unitatea
decernate premiile va avea loc pe 1 iunie, la sediul Casei de Presă şi trecere de la întristare la bucurie, de la Bisericii, şi să reverse în su- fletele noastre,
Editură ,,Libertatea” din Panciova, în cadrul unui moment aniversar dedicat întuneric la Lumină, de la moartea pace, lumină şi bucurie sfântă.
împlinirii a 75 de ani de existen- ţă a revistei ,,Bucuria copiilor”. păcatului la învierea

CONSILIUL NAŢIONAL
AL MINORITĂŢII NAŢIONALE ROMÂNE

Urare de Paşti
MANIFESTĂRI DEDICATE ZILEI INTERNAŢIONALE A
Învierea Domnului Iisus Hristos, prin semnificaţia profundă pe care o po
COPILULUI, 1 IUNIE

„Cinste ţie, copilărie!”, ediţia a XIV –a

În numele meu personal şi al Consiliului Naţio- nal al Minorităţii Naţion
Hristos a Înviat!

De 14 ani există o manifestare de suflet fiecărui partener ur- mează să acorde premiile I, II şi III la cele două categorii de vârstă alese: 7 - 8 ani şi 9 - 10 ani.
organizată la Reşiţa, prin care se intenţio-
nează ca prin intermediul copiilor noştri şi
prin aptitudinile lor artistice, pe care le-au
demonstrat de fiecare dată, să-i simţim
mai aproape. Dorim să continuăm şi anul
acesta tradiţia prin organizarea unei
manifestări dedicate Zilei Internaţionale a
Copilului - 1 iunie, de data aceasta însă
mult mai extinsă, una care să treacă de
hotarele ţării, implicând spaţiul întreg al
Banatului istoric. Proiectul se va derula în
România (judeţele Caraş-Se- verin, Timiş şi
Arad) şi în Serbia (Banatul de Nord,
Banatul Central şi Banatul de Sud).
Dorim să demonstrăm că împreună
pu- tem realiza lucruri frumoase! Astfel,
vom organiza un concurs de desene în
creion sau în acuarelă „Banatul meu drag”,
la care pot participa copiii din Banatul
istoric cu vârste cuprinse între 7 şi 10 ani. Daniel Magdu, pre edinte
Un juriu format din câte un reprezentant al
P ial cu acest prilej. De asemenea, lucrările
r vor fi postate pe reţelele de socializa- re ale
e partenerilor.
m Lucrările plastice se pot trimite pe
i adre- sa: OS „3. Oktobar”, Lokve, ul.
i Lenjinova 95, 26361, până pe data de 10 mai
l 2021. Juriul va delibera şi va anunţa
e premiaţii pe data de 1 iunie 2021.
Proiect este organizat de:
v - Biblioteca Judeţeană „Paul Iorgovici”,
o Ca- raş-Severin;
r - Comisia de Femei în cadrul Ligii
Judeţene a Pensionarilor, Caraş-Severin;
c - Biblioteca Orăşenească „Tata Oancea”,
o Bocşa;
n - Forumul Democratic al Germanilor,
s Ca- raş-Severin;
t - Asociaţia Germană de Cultură şi Educa-
a ţie a Adulţilor, Reşiţa;
- Casa de Presă şi Editură „Libertatea”,
î Panciova.
n

d
i
p
l
o
m
e

ş
i

c
ă
r
ţ
i
,

i
a
r

l
u
-

c
r
ă
r
i
l
e

p
r
e
m
i
a
t
e

v
o
r

f
i

p
u
b
l
i
c
a
t
e

î
n
t
r
-
o

b
r
o
ş
u
r
ă

e
d
i
t
a
t
ă

s
p
e
c
4 INTERVIU
Jurnaliştii
nu mai sunt văzuţi
• Cum îl putem defini pe Mario Balint?
- Greu! Sunt un jurnalist neliniştit, curios şi, cum spu-
nea un prieten de-al meu, mereu revoltat. Mă revoltă toate
acţiunile, gesturile, atitudinile care intră în contradicţie cu
valorile fundamentale – libertate, dreptate socială, egalitate
de şanse -, dar şi lipsa de reacţie a semenilor mei în legă-
tură cu nenumăratele atentate şi abuzuri care au devenit o
normalitate în lumea în care trăim. Sigur, mă nemulţumeşte
şi mă revoltă şi atitudinea unor confraţi care refuză să vadă
lucrurile fundamentale din jurul lor, alegând subiecte frivo-
le, de can-can, în detrimentul publicului în slujba căruia ar
trebui să se afle.
• Putem spune că orientarea d-voastră spre jurna-
lismul de investigaţie i către ţările în război are o
legătură într-un fel i cu războiul din Iugoslavia?
Aţi realizat reportaje i în perioada bombarda-
mentelor N.A.T.O.?
- Cu siguranţă! Părinţii mei au slujit teatrul reşiţean mai
bine de 50 de ani. Înainte de 1990 au avut schimburi cultu-
rale cu Teatrul ,,Sterija” din Vârşeţ şi prin intermediul lor
am cunoscut, de copil, o lume ce părea minunată,
Iugoslavia. În 1991 totul s-a schimbat. Am vrut să văd cu
ochii mei cum şi, mai ales, de ce! Am ajuns atunci, în 1991,
până la Vuko- var, iar ,,excursia” mea, pentru că atunci, asta
a fost, m-a marcat profund. Am înţeles că poveştile acelor
oameni care fugeau din faţa urii şi dorinţei de a schimba
istoria cu orice preţ trebuie spuse. Cum în România post-
Ceauşescu nimeni nu a ales, atunci, să se ocupe de lucruri
urâte, am făcut eu această alegere.
Am continuat. Anul următor, 1992, mă găseam în Trans-
nistria. Făceam naveta pe linia frontului, între Chişinău şi
Cocieri, sau Coşniţa cu maşinile Ministerului Apărării.
Atunci am cunoscut-o pe Valentina Ursu, care ulterior avea
să devină una dintre vocile de referinţă ale jurnalismului din
Republica Moldova, la Radio Europa Liberă.
1999 a însemnat bombardarea Serbiei şi un tur de forţă
al jurnalismului provincial în contact cu problemele
europene şi globale, cu schimbările de paradigmă la care am
asistat şi care nu ne-au întrebat niciodată nimic pe noi, cei
mici şi ne- însemnaţi, pe noi, cei care relatam despre
dramele războiu- lui, cei care apăram podurile peste Dunăre,
călare pe cai albi, frumoşi, pe cei care reprezentam o
generaţie care s-a jertfit pentru a avea o ţară după primele
războaie mondiale.
• Cât de pregătit trebuie să fie un jurnalist de
război care se află mereu în pericol, în ţări
cuprinse de violenţă i de răzbunări extreme,
trăind cu inten- sitate tot ceea ce se petrece?
- Foarte pregătit. Aici vorbim de mai multe aspecte. În
primul rând, trebuie să fie pregătit profesional, să ştie cine
sunt combatanţii, care sunt mizele actuale sau istorice. Apoi,
trebuie să stăpânească tehnica jurnalistică. Să fie capabil ca
în cuvinte puţine să transmită cât mai multă informaţie şi,
dacă este posibil, emoţie. Pentru că, dincolo de statistici,
emoţia este cea care generează empatie şi solidaritate în co-
munităţile umane. Nu în ultimul rând, jurnalistul de război
trebuie să aibă pregătire militară, medicală şi de altă natură
să poată face faţă situaţiilor limită la care este expus. De ace-
ea, jurnaliştii care aleg să acopere astfel de misiuni trebuie
să
1-8 mai 2021
DE VORBĂ CU MARIO HADRIAN BALINT, JURNALIST DE RĂZBOI
,,Atacurile şi crimele comise împotriva profesioniştilor
din media au atins cote alarmante în ultimii ani, creând
un climat de teamă şi nesiguranţă. Mulţi jurnalişti au
fost
ameninţaţi, atacaţi şi chiar ucişi din diferite motive, inclusiv
afilierea lor politică. În plus, reprezentanţii mass-mediei îşi
exprimă mereu îngrijorarea cu privire la siguranţa persona-
lă ca fiind cea mai mare provocare de a-şi îndeplini atribuţi-
ile lor profesionale,” precizează jurnalistul de război Mario
Balint, care în interviul acordat în exclusivitate săptămâ-
nalului ,,Libertatea” redă câteva secvenţe din împrejurările
cu care s-a confruntat zi de zi pe teren în calitate de cores-
pondent special al SRR, îndeosebi din războaiele din Croaţia
- 1991, Transnistria - 1992, Kosovo şi fosta Iugoslavie -
1999, Afghanistan - 2002 - 2018, Irak - 2003 - 2010.
Ca redactor responsabil al portalului de ştiri M-security-
news.ro şi al Postului de Radio Reşiţa, Mario Balin urmăreş-
te realitatea românilor din ţară, dar şi a celor de pretutin-
deni, astfel că ne-a interesat să aflăm şi care este statutul
jurnalistului în momente de proteste, revoltă, nemulţumiri,
dar şi cum a început colaborarea sa cu C.P.E. ,,Libertatea”.
treacă printr-o serie de cursuri. Eu am parcurs două astfel de • Care a fost primul dumneavoastră contact cu lu-
cursuri speciale, unul organizat de Ministerul Apărării din mea islamică în zonele de conflict, atacuri, plin
România şi altul de SAS, forţele speciale britanice, în Germa- de pericole i riscuri? Care sunt limitele libertă ii
nia. Pregătirea este foarte importantă pentru că un jurnalist de exprimare pentru un asemenea jurnalist?
mort nu face doi bani! - Primul contact cu lumea islamică a fost în 2002, în Af-
În ultimii ani, mă străduiesc să organizez şi eu cursuri ghanistan, atunci când am ajuns pentru prima data în deşer-
asemănătoare, prin BMTF Risk AK Demy, mai mult nişte tul Kandaharului. Era anul 1380 după Sharia, Legea islamică.
ateliere pentru jurnaliştii şi comunicatorii care lucrează în Kandahar este un loc fierbinte al istoriei moderne. Fierbinte
situaţii excepţionale, mai puţin conflicte armate, mai mult şi pentru că soarele de octombrie încălzea oceanul de praf la
situaţii de urgenţă, dezastre naturale şi, iată, pandemii. 35 de grade, ziua. Vara, aici este iadul: 50 de grade! Metalul
Inundaţiile, alunecările de teren, accidentele chimice pot frige şi nu poţi să-l atingi fără să capeţi o arsură urâtă.
schimba viaţa a mii de oameni în câteva clipe. În aceste si- Periplul meu a fost în spaţiu şi timp. Spaţiul... fixat geografic
tuaţii, comportamentul uman suferă modificări radicale şi pe hartă, dar nemărginit. Timpul... prelungindu-se şi
bruşte, iar jurnalistul este pus în faţa unor situaţii extreme. răsucindu-se în spira- le de sute de ani. Un loc sterp,
Scopul nostru este de a ajuta participanţii să poată lua deci- dominat de praf şi de... fatalis- mul istoriei. Orientului cel
ziile cele mai bune pentru propria lor securitate, nu să înlo- adevărat! Cu arome, dar şi miasme de-ţi mută nasul. Primul
cuim acestea cu tehnici prefabricate care uneori se potrivesc, impact: mulţimea! Cocoţaţi cu zecile pe nişte maşini de
alteori nu! Se urmăreşte sporirea capacităţii jurnaliştilor de a teren vechi de 50 de ani. Am văzut şi M-uri şi IMS fabricate
lua decizii, nu substituirea acesteia. la Câmpulung Muscel. O victorie a tehnicii româneşti şi un
Când subiectul reportajelor îl constituie războaiele, omagiu mecanicilor afghani care le-au ţinut în viaţă. Mii de
conflictele civile, revoltele sociale sau situaţiile de urgenţă oameni forfoteau într-un du-te-vino leneş şi legănat pe
riscurile cresc şi unii jurnalişti îşi pierd viaţa. Fiecare deces străzile desfundate ale celui de-al doilea oraş ca mă- rime al
reprezintă o tragedie pentru prieteni şi familie, dar şi o risipă Afghanistanului, după Kabul. 190.000 de locuitori se trezesc
de talent. De asemenea, se vorbeşte mai puţin despre cei în fiecare dimineaţă cu mulţumirea că se mai află, încă, în
care sunt afectaţi fizic şi psihic, fără posibilitatea de a mai viaţă şi se roagă de cinci ori pe zi lui Allah să se
profesa milostivească de ei. Apoi începe goana pentru supravieţuire,
deloc uşoară într-o ţară măcinată de 40 de ani de război şi
subdezvoltare.
Riscurile au evoluat în ultimii ani. De la simplul risc de a
face indigestie, după ce ai mâncat o bucată de pâine locală,
la răpire şi moartea din cauza maşinilor capcană. Şi
jurnaliştii au evoluat, dar au devenit costisitori. Forţe de
Securitate care să-I apere sau mutarea şi deplasarea în baze
militare alături de mi- litari. Un jurnalist care este conştient
de pericole şi gândeşte în perspectivă are mai multe şanse de
a rămâne în viaţă şi nerănit. Cea mai bună apărare de care
dispune un jurnalist este atenţia lui. Dacă încearcă să
înţeleagă strategia combatanţilor dintr-o zonă de război şi
potenţialele arme folosite, un jurnalist poate reduce şansele
de a fi rănit sau ucis. În cazul în care călătoreşti
„nesupravegheat” în zone de conflict trebuie să ştii exact
unde eşti şi unde sunt situate diferitele forţe implicate.
Atunci când călătoreşti însă alături de militari rişti să devii
ţintă fie pentru că eşti confundat cu un soldat, fie pentru că
eşti considerat a fi asociat cu duşmanul. Există trei motive
pentru care poţi deveni ţintă: te afli în locul nepotrivit la
momentul nepotri- vit (ghinion!), eşti perceput greşit, ca o
ameninţare militară şi pentru că eşti jurnalist. Cum faci să
nu fii luat ca ţintă, din greşeală? Asigură-te că nu porţi
îmbrăcăminte în stil militar, tip camuflaj, sau provocatoare
(fetele). Nu uita că aparatura de filmare poate fi confundată
cu o armă. Bliţul de la aparatul de fotografiat poate fi luat
drept foc la gura ţevii. Obiectivele de la cameră - aparat,
ochelari, ţinte de pe curele, ceasuri – pot stră- luci în soare.
jurnalismul. În acelaşi timp, răpirea şi uciderea reporterilor Luminile de pe cameră pot atrage atenţia de la o distanţă
James Foley şi Steven Sotloff au scos la lumină riscurile în foarte mare, mai ales noaptea. igările aprinse pot fi văzute de
creştere cu care se confruntă jurnaliştii independenţi. Într-o la o distanţă mare şi pot atrage atenţia lunetiştilor. Încearcă
perioadă de maximă vulnerabilitate pentru presa din întrea- să nu lezezi cultura şi tradiţiile locale. Şi multe altele!
ga lume, jurnaliştii şi organizaţiile de ştiri trebuie să lucreze Limitele de exprimare ţin de mediul de securitate şi de
împreună pentru a atinge standarde înalte de siguranţă şi evaluările pe care le faci, dar ar trebui să ţină cont de posibi-
pentru a proteja profesia şi rolul esenţial al jurnalismului în lele consecinţe pe care corespondenţa ta o poate avea. Dez-
societatea globală. văluirea unor secrete militare ar putea pune în pericol viaţa
camarazilor tăi sau atingerea demnităţii şi morale ţării gazdă
te poate transforma în ţintă legitimă!
- Continuare la pagna 5 -
 ŞI REDACTOR RESPONSABIL AL PORTALULUI DE ŞTIRI M-SECURITYNEWS.RO
- Continuare din pagina 4 -
• Cum trebuie să se comporte jurnali tii în cadrul
regimurilor autoritare, dictatoriale?
- Jurnaliştii trebuie să încerce să rămână câinii de pază
ai democraţiei. Este tot mai dificil, în ultimii ani! Jurnaliş-
tii sunt şi ei oameni, au viaţă personală, familii pe care le
pot pune în pericol. S-a împământenit o vorbă între cores-
pondenţi, atunci când suntem întrebaţi ce facem, cu ce ne
ocupăm… Răspunsul este de cele mai multe ori: „Facem ceea
ce facem”. Dedesubtul acestor cuvinte stau, însă, îngrijorări
multiple: jurnalismul nu pregăteşte o viitoare generaţie, jur-
nalismul se transformă din cauza tehnologiei, jurnalismul
public dispare. În România, cel puţin, asta e percepţia! Ata-
curile şi crimele comise împotriva profesioniştilor din media
au atins cote alarmante în ultimii ani, creând un climat de
teamă şi nesiguranţă. Mulţi jurnalişti au fost ameninţaţi, ata-
caţi şi chiar ucişi din diferite motive, inclusiv afilierea lor po-
litică. În plus, reprezentanţii mass-mediei îşi exprimă mereu
îngrijorarea cu privire la siguranţa personală ca fiind cea mai
mare provocare de a-şi îndeplini atribuţiile lor profesionale.
Împreună cu aceste probleme de siguranţă motivate politic,
la jurnaliştii care acoperă evenimente în domeniu se rapor-
tează o creştere a numărului de atacuri directe împotriva lor,
pe stradă. Atât personalul mass-media, precum şi instituţiile
au fost ţinta unor atacuri, crime, precum şi a distrugerilor
intenţionate. Adevărul este că presa e supusă constant presi-
unilor, fie că acestea sunt economice, fizice sau politice. Este
vital ca adevărul să iasă la lumină şi faptele să fie cunoscu-
te, pentru că, altfel, oamenii inventează lucruri şi distribu-
ie propagandă. Tăcerea permite infracţiunilor şi corupţiei
să ruineze ţări întregi. Ignoranţa le permite demagogilor să
spună că sus e jos, iar negru e alb.
• În fosta Iugoslavie, acum Serbia, aţi cunoscut nu-
mero i jurnali ti cu care apoi aţi i colaborat.
Cum a început colaborarea cu Casa de Presă i
Editură
,,Libertatea”?
- La început, în 1990, ,,Libertatea” m-a găsit pe mine!
,,Libertatea” avea chipul lui Radomir Muncean, un jurnalist
pe care îl respect, un prieten deosebit, un om de la care am
învăţat primele lecţii despre Iugoslavia, Serbia, despre ro-
mânii din Banatul istoric. Am început să scriu la ,,Tribuna
tineretului”. Apoi, în ,,Libertatea”. Am scris chiar şi două po-
veşti publicate de ,,Bucuria copiilor”. Am fost şi continui să
fiu fermecat de C.P.E. ,,Libertatea”, de editură, de ,,Lumina”,
de jurnaliştii de aici aflaţi mereu şi fundamental în slujba co-
munităţii. Pentru că, până la urmă, asta e menirea jurnalis-
tului, să fie în slujba propriei comunităţi! Pe care să o apere,
să o cânte, să o laude, să o critice, să o des-cânte... şi voi, la
,,Libertatea” asta faceţi! Şi o faceţi extraordinar, după
părerea mea!
1-8 mai 2021
MARIO-HADRIAN BALINT
n. 18 iulie 1970, Lugoj, România
ACTIVIT I
- Din anul 2003 a relatat şi a promovat militarii ro-
mâni şi misiunile acestora din teatrele de operaţii
Irak şi Afghanistan
- Corespondent în Republica Moldova, Iordania, Si-
ria, Kuweit, Turcia şi Tunisia
- Organizator şi instructor timp de 7 ani al Boot-
camp-ului HEST pentru jurnaliştii aflaţi în situaţii
excepţionale, organizat de compania BMTF.
- Profesor asociat de jurnalism, alfabetizare media şi
ştiinţele comunicării la Palatul Copiilor şi Elevilor
din Reşiţa.
- Instructor atestat pentru siguranţa jurnaliştilor în
medii ostile.
- 16 cărţi – între care două dedicate participării Ar-
matei României la misiunile din teatrele de opera-
ţii din Irak şi Afghanistan.
- 4 albume de fotografie (3 colective), între care
două dedicate militarilor români şi misiunii din
Afgha- nistan.
- 7 expoziţii de fotografie (3 personale, la Reşiţa şi
Timişoara) la Reşiţa, Timişoara, Petroşani şi Bucu-
reşti, în colaborare cu Radio România şi Ministerul
Apărării Naţionale.
- 1 calendar al Federaţiei Române de Automobilism
Sportiv, 2008, lunile februarie, martie şi mai
RECUNOŞTIN E
- Medalia de Onoare a Marelui Stat Major General
al Armatei (2010).
- Certificat de apreciere din partea Coaliţiei Multi-
naţionale din Irak (2010)
• În ultimul timp pandemia de coronavirus a
cauzat revolte i proteste, atât în România, cât i în
alte ţări. Ca un jurnalist cu experienţă, spuneţi-
ne care sunt aspectele deficitare ale
jurnalismului româ- nesc în acest moment în
ceea ce prive te corona- virusul, dar i la modul
general?
- Jurnalismul românesc îşi arată tarele şi numeroasele
lipsuri generate de inconsecvenţă şi degradare a mediului
profesional din ultimii ani. Lucrurile sunt legate. Ca jurna-
list, trăiesc o perioadă de lipsă de credibilitate. Jurnaliştii
sunt blamaţi pentru că aparţin unei media, sau alteia, mai
mult, unui post public de radio sau televiziune. Există o
cam- panie întreagă împotriva media publice din spaţiul
politic, al societăţii civile, al presei private şi din interior.
Libertatea de exprimare este în pericol din cauza
intervenţiei politicului în activitatea presei, ceea ce a dus la
degradarea situaţiei in- stituţiilor media şi a condiţiei de
jurnalist. Difuzorii publici din România se află într-o criză
fără precedent! Schimbarea accentului, de pe conţinut pe
rating, a atras modificarea gri- lei de programe,
transformată în una comercială în care nu se mai regăseşte
spaţiu pentru genuri publicistice de forţă, precum ancheta
sau reportajul.
Lipsa de respect pentru profesie este o altă vulnerabili-
tate. Jurnaliştii nu mai sunt văzuţi ca observatori imparţiali
şi neutri, ci ca susţinători ai unor interese economice sau
INTERVIU
5
politice, atât ei, cât şi radiodifuziunile pe care le reprezintă
şi care distorsionează mesajul sau îl ascund, în favoarea di-
vertismentului faptului divers. Rolul jucat de jurnaliştii cetă-
ţeni contribuie, de asemenea, la scăderea respectului faţă de
jurnaliştii profesionişti. Controlul şi difuzarea informaţiilor
a devenit un câmp de luptă sângeros, iar jurnaliştii, victime
ale părţilor aflate în conflict. Că lucrătorii mass-media sunt
acum ţinte, este deja un DAT, iar acest lucru a devenit po-
sibil şi cotidian, cum am mai spus, odată cu bombardarea
televiziunii publice sârbe, la Belgrad în 1999, pentru a le opri
difuzarea propriilor informaţii. Jurnaliştii, indiferent de vâr-
stă, sunt combatanţi pe câmpurile de luptă, atât în zonele
de conflict, under fire, dar şi în zonele de pace, România,
Caraş-Severinul şi Reşiţa nu fac excepţie, unde oameni pu-
ternici, politicieni corupţi sau oameni de afaceri, autorităţi
locale au văzut jurnalismul ca pe un act împotriva propriilor
interese şi au cumpărat sau ameninţat jurnalişti. Ceva s-a
schimbat în psihicul oamenilor. Ei îi văd pe jurnalişti ca ma-
nipulatori de informaţie, dând din ce în ce mai multă
crezare social media. Acum, ei nu mai au nevoie de noi. Au
Facebook şi Twitter.
Cu bugetele tăiate la maximum, astăzi managerii, chiar
şi cei din zona publică, privesc ştirile ca pe o simplă afacere
cu riscul de a compromite profesioniştii care lucrează în
dome- niu prin forţarea limitelor, extinderea competenţelor
şi redu- cere de personal. Este important să te uiţi la ştiri ca
la ştiri, nu ca la o modalitate de a face bani! Deşi bugetele
sunt sufo- cate, o mulţime de mass-media au apărut în
spaţiul virtual, muşcând din audienţe. Proprietarii au agende
politice sau de afaceri şi puţin interes pentru etica
tradiţională în jurnalism. 68% dintre respondenţii
sondajului amintit spun că astăzi jurnalismul este văzut mai
puţin independent sau neutru. Criza a devastat jurnalismul.
Diferite clanuri şi grupuri de interese plătesc jurnaliştii
pentru a produce minciuni.
Revoltele şi protestele din lumea întreagă împotriva
pandemiei sunt generate de lipsa de încredere în mesajele
transmise de autorităţi, prin intermediul jurnaliştilor. În
România, în ultimele luni, au fost alocate 45 de milioane de
euro, de către guvern, pentru transmiterea mesajelor privind
pandemia. Această injecţie de fonduri afectează libertatea de
exprimare şi voinţa redacţiilor de a investiga realitatea
comu- nicată oficial. Practic, s-a distrus baza muncii
jurnalistice!
Următorii zece ani vor constitui, fără îndoială, „un dece-
niu decisiv” pentru libertatea presei, criza sanitară actuală,
dar şi criza alimentară şi cea climatică, suprapuse, ampli-
ficând numeroasele dificultăţi economice, politice, precum
şi lipsa de încredere de care suferă jurnalismul. Pandemia
este ocazia pentru unele state să aplice strategia de şoc, te-
oretizată de Naomie Klein: ele profită de stupoarea publică
şi de slăbirea mobilizării pentru a impune măsuri imposibil
de adoptat în vremuri normale! Infodemia, „pandemia de in-
formaţii false în jurul maladiei”, este pretextul apariţiei unor
legi represive. Amestecul între propagandă, publicitate,
zvonuri şi jurnalism „dezechilibrează garanţiile democratice
pentru libertatea de opinie şi de expresie”.
Pandemia accelerează de asemenea criza economică a
presei. Jurnalismul nu a fost niciodată mai periculos, iar jur-
naliştii spun că nu au simţit niciodată mai nesigure locurile
lor de muncă. Fie în mass-media publice – radioul public şi
TVR -, fie în cele private. Din România, sau de aievea!
Ce vor fi libertatea, pluralismul şi fiabilitatea informaţiei
până în 2030? Răspunsul la această întrebare se joacă
astăzi”!
Interviu consemnat de Teodora SMOLEAN
6 ALIBUNAR
ÎN SATUL FRUNTAŞ SÂN-MIHAI
1-8 mai 2021

Realizări cu forţele proprii

Sâmienţii sunt cunoscuţi
ca oameni harnici care ţin din jurul capelei din cimitirul sa- fotbal, deoarece în sat există
foarte mult la satul lor, pe tului (s-a instalat un gard de fier tineri care practică fotbalul cu
care l-au împodobit ca pe o forjat, a fost amenajată instalaţia mult en- tuziasm. Deoarece sunt
fioare în preajma electrică, s-a amenajat interio- sportivi înflăcăraţi, am decis să
sărbători- rul capelei, etc.). Deoarece, satul sprijinim această activitatea lor,
lor pascale. meu are o tradiţie bogată, când procurân- du-le echipamentul
este vorba de păstrarera folclo- necesar. Te- renul sportiv este

D
espre cele realizate în
acest sat, până în mo-
mentul de faţă, ne-a
spus primarul satului Darian Tă-
pălagă:
- „Activităţile de amenajare şi
de revitalizare au început din
rului autentic, am propus să re- pregătit pentru reluarea
alizăm o acţiune de reîmprospă- competiţiilor, echipa de fotbal
tare a vieţii culturale. Cu forţele este înregistrată la Uniu- nea
proprii am reuşit să reconstruim sportivă a comunei Alibunar,
încăperile secţiei de folclor, s-a astfel că ne vom bucura cu toţii
reamenajat sala de spectacole, de succesele lor realizate pe ÎN COMUNA ALIBUNAR
apoi bucătăria unde se pregătesc tărâm sportiv. Mulţumiri

pri- ma zi când am fost ales în
funcţia de primar al satului. Sân-
Mihaiul este un sat de frunte în
comuna Alibunar, cu oameni
harnici şi cu mulţi meseriaşi.
Este satul în care eu m-am
născut, unde se păstrea- ză cu
sfinţenie obiceiurile din tre- cut,
cu mulţi tineri care doresc să
fie la curent cu tot ce se întâmplă
în jurul lor. De asemenea, avem
mulţi consăteni plecaţi la muncă
provizorie în ţări străine, şi am
considerat că putem să benefi-
ciem de sprijinul lor în
momentul când au fost iniţiate
proiectele de refacere a rodeşte, atunci şi sta- tul poate
infrastructurii locale. Tot la fel,
atunci când am plani- ficat astfel
de proiecte, ne-am bazat pe
forţele proprii, pe sătenii mei
care au fost prezenţi la toate
acţiunile de muncă. Prima acţiu-
ne de muncă care s-a realizat în
sat a fost amenajarea parcului, s-
au reconstruit cărările, au fost
instalate coşuri pentru gunoi, s-
au reamenajat candelabrele în
parcul satului, şi au fost defrişate
coroanele copacilor. Următoarea
acţiune desfăşurată la Sân-Mihai
a cuprins amenajarea terenului
mâncăruri tradiţionale pentru
oaspeţi. Au fost instalate şi
câteva uşi pliante pentru intrarea
în sala de spectacole. A fost
amenajat şi primul etaj al
edificiului care este menit pentru
desfăşurarea activi- tăţilor
iniţiate de pensionari, şi o
încăpere a fost asigurată pentru
membrii clubului de şah. În mo-
mentul de faţă se efectuează lu-
crări de amenajare a terenului de
speciale, pen- tru realizările
noastre de care ne bucurăm cu
toţii, le adresăm în
primul rând, consătenilor noştri
de peste hotare, care prin gestul
pe care l-au demonstrat, donând
sume considerabile, au dovedit
încă o dată că nu au uitat de sa-
tul lor pe care îl poartă în suflet.
Le mulţumim din toată inima”, a
spus Darian Tăpălagă.
Însămânţările în plină
desfăşurare
Agricultorii din comuna
Ali- bunar au profitat de
timpul favorabil de la
începutul lunii aprilie, şi au
pregătit lanurile pentru
însămân a- rea culturilor
de primăvară.
După o regulă nescrisă, dar
care este respectată de agricul-
tori, dar şi în baza experienţei
bogate în domeniul agricultu-
rii, şi în acest an vor predomina
două culturi de bază: porumbul
şi floarea-soarelui. Recolta de
anul trecut de porumb a fost so-
lidă, şi chiar i-a încurajat pe unii
agricultori, de a majora
suprafeţe- le însămânţate cu
această plantă industrială care le
poate aduce un venit
îmbucurător. De asemenea,
floarea-soarelui anul trecut a re-
alizat o recoltă relativ bună, doar
că preţul de achiziţie a fost
relativ
mic în comparaţie cu anii prece-
denţi. Când este vorba de preţul
de achiziţie al produselor
agroali- mentare, agricultorii
deseori sunt de multe ori lăsaţi
deoparte. De ce, se întreabă ei,
deoarece când ţăranului îi
profita de acest lucru. În acest
an, lucrurile s-au schim- bat în
favoarea agricultorilor, deoarece
pentru un kilogram de floarea-
soarelui se oferă în avans preţul
de 48,00 dinari. Sau este aceasta
o capcană pentru agricul- tori,
pentru ca prelucrătorii să-şi
asigure menţinerea producţiei de
prelucrare a produselor agroali-
mentare care, atunci când se pun
în vânzare, preţul lor este dublat
sau triplat. Şi acum ne întrebăm:
cine pierde şi cine câştigă din
toa- tă afacerea aceasta? Este o
între- bare cu răspunsuri diferite.

SANJA DEJANOVIC, VOLUNTAR AL ORGANIZAŢIEI CARITABILE

,,ACT - SRBIJA” ŞTIRI... ŞTIRI... ŞTIRI...

Acte umane pentru întreaga omenire ÎN COMUNA ALIBUNAR: Sărbătorile pascale

ACT reprezintă Ammucare Charitable
Trust. Este o organizaţie caritabilă fondată
de P.K. Mohan (Mohandji) în cinstea fiicei
sale Amu, care a murit la vârsta de patru ani
într-un accident tragic în anul 2000. Amu a
arătat puritate şi maturitate mult mai mare
decât vârsta ei fizică, şi în timpul scurtei
sale şederi pe această planetă, dragostea şi
caris- ma ei au mişcat viaţa multor oameni.
Se poa- te spune, cu certitudine că, prin
iubirea care curge constant prin ACT, mica
Amu trăieşte şi astăzi.
Sanja Dejanovie, purtată de acest gând
de a oferi un ajutor omului în momentele
grele, indiferent de apartenenţa lui rasială,
religioa- să, a urmat calea oamenilor de
bună-credin- ţă, cu suflet mare. Toţi
membrii Fundaţiei au
aceleaşi aspiraţii: să servească
nire, să aibă grijă de cei neajutoraţi, să redea
demnitatea celor săraci, să răspândească bunătatea
şi compasiunea, precum şi să ofere noi oportunităţi
celor nefericiţi. Ei au menirea de a face acte umane
pentru întreaga omenire.
,,Au trecut trei ani de când m-am oferit să
devin voluntar activ pentru Fundaţia ACT, şi
entuziasmul meu nu mă dezamăgeşte, ci creşte pe
zi ce trece. Am participat la diferite acţiuni
caritabile, cum sunt: organizarea de mese comune
pentru neajutoraţi, şi concerte umanitare,
distribuirea de alimente per- soanelor fără adăpost,
vizite la familiile vulnerabile, distribuirea
pachetelor de Anul Nou, etc. Prin acest gest uman,
de a oferi un ajutor nevoiaşilor, am de- venit
altruistă, o persoană care acţionează pentru binele
altora. Acţionând în acest mod, inima mea şi
bucuria mea au crescut. Pur şi simplu, o viaţă în-
întreaga ome-
dreptată doar spre noi nu are prea mult
sens, dar o viaţă în care ne exprimăm
grija faţă de alte persoane, şi tot ceea ce
ne înconjoară, este o viaţă împlinită.
petrecute în sânul familiei
În anii trecuţi, Sfintele Paşti, cea mai mare sărbătoare a
creştinătă- ţii, a fost o bucurie sufletească pentru toate vârstele. În
acest an, marea sărbătoare creştină se
sărbătoreşte în condiţii
specifice, în sânul
fami- liei. Din cauza
situaţiei
epidemiologice nefa-
vorabile, copiii nu s-au
bucurat de acel obicei
strămoşesc de a merge
la bunici cu colacul.
Bunicile au pregătit un
coş cu bunătăţi, dar
această bucurie a lor
nu au cu cine să o îm-
părtăşească. Deoarece
lipsesc cei dragi de la
masa de prânz din duminica Sfintelor Paşti, bunicii noştri se roagă la
Genericul acestei fundaţii este „O faptă bună pe zi”. Acesta a fost motto-ul meu toată
viaţa şi, de când am descoperit această fundaţie, mi s-a oferit ocazia să înjghebez o
echipă cu oameni dragi sufletului meu, care îşi dedică timpul, talentul şi alte
oportunităţi ale vieţii, pentru a oferi un ajutor celui care are ne- voie de aşa ceva. A-şi
dori din tot sufletul, să adun în jurul meu, cât mai mulţi oameni generoşi pentru a
cunoaşte mai îndeaproape nevoile şi greutăţile cu care se confruntă persoanele
nevoiaşe. Îmi pare bine când pot găsi în fiecare localitate, şi care este dispus să ofere
un ajutor benefic. Prin acest act uman, fapta lui va rămâne înscrisă cu litere de aur în
memoria timpului şi a oamenilor. Astăzi, la ce ne mai putem aştepta? Trebuie doar să
luăm măsuri, şi să facem cel puţin o activitate benefică pe zi. În acest mod trebu- ie să
acţionăm fiecare dintre noi, fără îndrumările altuia. Binele cu bine se întoarce, şi va fi
recunoscut de fiecare dintre noi”, a menţionat Sanja Dejanovie.
bunul Dumnezeu să-i ocrotească de rele
nădăjduind ca la anul să-i vadă pe toţi în jurul
lor.
SELEUŞ: Plantarea puieţilor de copaci
ornamentali
Activiştii din cadrul Consiliului local al
Partidului Progresist Sârb din comuna
Alibunar, au susţinut iniţiativa
Clubului de Fotbal „Voi- vodina”
din Seleuş, cu privire la realizarea
acţiunii de plantare a puie- ţilor
de plop. Terenul de plantare al
copacilor ornamentali a fost locul
din apropierea parcului şi a
terenului de fotbal din centrul
satului. La această acţiune de
muncă voluntară au luat parte tinerii din sat care, cu această ocazie,
au declarat că, îngrijirea mediului înconjurător trebuie să fie o
prioritate pe viitor, care include o muncă activă pentru a asigura un
mediu sănătos tuturor sătenilor.
„În conformitate cu lupta în curs de desfăşurare pentru un mediu
sănătos, aer curat şi consolidarea conştientizării colective, pe care ar
trebui insistat în mod constant, această acţiune a fost susţinută de
mul- ţi localnici care şi-au exprimat dorinţa de a face parte din astfel
de ac- tivităţi în viitor, pentru a profita de un mediu sănătos şi curat”,
au spus activiştii din cadrul Consiliului local.
Pagină realizată de Silvia
MĂRGAN
 OBICEIURI PASCALE ÎN SERBIA DE RĂSĂRIT
Paştele este sărbătoarea în care
se dă pomenire răposaţilor
Paştele este sărbătoarea
pri- măverii, anotimpul în
care se naşte lumina şi
căldura. Primăvara natura
se trezeşte şi îşi începe via a.
Strămoşii noştri, care au
trăit în bună în elegere cu
natura, i-au arătat respect
prin diverse
ritualuri.
D
ânşii au ştiut că păs-
trând natura şi ani-
malele, păstrează în-
tr-adevăr şi pe ei înşişi. Din
cauza marii conexiuni cu cei
răposaţi, nu ne este de mirare că,
tocmai în această perioadă a
înfloririi vieţii, primăvara, au fost
executate ritu- aluri pentru
aceştia. S-a conside- rat că, prin
intermediul acestor ritualuri, le-
ar asigura tot ce au nevoie pe
lumea cealaltă, crezând că acolo
se trăieşte o viaţă nemu- ritoare.
Dimineaţa Paştelui începe cu
introducerea în casă a unei bu-
căţi de sol cu iarbă, numit „pašeu
sau gliu“. Apoi, fiecare membru
al familiei se învârteşte pe aceas-
fie-
tă bucată de sol cu iarbă. În mo-
mentul în care sunt întorşi spre
est, unde soarele răsare, mai
întâi îşi fac cruce, iar apoi beau o
gură de vin din pahar, iau o
bucăţică de ou fiert, o frunză de
urzică şi un boboc de floare de
măr şi spun:
„Doamne ajută, ziua de Paşte să
ne dea sănătate. Să fiu roşu ca
oul şi sănătos ca urzica, şi să ne
dea înţelegere, viaţă bună, să-
nătate. În pace ne-aflat, în pace
să ne lasă”. În unele locuri, după
rostirea acestor cuvinte, se sare
cât mai departe de solul cu iarbă.
Toate cele ce se iau în diminea-
ţa Paştelui, vinul, oul, urzica şi
bobocul de floare de măr, sunt
un simbol al sănătăţii. Există şi
unele abateri de la tradiţie, aşa-
dar în unele locuri în paharul cu
vin se pun trei frunze de urzică
şi de corn, ou tăiat, iar bobocul
de floare rămâne acelaşi. După a
treia zi, bucata de sol pe care se
găseşte coaja ouălor mâncate, se
scoate din casă şi se întoarce la
locul de unde a fost luată. Altfel,
în ziua Paştelui se trezeşte de di-
mineaţa, se hrănesc vitele, şi
după mai multe săptămâni de
post, se pregăteşte micul dejun
bogat cu multă grăsime. În ziua
respectivă se pregăteşte pâinea
de post, co- lacul de Paşti, care
împreună cu restul hranei
pregătită este me- nit pentru
ziua de Paşti, pentru Dumnezeu,
şi pentru sănătatea şi bucuria
copiilor, a familiei, vitelor şi a
1-8 mai 2021 TIMOC / UZDIN
7
VIORICA ŞOCARDĂ DIN UZDIN, MEŞTER POPULAR ÎN BRODERIE ŞI
CROŞETARE
Portul popular face parte din viaţa mea
loarat, iar patru sunt multicolore.
Colacul de Paşti rămâne pe masă
în cele trei zile în care se ţă”, „vâlnic”, „fotă”, „opreg”. Aceste
sărbăto- reşte Paştele. piese sunt ţesute din materia-
Copiii se bucură, în mod spe- le diferite, având ornamentaţie
cial, de această sărbătoare. Pe mai simplă sau mai complicată,
lângă ciocnitul ouălor, copiii de în funcţie de ţinut. Cămăşile au
obicei primesc cămaşă sau aceleaşi părţi ornamentale, cu
rochie nouă, prin interiorul unele deosebiri cromatice. O
cărora se trece cu un ou roşu completare a portului femeiesc e
pentru sănă- tatea lor. Imediat marea varietate a gătelii capului
după aceasta, copiii îmbracă care diferă, chiar de la sat la sat,
hainele noi. Având în vedere că, valoarea acestei găteli depinzând
în ziua de Paşte toa- te de frumuseţea ţesăturilor şi a
ritualurile vizează rugăciuni bro- deriilor sau a celorlalte
pentru sănătate şi progres, cu podoabe în acest scop. Ele sunt
oul roşu se trece şi pe faţa compuse din: marame, năframe,
copilului pentru a fi roşu ca oul, cepse sau cununi. Alte piese ale
care este simbolul sănătăţii şi costumului femeiesc sunt brâiele
naşterii. şi betelele, care prezintă şi ele
Românii din Serbia de Ră- deosebite re- alizări artistice.
sărit nu uită de răposaţii săi nici Caracteristic cos- tumului
în această zi de bucurie. Ei cred femeiesc, din toate sate- le,
în viaţa veşnică de dincolo de constă în folosirea, ca fond, a
mormânt. Drept urmare, în ziua culorii albe a ţesăturilor de in.
Paştelui se execută diverse ritua-
luri în ceea ce priveşte trecerea Această pasiune, Am întrebat-o pe Viorica
pe lumea cealaltă. La trei ani pentru activitatea deprinsă, stau în amănunte decorative şi cum a început să croşeteze
după moarte se execută ritualuri o are încă din copilărie, colorit. În decursul istoriei, struc- costume populare şi iată ce ne-a
care încep cu o săptămână reuşindu-i de minune. Am tura şi evoluţia costumului po- răspuns:
înainte de Paşte. Anume, de la realizat un interviu cu pular românesc şi-a păstrat neal- „Portul popular este o parte din
Florii până la Viorica Şocardă, viaţa mea, din sufletul meu.
ziua de Paşte, în terate caracteristicile esenţiale. Frumuseţea portului nostru se
meşter popular, care s-a Astfel, în funcţie de ocazie, îmbină armonios cu obiceiurile,
care zi se meneşte ofe- rit cu plăcere să ne costu- mul popular poate fi mai datinile şi tradiţiile. Încă de mică
o lumânare, un destăinue câte ceva din simplu, de exemplu cel folosit în m-a atras bogăţia, unicitatea şi
pahar de apă şi pasiunea sa. timpul muncilor agricole, până la frumuseţea costumelor populare.
pâine pen- tru cel mai frumos ornat, cel folosit Aşa se face că am cunoscut,
sufletul răposa- la nuntă. Diferenţa costumelor se copilă fiind încă, obiceiurile,
La întrebarea când a desco-
tului. În zorii zilei reflectă şi în funcţie de tradiţiile şi dragostea de viaţă la
perit această pasiune, emoţiona-
de Paşte, pe iarba categoriile de vârstă, astfel, cel al sat. Nu am avut nimic, niciun
tă, Viorica a spus: „Părinţii mei
verde se dă răposa- copiilor, deşi ca tip de fel de ajutor,
iubeau tradiţiile populare, mama
tului „apa scumpă”.
Coşul cu nouă ouă şi tata se îmbrăcau în costume
multicolore, nouă populare la sărbătorile mari, mer-
flori diferite, nouă geau la biserică în costum popu-
feluri de prăjituri lar, de Paşte, de Rusalii, la joc.
şi nouă lumânări Noi eram copii şi ne amestecam
se pune pe ţiglă şi cu cei mari, aşa am învăţat să joc.
năframă, pe care se După terminarea clasei a VIII-a,
strecoară apa dată am avut maşină de cusut şi m-
pentru pomenirea am gândit aşa: să plec la o şcoală
răposatului. În tim- mai depar- te, singură printre
purile trecute, acest ritual a fost străini nu mi- era tot una, totuşi,
executat în pârâu. Azi se execută nici atunci nu am fost aşa liberi.
pe iarbă, iar apa se strecoară M-am gândit să învăţ o meserie,
peste ţiglă şi năframă. Această maşină de cusut am avut, toată
apă este denumită „scumpă”, din ziua mi-a plăcut să croşetez,
cauză că apa este cea mai încă din clasa VII-a, iar în clasa a
scumpă pe lumea cealaltă. VIII-a mi-am făcut prima
Altfel, răposaţilor li se trimite uniformă, pe care am cro- şetat-
pe lumea cealaltă prânzul, în o eu, am fost foarte mândra de
care se serveşte hrană într-o mine. După aceea am croşetat în
cantitate fiecare zi, după ce terminam de
mare. Într-un cerc se aranjează învăţat. După ce am finalizat îmbrăcăminte e la fel, are anumi- singură mi-am imaginat modele
pâinea care nu se numără, peste clasa a VIII-a, un an de zile am te diferenţe. De exemplu, la de costum şi am croşetat.”
pâine se pun prăjituri, iar în învăţat meserie de la doamna femei deosebirea constă în Despre stilul de croşetare Vi-
vârful grămezii se pune un tort Ana, şi de la un croitor din schimbarea gătelii capului, care orica ne spune următoarele: „To-
găurit, pe care se plasează o Covăciţa. Mi-a plăcut foarte diferă în ca- zul fetei nemăritate, tul depinde de materialele pe
fărfurioa- ră cu miere. În jurul mult. Mă întorceam acasă faţă de feme- ia căsătorită. care le primesc. La chintuş vin
grămezii de hrană se plasează obosită şi continuam să croşetez. În general, costumul feme- culorile cu negru, cele care ies în
nouă tipuri de băuturi, nouă ouă Am început acasă, am avut iesc e compus din: cămaşă, poale evidenţă. Am făcut modele
în diferite cu- lori, nouă flori talent, cred că acest dar l-am şi piesa care acoperă partea de la diferite, rar am două, trei lucruri
diferite şi nouă lu- mânări moştenit de la Dumnezeu.” brâu în jos care se deosebeşte de la fel. Am clienţi care vin şi
diferite. Acest ritual se dă de Portul popular românesc îşi la sat, la sat. Ea are şi denumiri doresc să mergem la Zrenjanin,
pomana răposaţilor în fiecare an. găseşte rădăcinile în portul stră- diferite în funcţie de forma ei şi să alegem la faţa locu- lui
Se consideră că, omul trăieşte moşilor noştri traci, geţi şi daci, de zonă, astfel ea poate fi materialele şi culorile. Prima
atâtea zile, câte a primit în ziua desigur cu deosebirile care con- „catrin- dată am făcut două chintuşe la
ţării natale. Colacul de Paşti are în această zi o decoraţiune specială din ouă de diverse culori, naşterii sale. După moarte trăieş- te în lumea
printre care unul rămâne neco- cealaltă, iar de necesi-
t
ă
ţ
i
i
l
e
l
u
i
s
e
p el se uită. Probabil că uitarea Seleuş, am terminat unul în jur
r este sfârşitul vieţii de pe lumea de două săptamâni. Când este
e cealaltă. vorba despre portul popular, toţi
o Sărbătorile sunt motivul bu- sunt copii mei, tuturor cărora le-
c curiilor noastre. Le sărbătorim am croşetat costume, le spun că
u în cercul familiei sau al rudelor sunt copii mei. Portul uzdinean
p celor mai apropiate. Societatea este cel mai frumos, am croşetat
ă contemporană îşi ia tributul său. la Seleuş, la Bariţe, la Torac,
Matriarhatul a dispărut, iar cu el niciun costum nu este la fel de
u a dispărut şi rolul femeilor în împodo- bit ca şi cel de la Uzdin.
r păs- trarea tradiţiilor. În final se Îmi pare rău că cei tineri nu sunt
m pierde şi faptul cel mai interesaţi de această meserie, cu
a important, maxi- ma de bază: „A drag i-aş învăţa. Eu o fac din
ş trăi în concordan- ţă cu natura”. plăcere, este hobby-ul meu şi mi-
i Jasmina GLIŠI aş dori ca şi alţii să facă, să pună
i suflet în ceea ce fac. Atunci când
creez un mo- del şi îmi place,
d ştiu că va fi plă- cut de toată
e lumea”, a accentuat Viorica.
Virginia PUIA
p
e

l
u
m
e
a

a
c
e
a
s
t
a
.

Î
n

z
i
u
a

î
n

c
a
r
e

n
u

m
a
i

a
r
e

c
i
n
e

s
ă
-
l

a
m
i
n
t
e
a
s
c
ă

ş
i

s
ă
-
i

t
r
i
m
i
t
ă

p
o
m
a
n
ă
,
8 PANCIOVA
CASA DE CULTURĂ „3 OCTOMBRIE” DIN SATU NOU
1-8 mai 2021

Sala mare îşi va întoarce luciul după mai

mulţi ani
Casa de Cultură „3
Octom- brie” din Satu Nou
este o institu ie de cultură
care de mai multe ori în
cursul anului, bucură
concetă enii
cu concertele ansamblurilor
sale folclorice.
culturalităţii şi educaţiei, având
în vedere că această Casă de Cul-
tură va deveni un mediu multi-
funcţional. Dânsul precizează că
sala mare va fi accesibilă pentru
persoanele cu invaliditate şi gru-
pelor sociale vulnerabile, având
în vedere că va dispune de toate
din România, plănuim numeroa-
se concerte la nivel anual, pe
care până acum nu am avut
condiţii să organizăm”, ne spune
Bojan Bol- janac.
Dânsul afirmă că, vorbind pe
termen lung reconstrucţia sălii
mari semnifică crearea

T
otuşi, au trecut ani în-
delungaţi de când an-
samblurile şi orchestra
Casei de Cultură „3 Octombrie”
nu au urcat pe scena din sala
mare a instituţiei de cultură
respective. După cum a declarat
directorul Casei de Cultură „3
Octombrie”, Bojan Boljanac,
lucrările la re- construcţia sălii
mari au început în octombrie
2007 şi au cuprins aranjarea unei
părţi ale scenei. Din cauza lipsei
de surse financi- are, în anul
2008 lucrările au fost stopate.
Veşti bune pentru Casa de
Cultură „3 Octombrie” au ajuns
la începutul lunii aprilie. Prin
reba- lansarea bugetului
Municipiului
Panciova pentru anul 2021 au
fost alocate surse financiare
însemna- te pentru reconstrucţia
sălii mari a Casei de Cultură „3
Octombrie”. Bojan Boljanac ne
spune că aş- teaptă să înceapă
lucrările, iar be- neficiile acestora
vor fi multiple.
„Obiectivul principal al
recon- strucţiei sălii mari este
îmbogăţi- rea vieţii culturale a
cetăţenilor din Satu Nou, prin
îmbunătăţirea calităţii ofertei
culturale atât sâr- bească, cât şi
românească. Unica instituţie de
cultură din Satu Nou
va dispune, prin această recon-
strucţie de capacităţi tehnice în-
alte, la desfăşurarea programelor
şi va fi pregătită pentru o colabo-
rare regională mai amplă”, afirmă
Bojan Boljanac.
Directorul Casei de Cultură
„3 Octombrie” adaugă că, recon-
strucţia nu va aduce o avansare
doar din punct de vedere in-
frastructural, ci şi din puncte de
vedere al programelor, al inter-
con- ţinuturile tehnice necesare condiţiilor pentru desfăşurarea
pen- tru acordarea sprijinului evenimente- lor şi activităţilor
existente, dar şi a unor
cultural, pentru dezvoltarea
creativităţii ti- nerilor şi manifestări noi, printre care:
participarea la crearea şi reînfiinţarea secţiei de teatru Vaccinarea anti-COVID la Satu Nou
ACŢIUNEA DE IMUNIZARE ÎN LOCALITĂŢILE
DIN MUNICIPIUL PANCIOVA
Interesul faţă de vaccinarea anti-
COVID fără programare
nu încetează
La începutul sul locuitorilor a fost mare, fapt
săptămânii trecute a avut pe care îl dovedesc cozile create
loc vaccinarea anti-COVID încă de la primele ore ale
fără programa- re la dimineţii.
ANUNŢ Banatski Brestovac şi La Satu Nou, s-au imunizat
Omoliţa, unde s-au putut cu vaccinul Sinopharm aproape
Casa de Cultură „3 Octombrie” din Satu Nou pregăteşte un vaccina şi locuitorii din 160 de persoane. Localnicii au
con- cert al tuturor ansamblurilor folclorice. Concertul va avea loc Ivanovo, (19 aprilie), precum fost foarte mulţumiţi cu privire
dumi- nică, 9 mai, începând cu ora 19 la Sala sportivă din Satu la faptul că au avut posibilitatea
şi la Satu Nou şi Starciova
Nou. să se imunizeze în localitatea lor.
(20 aprilie). Procesul vaccinării a dat dovadă
utilizarea conţinuturilor culturale în limba sârbă şi română, specta- de o organizare bună, fapt care a
sârbeşti şi româneşti. cole şcolare, posibilitatea de Locuitorii au avut posibilita- rezultat din satisfacţia persoane-
„Viziunea dezvoltării culturii orga- nizare a festivalurilor, tea să se imunizeze de data
lor care au luat parte la acţiunea
de imunizare.
concerte de aceas- ta cu vaccinul Sinopharm.
Intere-
la Satu Nou este creată cu anga- folclor, programe comerciale, dar
jamentul persoanelor angajate în deschide uşa şi posibilităţilor de
domeniul cultural, a experţilor, organizare a altor activităţi.
a artiştilor, precum şi a publicu- Reconstrucţia săli mari, fără
lui din loc. Satu Nou îngrijeşte îndoială, reprezintă un mare
patrimoniul cultural tangibil şi plus pentru păstrarea culturii.
intangibil al poporului sârb şi ro- Rămâne să aşteptăm finalizarea
mân. Prin activitatea ansambluri- reconstrucţiei şi să ne bucurăm
lor folclorice din cadrul Casei de de diversele programe care vor fi
Cultură „3 Octombrie”, împreună pregătite.
cu ansamblurile din diasporă şi

LA PANCIOVA
Apel public pentru acordarea premiilor celor mai buni studenţi
pentru anul 2021-2022
P.A. VOIVODINA A ALOCAT SURSE FINANCIARE
Centrul regional pentru talente „Mihajlo Pupin” site-ul oficial al Municipiului Panciova www.pance-
din Panciova şi Biroul pentru tineri al Municipiului vo.rs sau de la Administraţia oraşului, biroul 204); MUNICIPIULUI PANCIOVA

Panciova fac apel pentru studenţii care în anul uni-
versitar 2021-2022 s-au înscris pentru prima dată în
anul terminal al studiilor cu durata de patru sau
mai mulţi ani (cel de-al doilea ciclu după sistemul
Bolo- gna) la facultăţiile ale căror fondator este
Republica Serbia.
Studenţii care sunt interesaţi de acest apel
trebu- ie să îndeplinească următoarele condiţii:
– să fie cetăţeni ai Republicii Serbia sau să
deţină statut de refugiat sau persoană strămutată;
– să aibă domiciliul pe teritoriul Municipiului
Panciova, respectiv reşedinţă în cazul persoanelor
refugiate sau strămutate;
– să fie înscrise pentru prima dată în anul
termi- nal de studii universitar 2021-2022;
– să aibă media tuturor anilor cel puţin 9,00;
Investiţii în elaborarea şi
2. Adeverinţă eliberată de facultate care să
men- ţioneze că studentul s-a înscris în anul
terminal de studii în anul universitar 2021-2022;
3. Adeverinţă eliberată de facultate, din care re-
zultă media tuturor anilor de studii;
4. Copie după buletin.
realizarea proiectelor de
Documentaţia specificată trebuie predată în-
tr-un plic închis, cu menţiunea Răspuns la apelul
public pentru acordarea premiilor celor mai buni
studenţi din Municipiul Panciova, pentru
dezvolatare
rezultate- le obţinute în decursul studiilor şi Secretarul Provincial pentru Dezvoltare Regională, Cooperare In-
educaţiei, pentru anul 2021-2022, cel târziu până pe terregională şi Autonomie Locală, Aleksandar Sofie, a înmânat pe
data de 16 aprilie contracte care ating valoarea de 34 milioane dinari
20.05.2021.
repre- zentanţilor a 36 de autoguvernări locale. Aceştia au dobânditul
Documentaţia trebuie predată Biroului pentru
tineri al Municipiului Panciova (Administraţia ora- dreptul de a primi sursele financiare respective, în cadrul
şului, biroul 204), în zilele lucrătoare între orele 9- Concursului pentru cofinanţarea elaborării planurilor de dezvoltare a
unităţilor autoguver- nărilor locale, de pe teritoriul Provinciei
Pagină realizată de Sanela

– să nu fie deţinătorii premiilor din partea
muni- cipiului în anii anteriori.
Studenţii care îndeplinesc aceste condiţii
trebuie să trimită următoarea documentaţie:
1. Cerere (scrisă în formă liberă) care să conţină
date biografice, adresa, numărul de telefon şi
14, sau trimisă prin poştă cu aceeaşi menţiune la
adresa: Administraţia Municipiului Panciova –
Biro- ul pentru tineri (biroul 204), Trg Kralja Petra
I nu- mărul 2-4, 26000 Panciova.
Anunţul trebuie predat şi în format electronic
pe adresa de e-mail
Autonome Voivodina.
Municipiului Panciova i-a fost alocată suma de 1 milion dinari din
bugetul provincial. Contractul a fost înmânat managerului
Municipiu- lui Panciova, Maja Vitman.
Acţivităţile proiectelor autoguvernărilor locale care au primit
CRĂINEAN

adresa de e-mail; surse financiare nerambursabile din partea Provinciei Autonome

kancelarijazamlade@pancevo.rs.
Formularul 1 – Declaraţie cu privire la acordul Voivodina, se referă la elaborarea şi realizarea planurilor de
Pentru informaţii suplimentare studenţii pot
pentru procurarea, accesul şi prelucrarea datelor contacta Biroul pentru tineri al Municipiului Pan- dezvotare, respectiv a documentului strategic de bază care ar trebui
cu caracter personal (formularul se poate prelua de ciova la numărul de telefon 013/308-906 sau pe e- să definească obiectivele prioritare pentru dezvolatarea
pe mailul menţionat. autoguvernărilor locale.
Foto: Municipiul Pancio va
 CORUL ORAŞULUI ,,AS” ŞI-A RELUAT ACTIVITATEA
Vocile cristaline se aud din nou
Corul oraşului Vârşeţ „AS”
îşi continuă activitatea.
Aceas- tă formaţie a avut
două pauze în decurs de un
an din cauza măsurilor de
comba- tere a
coronavirusului, iar acum
membrii corului cântă
sub viziere.
C
orul „AS” , condus de
di- rijorul şi directorul
ar- tistic Andjelka
Sucevie,
şi-a reluat activitatea la
începutul lunii aprilie. Membrii
formaţiei, împărţiţi pe voci, se
reunesc în in- cinta clădirii de
două ori pe săptă- mână şi
pregătesc compoziţii noi,
cu speranţa că vor
nou în public. Corul oraşului „AS”
a fost înfiinţat la sfârşitul anului
1998. Şi-a început activitatea pe
data de 12 aprilie 1999. De la bun
început corul a funcţionat în
con- diţii dificile, dar dragostea
pentru muzică şi cântat a învins
toate greutăţile.
Prima apariţie publică a
coru- lui a fost de Anul Nou
2000, când, la invitaţia
Organizaţiei Naţiuni- lor Unite
şi sub auspiciile reginei Silvia a
Suediei, a participat la un
proiect internaţional organi- zat
cu ocazia noului mileniu. Cu acel
prilej, corurile unite din toa- tă
lumea au interpretat cântecul
„Across the Bridge of Hope”. Co-
rul ,,AS” a primit pentru această
prestaţie o recunoştinţă specială
din partea Organizaţiei Naţiuni-
lor Unite.
În toţi aceşti ani, corul a fost
recompensat cu premii însemna-
ELEVII S-AU ÎNTORS ÎN BĂNCI
Cadrele didactice şi şcolarii se bucură de
revenirea la şcoală
dusă de că- tre preşedintele Adu- nării oraşului Vârşeţ, dr. Predrag Mijatovie. Şedinţa s-a ţinut în sala de congres a Cen- trului ,,Millennium”, în conformitate cu
Mai întâi s-a votat procesul-verbal de la şedinţa anterioară. Toate punctele s-au referit la adoptarea decizi- ilor privind înstrăinarea din proprietatea publică a oraşului Vârşeţ a unităţii de locuit nr. 1 din clădirea
nstituţiilor culturale din oraşul
Naţional „Sterija”. Ivana Ranimirov, actu- ala membră a Consiliului Orăşenesc titulară la Cultură, este numită director interimar al Muzeului oraşului Vârşeţ, unde anterior a lu- crat cu mare succes ca istoric - cu
Pe data de 19 aprilie elevii
şi cadrele didactice au
revenit în şcoli. Cursurile
se desfă- şoară după
modelul combi- nat de
predare care a fost
introdus pe 1 septembrie.
Acest model subînţelege
că elevii urmăresc orele
prin alternanţă, atât la
şcoală, cât şi acasă,
online.
În şcoli orele se vor desfăşura
în schimburi, cu mai puţini elevi
în sala de clasă şi cu obligaţia
pur- tării unei măşti de
te din partea Oraşului, a
Provinci- ei, dar şi a Republicii. A
participat la numeroase
festivaluri inter- naţionale şi
naţionale de muzică corală.
La momentul înfiinţării acest
cor mixt a avut peste 60 de cân-
tăreţi. La început dirijoare au
fost fost Ljiljana Radusin şi
Mariana Paripovie.
Acompaniamentul l-a asigurat
Tatjana Gerdec Mrdja, iar Nikola
Rackov a fost colaborator al
corului şi oaspete. Cu acest cor a
lucrat şi profesorul Aleksandar
Krastavcevie.
Astăzi corul ,,AS” are peste
30 de cântăreţi şi membri
perma-
putea cânta din
nenţi. La repetiţiile din această
perioadă, din cauza epidemiei
co- riştii cântă sub viziere.
Andjelka Sucevie, pedagog
muzical, este fondator şi dirijor
Numirea noilor directori ai instituţiilor
protecţie.
Predarea după
modelul com- binat în
licee şi în şcolile medii
de
1-8 mai 2021
al corului „AS” care în cursul ani-
lor a devenit una dintre valoarile
culturale ale oraşului Vârşeţ şi
ale Banatului.
Doamna Sucevie a primit nu-
meroase premii pentru
activitate. A devenit consilier
pedagogic în domeniul culturii
muzicale. Deţi- ne Premiului
Oraşului „2 Octom- brie”,
Insigna de Aur a tinerilor în
muzică, Insigna de Aur a profe-
sorilor de muzică din Iugoslavia,
precum şi medalia pentru cel
mai bun dirijor la Festivalul
Corurilor din Šabac. Cu ocazia a
45 de ani de activitate artistică
excepţională, în 2006 oraşul
Vârşeţ i-a acordat
cea mai mare distincţie - Premiul
Oraşului „Sfântul Teodor”.
Vasilie PETRICĂ
specialitate înseamnă că elevii din clasa I până în clasa a IV-a vin la şcoală o săptămână, iar în săptă- mânile următoare
urmăresc lec- ţiile online, de acasă. Se schimbă elevii din clasa I cu cei din clasa a II-a, respectiv elevii din clasa a III-a cu
cei din clasa a IV-a.
În şcolile elementare copiii merg la şcoală o zi, iar a doua zi urmăresc cursurile online. Elevii de clasa a V-a şi a VI-a
sunt pre- zenţi la şcoală în zilele de luni, miercuri şi vineri, iar şcolarii din clasele a VII-a şi a VIII-a au acti- vităţi şcolare
nemijlocite marţea şi joia.
Faptul că elevii şi cadrele di-
AUTOGUVERNAREA LOCALĂ DIN VÂRŞEŢ
INFORMEAZĂ CETĂŢENII
Alegerile pentru consiliile
comunităţilor locale, pe 23 mai
Adunarea oraşului Vârşeţ a
luat o decizie cu privire la decre-
tarea alegerilor pentru consiliile
comunităţilor locale de pe terito-
riul oraşului Vârşeţ pe data de 23
mai, între orele 7 şi 20, în confor-
mitate cu articolul 108, alineatul
4 din Statutul oraşului Vârşeţ
(„Mo- nitorul Oficial al oraşului
Vârşeţ”, nr. 1/2019) şi cu articolul
19, punc- tul 1, decizii privind
comunităţile locale de pe
teritoriul oraşului Vârşeţ
(„Monitorul Oficial al ora- şului
Vârşeţ”, nr. 1/2021 şi 3/2021) de la
19 aprilie 2021.
Alegerile vor avea loc în 28
de comunităţi locale. Data
începe- rii activităţilor electorale
este 22 aprilie 2021.
Alegerile pentru membrii
Consiliului Comunităţii Locale
vor fi conduse de Comisia Elec-
torală pentru desfăşurarea alege-
rilor pentru membrii Consiliului
Comunităţii Locale (Comisia
Electorală), secţiile de votare şi
de Comisia Electorală în a doua
instanţă. Comisia Electorală şi
ŞEDINŢA ADUNĂRII ORAŞULUI VÂRŞEŢ
VÂRşE7
9
Comisia Electorală în a doua in-
stanţă sunt numite de Adunarea
oraşului Vârşeţ, iar secţiile de vo-
tare de către Comisia Electorală.
Decizia privind decretarea
alegerilor pentru consiliile co-
munităţilor locale de pe
teritoriul oraşului Vârşeţ pentru
data de 23 mai a intrat în vigoare
în ziua adoptării sale (20 aprilie)
şi a fost publicată în „Monitorul
Oficial al oraşului Vârşeţ”.
În consiliile comunităţilor
locale se aleg câte cinci membri.
Registrul unic valid al alegători-
lor din oraşul Vârşeţ va fi pus la
dispoziţie în încăperile Adminis-
traţiei Publică, care este în cadrul
Primăriei oraşului Vârşeţ. Cetă-
ţenii cu drept de vot vor avea ac-
ces la lista unică a alegătorilor în
fiecare zi lucrătoare între orele 7
şi 15. Este posibilă depunerea ce-
rerilor de înscriere, de
modificare sau de ştergere a unor
nume de pe lista alegătorilor cu
cel puţin cinci zile înainte de
alegeri.
Vasilie PETRICĂ
d t - mite revenirea la toate formele
a specifice de predare şi la activi-
c î tăţile extracurriculare, cum ar fi

Pagină redactată de Vasilie PETRICĂ

t n orele de practică şi cele pregăti-
i toare sau suplimentare.
c ş Directorii şcolilor au scos în
e c evidenţă faptul că până acum
o numărul persoanelor infectate
a l în şcoli nu a fost alarmant, cifre-
u i le fiind mai mici 1% dintre copii
şi cadrele didactice angajate în
r l instituţiile de învăţământ de pe
e e teritoriul oraşului.
v Aproape toate şcolile s-au
e p de- cis pentru acest regim de
n e funcţi- onare.
i r Vasilie PETRICĂ
10 TRADI7II
POVESTEA TURTELOR DULCI
1-8 mai 2021

Lebcelderi, lecederi, licideri

sau licidari
Î
n prima jumătate a secolului XIX,
Becicherecul Mare, care în perioa- mai de preţ comoară pe care o putea avea
da respectivă aparţinea cineva – o meserie de aur care le-a asigu-
Comitatului rat prosperitate. Milan a învăţat meseria
de cofetar, în acele timpuri mult căutată şi
Torontalului, a fost leagănul meşteşugari-
lor. Dintre numeroasele meserii cultivate apreciată.
aici s-a distins una, după multe cele ieşite Cu timpul moş Milan Turtariul şi-a
din comun. Este vorba despre producţia construit un atelier şi un magazin în casa
de turtă dulce care s-a păstrat până în vre- familiei, unde, pe lângă turtele dulci care
murile noastre. Producătorii de turtă ieşeau din mâinile lui, se vindeau marfă
dulce erau numiţi lebcelderi (germ. de larg consum şi lumânări, fiind acestea
Lebzelter). Pe parcursul timpului această prin- tre primele magazine din localitate.
denumire s-a modificat. Aşa am obţinut Tot din povestea bunicii Macra ştim că
formele le- cederi, licideri sau licidari. Milan nu a vrut să spună nimănui secretul
La început, îndeletnicirea de bază a turtelor dulci. După moartea lui, afacerea
familiei s-a stins. cu un grup de studenţi de la Universitatea diţie de peste 200 de ani, despre cele două
constat în prepararea dulciurilor din mie-
În majoritatea cazurilor, secretul reţe- de Vest din Timişoara, am făcut o serie de fiice care o vor moşteni, despre târgurile
re, pentru ca ulterior să se extindă la pre-
tei pentru prepararea acestor lucruri minu- cercetări. Printre multele lucruri fascinan- la care participă, dar şi despre vremurile
pararea dulciurilor din turtă dulce şi a lu-
nate, care au adus bucurii multor te în legătură cu viaţa tradiţională şi cu nu prea benefice pentru practicarea unei
mânărilor. (banateka.blogspot.com; autor:
generaţii de copii, a fost foarte bine meseriile împământenite în acest spaţiu, astfel de meserii. Pe lângă diversele
Dejan Vorgic; Aleksandar M. Stanojlovic,
păstrat în familie şi se lăsa moştenire din am descoperit şi o familie care din produse din turtă dulce, Ideja produce
Monografija Petrovgrada, Petrovgrad
tată în fiu. Se ştia doar că turtele se făceau produc- ţia de turtă dulce şi-a făcut o bomboane şi di- ferite dulciuri adaptate
1938).
din făină, zahăr şi ouă. Aluatul se întindea afacere avan- tajoasă. Şi în acest caz cerinţelor vremuri- lor în care trăim.
În localităţile româneşti din Voivodina
pe o masă lungă. Apoi, cu ajutorul unor secretul este bine păstrat în familie şi Astfel, nu lipsesc dulciuri cu diverse
cei care practicau această îndeletnicire
tipare din metal, se decupau diferite moştenit din generaţie în generaţie. imagini din lumea desenelor animate sau
erau numiţi turtari. Aceştia făceau doar
modele şi se dădeau cu poveşti pentru copii.
diferite produse din turtă dulce şi
lumânări. Mai
existau şi bombonţari sau ţucărpecheri la copt într-un cuptor special din cărămi- De la proprietara cofetăriei Ideja (Sve-
care produceau mai multe produse de dă care avea două uşi, una în faţă şi alta în tosavska 87), Dinka Has, am aflat informa-
cofe-
tărie, foarte rar şi turtă dulce. Ei ştiau să spate. Pe o uşă producătorii introduceau ţii despre această afacere a familiei cu o Notă: bombonţar = bombonar
tra-
facă bomboane de zahăr sau bomboanţă în turtele, iar pe cea din faţă, care avea două
fielurice fieluri şî colori, batoane din nuci purta în suflet mul- te amintiri ferestruici, verificau dacă sunt coapte, fără a deschide uşa cuptorului.
şi zahăr ars, mere învelite în zahăr roşu şi din trecut. Bunicul meu Milan a
puse-n băţ, dar şi alte minunăţii pe placul fost de origine din Alibunar şi a Bombonţarii
copiilor. venit ginere în casă la
Anghelina, aducând cu sine După cum mi-a mărturisit Gheorghe Cenuşă (n. 1926 - d. 2020), în Nicolinţul vremurilor trecute, pe
cea lângă Moş Milan Turtariu, mai existau şi alte familii care se îndeletniceau cu producţia de dulciuri, nu
însă şi de turtă dulce.
O fost unu, m-am zuitat cum l-o che- mat. El şî baba. Nu or avut copii. Ala o făcut boboanţă, în
fielurice fieluf şî o vindut. O işât la bisărică asa şî o vândut, a povestit Gheorghe Cenuşă.
Cei doi, soţ şi soţie, care produceau aceste mici bucurii pentru copii, aveau un nume, numai că
informatorul meu a uitat cum i-a chemat. Totuşi, a ţinut minte că duminica, după slujba de la biserică,
ie- şeau în colţ de stradă cu tejgheaua plină de bunătăţi pentru ca bunicii sau străbunicii să nu plece cu
mâna goală acasă, la nepoţi. Mai apăreau şi duminica sau în zilele de sărbătoare la horele din sat,
spre marea bucurie a copiilor care puteau să-şi agoni- sească dulciuri pentru întreaga săptămână. La
câţiva ani distanţă, în peisajul Nico- linţului a apărut vestita Boaba. A învăţat meseria în familie: tatăl
care a venit ginere în casă a adus cu sine secretul produselor dulci. Când acesta a trecut la cele veşnice,
Boaba şi mama ei au continuat să produ- că bomboane, mere date în zahăr, ulterior îngheţată. La un
moment dat au dispus de un mic chioşc în centrul localităţii, dar şi-a întrerupt activitatea în momentul
când la Nicolinţ a venit o familie de albanezi din Kosovo care a ridicat în centru localităţii o cofetărie
O poveste locală – Mo Milan
Turtariu în adevăratul sens al cuvântului, cu îngheţată, bomboane şi prăjituri, mai
ales baclava.
Pentru că în această parte a Banatului Povestea unor astfel de cofetari veniţi din Kosovo este diversă, în aproape fiecare localitate
nostru arta de a pregăti turtă dulce era românească existând unul des- pre care s-a auzit cu mult în afara aşezării. Astfel, este prea cunoscută
mai rar întâlnită, mă voi opri la povestea povestea cofe- tarului din Straja care produce şi în zilele noastre cea mai bună îngheţată din zonă sau a
lui Mi- lan – Turtariu din Nicolinţ şi la cofetarului Mitică din Uzdin, îndrăgit de generaţii şi generaţii de copii.
minunate- le lui produse din turtă dulce,
devenite vie amintire a copiilor din Reinventarea unei meserii
vremurile trecute.
Povestea turtarilor este deosebită. Cu toate că în spaţiul nostru identitar meseria de bombonţar sau turtar nu este atractivă, am întâlnit
Cine nu-şi aminteşte de turtele dulci un caz interesant la Kikinda, unde acum câţiva ani, împreună
în diferite forme şi mărimi, cu oglinjoară
la mijloc, primite la sărbători sau de cele
atârnate în bradul de Crăciun? Familia lui
Milan Trifon era singură familie în
Nicolinţ şi în împrejurimi care ştia
secretul turtelor dulci şi îşi plasa marfa nu
numai în sat, ci şi în multe alte localităţi.
Pe parcursul ani- lor, Milan Trifon a
devenit Milan Turtariu, iar odată cu
înaintarea în vârstă moş Milan Turtariu.
Toată lumea îl cunoştea sub acest nume,
atât în sat, cât şi la târgurile unde apărea
cu căruţa lui plină cu marfă.
Satul 899, ziarul Comunităţii Locale
Nicolinţ, notează: Pe lângă căluţi, pisto-
ale, fetiţe, inimioare, trăistuţe de Crăciun,
mai făcea mărgele colorate în roz şi alb cu
cruciuliţe la mijloc şi înşirate pe aţă, apoi
„ciuture”, un fel de traiste prinse la mijloc
cu mănuşi, decorate cu hârtie creponată
şi oglinzi, cu care se împodobea pomul de
Crăciun (Silvia Truia, Satul 899, 1996, nr.
7,
p. 3)
Povestea lui moş Milan Turtariu,
rămas în analele timpului sub acest nume,
am au- zit-o de la Doru Trifon, nepotul
acestuia: Povestea o ştiu de la bunica
Macra, ultima din familia noastră care
Turta dulce, o imagine de
marketing
Scop publicitar
Odată cu reinventarea În ultimul timp turta dulce este folosită în scopuri publicitare. Întrepr
producţiei de turtă dulce,
necesitatea vremurilor în care
trăim a făcut ca aceste
produse să devină o imagine

Pagină redactată de Eufrozina GREONEAN

de marketing foarte frecventă.
Astfel, numeroase sunt
ocaziile în care turta dulce
revine în atenţia noastră.

Omagiu adus iubirii

În Ziua de Sf. Valentin sau de Dra- gobete se aduc omagii iubi

Marketing turistic
Când este vorba despre turism, nenumă- rate sunt modalităţile ca informaţiile să ajun- gă până la cetă

Bucuriile sărbătorilor de iarnă

Decembrie, luna cadourilor, adu- ce şi ea puţin din nostalgia trecutului. Locul binemeritat revine şi pro

Sărbătorile pascale
Şi sărbătorile pascale oferă, pe lângă
multe alte oportunităţi, o gamă largă de
produse din turtă dulce, unul mai inspirat
ca altul: iepuraşi, puişori, ouă etc.
 11
1-8 mai 2021
ZRENIANIN / JITIşTE
MOTOCICLIŞTII ŞI SIGURANŢA ÎN TRAFIC

Cursuri de instruire şi 20 de căşti de

protecţie pentru tinerii motociclişti
În cadrul acţiunii Asociaţi-
ei Auto Moto a Serbiei intitulată siguranţa traficului, importanţa reprezentând 22%, motocicliştii
simbolic „Casca protejează echipamentelor de protecţie şi a 23% şi bicicliştii 4%. Numărul
capul”, pe 15 aprilie curent, în întreţinerii motocicletelor. de accidente mortale şi grave, în
Sala Mare a Centrului Cultural După cum s-a comunicat la care sunt implicate motociclete
Zrenianin, a avut loc un curs de evenimentul educativ, datele pu- şi mopede, este extrem de
formare şi instruire destinat blice arată că şoferii şi pasagerii ridicat. În mare parte, acestea se
tinerilor moto- ciclişti şi de motorete, mopede şi motoci- produc în mediul urban şi sunt
distribuirea de căşti de protecţie clete sunt a treia categorie de cauzate de erori umane. Multe
pentru coducătorii de par- ticipanţi la trafic cu cel mai ţări şi-au intensificat strategia SALCIA SFINŢITĂ APĂRĂ GOSPODĂRIA
motociclete. mare pericol de accident din de creştere a siguranţei

La eveniment a participat şi
viceprimarul Saša Santovac, care
împreună cu Slavisa Lakicevic,
şeful Departamentului de Poliţie
Zrenianin, au predat 20 de căşti
de protecţie tinerilor motociclişti,
asigurate de Consiliul pentru si-
guranţa circulaţiei a municipiului
Zrenianin.
Motocicliştilor s-au adresat
Goran Živkovic, şeful poliţiei
ruti-
ere din Zrenianin, Mirko
Petrovic
de la Consiliul pentru siguranţa
circulaţiei, precum şi motocicliş-
Serbia. Pasagerii în trafic pe două
roţi, re- prezintă aproximativ 10
la sută din decese, bicicliştii 9 %,
iar 9 la sută dintre ei sunt copii.
În 36 la sută
din accidentele de circulaţie, în
care sunt implicaţi motocicliştii,
şoferii autovehiculelor nu au ob-
servant motocicletele participan-
te în trafic, iar în 12 % din cazuri,
motocicliştii nu a reuşit să obser-
ve un alt vehicul din trafic.
Statisticile arată, de aseme-
nea, că jumătate din totalul de
1,2 milioane de decese pe an din
traficului, adoptând modificări
ale legilor privind creşterea
securităţii vehiculelor şi a
drumurilor, însă ţările sărace
rămân în urmă la această catego-
rie. De asemenea, tehnologiile de
siguranţă obligatorii şi legislaţia
potrivită ar putea salva mii de
vieţi şi ar putea evita multe ac-
cidente grave în viitor, dat fiind
faptul că aproximativ 95 % dintre
accidentele rutiere sunt cauzate
de o eroare umană.
„Casca protejează capul” este
o acţiune tradiţională a adunări, iar anul acesta copiii au
Asociaţiei Auto Moto din Serbia,
care vizea- ză în primul rând
motociclişti şi bicicliştii, dar şi
alţi participanţi la trafic.
Asociaţia Auto Moto din Serbia
desfăşoară această acţiune din
2010, pentru a sensibiliza mo-
tocicliştii cu privire la siguranţa
traficului, precum şi comporta-
mentul civilizat al participanţilor
la trafic. Prin acţiunea „Casca
pro- tejează capul”, au fost
organizate adunări publice şi
conferinţe de presă la care au
fost prezentate statistici
îngrijorătoare, şi moto- cicliştii,
ca una dintre cele mai pe-
riclitate categorii de participanţi
în trafic, la care au fost donate
mii
de căşti de protecţie şi materiale
educaţionale, toate cu scopul de
a atrage atenţia asupra siguranţei
Floriile la Torac
După tradiţia strămoşească,
în sâmbăta din preajma „Intrării
în Ierusalim a Domnului – Flori-
ile”, numită şi Sâmbăta lui Lazăr,
la sfintele lăcaşe din Torac, copiii
au mers după sălci. Anul trecut
nu s-a realizat acest obicei fru-
mos la Torac, pentru că situaţia
pandemiei nu a permis astfel de
aşteptat cu nerăbdare Sâmbăta
Floriilor, dovedind acest lucru
prin prezenţa lor într-un număr
foarte mare la eveniment.
La Toracul Mic, în sâmbăta
Floriilor, copiii, îmbrăcaţi în sti-
carele bisericeşti, împreună cu
preotul paroh Emanuil Mojic, au
plecat de la biserica din Toracu
Mic şi apoi s-au îndreptat spre
gospodăria familiei Bucur. În faţa
casei, gazdele i-au aşteptat la o
masă, unde au fost aduse sălcile
de la Bega. Crengile de salcie
tăia- te au fost binecuvântate şi
sfinţite, pentru ca în Duminică
Floriilor ele să fie împărţite
binecredin-
MĂŞTILE OAMENILOR ÎNAINTE ŞI DUPĂ PANDEMIE
cioşilor, în amintirea ramurilor de
finic şi de măslin, cu care mulţi-
mile l-au întâmpinat pe Hristos
la intrarea Sa în Ierusalim. Copiii
au primit bomboane, cornuleţe şi
suc şi apoi s-au întors la biserică,
ducând sălcile sfinţite, unde s-au
spovedit, iar la sfânta liturghie
din Duminica Floriilor, copiii s-
au îm- părtăşit.
La Biserica din Toracu Mare,
preotul paroh stavrofor Cristian
Popi, împreună cu un grup de
co- pii, au plecat după sălci de la
bi- serică, îndreptându-se în faţa
gos- podăriei lui Anca Raşa, acolo
fiind prezenţi mulţi
binecredincioşi. În timp ce
clopotele lăcaşului sfânt anunţau
evenimentul, s-au into- nat
cântece bisericeşti.
Modul în care această ramură
de salcie se păstrează în
gospodă- rie, este diferit de la o
zona la alta. La noi se pune la
sfintele icoane, aflate prin
camerele casei şi să păstrează
până la anul viitor.
F. RAŞA

Expoziţie „Măşti - ale tale şi ale

tii Darko Todorov - Frajta şi Miša tra- ficul rutier din lume sunt circulaţiei.
Hromcik, care au vorbit despre pietoni, biciclişti şi motociclişti, D. MATA
pietonii

mele, ale noastre şi ale voastre”

IMUNIZAREA ÎN MUNICIPIUL ZRENIANIN

Peste 2.000 de cetăţeni s-au vaccinat fără programare la Centrul Cultural Zrenianin
Municipalitatea Zrenianin şi Centrul de
Sănătate
„Dr. Boško Vrebalov” au continuat, miercuri, 21
apri- lie, vaccinarea fără programarea prealabilă a
cetăţe- nilor în Sala Sporturilor „Medison”.
Pentru aceste nevoi, au fost disponibile 100 de
doze de vaccinuri a producătorului „Pfizer”, iar ce-
tăţenii interesaţi s-au prezentat în faţa punctului
de vaccinare, şi în timp record au fost epuizate
dozele planificate de vaccinuri. Cetăţenii care
doreau să fie vaccinaţi în acest mod, nu trebuiau să
fie înregistraţi prin portalul E-Guvernare, iar
vaccinarea regulată a cetăţenilor care erau deja
programaţi pentru vacci- nare se desfăşoară în
ordinea şi dinamica stabilită.
Reamintim că pe 7 şi 8 aprilie, peste 2.000 de
cetăţeni ai municipiului Zrenianin au fost imunizaţi
fără progra- mare cu vaccinul producătorului chinezesc
,,Sinofarm”.
Pe de altă parte, conform datelor Institutului
pen-
tru Sănătate Publică din Zrenianin, pe raza a cinci
co- mune din districtul Banatul Central, până în
prezent au fost confirmate 10.540 de cazuri de
COVID-19.
În perioada 13-19 aprilie s-au înregistrat 459 de
cazuri noi de persoane infectate, iar cel mai mare
număr de pacienţi se află în municipiul Zrenianin,
unde sunt active în prezent 821 de cazuri de infec-
ţie, dintr-un total de cazuri de 7.907 înregistrate de
la începutul pandemiei. Zrenianinul este urmat de
Novi Becej cu 1.445 şi în prezent 214 de cazuri
active, în comuna Jitişte există 626 şi 57 de cazuri
active, în Nova Crnja 594 şi 85 de cazuri active, în
timp ce în Seceani sunt înregistrate 568 de infectări
şi 56 de ca- zuri active în prezent.
Dan MATA
Expoziţia de picturi ale artis-
tului plastic Milutin Micic, se
des- făşoară în perioada 22
aprilie - 5 mai, la Centrul
Cultural din Zre- nianin.
Expoziţia inedită „Măşti - ale tale
şi ale mele, ale noastre şi ale
voastre”, cuprinde aproxima- tiv
douăzeci de picturi realizate într-
o tehnică combinată, create între
anii 2018 şi 2019.
Măştile au fost întotdeauna
prezente în civilizaţia umană, de
la preistorie până în zilele
noastre. În momente şi contexte
diferite, au avut, de asemenea, o
putere şi
o semnificaţie deosebită. În acest
ciclu al artistului, fiecare pictură

A fost semnat acordul de colaborare între are un loc metaforic special.

Pute- rea măştii este evazivă, dar

municipalitatea Zrenianin şi Crucea Roşie necesi- tă o mare concentrare şi

cercetare
observatorului.
din
Măş-
partea
tile
reprezintă şi evoluţia răului. O
caracteristică importantă este
Viceprimarul municipiului, Saša Santovac şi se- semnatare. La ceremonie a participat şi colaborare, conţi- nând Zrenianin va oferi organizaţiei Cru- cii
cretarul Crucii Roşii Zrenianin, Aleksandra Tanasi- Jelena Dra- gic, şef al Departamentului mai mulţi factori Roşii bunuri imobile în proprietate
jevic, au semnat pe 19 aprilie, la Primăria oraşului pentru activităţi sociale a administraţiei determinanţi, iar pe publică pentru distribuţie şi spaţiu de
un Acord de colaborare, care reglementează coope- orăşeneşti. baza acesto- ra, depozitare, precum continuarea
rarea, drepturile şi obligaţiile reciproce între părţile Acordul reglementează cadrul de municipalitatea
finanţării activităţilor Crucii Roşii privind organizarea, pregătirea să dezvăluie adevăruri neplăcute, dar şi plăcute.
şi realizarea activităţilor de interes comun. Comunicarea cu observatorul este deschisă. Cău-
Ambele părţi vor implementa în comun proiecte locale de tarea secretelor acestor imagini, poate ajuta fiecare 22 aprilie, de la
ajutorare a beneficiarilor din municipalitate. În viitor, persoană să se deschidă creativ şi critic, şi să ora 19, precum
municipalitatea şi Crucea Roşie vor organi- za proiecte şi acţioneze în mediul său şi în so- cietate. Îi oferă şi conversaţia cu
activităţi comune şi se vor întreprinde acţiuni de interes ocazia privitorului să recunoască masca altuia, dar autorul, în
obştesc pentru populaţia din muni- cipiu. Crucea Roşie va şi măştile sale bune şi rele, şi să le depăşească. direct pe pagina
continua să realizeze o serie de activităţi, proiecte şi acţiuni, Cei interesaţi au putut ur- mări deschiderea de Facebook a
cuprinse în programul organizaţiei de circumstanţe expoziţiei, joi, Centru- lui
extraordinare, aşa cum a făcut în perioada anterioară, în Cultural. De
condiţii extraordinare de pandemie, cauzate de coronavirus. asemenea, până
Dan MATA pe 5 mai,
expoziţia poate
fi vizio- nată în
fiecare zi, între
orele 8:00 şi
21:00, în salonul
Centrului Cul-
tural,
respectând
măsurile epide-
miologice
prescrise.

Dan
MATA
12 CULTURJ[
TEATRUL ,,CONU ALECU” DIN ALIBUNAR PARTICIPĂ LA ,,ZILELE DE
TEATRU ALE ROMÂNILOR DIN VOIVODINA”
Spectacolul ,,Pinata” al autorului
Remus Berlovan
Teatrul „Conu Alecu“
din Alibunar a decis ca anul
acesta să prezinte, în
cadrul
,,Zilelor de Teatru...” piesa
,,Pinata” semnată de
Remus Berlovan, dedicată
de către autor tatălui său,
regreta- tului jurist, Viorel
Berlovan. Este vorba despre
o piesă care respectă toate
măsurile stabilite pe fondul
pandemi- ei, precum şi
regulile impuse de
U.T.A.R.V.S. referitoare la
ediţia din acest an.
,,Piesa este prevăzută ca un
spectacol actoricesc în care ac-
torii prezintă personaje din viaţa
reală, de diferite meserii. Este un
spectacol care nu s-a mai văzut
până acum pe scena din
Alibunar. Piesa în sine este o
comedie uşor
satirică, ce cochetează cu teatrul
absurdului, ecologic şi nu numai,
în care fiecare se poate regăsi.
Ac- torii sunt mascaţi şi nu
vorbesc deloc până la sfârşitul
piesei, dar totuşi se înţelege
perfect ce au do- rit să comunice
publicului.
Piesa este astfel concepută ca
să poată fi înţeleasă în orice
limbă. Uşor se pot înţelege şi
simţi emo- ţiile şi tematica.
Membrii Tea- trului ,,Conu
Alecu” mulţumesc domnului
profesor Teodor Groza
Imaginea paternă, crucială în formarea unei relaţii
armonioase dintre tată şi fiică
Vladimir Rajkovic ,,Snevidlji-
va” – Vladimir Raicovici
,,Vi- savedea”, volum de
versuri bilingv, Panciova,
Editura
,,Libertatea”, 2021.
Cea mai nouă carte apărută
cu sigla ,,Libertăţii”, prima din
anul 2021, este un volum bilingv
de versuri semnat de Vladimir
Rajkovie. Creaţiile literare ale au-
torului, bine cunoscute
cititorilor noştri (Vladimir
Rajkovie a pu- blicat până în
prezent încă două cărţi şi în
limba română: ,,Vetro- vizor /
Vântvizor” şi ,,Alalverna /
Doamnaura”, în traducerea Euge-
niei Bălteanu), reprezintă un joc
de cuvinte, pline de afecţiune şi
tandreţe.
Dacă luăm în considerare
fap- tul că poetul dedică această
carte fiicei sale Srna Rajkovie, pe
care o numeşte ,,prinţesa lui
tata”, con- cluzionăm că
versurile (,,Visave- dea”, ,,Pată”,
,,Eşti un spectacol”,
,,Este o dimineaţă frumoasă”,
,,Cu fiecare floare
înfloreşti”, ,,Bat cu inima ta”...)
reprezintă o expresie părintească
prin care autorul îşi doreşte să-şi
accentueze senti- mentele de
gratitudine, respect şi dragoste
faţă de tot ceea ce reprezintă ea
pentru el. În ver- suri poetul a
cuprins şi sfaturile, gândurile
Delacodru pentru permisiunea
de a folosi versurile sale în grai şi
prietenilor de la Teatrul 4.0. din
Peru, pentru video mai mult de-
cât inspirativ. Ca şi până acum,
de tehnică, efecte, video bim etc.
se va ocupa Željko Zekavica de la
Ra-
Aspect de la spectacolul de anul trecut
dio Far. Din distribuţie fac parte
următorii actori: Gheoghina Ano-
vie, Ion Ardelean – Iole, Corne-
llia Berlovan, Romolus Berlovan,
Bojana Victoria, Anda Boraci,
Andreea Boraci, Valentin Boraci,
Branislava Damjanov Duluj, Cos-
min Duluj, Maria Daniela Duluj,
Laurian Duluj, Oana Mălaimare,
Andriana Meza şi Jovica Mihajlov.
Sperăm ca spectatorii să se
VITRINA CĂRŢII
pentru persoana cea
mai importantă din
viaţa sa (,,În cantitatea
neliniştii”, ,,Şiragul
tău de lucruri
mărunte”, ,,Îmi
îmbraci inima”, ,,Să
muşti până la os”, ,,La-
crimi în soarele cu
dinţi”...).
1-8 mai 2021
bucure şi de această realizare a
Teatrului ,,Conu Alecu”, care anul DE ZIUA INTERNAŢIONALĂ A CĂRŢII EDITURA
acesta a împlinit 20 de ani de
acti- vitate teatrală. Prima piesă
,,LIBERTATEA” A ANUNŢAT
C O N C U R S cu premii
de tea- tru prezentată de actorii
acestei trupe a fost ,,Steaua fără
nume” în anul 2002. De atunci
au fost
Cele mai inventive răspunsuri la întrebarea: Ce presupune cartea pentru dvs. şi ce emoţ
mail: Facebook: Editura Libertatea Instagram: editura_libertatea
Premii: un pachet de cărţi din producţia Editurii ,,Libertatea” Concursul este deschis pâ
CORINA TROCEA DIN STRAJA PARTICIPĂ LA
„ZILELE DE TEATRU...” CU O MONODRAMĂ
Monodrama este examenul
prezentate 19 premiere pe
de maturitate al unui actor
diferite scene, cea din acest an
fiind cea de-a 20-a, 6 piese
radiofonice şi două spectacole în
limba sârbă. Asteptăm cu
nerăbdare evoluarea la ediţia din În anii trecuţi, pe
acest an a „Zilelor de Teatru”, ne- Corina Trocea, studentă la
a spus Remus Berlo- van, Univer- sitatea de Vest din
coordonatorul trupei de tea- tru Timişoa- ra, Facultatea de
,,Conu Alecu”. Muzică şi Teatru,
specializarea Artele
Silvia MĂRGAN spectacolului, am admirat-
o la teatru în diferite roluri
pesucces
care le-a interpretat
pe scena cu
din Stra-
ja. Acum a decis să îşi
dea examenul de
maturitate şi să se prezinte
la „Zile” cu o monodramă,
ceea ce nu este
deloc uşor.
Cea mai recentă carte a lui Am întrebat-o pe Corina ce a
Vladimir Rajkovie, pe care o re- determinat-o să recurgă la acest nă, responsabilitatea adevărului
comand acum, completează ima- pas şi am primit următorul răs- scenic să fie doar pe umerii tăi
ginea omului lucid şi a stilistului puns: „Nu aş vrea să descopăr şi să transmiţi un flux constant
cu o scriitură limpede care te în- prea multe despre această de emoţie. Nu ştiu cât voi reuşi
deamnă să vezi şi te asociază ast- monodra- mă, pentru ca supriza în aceasta. Important este că am
fel şi analizelor lui de să fie mai mare la momentul avut curajul să încerc. Sper ca la
părinte/tată cu intuiţii şi griji,
potrivit. Pot să spun doar că se sfârşitul „Zilelor” să fiu mândră
dar totodată şi ale unui tată numeşte „Doar copiii cred în de mine şi de ceea ce am făcut”.
înţelept şi iubitor.
fluturi”. Singură mă ocup de Având în vedere talentul,
,,Visavedea” cuprinde versuri regie, scenografie, costu- me, munca depusă şi ambiţia acestei
scurte, în care autorul redă
muzică... Încerc singură să o pun tinere, suntem convinşi că va re-
imagi- nea paternă şi relaţia pe picioare. Nu aş putea răs- uşi pe deplin.
„tată-fiică”, atitudinea sa faţă de
punde precis ce m-a determinat
comunicarea unei femei deja să fac asta. Poate curiozitatea de Denis STRATULAT
adulte cu sexul opus. Pentru
a vedea cum e să fii singur pe
început, tatăl este primul şi cel sce-
mai important exem- plu de
bărbat din viaţa fiicei sale.
o nouă viaţă acestei imagini în- gheţate ca o scenă de film, ilumi- nând-o cu
înţelepciune şi lucidi- tate, cu multă dragoste şi câteva cuvinte”.
Sinceritatea autorului şi
senti- mentele nutrite pentru
fetiţa sa se reflectă în fiecare
vers, în care se poate regăsi
oricine. Acest lucru îl descrie cel
mai bine Nataša Rado- vanovie,
solistă a corului Operei Teatrului
Naţional din Belgrad în textul
din introducerea cărţii:
,,În lumea poeziei lui Vladimir
Raicovici totul începe de la un
moment al vieţii pasionat sau co-
tidian – ales cu mare atenţie,
oprit în timp.
Pe măsură ce citim, asistăm
la mărturisiri de dragoste destul
de sincere şi foarte intime. El dă
Responsabilitatea este colosală.
Pentru un tată iubitor fiica este o prinţesă:
cea mai frumoasă, cea mai iubită, cea mai...
În toate şi întotdeauna, ea este mândria lui,
lumina sufletului său. Conştient de toate POEZIE TĂCUTĂ
cele, autorul şi-a adunat toate gândurile şi
le-a transpus pe hârtie, apoi le-a cuprins
Constantin
între două coperte, adăugând la final şi o
anexă artistică. Piliuţă, ,,Prim
Versurile în română şi sârbă din acest ăvara”
volum, care se citeşte uşor, ne descoperă
un poet care cunoaşte trecutul, observă în-
grijorat prezentul şi anticipează profetic
viitorul. Este o carte care ne face să
înţelegem cât de puter- nică este relaţia
tată-fiică şi cât de semnificativă, respectiv
cruci- ală este în formarea unei relaţii
armonioase. De aceea o şi reco- mand cu
drag.
Teodora SMOLEAN
 1-8 mai 2021 CULTURJ[
MEDALION LITERAR
13
OGLINDA POEZIEI

Sfintele Paşti în creaţii poetice Învierea Mihai Eminescu (1850 - 1889)

Prin ziduri înnegrite, prin izul umezelii, Al morţii rece spirit se strecură-n tă

Ne amintim în aceste zile C-un muc în mâni moşneagul cu barba ca zăpada, Din cărţi cu file unse noro
scris o serie de poezii patriotice şi
de câteva dintre poeziile Că moartea e în luptă cu vecinica viaţă,
despre români, a făcut o legătură
despre Sfintele Paşti care au între Învierea lui Iisus şi trezirea Că de trei zile-nvinge, cumplit muncindu-şi prada.
fost o inspiraţie pentru mulţi neamului: ,,E sărbătoare pe câm- O muzică adâncă şi plină de blândeţe Pătrunde tânguioasă puternicile bolţi:
poeţi. pie, şi-n suflete e sărbătoare,/ „Pieirea, Doamne sfinte, căzu în orice colţ, Înveninând pre însuşi izvorul de v

Î
Învie firele de iarbă sub ploaia Nimica înainte-ţi e omul ca un fulg,
ncepem cu versurile care razelor de soare./Sânt Paştile cele
descriu suferinţa lui Iisus. Ş-acest nimic îţi cere o rază mângâioasă, În pâlcuri sunătoare de plânsete du
frumoase şi-n fire zvonul lor
Este de neocolit poezia lui A noastre rugi, Părinte, organelor se smulg.”
străbate,/Clo- potniţa-şi îndoaie
Vasile Voiculescu ,,Pe cruce”, în Apoi din nou tăcere, cutremur şi sfială Şi negrul întuneric se sperie de şoapte
trudnic înche- ieturile
care poetul a descris Răstignirea uscate…//Voi toţi ce sufe- riţi şi Douăsprezece pasuri răsună… miez de noapte… Deodată-n negre ziduri lumi
lui Iisus. Cităm câteva versuri: plângeţi sub larga-ntindere
„Iisus murea pe cruce, sub arşi- albastră/Veniţi, veniţi, căci va să Un clocot lung de glasuri vui de bucurie… Colo-n altar se uită şi preoţi şi pop
ţa grozavă,/Pălea curata-i frunte vie curând împărăţia voastră…” Cum din mormânt răsare Christos învingător, Iar inimile toate s-unesc în arm
ce-o sângerase spinii,/Pe stâncile (,,E sărbătoare”).
Golgotei tot cerul Palestinii/Pă- Cităm şi versurile lui Alexan-
rea că varsă lavă.//Şi chiar în clipa dru Vlahuţă: ,,Şi-au tremurat stă- „Cântări şi laude-nălţăm Noi, Ţie Unuia,
morţii huliră cărturarii,/Cu fierea pânii lumii/La glasul blândului Primindu-L cu psalme şi ramuri, Plecaţi-vă, neamuri,
oţelită îl adăpau străjerii./Râdea profet/Şi-un duşman au văzut în Cântând Aleluia!
în hohot gloata de spasmele fiul/Dulgherului din Nazaret!//El Christos au înviat din morţi, Cu cetele sfinte,
durerii/ Şi-L ocărau tâlharii n-a venit să răzvrătească/Nu vrea Cu moartea pre moarte călcând-o, Lumina ducând-o
…//Zdrobită, la picioare-i zăcea Tudor Arghezi pieirea nimănui;/Desculţ, pe jos, Celor din morminte!”
plângând Ma- ria/Şi-adânc colinda lumea/Şi mulţi hulesc în
zbugnea durerea din inima-i de urma lui” (,,Christos a înviat”).
mamă”.
Îl cităm şi pe Radu Gyr, care în poezia ,,Săptămâna În contextul poeziilor despre Paşti cităm şi versuri
Pa- timilor” scrie aşa: ,,Dă-ne iubirea Ta! Dă-ne din
putere/Din clipa încleştării-nsângerate/Să ne primim poezia ,,Îngerul şi mironisiţele” al cărei autor este Alexei
cuiele şi fierea/ Ca Tine-n marea Ta singurătate“. Mateevici: ,,Hristos a înviat! Şi nu vă mai mâhniţi//Şi
nu-L mai plângeţi ca pe mort, Cătându-L între cei
muriţi!//A iadului putere-i biruită,/Zadarnică i-i
Valorile creştine în versuri
răutatea:/De-acu- ma lumea-i izbăvită.//Întunecimea în
lumină piere,/Mă- ria ei i s-a surpat/Şi fug vrăjmaşii în
Despre puterea credinţei şi învăţătura lui Iisus
Hristos scrie Dimitrie Bolintineanu în poezia ,,Iisus pe durere.//Grăbiţi-vă cu veşti de veselie/Şi spuneţi veştile-
cruce”: ,,O, n Sion:/ Hristos îi viu şi-n veci învie!”//Dorm florile.
Grădina moartă tace,/Iar
Christ cu păr de aur şi cu cuvântul
dulce,/Din care se revarsă al mân- primprejur — albastre
gâierii dar!/Tu însuţi ai zis, Chris- umbre,/Ni- sip, zori aurii — şi
pace.”
te, când te-au urcat pe cruce:/„Nu
vrei să faci, părinte, să treacă- Alexei Mateevici este şi auto-
rul poeziei ,,Hristos a înviat”, în
acest pahar?”.//Ce te gândeai tu
oare vorbind aşa, Iisuse?/ Gândeai care descrierea Învierea în felul
următor: ,,Şi iată miezul nopţii
că o să piară ce tu ai
de stele-mpodobit;/Un tunet lung
semănat?/Gândeai că Fariseii au
s-aude,/pământu-n el vuieşte,/
să întoarcă mâine/ Poporul din
credinţa ce azi ai insu- flat? (…) Adânci puteri îl mişcă, izbin-
du-l./Zguduit,/Mormântul se ars de soare”// Şi-un vânt
Doctrina ta e sfântă şi are viaţă-n
des- chide: scriptura se- de-abia clătinitor/ Şopteşte
sine,/De-aceea pretutin- deni
mplineşte.// Lumini lucesc la din văzduh cuvinte:/ E
lăstari adânci a prins…”
gura mormântu- lui glasul celor din morminte, /
Nichifor Crainic descrie în po-
deschis,/Întu- E zgo- motul zburării lor!//
ezia ,,Noaptea Învierii” puterea
po- căinţei prin povestea necimea piere o Şi pomii frunţile-si
cli- pă-n toată scoboară/ Ca Du- hul Sfant
tâlharului şi a bătrânei: ,,Bătrâna
firea…/ Hristos prin aer zboară”.
se uită la el fără frică/Cu chipu-n
învie...Paz- nici să Un tablou citadin de
văpae de candeli nimbat,/ Ea
fie vouă vis,/ Paşti găsim la Tudor
crede că omul o cruce ridică/Şi
Lumina vă orbeşte, Arghezi: ,,La
glasul ei cântă: ,,Hristos
a-nviat!” //Ce caldă blandeţe, ce v-a înlemnit uimi-
rea!//Lumina din
lumina cerescului
miere cerească/ E-n glasul bătrâ- Elena Farago
cuprins/Luce ş - toate lucarnele şi balcoanele/
nei că omu-a-mpietrit?/Se nărui te-acum pe chipu- Au scos din cer îngerii icoa-
braţul ce vru să i, Îl-înalţă nele/Şi-au aprins pe scări/
lovească,//Toporul biruinţa,/
îi cade cu zgomot icnit. (...) Zdrobit îngenunche şi geme: Şi, lepădând pământul, îi lasă foc nestins/ Candele şi lumânări.//Ora-
,,Iertare,/Iertare, iertare”, cu grai sugrumat./ Bătrâna-l pe calea mântuirii: nădejdea şi credinţa”. şele de sus, în
priveşte cu-adâncă mirare,/Iar glasul ei cânta: ,,Hristos Versuri despre Învierea lui Hristos gă- sărbătoare,/Au întins velinţe
a-nviat!” sim şi la Vasile Alecsandri în poezia şi covoare,//Şi ard în
Despre importanţa lepădării de păcate şi, în conse- ,,Cris- tos a Înviat”: ,,Cristos mântuitorul potire/Mireasmă sub-
cinţă, despre apropierea de Iisus scrie Vasile Militaru în din morţi a înviat,/Şi fruntea-i ca un ţire.//Şi din toate ferestrele
poezia ,,Hristos a înviat!”: ,,Simţi tu topită-n suflet soare,/ Lucind peste popoare,/Fiori de odată,/Mii şi sute de mii,/
vechea ură,/Mai vrei pierzania celui plin de nemurire în lume a-mprăştiat.//Cristos, Heruvimii fac cu mâna bu-
har?/ Ţi-ai pus zăvor pe bârfitoa- zeul cre- călată/La somnoroşii copii”.
dinţei, ieşit-a din George Coşbuc
rea gură?/ Iubirea pentru semeni o (,,De Paşti”)
simţi jar?// O, dac-aceste legi, de-a mormânt!/Ş-a sa
reînviere/Ne-ara-
pururi sfinte,/În aur, măcar azi, te- Hristos a înviat
au îmbrăcat,/ Cu Serafimii-n suflet, din morţi”.
imn fierbinte/ Ai drept să cânţi: Alexandru Vlahuţă
«Hristos a înviat!»”. Bucuria
Sfintele Paşti au fost o inspira- sărbători
ţie şi pentru Adrian Păunescu, poet
i
care în poezia ,,Psalmi de Paşti”
face un îndemn către creştini: ,,Mă
Octavian
poţi vedea, te pot cunoaşte,/Cum
mă comport, cum te Goga, poetul
comporţi,/Când prin lumina grea care a
de Paşte,/Hristos a înviat din
morţi./Creştine, ca să poţi
renaşte,/Deschide crucii ori- ce
porţi,/Rectitoreşte-te de Paşte,/
tă că nu piere/Dreptatea, şi cre- primăverii/Adus-a Poezii pline de jovialitate roşite./Un ou alb, abia ouat, Cu mirare le-a-ntrebat://Ce vă
dinţa, şi adevărul sfânt!//Cristos e zilele-nvi- erii.// pentru cei mici este frăţioase/Ce vă doare?...” (,,De Paşti”).
viu! Ca dânsul, o! voi ce sufe- riţi/În Şi cât e de frumos Sărbătoarea a descris-o, între alţii, şi Elena Farago: ,,Toţi
lanţuri de robie,/Curând la viaţa în sat!/ Creştinii Poeţii au scris pentru copiii azi se îmbracă/Cu ce au ei mai frumos/Şi părinţi lor
vie/Din umbra tristă-a morţii veţi fi vin tăcuţi din copii poezii de Paşti de o le cântă Învierea lui Christos.//Şi la masă ciocnesc
cu toţi ieşiţi!”. vale/ Şi doi de se- înal- tă intensitate astăzi/Toţi copiii cei cuminţi,/Ouă roşii şi pestriţe,/Cu

Pagini redactate de Marina ANCAIŢAN

Pe aceeaşi linie se înscrie şi ntâlnesc în cale,/ afectivă. La George iubiţii lor părinţi (,,În ziua de Paşti”).
George Coşbuc care creionează şi Îşi zic: Hristos a Topârceanu, de exemplu, Aşa cum vedem, poeziile despre Paşti constituie o lec-
un tablou al naturii de primăvară ce înviat./Şi râde- găsim un dialog dintre tură potrivită atât pentru adulţi, cât şi pentru copii. Nu ne
consună cu bucuria sărbătorii: atâ- ta sărbătoare/ ouăle de Paşti: ,,Astăzi în îndoim de faptul că vor spori atmosfera de sărbătoare în fi-
„Prin pomi e ciripit şi cânt,/Văz- Din chipul lor cel sufragerie/ Dormitau pe-o ecare casă.
duhu-i plin de-un roşu soare/şi farfurie,/Necăjite şi
salciile-n albă floare/ – E pace-n cer mânjite,/Zece ouă în- Marina ANCAIŢAN
şi pe pământ./Răsuflul cald al
 14 INTERVIU
• La aniversarea a celor opt decenii de la na terea
marelui maestru Gherorghe Zamfir, redacţia
săptămânalului „Libertatea” din Panciova
(Serbia) vă adresează tradiţionalul „La mulţi
ani!” i vă urează încă mulţi ani rodnici pe scena
culturală i muzicală a lumii. Poate că momentul
aniversar este potrivit să ne povestiţi despre
primii pa i ai dvs în lumea muzicii?
- Vă mulţumesc pentru urări! Aş putea să spun că
viaţa mea muzicală a început odată cu intrarea la liceul
de muzi- că din Bucureşti, astăzi numit Dinu Lipatti, dar
nu este aşa. Când am ajuns la liceu eram deja un
împătimit al muzicii. Dragostea mea pentru mu-
zică s-a înfiripat încă de la 5 ani, când mergând
cu tata la Bucureşti la aprovizionare, tata fiind
băcan în Găeşti, unde am rămas fascinat de un
grup de copii lăutari, care, pe un frig de îngheţau
pietrele, cântau în stradă, pe Lipscani, în zona
veche a Bucureştiului. Între ei era o fată oarbă
care cânta dumnezeieşte la un acordeon de sidef
alb. Eram înmărmurit de uimire, şi tata tot mă
trăgea de mână pentru că se grăbea, iar eu am
simţit atunci că asta îmi doresc să fac toată viaţa.
Apoi au urmat rând pe rând instrumente
cumpărate de tata în diferite împrejurări, un
banjo, o mandolină şi ulterior un acordeon MO-
ZART cu care dormeam şi noaptea de fascinat ce
eram de el. Aşa am ajuns la liceu, dorind să stu-
diez acordeonul, dar soarta avea alt plan cu viaţa
mea. Maestrul meu, Fănică Luca, forma o clasă
de nai şi după conformaţie a pus ochii pe mine
şi nu s-a lăsat până nu m-a convins că sunt făcut
pentru nai, fapt care s-a adeverit întru totul.
• Au urmat anii de glorie care durează până în
ziua de astăzi. Care sunt cele mai
importante momente din cariera
maestrului Gheorghe Zamfir?
- Este greu de ales dintr-o carieră de aproape 70 de
ani. Toată viaţa mi-a fost presărată cu evenimente
marcan- te care au contribuit la formarea mea ca artist,
muzician, compozitor şi dirijor.
În 1966 eram numit dirijor al Ansamblului „Ciocârlia”
şi înregistram primul meu disc „Electrecord” în care am
inclus şi celebrele compoziţii „Doina de Jale” şi , „Doina
ca la vişina”.
1-8 mai 2021
SĂPTĂMÂNALUL „LIBERTATEA” ŞI CITITORII SĂI SĂRBĂTORESC
La mulţi ani,
În luna aprilie al anului curent, maestrul Gheorghe Zamfir
a împlinit vârsta de 80 de ani. Nu cu prea multă întârziere, şi
noi, iubitorii muzicii nobile interpretată de măiestria Sa, am
dorit ca acest moment aniversar să-l marcăm în paginile
săptămâ- nalului „Libertatea”, printr-un interviu ocazional,
acordat de dânsul în numărul în care sărbătorim şi Sfintele
În 1968 am creat întreaga gamă de naiuri, alto, tenor,
bariton şi bas, dând naştere unei familii de naiuri de di-
mensiuni diferite, iar în 1982, la Paris, am creat naiul
con- trabas.
În 1970 am alcătuit primul taraf de concert şi
câştigam Parisul, pe scena Teatrului „Vieux Colombier”, în
45 de reci- taluri, interpretând pentru prima dată la cele
patru naiuri
- soprano, alto, tenor, bas.
A fost momentul în care, în Europa, şi apoi pas cu
pas, în întreaga lume, a început o euforie generală. Din
Ameri-
ca şi Canada, până în Australia, Japonia sau Africa de
Sud, sălile de concerte erau pline, catedrale cu mii de
locuri şi cozi nesfârşite la intrare.
În 1972 am creat stilul nai-orgă, introducând noi
reper- torii şi extinzând paleta de expresie şi interpretare
pentru acest instrument.
În 1974 compuneam prima „Mesă pentru pace”,
pentru nai, orgă şi orchestră, înregistrată la Bucureşti cu
Orches- tra Radio şi Corul Madrigal, cu dirijori: Marin
Constantin şi Paul Popescu.
Superbe concerte au fost susţinute în colaborare cu
dirijorul şi compozitorul german James Last, după care
a urmat recunoaşterea internaţională a unui sunet divin
niciodată auzit. Succesele de pe marile scene, aplauzele,
sălile pline, medalii, discuri de aur, turnee mari în SUA,
Australia, Noua Zeelandă, Japonia, Canada, Africa de
Sud, Belgia, Franţa, Elveţia, Austria.
Între 1988-1990 am fost primit de 3 ori la Vatican. Am
re- alizat primul disc de muzică sacră, ceva ce nu s-a mai
întâm- plat până atunci. Vaticanul şi-a făcut casă de
discuri, a în- registrat un disc cu Vivaldi şi al doilea disc
cu Zamfir. După moartea Preasfinţiei Sale, Papa Ioan Paul
al II-lea, am creat special pentru comemorarea Sa,
conceptul muzical „Totus Tuus”, un set de lucrări pentru
nai, orgă şi cor bărbătesc.
Între anii 1990-2005, după întoarcerea din exil, am
continuat concertele şi turneele în Franţa, Elveţia şi
Turcia (unde am fost declarat cel mai popular compozitor
şi artist al secolului XX).
Am fost numit profesor asociat la Facultatea de Inter-
pretare Muzicală de la Universitatea Naţională de Muzică
Paşti.
din Bucureşti, unde am creat primul Departament de
Stu- dii de Nai, la nivel mondial.
După încetarea colaborării cu Universitatea Naţională
de Muzică din Bucureşti, am fost numit profesor - doctor
şi lector universitar la Universitatea Valahia din
Târgovişte. Au urmat alte turnee în Turcia, Egipt, Rusia,
Franţa, Republica Moldova, Ucraina, Serbia, Italia,
Spania, Marea
Britanie, Canada şi Statele Unite ale Americii.
Pentru mine a fost o reală bucurie să colaborez cu
mari muzicieni. De-a lungul carierei mele, am
colaborat cu muzicieni de top din ţară şi
străinătate, cum ar fi: Andrea Bocelli, James Last,
Lawrence Foster, André Rieu, Cvartetul Oxford,
British Chamber Orchestra, Marcel Cellier,
organista Diane Bish, dirijorul Seiji Ozawa,
Richard Clayderman, Nana Mouskuri, Ni- colae
Licareţ etc.
La aniversarea a 50 de ani de carieră, pe scena
Ateneului Român din Bucureşti, în 2013, am
consti- tuit Orchestra Zamfir 50, compusă din
valoroşi mu- zicieni de la Orchestra Naţională
Radio, Filarmoni- ca „George Enescu” şi Opera
Naţională.
În 2015 am concertat de şapte ori, cu André
Rieu pe scena din Piaţa Constituţiei din Bucureşti,
în faţa a 84.000 de spectatori. Seria de concerte a
continuat cu alte şapte spectacole în Maastricht,
Olanda.
În 2016 am continuat cu o serie de concerte în
România şi Egipt cu celebrul pianist Richard Clay-
derman.
În 2017 pe 22 iunie la Bucureşti şi pe 25 iunie
la Cluj-Napoca, eram invitat să interpretez un
duet special cu legendarul tenor Andrea Bocelli, în
ca- drul turneului său mondial.
Un alt moment important şi extrem de
emoţio- nant pentru mine a avut loc în 21
septembrie, 2018,
în Piaţa Constituţiei din Bucureşti, unde am susţinut un
concert extraordinar, dedicat întregii mele cariere şi am
invitat pentru a cânta în duet, un artist special, Enrico
Ma- cias, prieten din vremea când concertam la Sala
Olympia
din Paris. Concertul a fost de cea mai înaltă ţinută alături
de Avi Toledano, Eugen Sarbu, Andrea Griminelli, Valenti-
na Naforniţă şi mulţi alţi artişti internaţionali, studenţi şi
prieteni de-ai mei.
La Vatican, în 15 decembrie 2018, chiar în deschiderea
Concertului Extraordinar de Crăciun, am fost invitat să
in- terpretez memorabila melodiei Silent Night,
împreună cu Anastacia, Alessandra Amoroso şi
Andrea Griminelli.

- Continuare la pagina 15 -
 1-8 mai 2021 INTERVIU
15
ZIUA DE NAŞTERE A REGELUI NAIULUI ROMÂNESC GHEORGHE ZAMFIR

Maestre!
- Continuare din pagina 14 -

Apoi pe 20 noiembrie 2019, am mers la Reggio Emi-

lia, Italia, participând la concertul de caritate, un regal
muzical, sărbătorind aniversarea a 60 de ani a lui Andrea
Griminelli, cu nume mari ai scenei mondiale, Andrea Bo-
celli, Sting, Zucchero, Andrea Griminelli, Sumi Jo, Ammi
Stewaed, printre alţii.
Dar cum pandemia a oprit pentru moment concertele
cu public, în 2020 m-am ocupat mai mult de compoziţie.

• Aveţi i regrete în legătură cu cariera, fie că

este vorba de muzică sau de alte domenii
de preocupare?
- Nu am regrete. Poate singurul vis care nu s-a
împlinit încă, şi la care lucrez acum, este Înfiinţarea
Academiei In- ternaţionale de Nai care să-mi poarte
numele.

• Melodiile interpretate la nai de către dvs.
sunt adorate fără deosebire de români i de
alte popoare de pe întregul mapamond. Cum
simt românii i cum simt popoarele lumii
unde aţi concertat „Ciocârlia” sau „Hora
staccato”?
- Folclorul în general, iar cel românesc în special, are
la bază legături interumane şi legătura om-natură. Astfel,
aceste emoţii născute din stările trăite de înaintaşii noştri
au aceeaşi matcă. Ele rezonează în orice suflet de pe
plane- tă, pentru că stau depozitate în ADN-ul fiecărui
popor, şi se trezesc la viaţă odată cu muzica ce le
defineşte. Fiecare om le recunoaşte, şi vibrează odată cu
acea muzică, deşi nu-i înţelege textul. Astfel, piesele
interpretate de mine au devenit hit-uri mondiale.
• Dvs aţi adus schimbări inovatoare naiului
tradiţional românesc cu 20 de tuburi,
înlocuindu-l cu noi variante. Critica vremii
a men ionat momentul ca pe o revolu ie a
sunetului la scară universală. În ce măsură
aceste schimbări au reu it să apropie
muzica
tradiţională românească de francezi, germani
sau de turci, de exemplu?
- Potenţialul acestui minunat instrument l-am sim-
ţit încă din şcoală, şi mi-am propus să-l includ în cât mai
multe stiluri muzicale, nu numai în folclor. Astfel se nă-
ştea, gama nouă de naiuri, tenor, alto, bariton, bas, apoi
în 1982, la Paris, am creat naiul contrabas. Din dorinţa de
a extinde posibilităţile sonore ale naiului, am inovat acest
instrument milenar şi l-am adus la nivelul de instrument
de concert. Dar ce folos să ai un instrument şi să nu ai
par- tituri pentru el? Aşa că m-am apucat de compus, şi
am reuşit să dau lumii muzicale internaţionale un
Zamfir a organizat la Găe ti, Festivalul Internaţional de Nai.
Eveniment cultural de referin ă a avut unul dintre scopurile
principale încercarea de a se atrage atenţia că educaţia tinerei
generaţii se poate face mult mai facil prin accesul ei neîngrădit
la cultură. Vedeţi oare un succesor, între tinerele generaţii, un
viitor maestru la nai?
peste 300 de lucrări pentru nai, în diferite stiluri - Elevii mei, vă spun fără falsă modestie, sunt repere la nivel mondial
muzicale, clasic, pop, simfonic, corale şi sacre, nai şi orgă în arta acestui instrument. Şi nu doar cei din România. Au devenit
de biserică, quintete şi sextete, până şi un Recviem. Acest profesori la rândul lor şi creea- ză noi generaţii de naişti. Ce poate fi mai
instrument mi-a dăruit mult şi am simţit nevoia să-l pun flatant pentru un Maestru? Poate faptul că de curând s-a deschis o clasă
în adevărata sa lumină, pentru că merită toată atenţia,
atât a muzicieni- lor cât şi a auditoriului.
Pentru mine a fost o reală bucurie să colaborez cu mari muzicieni.
De-a lungul carierei mele, am colaborat cu muzicieni de top din ţară şi străinătate, cum ar fi: Andrea B
• Sunteţi câ tigătorul a 120 de discuri de aur i
platină, cu peste 190 de discuri înregistrate i
peste 120 de milioane de albume vândute.
Sunteţi singurul artist european care a câ tigat
două discuri de aur în SUA i singurul artist
român care a câ tigat un disc de aur în Ungaria.
Dintre cele enumerate sau neamintite, care este
cel mai mare succes al dvs?
- Fiecare disc mi-a adus un moment de împlinire
sufle- tească. Ţin la fiecare în mod egal, dar momentul
cel mai emoţionant a fost când am câştigat în aceeaşi zi,
în Cana- da, cinci discuri de aur dintr-un total de
cinsprezece. A fost copleşitor şi o bucurie de nepovestit.

număr de • Fundaţia Internaţională de Muzică Gheorghe

de nai la Conservatorul de Muzică din Xi’an –
China, al cărui Director Onorific pe viaţă am fost
numit. Şcolile de nai de pe tot globul au la bază
modelul Zamfir, asociaţiile internaţionale de naişti,
asemenea. Eu sunt pe deplin feri- cit şi măgulit de
aceste fapte. Ce să-ţi doreşti mai mult ca muzician?
Fiecare dintre cei care se îndrăgostesc de acest
instrument, este un potenţial maestru.

• Aţi concertat i pentru românii din Serbia,

momente înscrise cu litere de aur pe
paginile culturale. Cu ce impresii v-aţi
întors în România de la aceste concerte?
- De câte ori am concertat în Serbia, pe care o
consi- der ţară soră cu România, am fost copleşit
de căldura cu care am fost primit de publicul
prezent în sală. Sârbii au o tandreţe sufletească
deosebită şi un simţ muzical extraor- dinar. Mereu
am simţit că trebuie să mă întorc, că trebuie să le
mai cânt ceva ce sigur le-ar plăcea să audă şi a
rămas necântat. Sper ca viitorul să ne ţină aproape
şi să ne reve- dem curând.

• Cu ce planuri a teptaţi sfâr itul pandemiei?

- Am multe solicitări puse pe aşteptare, cum se
spune. Şi din Europa şi din lume. Peru, China,
Cehia, Turcia, sunt în lucru dinaninte de pandemie
şi iată că aştept să se lu- mineze timpurile ca să le
pot onora. Între timp am folosit aceste luni la
maxim şi am compus două simfonii: Ama- zonia
(un manifest pentru protecţia pădurii amazoniene)
şi China my love, dar şi alte piese pop: Trandafirul
Roşu şi Cea mai minunată zi, pentru care am filmat
şi videoclipuri. Toate vor intra în normal în curând.
Nu am nicio îndo-
ială, trebuie să fim pozitivi şi să nu ne pierdem speranţa.

Vă dorim, încă o dată, La mulţi şi rodnici ani în

misiu- nea minunată pe care o aveţi!

Interviu realizat de: Valentin MIC

1 SPORTA ÎNCEPUT SEZONUL DE PRIMĂVARĂ ÎN LIGA INTERCOMUNALĂ
1-8 mai 2021

6Echipele au înscris, la start, trei puncte

Săptămâna trecută a
început Campionatul de
Primăvară în ligile
intercomunale. Echi- pele
din satele româneşti au
jucat la începutul sezonului
meciuri interesante şi au
obţinut rezultate diferite.
4:2. Echipa din Seleuş a încheiat
în favoarea sa, cu rezultatul 2:1,
celălalt meci în care a jucat în
de- plasare cu „Dobrica”. În
ultimul meci, cu echipa
„Janošik”, jucăto- rii de la
„Voivodina” au înregistrat o
victorie clară, cu rezultatul de
ocupă locul 7 în clasament.
În liga intercomunală de fot-
bal Vârşeţ-Biserica Albă, unica
echipă dintr-o localitate româ-
nească este „Viitorul” din Straja,
care a început noul sezon cu o
înfrângere. În meciul cu
„Hajduk” din Šušara rezultatul a

P
rezentarea o vom
începe cu liga
intercomunală
Alibunar-Plandişte. În
această ligă evoluează „Banatul”
din Sân-Mihai care în primele
trei etape a obţinut trei victorii.
Iată şi rezultatele: „Banatul”-
„Vladi- mirovac” 5:0; „Gaj”-
„Banatul” 2:3 şi „Banatul”- ,,Naša
Krajna” (Ku- pinik) 3:2.
Echipa „Banat” din Sân-
Mihai se găseşte pe locul patru
în clasa- ment, cu 24 de puncte.
5:1. În momentul de faţă echipa
„Voivodina”, cu 28 de puncte,
ocu- pă locul al treilea în
clasament.
În primele trei etape echipa
„Rapid” din Nicolinţ a jucat după
sistemul rece-cald. Fanii acestui
club aşteaptă mai multe victorii
şi rezultate mai bune. „Rapid” a
suferit încă o înfrângere pe teren
propriu de la echipa „Dobrica”,
cu rezultatul de 4:0. În meciul
care s-a jucat în deplasare între
„Janošik”- „Rapid” rezultatul a
fost de 2:2, iar în meciul de
fost de 1:0 în favoarea acestei
echipe. Meciul cu „Pobeda” din
Parta s-a terminat la egalitate
(0:0). „Viitorul” a jucat şi
împotriva echipei „Vinogradar”
din Gudurica. Meciul a fost dina-
mic şi s-a încheiat cu rezultatul
de 3:0 în favoarea străjenilor.
Echipa
„Viitorul” se află pe primul loc în
clasament.
„Jedinstvo 2014” din Ecica nu
mai joacă în sezonul fotbalistic
de primăvară. Această echipă a PERFORMANŢELE NICOLINCENILOR LA ŠABAC
ho- tărât să se retragă din

Teodora Miul a obţinut

„Sloga” din Mărghita a dumi- nică, împotriva echipei competiţiile ligii intercomunale,
obţinut rezultate diferite în „Solunac” din localitatea motivul fiind imposibilitatea
câteva etape. Banaski Sokolac, organizării clubu-

Rezultatele se prezintă după
cum urmează: „Sloga”- „Gaj” 6:1;
,,Naša Krajna” (Kupinik) -
„Sloga” 0:0;
,,Sloga”- „Dobrica” 6:4. În aceste
etape „Sloga” din Mărghita a dat
dovadă de un joc bine sistema-
tizat care a plasat-o pe locul de
frunte al clasamentului, cu 30 de
puncte acumulate şi cu 48 de go-
luri înscrise.
„Voivodina” din Seleuş a ju-
cat împotriva echipelor „Naša
Krajna” din Kupinik şi a învins
cu
Echipa „Banat” din Sân-
Mihai
nicolincenii au învins cu rezulta-
tul de 4:2. Această echipă ocupă
locul 8 în clasament, cu numai 9
puncte.
Din păcate, echipa „Vladimi-
rovac” din Petrovăsâla a pierdut
toate meciurile. Petrovicenii au
jucat mai întâi cu echipa „Banat”
din Sân-Mihai de la care au pier-
dut cu rezultatul de 5:0. Meciul
cu „Mladost” din Veliki Gaj s-a
încheiat cu rezultatul de 2:1.
Echi- pa „Vladimirovac” din
Petrovăsâla
medalia de aur
Pe data de 14 aprilie
Minis- terul pentru Tineret
şi Sport al Republicii Serbia
a orga- nizat, la Šabac,
întrecerile regionale la tenis
de masă pentru băieţi şi fete
(cate- goria anilor 2006 şi
2009). Evenimentul s-a
desfăşurat la Centrul
Sportiv „Feliks” cu începere
de la ora 10.
Competiţiile, împărţite pe ca-
tegorii, au durat toată ziua.
Antre- norul Milan Agadişan ne
spune că echipa „Rapid” a
realizat un rezul- tat de toată
lui şi reunirii jucătorilor.
stima la acest turneu şi că s-a
Acest sezon fotbalistic de pri-
prezentat în următoarea
măvară în ligile intercomunale
componenţă: la categoria 2006
este mult mai puternic decât cel
băieţi - Marius Giban, fete - Ale-
anterior, fiindcă multe echipe au
sia Turcone şi Vanesa Bonciocat;
jucători talentaţi şi tineri.
la categoria 2009: băieţi - Mihai
Meciurile disputate de echi-
Dalea şi fete - Teodora Miul.
pele din această ligă intercomu-
La competiţia de la Šabac au
nală sunt mai atractive.
participat aproximativ 80 de spor-
Fotbaliştii evoluează dintr-o
tivi din toate districtele din
pasiune pentru sport, cu bucurie
Voivo- dina, Belgrad şi Serbia de
şi entuziasm.
Nord.
După meciuri spectaculoase
Vasilie PETRICĂ
şi dinamice, jucătorii de tenis de
masă din Nicolinţ s-au calificat
în
faza eliminatorie. Jucătorii de la
„Rapid”, pe care îi cunosc toţi cei
care urmăresc tenisul de masă şi
activitatea bogată a acestui club,
au luptat şi au cucerit câteva
medalii. Cel mai bun rezultat l-a
obţinut Teodora Miul (catego-
ria 2009), dânsa reuşind, într-o
concurenţă aprigă, să cucereas-
că primul loc şi medalia de aur.
Prin urmare, Teodora s-a calificat
la concursul naţional care se va
desfăşura la Brzeee, Kopaonik.
Dacă va obţine un rezultat bun,
Teodora va participa în această
vară la concursul internaţional
de la Split, Croaţia. Această
jucătoa- re are toate şansele ca în
viitorul apropiat să păşească pe
urmele unor jucătoare române
din Ba- natul sârbesc care au
dominat în tenisul de masă.
Un rezultat foarte bun a obţi-
nut şi Mihai Dalea, tânăr talentat
care s-a clasat pe locul al treilea,
obţinând medalia de bronz. El a
fost eliminat de către Igor Rajie
de la echipa din Novi Sad cu
rezul- tatul de 3:1. Mihai este un
jucător forte bun şi a reuşit să
câştige me- ciurile împotriva
sportivilor mult

CAMPIONATUL VOIVODINEI LA KARATE mai experimentaţi.

Vanesa Bonciocat a obţinut

Românul Andrija Dokie a cucerit primul loc medalia de argint. Dânsa a pier-
dut meciul cu Jelena Bajie din
Novi Kneževac.

şi medalia de aur Ceilalţi doi jucători români

din Nicolinţ, Marius Giban şi
Ale- sia Tucoane, au fost
Luna aceasta a avut loc Cupa Voivodinei la Karate pentru juniori. Acest eveniment s-a desfă- eliminaţi în pătrimi de finală.
şurat la Backa Palanka, unde au fost prezenţi peste 450 de sportivi din 14 cluburi. Milan Agadişan, antrenorul
La întreceri a participat şi Andrija Dokie care după mamă are origini româneşti. Andrija s- echipei, a menţionat următoare-
a întrecut la categoria kate, iar după câteva lupte şi victorii obţinute s-a calificat în finală unde le: „Sunt mulţumit de prestaţia
a ocupat primul loc, cucerind, prin urmare, medalia de aur. Această disciplină se bazează pe sportivilor. Mă bucur de faptul
folo- că munca depusă de-a lungul
Pagină redactată de Vasilie PETRICĂ

sirea tehnică a vitezei şi a puterii. Fiecare luptă durează câte 5 minute. mul- tor ani dă roadele la care
Andrija, pe lângă faptul că s-a întrecut în meciuri individuale, s-a prezentat şi cu echipa ne-am aşteptat. Suntem printre
„Vršac”, reuşind să cucerească locul al treilea şi medalia de bronz. Andrija este mulţumit de aceste succese. cei mai buni şi mergem spre
Tânărul karatist deţine centura maro. Partea frumoasă a lucrurilor este că atunci când va împlini vârsta de 18 va putea să obţină centura rezultate şi mai strălucite.
neagră. Andrija este membru al lotului naţional al Serbiei de karate la categoria juniorilor. Antrenorul său este Miloš Matie. Tânărul sportiv Timpul va arăta că aceşti
şi-a dorit dintotdeauna să câştige unul dintre cele trei locuri la diferite competiţii. minunaţi sportivi vor fi în
Andrija îşi doreşte ca în viitor să participe şi la categoria seniorilor, iar la Campionatele Europene şi la cele Mondiale să aibă un succes fruntea tenisului de masă”.
tot atât de mare ca şi la competiţiile naţionale. La competiţia de la Šabac a
Acest sportiv minunat are susţinerea părinţilor la toate activităţile pe care le desfăşoară. fost prezent şi profesorul de edu-
Bineînţeles că participarea la un astfel de eveniment înseamnă mult pentru fiecare sportiv, dar mai ales pentru un tânăr talentat cum caţie fizică de la şcoala
este Andrija. Cupa Voivodinei a fost organizată de Asociaţia de Karate din Voivodina. Toţi sportivii şi echipele care s-au clasat pe locuri de elementară din Nicolinţ.
frunte la aceste competiţii au îndeplinit norma pentru Cupa Serbiei care va avea loc pe 15 mai. Îi dorim succes şi pe mai departe.
Vasilie PETRICĂ Vasilie PETRICĂ
 INSULA PAŞTELUI (ISLA DE PASCUA)
87 de statui monumentale, cunoscute sub denumirea de
moai.
Locul plin de mister de la capătul Pământului
I
nsula izolată, misterul pe care îl poartă în sine şi
sta- tuile moai sunt suficiente motive să devenim
curioşi şi să pornim în această calătorie,
deocamdată virtu-
ală, iar când condiţiile vor fi prielnice poate că vom face
şi un voiaj real.
Se spune că misterul începe acolo unde se termină
cu- vintele şi zona de confort. Când privim imaginile
acestui loc, rămânem fără cuvinte, iar peisajele ne inundă
sufletul. Cele 887 de statui moai le-au creat primii
locuitori ai in- sulei. Insula Paştelui este considerată de
către U.N.E.S.C.O. patrimoniu universal, cea mai mare
parte a insulei fiind
declarată Parc Naţional (Parcul Naţional Rapa Nui).
acope-
Cea mai izolată insulă locuită de om...
Insula Paştelui este cea mai îndepărtată insulă
locuită, situată aproape în centrul Pacificului de Sud şi
reprezin- tă punctul extrem de sud-est al triunghiului
polinezian. Celelalte două puncte ale acestui triunghi se
află la nord
de Hawaii şi în sud-vestul Noii Zeelande. Insula Paştelui
aparţine statului Chile.
Conform datelor oficiale, numele de Insula Paştelui a
fost dat de către exploratorul olandez Jacob Rogge-
veen, primul vizitator european, cel care a
descope- rit insula în duminica Paştelui din 1722,
în timp ce căuta o altă insulă - Insula lui Davis. A
denumit por- ţiunea de apă înconjurată de uscat
pe care descope- rit-o Paasch-Eyland (Insula
Paştelui în olandeză).
Insula Paştelui are o lungime de 24,6 kilometri
şi o lăţime maximă de 12,3 kilometri, iar forma sa
este asemănătoare unui triunghi. Suprafaţa insulei
este de 163,6 km² şi are o altitudine maximă de
507 metri. În interiorul insulei se găsesc trei Rano
(la- curi vulcanice cu apă dulce): Rano Kau în
extremi- tatea sud-vestică, Rano Raraku în est şi
Rano Aroi în vecinătatea vârfului Terevaka (507,41
metri). Totuşi, aici nu există niciun curs de apă
permanent.
Capetele din Insula Paştelui sunt, de fapt, re-
prezentări complete de torsuri sau de figuri înge-
nuncheate şi cu mâinile petrecute peste abdomen.
Unele statui moai au fost îngropate până la gât în
decursul timpului din pricina alunecărilor de
teren.
Aproape toate statuile moai (95%) au fost sculptate în
roci din cenuşă vulcanică solidificată sau în tuf provenit
dintr-un singur loc din craterul vulcanului Rano Raraku,
acum stins. Fiecare statuie reprezenta liderul decedat al
unui neam sau o familie extinsă.
Imposibilitatea de a înţelege cum o populaţie aparent
primitivă a reuşit să realizeze nişte sculpturi gigantice a
1-8 mai 2021 REPORTAJ
17
Istoria insulei, zbuciumată i controversată troglife din toată Polinezia. Sunt catalogate peste 1.000
Înainte de a realiza acest reportaj m-am documentat de situri care conţin peste 4.000 de petroglife. Imaginile
şi am citit un număr mare de studii despre Insula inscripţionate în piatră au o mare varietate de sensuri: to-
Paştelui. Am observat că foarte mulţi cercetători îşi pun temuri, marcaje de teritorii, evenimente înregistrate. Une-
aceleaşi în- tebări: Cine a făcut statuile? Cum au procesat le sunt în memoria unui personaj important. De-a lungul
lava de piatră şi cum au sculptat-o în timp ce făceau insulei există variaţii tematice, cu o concentraţie mai mare
statuile? Ce repre- zintă aceste statui? Cel mai ciudat de Oameni Pasăre la Orongo.
lucru este că nimeni nu putea să explice cum au fost În trecut erau doar două tipuri de case: hare paenga,
transportate statuile de la lo- cul în care s-a sculptat cu fundaţie eliptică realizată din plăci de bazalt şi cu
piatra până la destinaţie. structura din lemn şi hare oka, o casă rotundă din piatră.
Există mai multe ipoteze în acest sens. Cea mai În interio- rul aşezărilor se mai pot întâlni hare moa
convin- gătoare este ipoteza potrivit căreia statuile au (coteţ), structuri alungite din piatră care serveau la
fost transfe- rate pe copaci care se rostogoleau. De unde adăpostirea păsărilor
atâţia copaci pe
o insulă care este în întregime de origine vulcanică, domestice pe timpul nopţii. Intrările în toate aceste case
sunt foarte joase, accesul înăuntru sau ieşirea din ele fă-
rită doar cu iarbă şi muşchi? Au fost tăiate toate pădurile cându-se târâş.
posibile de pe insulă în acel moment pentru a transfera
statuile? Arheologia experimentală a demonstrat că unele
statui ar fi putut fi aşezate pe nişte structuri de lemn în
formna literei „Y” numite miro mangua erua, iar apoi ar
fi putut fi târâte către locurile lor. Tradiţiile pascuane se
referă, în sens metaforic, la o putere spirituală denumită
mana cu ajutorul căreia statuile putea fi făcute să
„meargă” spre locuri dinainte alese. Totuşi, de ce există
atâtea statui neterminate?
Conform lui Diamond, tradiţiile orale ale pascuanilor
de astăzi par obsedate de canibalism, ceea ce în opinia sa
sugerează un motiv major care a dus la prăbuşirea rapidă
a civilizaţiei din insulă. Această constatare a fost pusă
însă la îndoială. Cercetările etnografice recente au
demonstrat că urmele practicării canibalismului sunt
extrem de rare (cel puţin ca fenomen larg răspândit) în
întreaga insulă, indi-
ferent de epoca istorică (Flenley şi Bahn, 2003). Astfel nu
pare deloc surprinzător faptul că în 1914, cu ocazia primei
făcut ca misterul Insulei Paştelului să ajungă expediţii ştiinţifice din insulă, indigenii au respins catego- ric teoriile care
celebru în lumea întreagă. afirmau că locuitorii sau strămoşii lor au practicat vreodată canibalismul
(Routledge, 1919).
Mi-am adunat repede gândurile şi am decis să renunţ la îndoieli. De ce
ne-am obosi cu întrebări la care nu putem găsi răspuns? Mai bine ne
bucurăm de frumuseţea acestui loc care ne taie respiraţia şi lăsăm fiorul
Sfintelor Paşti să ne inunde sufletul.
Petroglifele i casele din piatră
Petroglifele sunt imagini sculptate în piatră. Insula Paştelui deţine una
dintre cele mai bogate colecţii de pe-
 Cultura contemporană
Astăzi Rapa Nui aparţine de Chile, unde este
cunoscută sub numele Isla de Pascua.
Aici locuiesc 3.000 de persoane, Hanga
Roa fiind singurul oraş de pe insulă.
Lângă Hanga Roa se află unicul aero-
port de pe insulă, ce leagă cel mai
izolată aşeza- re locuită de pe Terra de
restul lumii.
Tot mai mulţi turişti sosesc pe Insula
Paş- telui pentru a admira acest loc
unic. Rapa Nui este astăzi un parc
natural naţional, fiind inclus în
Patrimoniul Mondial al U.N.E.S.C.O.
Insula Paştelui are: festivalul cultural
anu- al ,,Tapati” care se ţine din anul
1975 la fiecare început de februarie şi
celebrează cultura loca- lă, echipa de
fotbal ,,Rapa Nui”, trei discoteci în
oraşul Hanga Roa, o tradiţie muzicală
care combină influenţele sud-americane
cu cele po- lineziene şi o tradiţie
puternică în sculptură.
Turul peşterilor, plaja din Anakena,
răsă- ritul şi apusul soarelui pe Insula
Paştelui sunt privelişti uimitoare.
Combinaţia extraordinară dintre marea
strălucitoare, soarele în curs de
apariţie şi lumina soarelui este cu adevărat unică.
Toate aceste detalii uimitoare, care trebuie
trăite pe viu, istoria şi numeroasele poveşti care
pornesc de aici fac din Insula Paştelui o destinaţie
fascinantă de călătorie.
În loc de concluzie, putem spune că istoria
acestei in- sule izolate din Oceanul Pacific oferă
multe lecţii despre omenire, iar o mai bună
înţelegere a acestui loc misterios ne-ar putea ajuta
să construim un viitor mai bun.

Denis STRATULAT
 1 LUMEA FEMEII
OASPETELE NOSTRU
1-8 mai 2021

8 MARIA MILOŞ DIN ALIBUNAR

Sărbătoarea Învierii lui Hristos

De la bătrânii noştri
învă- ţăm ce înseamnă
pacea, speranţa şi credinţa,
de la bătrânii noştri
învăţăm să păstrăm tradiţii
şi obiceiuri. Vopsirea ouălor
de Paşti este un adevărat
ritual, care îşi are originea
în cele mai îndepărtate
timpuri.
vopseau în coji de ceapă sau cu
vopsea de lână, ori o iarbă speci-
fică numită ireu. După vopsitul
ouălor, spre seară s-a mers la
Învi- ere, şi s-a stat până spre
zorii zilei de Duminica, atunci
când ajun- geau acasă membrii
familiei cioc- neau ouăle, după
care urma masa de prânz, iar
după prânz se pregă- teau de joc
şi voie bună. De obicei, jocul era
în centrul satului, înain- tea
Bisericii, obiceiul era ca fete- le
să îşi împletească părul, în păr
aveau flori, iar pe cap toaleri de
argint, de asemenea, fetele aveau
doar partea din faţă de la
catrinţă, în timp ce femeile
măritate aveau catrinţa întreagă,
încă o diferen- ţă este că, fetele
aveau catrinţă
era acela când bărbaţii şi tinerii
mergeau pe cai prin sat şi strigau
„Ia ieşi mândră până afară să vezi
badea cum se cară, pe cai
călărind şi din bici pocnind.”
Încă un obi- cei păstrat până în
zilele noastre este iepurele de
Paşte, cel care în tradiţia
populară aduce ouă de ciocolată
copiilor. Pentru bunicii noştrii,
tradiţiile înseamnă o le- gatură
cu trecutul, valorificat prin
respectarea şi transmiterea obi-
ceiurilor pline de semnificaţii. Pe
uliţele satelor, sărbatorile de pes-
te an sunt adevărate ca
spectacole vesele si colorate,
amintind de o lume idilică, pe
care ne-o dorim cu toţii să o CUM SĂ PREGĂTIM MASA DE PAŞTI SFATURI
regăsim. Oamenii din lumea
satului din Alibunar sunt UTILE DE DECORAŢII
Aduceţi primăvara în casă
Pe lângă Crăciun, RECETA TIANEI

Î
Paştele este cea mai mare
n mod tradiţional, ouăle
se vopsesc în roşu, această
Fursecuri decorative de Paşti
sărbătoa- re a creştinătăţii,
când ne bucurăm de
Ingrediente: Învierea Dom- nului şi parcă
culoare, plină de semnifi-
250 gr. margarin şi în sufietele noastre se
caţie, reprezintă sângele lui Iisus
Hristos. Pentru moşii 3 ouă şi trezeşte o nouă speranţă,
strămoşii noştri, obiceiurile 200 de gr. zahăr învie toată acea căldură şi
sărbătoarea pascală, însemna 1un zahăr vanilat blândeţe, odată cu
întreg proces ritual, începând1 de praf de copt sosirea primăverii.
la curăţenia generală până 600 în gr. făină
ziua în care se vopseau ouăle, şi Pandemia de coronavirus
apoi ziua mult aşteptată, ziua încă este în vigoare şi restricţiile
Învierii Domnului nostru Iisus im- puse de organele
Hristos. compentente ne împiedică să
Oaspetele nostru din această marcăm Paştele aşa cum s-ar
săptămână este doamna Maria cuveni: mai popos cu cei dragi
Miloş, dânsa ne povesteşte, cu aproape. Însă, acest fapt nu
lux de amănunte, toate trebuie să ne descurajeze că să
obiceiurile de care tânăra ţesută la război, iar cele mărita- păstrători de tradiţii şi readucem primăvara în casă, îm-
generaţie s-a desprins şi le-a te aveau catrinţă din material de obieceiuri. Tradiţia a însemnat podobind fiecare colţişor cu de-
uitat. Maria s-a născut pe data de stofă. A doua zi de Paşti se ceva aproape sacru, cu reguli de coraţiuni pascale, îndeosebi
8 aprilie în anul 1942 la Alibunar, mergea la naşi, de regulă bunăcuviinţă creştină, cu masa trebuie decorată cu multă
de la ea aflăm că, pe vre- muri mergeau tinerii căsătoriţi cu ouă obiceiuri şi rânduieli bine atenţie şi dragoste, ţinând cont
oamenii trăiau cu nădejdea Mod de roşii, colac şi tort, un obicei care conturate şi respectate cu ca culori- le să se potrivească
preparare:
Învierii în toată această perioadă, a rămas
Ouăle, margarinul până în zilele
şi zahă- amestecă sfinţenie.
rul senoastre, Oamenii
bine şi se adau- de aici
gă restul sunt întreapoi
ingredientelor, ele. se
Aces-
face tea toateşi laolaltă
aluatul se întinde gro- sime de 3 sau 4 mm. Decupaţi figurile dorite ş
şi respectau cu sfinţenie toate iar un obicei de mult uitat, care mândri, iubitori, sociabili. să predomine o atmosferă de
tra- diţiile şi obiceiurile. „În pe timpuri se practica, tot în a sărbătoare, reunind familia.
Sâmbăta Mare se vopseau ouăle, doua zi de Paşti, Adriana PETROI Tiana Topolie Gavrie este o tâ-
acestea se nără femeie care o atenţie deose-
Ouăle Încondeiate - O tradiţie străveche românească, iar liniile pictate bită acordă aspectului vizual şi
tot ceea ce face, o face cu mare
pe ouăle încondeiate simbolizează eternitatea drag şi pasiune. Am solicitat-o să
ne dea câteva sfaturi cum ne
putem decora masa de Paşti, la
care am primit următorul
şi aurul, însă liniile pictate pe nici, astfel: culoarea roşie se obţi- răspuns:
ouă simbolizează eternitatea. ne din coajă de măr dulce, frunze - Precum mireasma florilor
Ouă- le, în trecut, se vopseau în si flori de măr dulce, coaja de de primăvară ne umple sufletele
culori vegetale, însă astăzi se mă- ceş, albastrul se obţine din cu speranţă şi cu un miros splen-
utilizează mai des cele chimice. flori de viorele, galben se obţine did de un nou început aşa şi săr-
Culorile vegetale sunt prepa- din coji de ceapă, verdele poate fi bătorile Pascale îşi aşează mereu
obţinut
rate după reţete străvechi, care din frunze de nuc. plapuma de masa bogata în noastre, care sunt binecuvântate
au la bază o mare varietate de Adriana PETROI casele cu ramuri fragede de salcie sfin-
teh- ţită!

Colac umplut de Paşti

În tradiţia populară româ- Masa bogata, împodobită cu
nească, ouale de Paşte sunt florile naturii, completată cu fel
consi- derate un simbol al de fel de fursecuri şi prăjituri tra-
regenerării şi al purificării. Ouale Pentru aluat: 750 gr făină, 250 ml lapte, 100 mliepuraşi
diţionale, apă, 100de
ml ciocolată,
ulei, 40 gr droj- die, 2 lingu
încondeiate simbolizează sosirea precum şi cu ouă roşii vopsite,
mestecaţi albuşurile într-un
primăverii castron şi naturii.
şi renaşterea apoi adău- gaţi sare şi ulei. Adăugaţi laptele cu drojdia şi frământaţi aluatul cu făină. Aluatul se lasă la cald 30-45 de minute pentru
aşezate ca aluatul
într-un să dospească.
coşuleţ cu iarbă După ce aţi lăs
Încondeiatul ouălor este verde, colacul făcut de bunica smântâna, gălbenuşu
prac-
un cerc, pe care ticata exclusiv
îl împletiţi de dorită.
cu forma femei, După
cu aceea lăsaţi colacul într-un loc cald timp de 45 de minute şi apoi ungeţi-l cu ou bătut şi presăraţi cu susan. Coaceţi sau mama.
colacul în cuptorul preîncălzit la 200 ° C, tim
o sap- tamana înainte de Paşte, Toate aceste bunătăţi men-
de obi- cei în joia mare şi vinerea ţionate ne sunt dăruite pentru
seacă. Motivele ornamentaţiei a contesta un zâmbet pe buzele
Pagină realizată de Adriana

ouălelor încondeiate se prezintă tuturor creştinilor şi o bunăstare

în mai multe variante. sufleteasca, este de părerea inter-
În prezent sunt folosite mai locutoarea noastră.
multe culori la încondeierea ouă- O confirmare a celor menţi-
lor, fiecare din ele având un anu- onate ne sunt pozele Tianei cu
me simbol si anume: albul este masa pregătită de ea, care vă pot
simbol al puritatii, roşul semni- da nişte idei frumoase. Hristos a
fică viaţa (culoarea sângelui), al- Înviat! Paşte fericit!
PETROI

bastrul este culoarea cerului şi a

apei, iar negrul reprezintă fertili- Teodora SMOLEAN
tatea, galbenul reprezinta soarele
 SĂRBĂTORILE ŞI DATINILE DIN TIMPUL ANULUI LA POPORUL ROMÂN
Paştele, cea mai mare sărbătoare
a creştinătăţii
Paştele, cea mai veche şi importantă sărbătoare a creştinătăţii, a adus omenirii speranţa
mântuirii şi a vieţii veşnice, prin sacrificiul lui Iisus Hristos. Sărbătoarea are darul de a aduna
membrii famili- ei pentru ca împreună, cu bucurie, pace sufletească şi speranţa în bine şi
prosperitate să proslăveas-
Î
n tradiţia ortodoxă, începutul
sărbă- torii este marcat de
începutul pos- tului de şapte
săptămâni, perioadă
în care se tinde spre purificarea corpului
şi sufletului, Sfintele Sărbători de Paşte în-
cepând cu Floriile, care au loc în duminica
din faţa Marii Sărbători a Învierii Mântu-
itorului.
Săptămâna Mare, numită şi
Săptămâna Patimilor, este reprezentată de
ultima săp- tămână din postul Sfintelor
Paşte. În aceas- tă săptămână o
semnificaţie deosebită o are Joia Mare,
când muncile agricole se între- rup,
familia concentrându-se asupra casei şi a
pregătirilor pentru Sărbătoarea Învierii.
Joia Mare este ziua în care se înroşesc
ouăle. Vinerea Mare, numită şi Vinerea
Nea- gră, cea mai tristă dintre tristele
zile ale pătimirii Domnului este ziua în
care se re-
memorează aducerea la judecată, moartea
şi îngroparea lui Iisus. În ziua Vinerii Mari,
tradiţia ne mai spune că este bine să se
ţină post negru. În acelaşi timp credincio-
şii, care nu pot posti negru, nu trebuie să
mănânce urzici, iar în mâncare nu se
pune oţet, deoarece lui Iisus i s-a dat să
bea oţet după ce a fost biciuit.
Ziua de sâmbătă este dedicată marilor
pregătiri - tăierea mielului, pregătirea pră-
jiturilor, a colacilor şi a nelipsitei ciorbe
de miel. Acum se fac ultimele pregătiri, se
pune colacul casei la loc de cinste, pe
frun- ze de trifoi şi decorat cu ouă şi bani,
simbo- lizându-se astfel prosperitatea şi
belşugul gospodăriei.
Sâmbăta Paştelui, ultima zi a
Săptămâ- nii Mari, este ziua în care trupul
Mântui- torului Iisus s-a odihnit în
mormânt, este zi de reculegere,
credincioşii se pregătesc pentru marea
veghe. Seara, în bisericile or- todoxe se
aprind luminile, anunţând că se apropie
Învierea.
În miez de noapte, în biserici se
oficiază slujba Sfintelor Paşti. Credincioşii
iau Lu- mină din Lumină, spun „Hristos a
înviat!” şi răspund „Adevărat a înviat!”,
formule cu care se salută apoi timp de 40
de zile, până la Înălţare. În multe din
localităţile noastre se continuă
procesiunea pe străzile din lo- calitate,
mergându-se cu lumânări aprinse. În faţa
fiecărei case se face lumină, iar în
ferestrele deschise se aranjează lumânări
aprinse, flori şi perne decorative. Apoi se
revine la biserică, unde se continuă Slujba
Învierii. Cu lumânarea aprinsă, fiecare se
întoarce acasă, ducând astfel Sfânta Lu-
mină a Învierii în propria familie. Cele
mai multe familii păstrează restul de
lumânare rămasă nearsă şi o aprind în
cursul anului, în cazul în care au un mare
1- 8 mai 2021 TRADI7II
19
că Învierea Mântuitorului.
aparte. Trecerea timpului şi vremurile de
astăzi au făcut ca multe din aceste tradi- Simbolul Mielului
ţii şi obiceiuri să dispară. Dar, unii dintre de Pa te
noi, ne amintim cu drag de acele vremuri,
ceilalţi le trăim prin poveştile bunicilor şi Mielul de Paşte este
străbunicilor noştri, gustând intens din simbolul Domnului
aroma vremurilor trecute. Astfel, icoana Iisus Hristos, care s-a
fidelă a tradiţionalului ne duce spre di- jertfit pentru oameni şi
mineaţa Sfintei Sărbători a Învierii, când pentru iertarea păcate-
familia se adună la masă, se ciocnesc ouă lor acestora şi a murit
roşii, iar cel cu oul rămas întreg va fi cel pe
plin de noroc şi bucurii pe tot parcursul cruce, precum un miel
anului. nevinovat. Tăierea mie-
Dar, asta nu se face înainte ca cea mai în ilor de Paşte, ca tradiţie, datează din seco- reprezintă, astfel, sângele lui Iisus Hristos
vârstă femeie din familie să dea de poma- lul al VII-lea. În prezent, carnea de miel a care s-a scurs pe cruce pentru mântuirea
nă celor plecaţi la cele veşnice. Pe masa devenit nelipsită de pe mesele de Paşte ale lumii.
frumos aranjată se pun colacii, la fiecare tuturor creştinilor. Conform tradiţiei, oul roşu de Paşte are
se
adaugă câte un ou vopsit, fructe, prăjituri puteri miraculoase, de vindecare şi de în-
depărtare a răului, fiind purtător de sănă-
şi băutură, totul se tămâiază şi cei tate, frumuseţe, vigoare şi spor. În ultimul
adormiţi întru Domnul sunt chemaţi să fie timp, s-a împământenit obiceiul ca ouăle
părtaşi la Sărbătoarea Învierii. să se vopsească într-o gamă largă de
Apoi, aşa cum spune tradiţia, cei mici culori, încondeiatul ouălor devenind o
îşi iau traista, ţesută de una din bunicile adevărată artă prin tehnică, materiale,
sau străbunicele familiei, menită pentru simbolica mo- tivelor şi perfecţiunea
această ocazie şi pleacă la rude cu colacul. realizării.
Din traistă nu lipsesc ouăle, prăjiturile şi
colacul, cei mici fiind aşteptaţi cu drag, Ce simbolizează lumânarea din
ser- viţi cu dulciuri şi prăjituri, iar la noaptea de Înviere?
plecare pe lângă cele puse în traistă mai
primesc şi un bănuţ. Masa de prânz îşi are Lumânarea din noaptea de Înviere re-
propria însem- nătate, membrii familiei prezintă simbolul Învierii lui Hristos, al
adunându-se cu mic cu mare, ciocnind biruinţei Binelui asupra Răului şi al vieţii
ouă roşii şi savurând bucatele pregătite. asupra morţii.
Puteri deosebite i se atribuie şi
lumână- rii de la Înviere, care este păstrată
pe întreg parcursul anului şi aprinsă în
caz de boa-
necaz sau boală. Pentru ziua de Urmează a treia zi de Paşti, când lucru- rile intră în
duminică, tradiţiile şi normalitate, viaţa continuân- du-şi cursul bine stabilit.
obiceiurile locale şi-au pus
amprenta, vari- ind de la o
localitatea la alta, micile nuan-
ţe ale coloritului local dându-
le o vibraţie
Şi ziua a două a Sfintelor Paşti îşi are
propria încărcătură. Tradiţia mersului la
naşi este păstrată până în zilele noastre.
În după-amiaza zilei, tinerele neveste, mai
rar însoţite de copii sau soţi, merg la naşii
familiei, cinstindu-i cu onoare şi evlavie.
Pentru această ocazie se pregăteşte un co-
lac special, cu împletituri deosebite, iar în
traista special ţesută pentru această
ocazie, se mai pun ouă roşii şapte sau
nouă, prăji- turi şi 29 s-au 31 de ouă
proaspete. Aceste ouă au o importanţă
deosebită, pentru că se pun sub cloşcă la
clocit, simbolizându-se astfel, reînnoirea
vieţii şi prosperitatea.
Iar naşii, îşi aşteaptă finele, aşa cum
spune tradiţia, cu masa pregătită de la
care nu lipseşte carnea de miel, dulciuri şi
bău- tură, şi multă bucurie în suflet. În
aceiaşi traistă se pune pentru familia
finilor, colac, ouă roşii şi prăjituri.
 curgea din răni- le Mântuitorului. Atunci, lă, grindină, furtuni, sau
Iisus Hristos, vă- zând ouăle înroşite, a mari primejdii. Noaptea
Ouăle ro ii, simbolul Învierii spus celor de faţă: De acum înainte să Învierii este deosebită, ea
Domnului faceţi şi voi ouă roşii întru aducerea simbo- lizând noaptea
aminte de răstignirea mea, după cum am luminii, a izbăvirii
Tradiţia populară conservă mai multe legende făcut şi eu astăzi. Culoarea roşie omului din iad, din păcat
care explică de ce ouăle roşii sunt simbolul Învierii şi din moarte. De aceea,
lui Hristos. Cea mai răs- pândită dintre ele spune că în zilele noastre, Învierea
Maica Domnu- lui, care venise să-şi plângă fiul este privită ca o
răstignit, a adus un coş de ouă celor care-l chinuiau, sărbătoare a luminii.
însă aceştia au râs şi nu au luat în seamă darul adus.
Îndurerată, Maica Domnului a aşezat lângă cruce
coşul cu ouă, iar acestea s-au înroşit de la sângele ce

Credinţe i Superstiţii
Dacă va ploua în Vinerea Mare, anul va fi unul mănos;
În ziua de Vinerea Mare, femeile nu au voie să coasă, să ţeasă, nu coc pâine sau altele asemenea, fiindcă e
La Înviere este bine să te îmbraci cu o haină nouă, îmbrăcămintea nouă, care la fel ca şi apa, au un rol pur
E bine să te speli pe faţă cu apa neîncepută dintr-o cană nouă, în care ai pus un ou roşu, unul alb, un bănu
Ouăle roşii simbolizează fertilitatea, şi din această cauză cojile lor se pun la ră- dăcina pomilor fructiferi s

Pagină redactată de Eufrozina GREONEAN

În ziua de Paşti nu se mănâncă oul cu sare, se spune că transpiri tot anul.
Cu cine ciocneşti ouăle vopsite în ziua de Paşti, te vei întâlni în lumea cealaltă.
Dacă păstrezi un ou roşu 40 de zile după Paşti şi nu se strică, vei avea noroc tot anul.
Dacă prima persoană care îţi intră în casă este bărbat, vei avea noroc tot anul.
De Paşti, există credinţa că cerurile se deschid, permiţând sufletelor celor morţi să se întoarcă acasă, pent
Se spune că cei ce mor în duminică de Paşti sunt scutiţi de Judecata divină, su-
fletele lor ajungând direct în Rai.
Copiii născuţi de Paşti sunt binecuvântaţi, având o viaţa luminată şi presărată cu noroc toată viaţa.
 20
ECONOMIE
Comuna Covăciţa a câştigat un proiect
pentru cofinanţarea elaborării unui plan
municipal de dezvoltare
Jaroslav Hrubik,
preşedintele comunei
Covăciţa, a semnat un
contract pentru proiec- tul
care conferă dreptul de
alocare a fondurilor pentru
cofinanţarea elaborării pla-
nurilor de dezvoltare
pentru unităţile locale de
autogu- vernare, în
valoarea totală de 642.000
de mii dinari.
S
ecretarul provincial pen-
tru Dezvoltare
Regională,
Cooperare Interregională
şi Autoguvernare Locală, Alek-
sandar Sofie, a înmânat contrac-
tele în valoare de 34 de milioane
de dinari reprezentanţilor a 36
de oraşe şi municipalităţi care au
dreptul să obţină fonduri pe
baza unui concurs pentru
finanţarea planurilor de
dezvoltare pentru unităţile
locale de autoguvernare din P.A.
Voivodina.
Activităţile privind proiectele
locale de autoguvernare pentru
care au fost aprobate subvenţii
se referă la dezvoltarea şi
implemen- tarea planurilor de
dezvoltare, adică la documentul
strategic de bază care ar trebui
să definească obiectivele
prioritare în vederea dezvoltării
autoguvernărilor lo- cale.
F.M.I. A CORECTAT PROGNOZA CREŞTERII ECONOMICE ÎN 2021
Serbia – 5 %, România şi Turcia – 6 %,
Croaţia – 4,7 %; refacere abia în 2022
Fondul Monetar
Interna- ţional (F.M.I.) a
corectat săptămâna trecută
prognoza creşterii
economiei Croaţiei în acest
an, reducând-o la
4,7 procente. În anul
2022 se aşteaptă la
accelerarea activităţilor
economice şi la revenirea la
nivelul dinain- tea
pandemiei de COVID-19.
Anul trecut, în octombrie,
F.M.I. a prevăzut că economia
Croaţiei va creşte în anul 2021 cu
6,0 la sută, ceea ce, din păcate
pentru această ţară, nu s-a
întâm- plat. Prin urmare, această
institu- ţie relevantă s-a înşelat.
Trebuie spus că în anul 2020
economia mondială s-a redus cu
9,0 procen- te, a confirmat F.M.I.
în pronosti- curile regulate de
primăvară pen- tru economia
mondială (W.E.O.). Totuşi, în
anul 2022 activită- ţile
economice ar trebui să creas- că,
potrivit calculelor făcute de
F.M.I., cu 5,0 %. Aceasta ar
însem- na că până la sfârşitul
anului 2022 economia Croaţiei,
luată ca reper, ar trebui să
depăşească nivelul di-
naintea pandemiei.
Serbia în grupă cu Turcia şi
România
caracte- ristici similare cu cele din restul lumii – condiţiile de muncă neadecvate sunt norma. La fel ca în alte părţi ale lumii, ma- rile mărci străine tind să subcontracteze producţia către furnizori mai mici, deşi
produc- ţie în industria confecţiilor textile este de tip croire-confecţiona- re-finisare (lohn). Cu alte cuvinte, se croieşte materialul, se confec- ţionează articolul de îmbrăcăminte şi se finisează.
Planul de dezvoltare al
comu- nei Covăciţa va conţine o
imagine de ansamblu şi o analiză
a situaţi- ei actuale, apoi o
viziune şi obiec- tivele prioritare
de dezvoltare, o revizuire şi o
descriere a măsuri- lor pentru
atingerea obiectivelor
dezvoltare şi modul de imple-
mentare a planului
dezvoltare”, a spus preşedintele
comunei Co- văciţa, Jaroslav
Hrubik.
La nivelul unităţilor locale de
autoguvernare există obligaţia
le- gală de adoptare a planurilor
de dezvoltare locală de către
adu- nările oraşelor
municipalită- ţilor care trebuie
armonizate cu
O cotă mai înaltă a
creşterii economice ar
trebui s-o realizeze în
decursul acestui an
doar Turcia
România, de şase
procente, in- clusiv
Serbia, cu creşterea
activi- tăţilor
economice de 5,0%.
În anul 2022, arată
noile apre- cieri ale
F.M.I., doar Ungaria
ar
1-8 mai 2021
Jorgovanka Tabakovic, guvernatorul Băncii Naţionale a Serbiei
nivelele superioare de planificare
a dezvoltării în ceea ce priveşte
forma şi conţinutul, dar mai ales
în ceea ce priveşte obiectivele şi
măsurile.
Cu această ocazie, secretarul
Sofie a subliniat că Secretariatul
de Provincial pentru Dezvoltare Re- CONCLUZIILE CONFERENŢEI REGIONALE
gională, Cooperare Interregională „MONEY FAIR 21”
de şi Autoguvernare Locală este
gata să ofere sprijin concret
autoguver-
Serbia a răspuns în mod adecvat
la criza cauzată de pandemie
Pandemia de coronavirus tul a adoptat un pachet mare de
a adus noi provocări în măsuri economice în valoare de
socie- tate, reprezentând un aproape 13% din PIB, în vederea
pericol real pentru susţinerii economiei sârbe: „Ast-
economie. fel, am păstrat accesul la surse
financiare din fonduri, precum şi
Ţara noastră însă, printr-o condiţii financiare mai favorabile.
politică responsabilă, inflaţia În acest fel, am susţinut cererea
scă- zută şi un sistem financiar internă şi am păstrat stabilitatea
stabil a răspuns în mod adecvat în momentele în care
acestor provocări. Aceasta este pesimismul global a fost cel mai
una dintre concluziile pronunţat. Mărimea pachetului,
conferinţei regionale o bună ges- tionare a măsurilor,
nărilor locale în acest proces, dar
„Money Fair 21”, organizată onli- dar şi viteza de reacţie, au jucat
şi în faza de implementare a pla-
ne. un rol cheie în prevenirea
nurilor de dezvoltare, de
După cum relatează Agenţia efectelor negative ale pandemiei
realizare a viziunii planificate de
de Presă „Tanjug”, la conferinţa pe piaţa muncii şi în toate
şi dezvol- tare şi de gestionare a
amintită Jorgovanka Tabakovie, celelalte aspecte ale vieţii şi
politicilor publice în zona locală.
guvernatorul Băncii Naţionale a activităţii”, a subliniat Tabakovie.
Serbiei, a estimat că Serbia se va La conferinţă, secretarul ge-
reface după consecinţele pande-
miei de coronavirus în acest an. neral al Asociaţiei Băncilor Sârbe,
După cum a spus Jorgovanka Vladimir Vasie, a subliniat
Tabakovie, Serbia a atins sau impor- tanţa comunicării cu
chiar a depăşit nivelul dinaintea clienţii, pu- blicul şi, în special,
crizei în multe domenii ale reacţia rapidă şi răspunsul la
economiei, în industrie, exportul
de bunuri, comerţ, precum şi în
solicitările clienţi-
condiţiile crizei cauzată de
lor
COVID. El vede rolul asociaţiei
în
ceea ce pri- veşte numărul de
angajaţi. Dân- sa a ţinut să tocmai în a ajuta băncile în digi-
evidenţieze că anul trecut, talizare, educaţie, comunicarea
imediat după izbucnirea crizei cu clienţii şi cu publicul larg.
globale fără precedent, sta- Denis STRATULAT
trebui să înregistreze o creştere mai mare de 5,7 procente.
În ceea ce priveşte economiile europene în dezvoltare, activităţi- le economice ar trebui să crească în acest an cu 4,4
procente, cu ju- mătate de procent decât ce a apre- ciat FMI în toamna anului trecut. Anul viitor creşterea activităţilor
economice ar urma să fie atenuată la 3,9 procente.
şi
Va primi Serbia viniete?
Drobnjak a descoperit noi detalii despre ceea ce i-ar putea aştepta pe şoferi pe autostrăzile din Serbia. Drobnjak a spus
că, în primul rând, se gândeşte la ma- gistrala Ibar, unde din cauza nu- mărului mare de maşini şi TIR-uri circulaţia nu este
cea mai sigură. După cum a explicat dânsul, în- casarea taxei de drum i-ar obliga pe şoferii de TIR cu tonaj de peste 12,5
tone să circule pe autostradă.
,,Vom încerca să nu aplicăm vinietele, ci să filmăm maşina
INDUSTRIA UŞOARĂ ÎN LUME ŞI ÎN SUD-ESTUL EUROPEI (III)
Acordurile-cadru globale (A.C.G.)
cii care îşi desfăşoară activitatea în regiuni cu o concentrare mare de alţi producători. În general, lucrătorii sunt remuneraţi cu salariul minim legal sau mai puţin. Mulţi muncitori lucrează ore suplimen- tare pe

c c m vedea câţi kilometri a parcurs.

â â După aceea şoferul va primi
n n factura”, a spus Drobnjak,
d d directorul ,,Autostrăzi- lor
Serbiei”.
i o Dânsul a explicat că acest
n sistem de supraveghere video se
t p deosebeşte de sistemul de viniete
r ă prin faptul că şoferii nu sunt ne-
ă r voiţi să cumpere eticheta care se
ă lipeşte pe parbriz în vederea
p s utili- zării autostrăzii pentru o
e e anumită perioadă de timp (ca în
ş Româ- nia), şi taxa de drum se
m t plăteşte în funcţie de kilometri
a e parcurşi. Drobnjak a spus că, de
g . exemplu, în Ungaria există un
i sistem de încasare a taxelor prin

Pagină realizată de Denis

s A interme- diul sistemului de
t s supraveghere video, astfel că
r t taxa se plăteşte la benzinării sau
a f în alte puncte de utilizare a
l e autostrăzilor pentru o anumită

STRATULAT
ă l perioadă de timp ca şi în cazul
, vinietei. Totuşi, este vorba
ş despre un sistem mai ieftin şi
i v mai eficient.
o Tiberiu LĂPĂDAT
 FAMILIA LOIKOVICI DIN OVCEA
Familia este acolo unde
oamenii iubesc
şi îmbrăţişează viaţa,
cu bune şi cu rele
Doi oameni minunaţi care împreună au trecut prin bune şi
prin mai puţin bune, copii ascultători şi respectuoşi - toţi
împreună formează familia pe care o veţi cunoaşte în această
săptămână.
Mamă eroină i gospodină
desăvâr ită
Începem povestea cu Ancuţa, mama
eroină, cea care mărturiseşte că ziua ei
în- cepe înainte de ora 7 dimineaţa şi se
termi- nă după miezul nopţii.
Ancuţa Viorica Loikovici s-a născut pe
data de 11 ianuarie 1980 în Negreşti-Oaş,
judeţul Satu Mare, România. De profesie
este economist, iar în domeniul economi-
ei are 10 ani de muncă. A terminat Liceul
de Drept şi Activităţi de Birou ,,9 Mai” din
Belgrad şi Şcoala de Înalte Studii de Afa-
ceri, tot la Belgrad. De-a lungul timpului
Ancuţa a avut mai multe posturi de
muncă. Ne spune că dintre toate cel mai
mult i-a plăcut postul pe care l-a ocupat
trei ani în- tr-o librărie.
În prezent Ancuţa este căsnică, iar
printre numeroasele obligaţii pe care le
are găseşte timp şi pentru pasiunile ei:
deco- raţiunile interioare şi florile. Despre
aceste pasiuni ne spune
următoarele: ,,Amalga- mul de sentimente
şi întrebări fără răs- puns, ca rezultat al
întâmplărilor din viaţa mea, mă fac să mă
refugiez în lumea fru- moasă a florilor şi a
decoraţiunilor interi- oare. Îmi ocup
timpul cu ele şi aşa mai ies din lumea
sentimentelor care mă încercă de foarte
multe ori”.
Miloš, tată i soţ devotat
Miloš Loikovici s-a născut pe data de
6 iulie 1983 la Belgrad. A terminat Şcoala
de Ştiinţe Tehnice GSP la Belgrad. A lucrat
19 ani ca şofer de gardă de corp, iar acum
este angajat pe post de om de întreţinere
la o şcoală.
Miloš şi Ancuţa s-au cunoscut în anul
2005, pe când femeia era angajată la libra-
rie. De atunci sunt împreună. Destinele lor
s-au unit prin căsătorie în anul 2008.
Despre Miloš mai adăugăm că este un
tată implicat în creşterea şi în educaţia co-
piilor. Timpul său liber îl dedică întru
totul copiilor. Îi plac câinii de rasă cane
corso şi în puţinul timp liber care îi
1 - 8 mai 2021
şi folclor. Are medalii şi cupe la sportul
său preferat. La polo pe apă a primit anul
tre- cut cupa pentru cel mai tânăr jucător
din echipă, iar anul acesta a primit cupa
pentru cea mai bună avansare într-un an
de zile. Are multe medalii şi la şah.
Lazar este un băiat foarte implicat în
tot ceea ce face, o mână de ajutor pentru
părin- ţii săi şi un sprijin de nădejde
pentru fratele său geamăn.
Pe lângă serviciul pe care îl are, Miloš
se ocupă împreună cu soţia sa şi cu vân-
zarea produselor necesare pentru copii şi
bebeluşi. Aceste produse le comandă din
străinătate, iar apoi le vând pe diferite si-
te-uri de socializare. În zilele de sâmbătă
şi duminică cei interesaţi de aceste
produse îi pot întâlni la pieţele vechi din
Belgrad şi Panciova.
Ancuţa i Miloš au împreună patru
copii
Vuk şi Lazar s-au născut pe 1 aprilie
2009 la Belgrad. Lazar este elev în clasa a
V-a. Îi place foarte mult istoria, aşa că în
timpul liber citeşte cărţi din acest dome-
niu. Este un băiat care are mai multe pa-
siuni, între care: polo pe apă, călărie, şah
Vuk, născut în aceeaşi zi cu Lazar, su-
feră de paralizie cerebrală. Părinţii au
făcut şi fac în continuare eforturi pentru
ca Vuk să ducă o viaţă normală. Au mers
cu el la terapia cu celule stem şi
reabilitare intensă în Austria, Slovacia şi în
Ungaria. Din păca- te, pandemia a oprit
deplasările în străină- tate, iar acum
părinţii merg cu el la terapii în Belgrad.
Vuk este clasa a IV- a, iar orele sale de
şcoală se desfăşoară acasă. În sânul
familiei Vuk se simte ocrotit şi iubit. Cu
siguranţă simte că atât părinţii, cât şi fraţii
săi, sunt alături de el.
Cei care vor să contribuie la terapiile
lui Vuk, care acum se desfăşoară la
Belgrad, pot trimite SMS cu textul 80 la
numărul
rămâne se ocu- pă de creşterea acestora.
DESTINE
21
David, mezinul familiei, s-a născut pe
data de 7 martie în anul 2014 la Belgrad.
Băiatul este preşcolar, însă nu se lasă mai
prejos! Este şi el un băieţel implicat şi
pasi- onat de diferite sporturi.
De lăudat este faptul că toţi cei trei
copii ai familiei sunt membri ai Asociaţiei
Cultu- rale ,,Steaua” din Ovcea al cărei
preşedinte este Dorel Cina. Au mers cu
regularitate la orele de dans popular, dar,
din păcate,
pandemia i-a oprit. Îşi vor relua cursul când
situaţia va permite.
Nimic nu se compară cu bucuria
copiilor, cu lumina din ochii lor i
cu zâmbetul lor curat i inocent
La finalul prezentării acestei familii
mi- nunate simt nevoia să spun că am
cunos- cut-o la concursul ,,Scrisoare către
Moş Crăciun”. În ziua aceea am făcut
parte din- tr-o poveste foarte frumoasă.
Nimic nu se compară cu bucuria copiilor,
cu lumina din ochii lor şi cu zâmbetul
curat şi inocent. Am rămas cu această
imagine în minte şi în suflet. Poate că
vorbele spuse aici nu au
3030. Contribuţia ta şi contribuţia mea pot face
diferenţă pe termen lung!
Cel de-a treilea copil al familiei este fetiţa
Simona, care s-a născut pe data de 1 noiembrie
2012 la Belgrad. Simona adoră cărţile de poveşti.
Este elevă în clasa a II-a şi are foarte multe
pasiuni, printre care se numără înotul şi
folclorul. În plus, Simona ia şi lecţii de pian.
răspuns, dar cu siguranţă au ecou
atunci când omul cu suflet bun ajută
alţi oameni. Povestea lor, la un loc,
este despre lacrimi şi despre
bucurie. Seara povestea se înche- ie,
iar dimineaţa este o nouă zi. E şi
cerul deschis, nesfârşit peste om şi
mai sunteţi voi, cititorii, singurul lor
dar ce vine de la oameni.
Adriana PETROI
22 AGRICULTURJ[
DIN CAUZA ÎNFLORIRII POMILOR FRUCTIFERI CREŞTE RISCUL DE
1-8 mai 2021

OTRĂVIRE A ALBINELOR

Intoxicaţia trebuie oprită

Administra ia pentru Pro-
tec ia Plantelor şi
Uniunea Organiza iilor de
Apicul- tori din Serbia
(U.O.A.S.)
i-a avertizat pe
agricultori, pe utilizatorii
produselor pentru protec ia
plantelor şi pe apicultori că
din cauza înfioririi pomilor
fructiferi a crescut riscul de
otrăvire a
albinelor.
Administraţia pentru Protec-
ţia Plantelor reaminteşte că
înain- te ca sfecla de zahăr să
înflorească este nevoie să fie
administrate produse care au
efect pe o perioa- dă mai scurtă.
„Datorită colaborării excelen-
te dintre U.O.A.S. şi
Administraţia pentru Protecţia
Plantelor, care din an în an este
din ce în ce mai bună, anul trecut
Administraţia a oprit câteva
tratamente ale sfeclei de zahăr în
fază înflorire. U.O.A.S. îi
În cadrul proiectului de patru
ani, în legătură cu otrăvirea albi-
nelor cu pesticidele în agricultu-
ră, pe care U.O.A.S. l-a câştigat la
concursul Alianţei Naţionale
pen- tru Dezvoltarea Economică
şi pe care îl implementează în
colabo- rare cu Secretariatul
Republican pentru Politica
Publică (proiect finanţat de
Agenţia Americană pentru
Dezvoltarea Internaţiona- lă), cu
mai multe oraşe şi comune a fost
semnată Declaraţia despre

D
upă cum se subliniază,
administrarea neadec-
vată a produselor pen-
tru protecţia plantelor, pe lângă
faptul că reprezintă un pericolul
de creştere a riscului de otrăvire
a albinelor, are şi un impact
asupra polenizării. Prin urmare,
din cau- za polenizării
necorespunzătoa-
randamentul
fructelor.
şi
re scad
calitatea
Legea interzice administrarea
pesticidelor toxice pentru albine
în cursul înfloririi în orice
perioa- dă a zilei, atât seara, cât
şi dimi- neaţa, se subliniază în
comunica- tul emis de
Administraţia pentru Protecţia
Plantelor şi U.O.A.S.
Produsele pentru protecţia
plantelor se administrează pe
baza instrucţiunilor de utilizare.
Este importantă respectarea con-
centraţiei produsului şi a perioa-
dei de aşteptare, în conformitate
cu bunele practici agricole.
Administraţia pentru Protec-
ţia Plantelor face un apel către
producătorii agricoli ca, atunci
când administrează produse
pen- tru protecţia plantelor care
pot otrăvi albinele, să combată
mai întâi buruienile din
plantaţiile cu pomi, deoarece şi
ele pot intoxica albinele.
Agricultorii trebuie avertizaţi
că la tratarea sfeclei de zahăr
este interzisă administrarea
insectici- delor care pot otrăvi
albinele.
mulţumeşte pentru acest lucru”,
se subliniază în comunicat.
Dezinsecţia din aer împotriva
ţânţarilor la fel reprezintă o mare
problemă, pentru că adesea are
loc în perioada când înfloresc te-
iul şi alte plante pe care le
vizitea- ză albinele.
„Facem un apel către cei
competenţi, în primul rând către
autoguvernările locale, ca dezin-
secţia împotriva ţânţarilor să nu
aibă loc din aer, ci această opera-
ţie, care să includă şi căpuşele, să
se desfăşoare la sol, cu preparate
care nu sunt toxice pentru albine
şi care se vor administra seara
târ- ziu, când albinele sunt
inactive”, se spune în comunicat.
EXPORTUL DE PRODUSE ALIMENTARE ÎN RUSIA
protecţia plantelor în Serbia. Ac-
tivitatea cea mai importantă, la
care se aşteaptă semnatarii, este
oprirea dezinsecţiei împotriva
ţânţarilor din aer cu produse
care pot otrăvi albinele. Ei au
adre- sat un apel către
reprezentanţii oraşelor şi
comunelor care nu au semnat
Declaraţia să facă acest lucru.
U.O.A.S. a mulţumit preşe-
dintei Guvernului Serbiei, Ana
Brnabie, ministrului Agriculturii
Branislav Nedimovie, Adminis-
traţiei pentru Protecţia Plantelor
şi Administraţiei pentru Veterină
pentru tot ce au făcut pentru api-
cultura Serbiei, se spune în
comu- nicat.
BOŽIC A VIZITAT CENTRUL RADAR
„FRUŠKA GORA“
Pentru protecţia
antigrindină în P.A.V. sunt
asigurate 760 de rachete
Secretariatul provincial
pentru Agricultură, Silvicul-
tură şi Gospodărirea Apelor
a asigurat 760 de rachete
noi în valoare de 30 de
milioane de dinari pentru
protec ia antigrindină pe
teritoriul Provinciei
Autonome
Voivodina.
Rachetele au fost predate
Institutului Republican de Hi-
drometeorologie în depozitul de
rachete antigrindină al Centrului
Radar „Fruška Gora“ din localita-
tea Kraljeva stolica.
Secretarul provincial pentru
Agricultură, Silvicultură şi Gos-
podărirea Apalor, edomir Božie,
a spus că în acest mod secretaria-
tul de resort încearcă să îmbună-
tăţească sistemul de apărare
anti- grindină, în vederea unei
asigurări corespunzătoare a
culturilor.
După spusele lui Božie, lu-
crările la Centrul Radar „Fruška
Gora“ sunt aproape gata. Acolo
va fi instituit sistemul automati-
zat de protecţie antigrindină, iar
valoarea proiectului este de 600
de milioane de dinari. Apoi va în-
cepe implementarea proiectului
de automatizare a centrelor
radar
„Bajša“ şi „Samoš“. Valoarea aces-
tei investiţii este de 1,4 miliarde
dinari.
„Ne aşteptăm ca în decurs de
doi ani să avem un sistem anti-
grindină în totalitate
automatizat pentru teritoriul

Ruşii cumpără produsele din Serbia şi cunosc calitatea acestora întreg al Voivo- dinei”, a declarat
Božie.
Directorul Institutului Re-
publican de Hidrometeorologie,
prof. dr. Jugoslav Nikolie, a spus
Marii comercianţi ruşi, furnizori şi dis- exportul”, a declarat direc- torul turor provocărilor Camera de segmente cuprind 25 la sută din piaţă.
tribuitori, sunt interesanţi de un import mai Camerei de Comerţ a Serbiei în Comerţ a Serbiei promovează Nevena Jovanovie de la ,,Imlek” a declarat că
mare al produselor alimentare de calitate din Rusia, Dejan Delie. economiei sârbă în lume şi că această companie este prezentă pe piaţa Rusiei de
Serbia. Este vorba, în primul rând, de produ- El a scos în evidenţă faptul că reprezentanţa Camerei de la opt ani încoace şi că îşi doreşte să aprofundeze
sele lactate şi cele din carne, de fructe şi în ciuda tu- Moscova face o muncă colaborarea cu partenerii ruşi.
legu- me uscate, îngheţate şi prelucrate. intensi- vă în ceea ce priveşte La târgul ,,Prodexpo” s-au prezentat ur-
Dovada acestui fapt este numărul mare stabilirea legăturilor dintre
de întruniri ale reprezentanţilor companiilor producătorii sârbi şi
din Serbia cu posibilii parteneri de afaceri cumpărătorii ruşi.
din Rusia şi Comunităţii Statelor Pavilionul sârbesc l-a vi-
Independente din primele zile ale zitat ambasadorul Serbiei în
târgului ,,Prodexpo” din Moscova, a Rusia, Miroslav Lazanski, care
comunicat Camera de Comerţ a Serbiei. a discutat cu expozanţii
Aceasta este cea mai mare expoziţie din despre condiţiile de pe piaţa
domeniul industriei alimentare în Rusia şi în Rusiei, despre provocări şi
regiune. A avut loc în perioada 12 - 16 aprilie posibilităţi. Reprezentanţii
şi a fost organizată de către Camera de companii-
Comerţ a Serbiei şi Agenţia de Dezvoltare a lor nu şi-au ascuns satisfacţia
Serbiei. Oferta şi capacităţile de export le-au pentru faptul că şi în vremea
prezentat 11 companii din Serbia. pandemiei au avut posibili-
„În ciuda pandemiei şi oscilării rublei ru- tatea să se prezinte la această
seşti, exportul din Serbia în Rusia a crescut expoziţie mondială şi să pună baza unor noi
anul trecut cu mai mult de cinci procente şi negocieri.
a valorat 910 milioane dinari. O treime au Milica Jelie, director pentru dezvoltarea
fost produse agricole. Aceasta este o de pieţe noi la fabrica de lapte Šabac, a
confirmare că produsele din Serbia sunt afirmat că această companie în Federaţia
căutate şi apreciate pe piaţa din Rusia, dar Rusă se simte la ea acasă, pentru că
nu numai. Pentru eco- nomia sârbă aceasta produsele ei sunt prezen- te de mai mult
reprezintă o mare şansă în ceea ce priveşte timp pe piaţa din Rusia, iar în unele

mătoarele companii: fabricile de lapte din
Ub şi Padinska Skela, ,,Carnex” din Vrbas,
fabricile de carne din Topola, Backa Topola,
Masli, Leskovac, ,,Zlatiborac”, ,,Master
fruits”,
,,Mambikom Agrar” şi ,,Mirax Agrar”.
În fiecare an acest târg îl vizitează în jur
de
70.000 de persoane din peste 110 ţări.
Anul acesta au participat 2.660 de expo-
zanţi din 73 de ţări.
În afară de Serbia, la standurile naţionale
s-au prezentat Italia, Spania, Turcia,
Uzbekis- tan, Armenia, Brazilia şi Uruguay.
Sursa: Dnevnik
că în Serbia există 13 centre La centrul radar „Fruška
radar, din care trei sunt pe Gora“ pentru începutul de sezon
teritoriul Pro- vinciei sunt pregătite 90 de lasere
Autonome Voivodina. automatice, în timp ce 28 vor fi
Dânsul a afirmat că în pregătite în iu- nie. Astfel, acest
fiecare an Guvernul centru va fi auto- matizat în
Provincial oferă spri- jin întregime. Prin aceasta vom
considerabil centrelor radar atinge principalul obiectiv –
din P.A.V., în vederea reducerea riscului de grindină la
asigurării eficienţei cea mai mică măsură posibilă”, a
sistemelor antigrindi- nă. declarat Nikolie.
Nikolie a pus accentul şi Dânsul a adăugat că din bu-
pe importanţa proiectului getul provincial este asigurată fi-
de auto- matizare a nanţarea automatizării centrelor
sistemului antigrin- dină radar „Samoš“ şi „Bajša“ unde este
Pagină realizată de Daniela BAKI SCUMPIA
finanţat de către Guvernul prevăzut să existe 389 de staţii de
Provincial. lansare.
 23
1-8 mai 2021
CALEIDOSCOP
CRONICA COMUNEI PLANDIŞTE

Acţiune umanitară dedicată persoanelor

cu dizabilităţi
Uniunea Femeilor Partidului
Progresist Sârb din comunitatea multinaţională, de parcursul anului curent, Goran
comuna Plandişte, în care sunt cu toţii mândri, Donevski, preşedintele Adună-
colaborare cu asociaţiile deoare- ce un mic gest al Uniunii rii Comunei Plandişte a spus că,
pensionarilor din Femeilor poate ajuta pe cei care munca umanitară şi asociaţiile
Plandişte, Mărghita şi au mare nevoie de ajutor. care organizează şi susţin astfel
Aceasta este doar una dintre de acţiuni vor găsi întotdeauna
Hajducica, au sprijinit
acţiunile pe care Uniunea un mare sprijin din partea auto-
acţiu- nea de colectare a
Femeilor le sprijină”, a
dopurilor
menite reciclării, pentru a
sprijini acţiunea umanitară
„Dop pentru handicap”.
COMUNA CUVIN

A
ceastă acţiune uma-
nitară, de colectare a
dopurilor din plastic,
este organizată de mulţi ani pe
teritoriul comunei Plandişte, îm-
preună cu Asociaţia ,,Parakvad”
din Vârşeţ.
Nataša Bajie, preşedintele
Uniunii Femeilor Partidului Pro-
gresist Sârb din comuna Plan-
dişte, a declarat că, „Uniunea Fe-
meilor Partidului Progresist Sârb
din comuna Plandişte, împreună
cu prietenii şi asociaţiile de pen-
sionari, întotdeauna încearcă să
sprijine şi să încurajeze
realizarea unor astfel de acţiuni
umanitare, scopul ei fiind să
ofere o contribu- ţie unei astfel
de acţiuni frumoase şi umane.
Datorită oamenilor de bună-
credinţă, activitatea uma- nitară
în comuna Plandişte, ocu- pă un
loc important în cultura şi
declarat Nataša Bajie. Dânsa şi-a
exprimat convingerea că, această
activitate şi rezultatul ei, va fi un
stimulent pentru continuarea şi
îmbunătăţirea activităţii umani-
tare a concetăţenilor din comuna
Plandişte.
Referitor la această acţiune
umanitară care se desfăşoară pe
guvernării locale. După cum a
menţionat dânsul, comuna Plan-
dişte acordă o mare recunoştinţă
acestor oameni care au încercat
să îmbunătăţească, şi totodată
să conştientizeze concetăţenilor
despre valoarea şi scopul muncii
umanitare.
Rodica GRUESCU
Elevii din Cuvin au fost premiaţi la
concursul „Energia este în jurul nostru”
Recent, elevii Şcolii Generale
„ ura Jakšic” din Cuvin au
fost premiaţi la
concursul
„Energia este în jurul
nostru”.
Concursul a fost realizat de
Centrul pentru dezvoltarea şi
aplicarea ştiinţei, tehnologiei şi
informaticii şi Asociaţia de Infor-
matică din Voivodina. Programul
a fost sprijinit de Secretariatul
Provincial pentru Educaţie, Re-
glementări, Administraţie şi Mi-
norităţi Naţionale – Comunităţi
Naţionale şi Facultăţii „Fimek”.
Decernarea premiilor elevilor
s-a desfăşurat on-line, din cauza
tăţii, Milan Kovacevie, secretar
adjunct provincial pentru Educa-
ţie, Reglementări, Administraţie
şi Minorităţi Naţionale - Comuni-
tăţi naţionale, prof. dr. Slobodan
Popov, preşedintele Centrului
pentru Dezvoltarea şi Aplicarea
Ştiinţei, Tehnologiei şi Informati-
cii şi autorul proiectului, Jasmina
Pastonjicki, preşedintele Juriului
şi Tamara Krstie, director mar-
ketingului.
Elevii din clasa a VIII-a ai
Şco- lii Generale „Dura Jakšie”
din Cu- vin, Nevena Radie, An
ela Ran- kov şi Jovan Prodanie,
împreună cu profesoara de
biologie Maja Obradovie
Vukosavljevie, au ob-

VERA MEZA: MONOGRAFIA - ,,DELIBLATA, URME DIN TRECUT” pandemiei provocate de corona- ţinut primul loc în categoria pre-
virusul. Celor prezenţi, la şedinţa zentări multimedia.

Oglinda vieţii unui sat pe Zoom, s-au adresat prof. univ.

dr. Dragan Soleša, decanul facul- Ana ALBU SAVI

ANABELA COJOCAR DIN NICOLINŢ

Recent a fost publicată monografia
localită- ţii Deliblata a autoarei Vera Meza,
editată de Centrul de Cultură din Cuvin, la
tipografia
,,SaGraf”.
În prefaţa monografiei semnată de dr. Mircea
Măran, menţionează: Datorită entuziasmului şi sâr-
guinţei doamnei Vera Meza, profesoară
pensionară, am primit o carte valoroasă, care
descrie, într-un mod competent, momente
importante din trecutul
localităţii Deliblata. Deşi nu este
istoric de profesie, Vera Meza
a reuşit să compileze o mono-
grafie care să arate dezvoltarea
istorică a locului, faimoasele
sale personalităţi, viaţa econo-
mică, obiceiurile şi viaţa de zi
cu zi, costumele, oportunităţile
culturale, educaţia, ocaziile re-
ligioase, tendenţele demografi-
ce, asociaţiile civice, ,,activităţi
sportive şi alte subiecte care au
marcat trecutul acestui loc bă-
năţean”.
Monografia cuprinde 17
compartimente şi un vocabular
scrise în grai bănăţean, folosite
de populaţia sârbă şi etnicii ro-
mâni care convieţuiesc de
secole întregi în localitatea
Deliblata.
În primul compartiment
este cuprinsă clima, hidrografia,
fau- na şi infrastructura
Rezervaţiei
speciale a naturii ,,Dunele Deliblăţii”. Cu un lux de
amănunte este redat un scurt istoriat al procesului
de împădurire a oazei de nisip din apropierea sa-
tului. Vorbind despre populaţia acestei regiuni este
amintit campusul tineretului ,,Paja Marganovie”,
care a devenit pe parcursul deceniilor un centru de
recreaţie pentru tineretul şcolar.
În compartimentul al II-lea sunt prezentate
datele istorice ale localităţii, despre care a scris dr.
În compartimentul al III-lea sunt prezentate
cercetările arheologice şi monumentele specifice
ale acestui sat, fiind redate şi câteva fotografii
autentice ale acestui sat.
Despre Deliblata ca o localitate care se afla la
Confiniul Militar al Banatului, în perioada Imperiu-
lui Habsburgic, se vorbeşte în compartimentul al
IV- lea. Aici este prezentat şi o cronologie a
evenimente- lor desfăşurate în perioada 1773-1873.
Compartimentul al V-lea, cuprinde perioada
din Primul Război Mondial. Este
publicată o listă a participanţilor
voluntari în luptele de eliberare
în perioada anilor 1912-1918.
Compartimentul al VI-lea,
cuprinde date biografice despre
populaţia sârbă şi română din
De- liblata. Sunt remarcate şi
numele familiilor care au fost
născuţi în perioada anilor 1779-
1783. Autoa- rea a descris
amănunţit forma ex- terioară şi
interioară a casei, ceea ce a
ilustrat cu fotografii autenti- ce.
Sunt descrise şi obiectele de uz
casnic folosite de localnici. În
acest compartiment este descris
şi identitatea familială a sârbi-
lor care este descrisă în evidenţa
actelor Bisericii Ortodoxe Sârbe.
De asemenea, este prezentat un
document privind originea fami-
liilor sârbeşti: familia Atanacko-
vie, familia Šljivie, familia Janca,
Vladimir Margan, originar din Doloave.
Prima ates- tare documentară a
localităţii este amintit anul 1749, când a
fost trasată linia de demarcare a
localităţii Deliblata şi Rezervaţiei
naturale ,,Dunele Deliblăţii”.
,,Sper că îmi voi realiza visurile”
Anabela Cojocar este născu-
tă la 24 noiembrie în anul 2005,
la Nicolinţ. Şcoala elementară a
absolvit-o în satul natal, urmând
cursurile de şcoală medie la
Liceul
,,Borislav Petrov Braca” din Vâr-
şeţ. Încă din băncile şcolii prima-
re, Anabela a manifestat un inte-
res deosebit faţă de cuvântul
scris.
,,Provin dintr-o familie unde
se nutreşte o dragoste aparte faţă
de limba română. Mama mea,
este profesoară de limba română,
care mi-a vorbit cu drag despre
,,dulcele grai românesc”. Mi-am
dorit din tot sufletul să-i urmez
calea şi m-am înscris la secţia ro- într-un fel, modul de viaţă. Cur-
mână la Liceul din Vârşeţ. Consi- surile la şcoală s-au realizat prin-
der că este o bază bună pentru a tr-un model combinat. O săptă-
continua studiile la limba şi lite- mână am frecventat cursurile la
ratura română. şcoală, iar o săptămână on-line.
Despre realizările mele în do- Ne-a fost foarte greu să ne adap-
meniul scrisului, pot spune că tăm. În acea perioadă de restric-
am avut fericita ocazie să ţie, am încercat ca timpul liber să
particip la un concurs literar îl petrec cât mai frumos. După o
dedicat marelui poet Mihai zi petrecută în faţa calculatoru-
Eminescu cu o poe- zie lui, îmi plăcea foarte mult să mă
inedită ,,Versuri despre Emi- plimb, să ascult muzică şi să mă
nescu”. Am obţinut premiul I, iar
merite pentru acest succes
revine
familia Kolarski şi altele. În economică în sat, agricultura fiind ramura de
această monografie sunt bază a locuitorilor. În această localitate populaţia
evindenţiate familiile de români s-a ocupat cu zootehnia, viticultura şi
care s-au stabilit la Doloave în pomicultura. Tot în acest compartiment, se
perioada anilor 1775- 1771 din vorbeşte despre meseriile practicate de localnici.
zonele româneşti: Sighişoara, - va urma -
Alba Iulia, Orşova, Goruia, Silvia MĂRGAN
Giurgiova şi Răchitova.
În compartimentul al VIII-
lea este prezentată si- tuaţia
 profesoarei Romanţa Vărădean.
Am participat la un alt concurs li- terar dedicat poetului Ioan
Flora, cu o poezie originală ,,Universul poeziei lui Ioan
Flora”, obţinând premiul II. Îmi place să scriu tex- te
originale, şi mă mândresc cu succesele pe care le-am
obţinut. Mulţumesc tuturor celor care mă susţin în realizarea
visurilor mele. Această situaţie cu pandemia, care a capturat
întreg globul pă- mântesc, a făcut să ne schimbăm,
întâlnesc cu prietenele. O parte
din acest timp l-am dedicat lectu-
rii unor scrieri în limba română.
Îmi pare foarte bine că au început
cursurile la şcoală şi mă întâlnesc
cu colegii.
Pe viitor, planific să termin li-
ceul cu brio şi să înscriu facultatea
preferată. Sper că voi reuşi în toa-
te domeniile dorite şi că voi avea
un viitor fericit, şi să îmi realizez
visurile”, a spus Anabela.
Silvia MĂRGAN
24 LUMEA ARTEI
VICTOR RUSU, POET, ESEIST, CRITIC ŞI ISTORIC LITERAR DIN
DROBETA TURNU-SEVERIN
,,Mă rog de Dumnezeu să îmi dea o
bătrâneţe activă, luminoasă”
Victor Rusu s-a născut la 3 iunie 1942 în
municipiul Drobeta Turnu-Severin, judeţul
Mehedinţi, localitate din care, aşa după
cum ne-a mărturisit, „nu a plecat decât din
dorin- ţa de a învăţa şi absolvi un institut
pedagogic şi Facultatea de Limba şi
Literatura Română din Bucureşti, iar, după
aceea, pentru a-şi în- deplini anumite
sarcini de serviciu”.
A predat la şcoli gimnaziale şi licee 24
de ani, după care a intrat în sistemul
instituţii- lor cultural-artistice judeţene
(Inspectoratul pentru Cultură, Casa de
Creaţie, Biblioteca Judeţeană, de unde s-a
pensionat, după 11 ani, din funcţia de
director, la vârsta de 68 de ani).
Pe tot parcursul îndelungatei sale
cariere
de profesor, inspector, metodist şi director
(48 de ani, pe cartea sa de muncă), a avut,
în afara orelor de serviciu, o intensă,
susţinută activitate de creaţie în domeniul
literaturii şi al publicisticii.
• La început am propus să facem un
scurt popas în copilărie...
- Copilăria? Copilăria mea a fost
secţiona- tă brutal, aberant, de către
instaurarea dicta- turii comuniste, în două
secvenţe total opuse: prima de la naştere,
până la vârsta de 9 ani, în care am fost
fericit şi am crescut ca un prinţi- şor, în casa
unei familii foarte bogate, cea de-a doua, de
până la 14 ani, în care am fost perse- cutat,
terorizat, umilit şi înfometat, de către
torţionarii bolşevici, în Gulagul
Bărăganului, unde am fost deportat
împreună cu părinţii mei, Ioana şi Emil
Rusu. Actul barbar, crimi- nal al deportării,
adică al arestării, obligării să ne părăsim
casa şi averile şi tranportării în vagoane
pentru vite, până în pustiul Bărăga- nului,
unde am locuit, la început, în borde- ie, a
avut loc în ziua neagră de 18 iunie 1951.
Despre aceşti ani de mizerie, coşmar şi iad
pământean, am scris o carte de
memorialisti- că, „Bandit titoist la 9 ani”,
care s-a bucurat de un mare succes, a fost
apreciată de importanţi critici literari şi
premiată anul ce abia a trecut cu un Premiu
Special al Uniunii Scriitorilor din România,
Filiala Craiova.
În „satele noi” din Bărăgan, înfiinţate cu
deportaţi, împreună cu familiile de oameni
bogaţi („Chiaburi”, se numeau în epoca
bles- temată!) din regiunea Oltenia, au fost
aduse şi cele mai vrednice şi înstărite familii
din Ba- natul românesc.
De aceea, cred că subiectul acestei cărţi
ar interesa la gradul cel mai înalt bănăţenii
din Voivodina şi voi încerca să propun reti-
părirea ei, într-o nouă ediţie, Casei de Presă
şi Editură „Libertatea”.
• L-am întrebat pe domnul Rusu când
i cum s-a născut în sufletul său dra-
gostea pentru cuvântul scris. Am pri-
mit următorul răspuns:
1-8 mai 2021
gând că aş putea să scriu şi eu ceva. În anul
acela, 1958, liceul nostru împlinea un
număr impresionant de ani de existenţă, de
strălu- cită activitate didactică, instructiv-
educativă şi conducerea a hotărât să
sărbătorească aşa cum se cuvine un
moment aniversar.
Între altele, a organizat şi un concurs de
creaţii literare ale elevilor „traianişti”,
pentru că în clasele mari ale liceului erau
numeroşi adolescenţi cu deja cunoscute şi
apreciate preocupări literare. Eu, pe vremea
aceea, eram cunoscut ca sportiv de
performanţă. Iubeam în taină, cu intense
trăiri curate, adolescentine, o colegă de
clasă, care nu mă băga deloc în seamă,
pentru că nu o impresi- onau sportivii şi
performanţele lor, ci băieţii cu evidente
calităţi intelectuale şi disponibi- lităţi de
creaţie, aşa că, în disperare de cauză, mi-am
luat inima în dinţi şi am scris în se- cret o
povestire de vreo 20 de pagini de caiet
dictando, cu titlul „Pescarul Lipatcă”, în
care naram o întâmplare reală, tragică,
spusă mie, cu ani în urmă, de un bătrân
pescar lipovean, în anii deportării mele în
Bărăgan. Am trimis povestirea într-un plic
închis, fără numele meu la vedere, cum se
procedează la concur- suri şi, la anunţarea
rezultatelor concursului în cadru festiv,
întregul liceu, în frunte cu ve-
- De literatură, de scris, m-
am apropiat pe calea regală a
iubirii. Eram elev în cla- sa X-a
a Liceului „Traian” din Drobeta
Tur- nu-Severin, unul de
prestigiu naţional. Eram un elev
bun, citeam cu plăcere
bibliografia şcolară, dar nu-mi
trecuse vreodată prin
ATELIERUL CONTEMPORAN ART BY MIELU DIN
SALZBURG, AUSTRIA
Nu arta creează talentul, ci
talentul creează arta!
detele scriitoriceşti şi fata pe care o Închei prin a vă spune că la venerabila vârstă pe care
iubeam, mai mult decât toţi, eu însumi, o am mă consider un destin împlinit, un „Om între
am avut parte de o surpriză de proporţii oameni” respectat, preţuit şi iubit de semenii săi. Pot
uluitoare: premiul I pentru proză mi-a avea satis- facţie, mulţumire şi bucurie mai mare decât
fost acordat mie. De atunci, cei din jurul aceasta, la anii unei luminoase senectuţi?!
meu şi, mai ales, colega îndrăgită, mă Denis STRATULAT
priveau altfel şi eu am început să-i
dedic... poezii acesteia, cu un fericit re-
zultat: prima iubire şi a mea şi a ei.
• După această fericită, providen
ială întâmplare, lucrurile au
evoluat în felul următor:
- Surprinzătorul meu succes la acest
con- curs a atras atenţia profesorului
meu de ro- mână, George Sorescu, foarte
tânăr, fratele mai mare al mult mai
cunoscutului Marin Sorescu, care avea de
pe atunci susţinute pre- ocupări literare.
Am debutat la vârsta de 16 ani în
presa locală („regională” şi „raională”,
după model rusesc!) şi la 19 ani, în
revistele literare cen- trale, alături de
scriitori consacraţi, de mari scriitori ai
ţării.
În volum am debutat la vârsta de 35
de ani, în 1977, cu placheta de versuri
„Aer de tulnice”. În deceniile care au
trecut de atunci am publicat peste 50 de
volume de versuri, proză, memorialistică
şi poematică, de pu- blicistică, de critică
şi istorie literară.
Cărţile mi-au fost întâmpinate cu fru-
moase aprecieri de către critici literari şi
scri- itori importanţi, de o recunoscută
valoare. Ca urmare am fost primit în
Uniunea Scrii- torilor din România,
Filiala Craiova, uniune de creaţie în care
se intră greu, în urma unor extrem de
exigente evaluări a operei şi între- gii
activităţi din domeniu. Apoi, am devenit
foarte respectat şi preţuit de autorităţile
loca- le, de forurile şi instituţiile de
cultură muni- cipale şi judeţene, mi s-a
acordat înaltul titlu de cetăţean de
onoare al localităţii părinţilor mei, al
municipiului Drobeta Turnu-Severin,
precum şi la fel de onorantul titlu de
Exce- lenţă, de către primăria oraşului în
care tră- iesc şi creez şi alte două, tot de
Excelenţă, de către Prefecura Mehedinţi
şi Palatul Culturii
„Teodor Costescu”, Drobeta Turnu-
Severin. Mi s-au decernat numeroase
premii lite-
rare importante de către Uniunea
Scriitorilor din România, Filiala Craiova,
precum şi cu prilejul participării la
festivaluri internaţi- onale din România,
Serbia, Voivodina Novi Sad, Uzdin.
 Artistul Adam Mielu este un pictor contemporan interesaţi de picturile sale îl
foarte talentat şi creativ. Pic- turile sale au o pot contacta pe adresa de
incontestabilă originalitate. Adam a ajuns, de la talentul mail
amatoristic, un pictor profesionist, cu picturi în diferite officemielu@gmail.com.
sti- luri. Pe lângă pictură se ocupă şi de sculp- tură,
lucrările sale fiind inedite, autentice şi unicat. Prin ele Adam Mielu, maestru universal
artistul Adam ne arată că vremea încercărilor nu a
trecut. Talentul său nu se
Adam Mielu Pacurar s-a născut pe data de 12 mai opreşte aici. Adam a scris
1962, la Grebenaţ. Ne spune că a avut talent de pictor şi cărţi despre care ne
de mic copil. Şi-a dezvoltat acest talent pe parcursul spune că nu sunt încă
anilor prin muncă şi practică, dar, cel mai im- tipărite, dar că urmează să
portant, prin cursurile pe care le-a făcut în Austria la iasă de sub teascul
diferiţi artişti academicieni. tiparului. Cărţile sunt scri-
Acum este unul dintre cei mai apre- ciaţi pictori. se în grai grebencean şi
A pictat portrete pentru artişti renumiţi, precum cuprind poveşti despre
Goran Bregovic şi Keith Richard, consacratul artist întâmplările din sat,
din trupa de muzică ,,Rolling Stones” de la care a proverbe sau bancuri.
primit şi invitaţie la concertul care urmează să aibă Cărţile lui Adam Mielu au
în anul 2022. Pictorul Adam Mielu se pregăteşte ur- mătoarele titluri: ,,Fata
pentru invi- taţia VIP. Trupa ,,Rolling Stones” împli- marie” (piesă de teatru
neşte 60 de ani de carieră, iar de la Adam Mielu a care a fost jucată pe scenă
cerut o pictură pe care o va primi. Din anul 1991 Adam la Gre- benaţ în anul 1991,
este stabilit în Austria. De pictura profesionistă se pentru care a primit şi
ocu- pă din anul 2000. Tot atunci a început să premiul I), ,,La
participe la expoziţii internaţionale, per- Făşanc”, ,,Păcală şi Tăn-
sonale sau colective. dală în străinătace”, ,,Am
Cele mai prestigioase expoziţii la care a participat alies şi culies”.
şi la care a obţinut medalii sau premii sunt următoarele: Cea mai recentă carte,
Art Fair Salzburg Austria -2002 -2003 -2004; Golden un bestseller care este deja
Award tipărit şi în care apare şi
,,Amí’ del Europe” in Baden-Baden, Ger- many – 2004; artistul Adam Mielu, este o
Salzburg forum kind of Baden-Baden Germany – carte editată de o galerie
2004; Meis- terschveind. Zwitzerland - 2005 – 2006; italiană unde sunt
Constance Strasbourg. France – 2007; New York, S.U.A. prezentate lucrările mai
– 2008; Museum of Americas. (MoA) - 2012; IBAEM multor artişti, precum şi
(Miami –Biennale), lu- crări ale artistului
S.U.A. – 2013; Taza Bienal in Moroco. – 2014; The ART Adam. Această cartea va fi
EXPO MIAMI USA – 2015; Contemporary Art Show – lansată la Muzeul ,,Bellini”
Venice 2016; Dubai 2017(GAA) 2018; Milan mad gallery din Flo- renţa pe data de 5
2019. Roma la pigna gallery 2020; Metropo- litan Art iunie.
Gallery & Museum in Las Vegas; Dubai Global Artist Adam ne vorbeşte şi
Award -2017; Interna- tional Artist Acreditation, despre talentul său de
Olanda 2020; Certificat de artist profesionist, 2002; sculptor. Ne spune că îşi lasă
MoA Museum of Art în America, Miami...etc. imaginaţia să zboare liberă,
Adam Mielu are picturi în diferite stiluri şi nu le ştie astfel că operele pe care le
numărul cu exactitate. Multe dintre picturile sale sunt creează sunt cu adevărat
în muzee şi la ex- poziţii, de exemplu în muzeul privat fascinante. Reguli- le s-au
,,Wür- th” din Germania, în Muzeul Metropolitan din schimbat puţin. Acum
Las Vegas şi în multe altele. Lucrările lui Adam au ajuns artiştii aleg să se exprime
şi la mulţi colecţionari. Cei altfel decât o făceau
precursorii lor. Majoritatea
artiştilor aleg sculptura mo-
dernă. Aceasta a fost şi
alegerea interlocu- torului
nostru Adam. Dânsul face
sculpturi din plastic, fier,
beton etc. Este imposibil să
nu admirăm şi să nu
apreciem talentul artis-
tului şi minunatele sale
lucrări, unice.
Talentul lui Adam se
vede în ceea ce face.
Lucrează cu uşurinţă, cu
entuziasm şi cu pasiune.
Datorită acestei pasiuni,
dar şi cercetării constante,
Adam cu- noaşte arta în
profunzime. Discutând cu
Adam, mi-am dat seama că
ceea ce vrea să transmită
este că nu arta creează ta-
lentul, ci că talentul
creează arta!
,,Este important să ne
cunoaştem ta- lentul,
înzestrările cu care ne
naştem sau deprinderile pe
care le putem dezvolta de-a
lungul anilor. Este foarte
important să fa- cem în aşa
fel ca viaţa noastră să
meargă în direcţia
exprimării propriului
talent”.
Despre cei care şi-au
descoperit ta- lentul
Adam ne spune
următoarele:
,,Chiar dacă ni-l
cunoaştem, trebuie să ne
implicăm trup şi suflet, să
îl exersăm, , nu doar ca pe
un hobby, ci ca pe o
profesie a noastră de pe
urma căreia avem de câşti-
gat, să ne devină un
domeniu de activita- te.
Din această categorie fac
parte şi eu”.
Adriana PETROI
 ALOCAREA MIJLOACELOR NERAMBURSABILE
1 - 8 mai 2021 VOIVODINA 25
Subvenţii de 34 de milioane pentru
proiectele de îmbunătăţire a dezvoltării
locale şi regionale
S
ecretarul provincial pen-
tru Dezvoltare Regiona- Activităţile de proiect ale au- planificare a dezvoltării. La nivel
lă, Cooperare Interregi- toguvernărilor locale cărora le-au lo- cal conţin proiecţii pentru o
onală şi Autoguvernare Locală, fost aprobate mijloace perioa- dă de cel puţin şapte ani”,
Aleksandar Sofic, a înmânat con- nerambur- sabile se referă la a afirmat Sofic, adresându-se
tracte în valoare de 34 de milioa- elaborarea şi la implementarea reprezentanţi- lor comunelor şi SECRETARUL PROVINCIAL PENTRU
ne de dinari reprezentanţilor a planurilor de dez- voltare şi oraşelor. ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR ŞI ACTIVITATEA
36 de comune şi oraşe care au anume a documentului strategic Dânsul a afirmat că în proce-
obţi- nut dreptul de a primi de bază care trebuie să sul de elaborare a planurilor de DE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ A VIZITAT
mijloace pe baza concursului de definească obiectivele prioritare dezvoltare trebuie ţinut cont de FACULTĂ ILE DIN SUBOTICA
cofinan- ţare a elaborării în ceea ce priveşte dezvoltarea toate aspectele-cheie ale politicii

Avem două căi în învăţământ

planurilor de dezvoltare a au- toguvernărilor locale. social-economice şi de dezvolta-
unităţilor autogu- vernărilor „Este important să scoatem re, prin folosirea optimă a
locale de pe teritoriul în evidenţă faptul că planurile de mijloa- celor bugetare, în
P.A. Voivodina. dez- voltare sunt, din aspectul vederea asigu- rării unei creşteri
ierarhiei, cele mai importante şi a dezvoltării sustenabile.
documente de
Secretarul provincial pentru cuţiile s-au axat pe îmbunătăţi-
Învăţământul Superior şi Activi- rea infrastructurii facultăţii şi a
PLANUL PROVINCIAL DE AC IUNE PENTRU ANGAJARE ESTE, ÎN tatea de Cercetare Ştiinţifică, programelor de studii, precum şi
prof. dr. Zoran Miloševic, a pe aplicarea Legii privind învăţă-
ÎNTREGIME, CONFORM CU CEL REPUBLICAN vizitat insti- tuţiile de mântul superior, în primul rând
învăţământ superior din în legătură cu învăţământul dual.

A avut loc şedinţa constitutivă a Consiliului

Subotica: Facultatea de Econo- „Avem două căi. Prima o re-
mie, Facultatea de Construcţii şi prezintă programele de studii
Facultatea de Învăţători în limba acreditate de învăţământ dual şi

Provincial pentru Angajare maghiară, al căror fondator este

În sala mare a Centrului Edu-
caţional pentru Instruire Profe-
sională din Novi Sad a avut loc
şedinţa constitutivă a Consiliului
Provincial pentru Angajare, pre-
zidată de secretarul provincial
pentru Economie şi Turism, dr.
Nenad Ivaniševic.
Din Consiliul Provincial pen-
tru Angajare fac parte membrii
Guvernului Provincial, repre-
zentanţi din partea sindicatului,
uniunilor şi organizaţiilor, mai
precis partenerii sociali relevanţi
a căror intenţie este ca în cel mai
bun mod, în conformitate cu
stra- tegia naţională de angajare,
îm- preună cu Serviciul Naţional
şi
măsuri active de angajare în Voi-
vodina. Este vorba despre
progra- mele de autoangajare, de
angajare a şomerilor şi lucrările
publice”, a declarat Ivaniševic.
Dânsul a adă- ugat că toate
activităţile Secretari- atului
pentru Economie şi Turism sunt
în conformitate cu Serviciul
Naţional pentru Angajare, dar şi
cu Serviciul Provincial.
Ivaniševic a mai spus că ideea
este ca toţi care pornesc o
afacere pe baza acestor
concursuri să apli- ce, mai târziu,
şi la alte concursuri publice ale
Secretariatului şi astfel să
dezvolte spiritul antreprenorial şi
activitatea economică, ceea ce va
păstra locurile de muncă.
tat pentru perioada 2021-2023.
Principalul obiectiv este micşoa-
rarea numărului de şomeri”, a
de- clarat Sedlar.
Dânsa a mai spus că la Servi-
ciul Provincial pentru Angajare
sunt în curs de derulare
douăspre- zece concursuri.
Consiliul Provincial pentru
Angajare a fost înfiinţat ca organ
de lucru temporar al Guvernu-
lui Provincial pentru acordarea
de opinii şi propuneri în ceea ce
priveşte îmbunătăţirea angajării
în P.A. Voivodina, referitoare la
planurile de angajare, programe-
le şi măsurile de politici active de
angajare, reglementări din
dome-
niul angajării şi la alte probleme
din acest domeniu.
Provincia Autonomă Voivodina.
Dânsul a scos în evidenţă
fap- tul că Provincia este
partenerul acestor instituţii şi a
pus accentul
pe importanţa Facultăţii de Învă-
ţători pentru minoritatea naţio-
nală maghiară.
„Este vorba de resurse foarte
importante pentru dezvoltarea
noastre în domeniul economiei
şi al construcţiilor. Facultatea de
Învăţători în limba maghiară are
o misiune deosebit de importan-
tă în Voivodina. Această
facultate este, în primul rând,
dovada că noi vedem viaţa în
toată diversita- tea ei pentru că
sunt importante perspectivele
minorităţilor naţio- nale –
comunităţilor naţionale în ceea
ce priveşte cultura lor, inte-
grarea lor educaţională şi politică
în societatea sârbă”, a declarat
se-
cretarul Miloševic.
În cursul vizitei de lucru dis-
anume programele speciale care
în raportul dintre teorie şi prac-
tică dau dovadă de o mai bună
compatibilitate cu învăţământul
practic, unde prin angajament
din partea angajatorului şi a
facultăţii se intensifică
activitatea practică. A doua cale
constă în faptul ca programele de
studii deja existen- te să asigure
mai multă practică. Aşadar,
vorbim despre pregătirea
studenţilor ca după terminarea
studiilor să fie integraţi în între-
gime în procesele de muncă”, a
menţionat Miloševic.
Secretarul a adăugat că în ur-
mătoarea perioadă va fi necesară
modernizarea programelor de
studii la Facultatea de Învăţători
în limba maghiară, în special la
studiile de doctorat. Acest lucru
va rotunji procedura de obţinere
a statutului de persoană juridică.

SECRETARIATUL PROVINCIAL PENTRU ECONOMIE ŞI TURISM A LANSAT

PRIMUL APLICA IA SA DE CELULAR

Cetăţenii vor avea toate informaţiile

cel Provincial pentru Angajare,
se definească măsuri pentru
crearea de noi locuri de muncă şi
menţi- nerea celor existente.
Accentul este pe categoriile
ameninţate, pe cele vulnerabile
şi pe cetăţenii care se angajează
mai
greu.
„Am constituit Consiliul Pro-
Concursurile Secretariatului
Provincial pentru Economie şi
Turism pentru domeniul
angajării sunt prevăzute pentru
începutul lunii mai.
Directorul Serviciului Pro-
vincial pentru Angajare, Snežana
Planul Provin- cial de
Acţiune pentru
Secretarul provincial pentru Economie
şi Turism, dr. Nenad Ivaniševic, a ţinut şe-
dinţa cu scopul de a face o prezentare mai
detaliată a noului software pentru celular
care cuprinde toate informaţiile relevante
în legătură cu activităţile Secretariatului.
Aceste informaţii deja sunt cuprinse în
pre- zentarea pe internet a Secretariatului.
„Astăzi prezentăm aplicaţia pentru te-
lefoanele mobile care va apropia activită-
ţile Secretariatului tuturor cetăţenilor, dar
în primul rând celor interesaţi de concur-
suri. Consider că este necesar ca Secretari-
atul să se deschidă şi în acest mod, să fim
Sedlar, şi-a exprimat satisfacţia pentru disponibili pentru toţi printr-un click, astfel încât cei care instalează
intensificarea colaborării cu Secretariatul aplicaţia să fie informaţi despre fiecare schimbare, eveniment şi
agină realizată de Daniela BAKIC

vincial pentru Angajare, ceea ce
este foarte important, pentru că
reprezintă organul care îşi expri-
mă opinia despre toate măsurile
pe care le adoptă Guvernul Pro-
vincial în domeniul angajării.
Mesajul acestor reuniuni este ca
împreună, în această situaţie
grea pentru economie şi turism,
să răs- pundem provocărilor care
Angajare pe anul 2021. Provincial pen- tru Economie şi Turism, precum şi
Acest plan prevede 42 cu alţi parteneri sociali. Dânsa a declarat că a fost
de milioane de dinari adoptată pro- punerea Planului de Acţiune la care a
pe care secretariatul luat parte activă şi Serviciul Provincial cu
le-a alocat pentru profesionismul şi capacităţile sale.
„Planul Provincial de Acţiune pentru Angajare
este în totalitate conform cu cel republican, anume
cu noua strategie de angajare în Republica Serbia
pentru perioada 2021-2026, în timp ce Planul Re-
publican de Acţiune a fost adop-
decizie”, a declarat Ivaniševic.
În vederea îmbunătăţirii comunicării cu utili- zatorii şi cu
părţile interesate, dar şi cu scopul asi- gurării unei mai mari
disponibilităţi a informaţiilor despre activităţile Secretariatului şi
măsurile de im- pulsionare, a fost creată aplicaţia pentru telefoanele
mobile care ţine pasul cu noile tehnologii şi percep- ţii. În acest
mod utilizatorului i se oferă posibilita- tea de a fi informat, în orice
moment, despre toate actualităţile.
Preluând aplicaţia pentru sistemele Android şi IOS de pe Google
Play şi Apple store, unde poate fi găsite sub denumirea „Privreda i
CUMPIA

ne stau în faţă. Am adoptat Turizam APV”, uti- lizatorul are acces la conţinuturile cele mai
căutate pe care le poate megabiţi. El a făcut un apel către utilizatori să participe la
găsi şi pe pagina Dr. Ivaniševic a scos în crearea conceptului aplicaţiei prin faptul că vor
web a evidenţă faptul că princi- palul informa Secretariatul despre ceea ce trebuie
Secretaria- obiectiv al acestei aplicaţii este schimbat, în vederea îmbunătăţirii aplicaţiei.
tului: informarea mai promptă a Secretarul a adăugat că încă mai este funcţional
spriv.vojvodina. cetăţenilor despre toate centrul gratuit de contact care a fost actual în
gov.rs. Această evenimentele din cadrul activităţii perioa- da concursurilor anunţate, în vederea
aplicaţie ocupă Secretariatului Provincial pentru asigurării unui acces mai rapid şi mai eficient la
doar 27 de Economie şi Turism, în vederea informaţii impor- tante pentru cetăţeni.
unei bune interac- ţiuni cu aceştia.
26 PUBLICITATE
În baza articolului 35 alineatul 2 şi articolului 36 din Legea Culturii („Monitorul oficial al Repu-
blicii Serbia” nr.72/2009, 13/2016, 30/2016-rect. şi 6/2020), articolului 12 alineatul 1 punctul 8 din
Hotărârea privind înfiinţarea Institutului de Cultură al Românilor din Voivodina („Buletinul
oficial al P.A.V.” nr. 7/2008 şi 3/2010) şi articolului 23 alineatul 1 punctul 8 din Statutul
Institutului de Cultură al Românilor din Voivodina, Consiliul de Administraţie al Institutului de
Cultură al Românilor din Voivodina în şedinţa din 22 aprilie 2021 a adus:
de anunţare a concursului public pentru alegerea directorului Institutului de Cultură al
Români- lor din Voivodina
Mandatul de director
durează 4 ani.
Concursul public pentru ale-
gerea directorului Institutului de
Cultură al Românilor din Voivo-
dina (în continuare: Institutul),
îl realizează Consiliul de Admi-
nistraţie al Institutului, care prin
hotărârea sa a format Comisia
pentru derularea procedurii con-
cursului public.
Directorul Institutului este
numit de Guvernul provincial
al P.A.Voivodina, la propunerea
Consiliului de Administraţie al
Institutului, cu avizul prealabil
al Consiliului Naţional al
Minorită- ţii Naţionale Române.
I Director al Institutului
poate fi numită persoana
care, pe lângă condiţiile
generale prevăzute de lege,
îndeplineş- te şi următoarele
condiţii:
1. pregătire şcolară universita-
ră şi cel puţin cinci ani de
vechime în muncă în domeniul
culturii;
2. cunoaşterea limbii române
(care va fi verificată de Comisia
formată de Consiliul de Adminis-
traţie al Institutului prin hotărâ-
rea sa, pentru fiecare candidat în
parte);
3. candidatul pentru postul
de director este obligat să pro-
pună programul de activitate şi
dezvoltare a Institutului pentru
perioada mandatului – timp de
4 ani, ca parte integrantă a docu-
mentaţiei;
II Conţinutul dosarului
candidatului:
1. prenumele şi numele
candi- datului;
2. data şi locul naşterii;
3. adresa domiciliului, respec-
tiv locuinţei;
4. datele privind pregătirea
şcolară;
HOTĂRÂRE
5. date despre vechimea în
muncă şi posturile ocupate până
la predarea dosarului de către
candidat, cu un scurt CV şi res-
ponsabilităţile pe care le-a avut
la posturile de muncă (o scurtă
bio- grafie privind activitatea la
postu- rile de muncă).
III Documentaţia care se
anexează cererii pentru con-
curs:
1. diploma privind pregătirea
şcolară în original sau copie lega-
lizată;
2. adeverinţa privind
cetăţenia Republicii Serbia în
original sau copie legalizată, nu
mai veche de şase luni;
3. certificatului de naştere în
original sau copie legalizată;
4. dovadă privind vechimea
în muncă - contract de muncă,
certificat al autorităţii competen-
te şi alte dovezi privind numărul
minim necesar de ani cu
vechime în muncă;
5. certificat din cazierul
juridic prin care se confirmă că
împotriva candidatului nu este
demarată anchetă şi că nu este
acuzat de infracţiuni care se
sesizează din oficiu, nu mai vechi
de şase luni;
6. certificat din care reiese că
persoana candidată nu este con-
damnată cu decizie definitivă, nu
mai vechi de şase luni;
7. Propunerea programului de
activitate şi dezvoltare a Institu-
tului pentru perioada
mandatului
– timp de 4 ani.
IV Termenul pentru înain-
tarea cererii:
Cererea pentru concurs cu
do- cumentele necesare se
înaintează Consiliului de
Administraţie al Institutului.
Termenul pentru în- aintarea
cererii este de 15 zile de la
publicarea concursului pe site-ul
1-8 mai 2021
Serviciului Naţional pentru An-
gajare. Concursul va fi publicat şi
pe site-ul şi în încăperile ICRV,
în cotidianul „Dnevnik“ şi în
săptă- mânalul „Libertatea“.
V Prezentarea cererii la
concurs:
Cererea la concursul public
cu dovezile menţionate se
prezintă în formă scrisă, prin
scrisoare re- comandată sau
personal la adresa: Zavod za
kulturu vojvoâans-
kih Rumuna (Institutul de
Cultură al Românilor din
Voivodina)
Dr Miroslava Tirše
4 23000 Zrenjanin
(Pentru concursul public –
alegerea directorului Institutului
de Cultură al Românilor din Voi-
vodina)
Cererile sosite după data
limi- tă, care nu împlinesc
condiţiile de concurs, neclare sau
incomplete, precum şi cererile
care nu au ata- şate toate
dovezile necesare vor fi respinse
print actul Consiliului de
Administraţie, care poate fi
atacat prin plângere depusă
fondatoru- lui în termen de trei
zile de la data livrării actului.
VI Persoana pentru infor-
maţii suplimentare
referitoare la concurs:
Alina Iorga-Kneževie, Insti-
tutul de Cultură al Românilor
din Voivodina, telefon 023/528-
691 şi email: icrv.iuris@icrv.rs
Preşedintele Consiliului de
Administraţie
Marinel Bugar
RADIO TELEVIZIUNEA COMUNEI COVĂCIŢA 11.00 – 11.05 Ştiri
Programul radio 11.10 zilnic întreatenţiei
LUNI: Repriza a III-a MARŢI: Actualităţi
,,Joia bănăţeană” - Emisiune distractivă (contact)
VINERI: La sfârşit de săptămână SÂMBĂTĂ:
DUMINICĂ: Ce simt, ce gândesc
Programul TV MIERCURI între orele 16 - 18
Emisiune în limba română Interferenţe
În reluare sâmbăta între orele 12 -14
Radio 3 Novi Sad 18.15 – 19.00 Teatru la microfon
19.00 - 19.30 Cronica comunelor
programul în limba română Alibunar şi Plandişte
19.30 – 20.00 Cronica Panciovei
20.00 – 20.30 Refrene
MIERCURI, 5 MAI
10.00 – 10.10 Buletin de ştiri
(pe lungimea de undă ultrascurtă cu
10.10 – 11.00 Împreună cu d-voastră
11.00 – 11.05 Ştiri
frecvenţele de 100 şi 107,1 megaherţi)
11.05 – 12.00 Împreună cu d-voastră
11.10 În focarul atenţiei
11.20 Cultura la zi
SÂMBĂTĂ, 1 MAI 11.30 Sport
10.00 – 10.10 Buletin de ştiri 11.40 Sfinţii zilei
10.10 – 11.00 De la o melodie la 11.50 Recomandări
alta 18.00 – 18.15 Radiojurnal
11.00 – 11.05 Ştiri 18.15 – 19.00 O desagă şi un drum
11.05 – 12.00 Din fonoteca radio 19.00 – 20.00 Radiospectru
18.00 – 18.10 Jurnalul de weekend 20.00 – 20.30 Moment muzical
18.10 – 19.00 Evantai distractiv
JOI, 6 MAI
19.00 – 20.00 Tinerii despre tineri
20.00 – 20.30 Vibraţii 10.00 – 10.10 Buletin de ştiri
DUMINICĂ, 2 MAI 10.10 – 11.00 Împreună cu d-voastră
11.00 – 11.05 Ştiri
10.00 – 10.10 Buletin de ştiri
11.05 – 12.00 Împreună cu d-voastră
10.10 – 11.00 Ortodoxie 11.10 În focarul atenţiei
11.00 – 11.05 Ştiri
11.20 Cultura la zi
11.05 – 12.00 Pentru ascultătorii de 11.30 Sport
lasat
11.40 Sfinţii zilei
18.00 – 18.10 Jurnalul de weekend 11.50 Recomandări
18.10 – 19.00 Tezaur bănăţean 18.00 – 18.15 Radiojurnal
19.00 – 20.00 Din sufletul 18.15 – 19.00 Univers şcolar
românului 19.00 – 20.00 Cardan cultural
20.00 – 20.30 Romanţe 20.00 – 20.30 Izvoare folclorice
LUNI, 3 MAI
VINERI, 7 MAI
10.00 – 10.10 Buletin de ştiri
10.00 – 10.10 Buletin de ştiri
10.10 – 11.00 Împreună cu d-
şi recomandări
voastră
10.10 – 11.00 Împreună cu d-voastră
10.15 Prin Voivodina
11.00 – 11.05 Ştiri
10.25 Meteo şi starea
11.05 – 12.00 Împreună cu d-voastră
şoselelor
11.10 În focarul atenţiei
10.30 Revista presei
11.20 Cultura la zi
10.40 Corespondenţii anunţă
11.30 Sport
10.50 Din localităţile noastre
11.40 Sfinţii zilei
11.00 – 11.05 Ştiri
11.50 Recomandări
11.05 –12.00 Împreună cu d-voastră
18.00 – 18.15 Radiojurnal
11.10 În focarul atenţiei
18.15 – 19.00 Muzică pe gustul tău
11.20 Cultura la zi
19.00 – 20.00 Actualitatea
11.30 Sport
săptămânii
11.40 Sfinţii zilei
20.00 – 20.30 Pop itinerar
11.50 Recomandări
18.00 – 18.15 Radiojurnal
Program nocturn
18.15 – 19.00 Lunea sportivă
19.00 – 20.00 Culorile serii
22.30 – 23.30 Teatru la microfon
20.00 – 20.30 Caleidoscop 23.30 – 00.30 Portativ
muzical 00.30 – 02.00 Muzică uşoară
MARŢI, 4 MAI 02.00 – 04.00 Muzică cultă
04.00 – 06.00 Muzică populară
10.00 – 10.10 Buletin de ştiri
10.10 – 11.00 Împreună cu d-
voastră
Redacţia
11.05 Programului
–12.00 Împreună în limba română
cu d-voastră
În focarul orele 11-12 programul informativ
11.20 Cultura la zi
11.30 Sport
MIERCURI: Zări panonice JOI: Punţi culturale; emisiune serală de la 19-23
11.40 Sfinţii zilei
11.50 Recomandări
Uzdinul
18.00 – 18.15 - Zonă specifică
Radiojurnal
 Pe data de 2 mai s-au împlinit 42 de ani de când ne-a părăsit pentu totdeaun
RTV 2 PROGRAMUL ÎN LIMBA ROMÂNĂ
Nu rataţi emisiunile noastre pe canalul 2 de televiziune

DUMINICĂ - 2 mai JOI - 6 mai Bună seara, Voivodină (r)

Magazin TV 12,00 Drag mi-e cântecul
Teleclub (a doua duminică din lună)
şi jocul (r) 03,20
LUNI - 3 mai 21,00 VINERI - 7 mai 09,00
Magazin TV (r) Paleta 10,30
21,30 Drag mi-e cântecul
şi jocul Perle 16,00
SÂMBĂTĂ - 8 mai 17,00
MARŢI - 4 mai Paleta (r) 17,30
Magazin TV (r)04,10 Drag mi-e cântecul
Drag mi-e cântecul
şi jocul (r)05,10;15,30 şi jocul (r)
AURELIA ROM
MIERCURI - 5 mai 08,10 În etate de 17 ani D
Bună seara, Voivodină 09,00
20,30

Familia îndoliată: tata Todor Dica Roman, nepotul Sebastian cu soţia Simo
 1-8 mai 2021 COMEMORJ[RI
27
bitul fiu, tată, frate, bunic, unchi şi socru TOMA ERA, iar la 27 septembrie se împlinesc 4 ani de când a plecat mult preaiubita noră, mamă, bunică şi soacră, FLORI A ERA.

BILIANA SFERA (1965-2016)

M RIOARA SFERA (1941-2019) ION SFERA - CRIMENT (1936-1999)
Voivodinţ

TOMA ŢERA (1953 – 2015) FLORIŢA ŢERA (1954 – 2017) O lumânare aprinsă şi un gând din inimă pentru dragii noştri plecaţi de lângă noi!
Aţi lăsat în urma voastră un gol imens. Singurul loc, de unde nu va poate lua nimeni este inima noastră unde veţi rămâne veşnic. Dumnezeu să-i odihnea
din Iablanca
Fiul şi fratele Ion cu nepoatele Ionela şi Marina
e a trecut şi nu eraţi la masă Să stăm cu toţii în minunata noastră casă, Strigând uluitor, mai greu ca niciodată
Să ne gândim cu dor c-am fost cu toţi familie-odată ...

ele lor să fie mângâiate în veci de mila lui D-zeu iar în memoria familiei, ei vor rămâne mereu în inimile noastre.
Ne aducem aminte cu tristeţe de dragii noştri bunici, părinţi, frate şi unchi la împlinirea a 19, respectiv 16 ani de când nu m

Familia ve nic îndoliată: mama (soacra) Mărioara, fiicele Mărioara şi Rodica cu soţul Gică, nepoţii Ionela, Florin şi Marin cu soţia Snežana, nepotul Doru şi sora Elena cu soţul Gheorghe.

ION PETROVICI (1925-2002)

ANA (NUŞCA) PETROVICI (1926-2005)
OCTAVIAN PETROVICI (OCTI)
din Torac din Torac (1952-2002)
din Torac

Ve nic îndureraţi: fiica Otilia Ocolişan cu familia, nepotul Gabriel Ocolişan cu familia şi nepoata Teodora Smolean cu

ne, uimit de durerea, de visul de-aseară necazuri ascunse, de dor, lăcrimat tremur în clipe dulci de odinioară cum de nu ţi-e jele, de tot ce-ai lăsat?

Acum prin treacăt pe stradă vecină multă lume trece, EuPenudata

te zăresc,
de 8 mai curent, se împlinescCu
11 ani de când
adâncă nu mai
durere este cu
în suflet noi
anunţăm că data
Pe pe data deaprilie
de 19 20 aprilie
s-aune-a părăsit
împlinit scumpul
13 ani nostr
de când ne-
foşnet, mintea mea senină şi acuma ţin minte,
. SILVIA MUNTEANU
în etate de 61 de ani din Vlăicovăţ

NICOLAIE PETCU (1.01.1960 - V

8.05.2010)
S LIE FRIANŢ (1935-2021) TRAIAN ANCAIŢAN
din Nicolinţ din Satu Nou în etate de 71 de ani din Satu Nou
Veşnic îndoliată familia Frianţ. Familia Ancai an
Nu te vor uita niciodată: tatăl Petru şi mătuşa Anuţa cu familia din Alibunar.

ţul Nikola,fiul Virgil cu nora Nicoleta şi nepotul Dorian, fiica Virginia cu ginerele Radovan cu nepoţii Jovan şi Alexandra.

Pe data de 4 mai a plecat la ceruri, prea devreme, lăsân

Acum când de Sfintele Sărbători suntem cu toţii împreună, absenţa ta ne doare cel mai mult. Ai plecat dintre noi, lăsând în urma ta durere, pe fiul tău şi pe mama ta bătrână care îţi duc dorul.
Pe data de 1 mai 2021 se împlinesc 8 ani de la
încetarea din viaţă a scumpei şi neuitatei noastre mamă, bunică şi străbunică

Ne-ai fost prea scump în viaţă, Iar moartea te-a luat

O rană plină de durere În suflet ne-a rămas!
NICOLAE BOCŞAN (1950-2001)
TRAIAN TURCOANE Timpul trece, dar absenţa ta se simte. Te purtăm în
1964 2012 amintiri, în suflet şi în gând. Aprindem o lumânare

LEANA BESU (1925-2013) născut la Nicolin , decedat la New York

Soţia Delia, fiul Cristian şi fiica Cristiana cu familii
din Iancov Most
Ve nic îndurera i:
e poartă în inimă i gând: mama Mărioara,
fiica Voichiţa,nepotul fiul Cristian,
Saşa,strănepotul Stefansora Ginade
şi nora cunepot
soţul Rodica.
Ion, nepotul Daniel, nepoţii Gina şi Johnny cu familiile lor, mătuşa Silvia Cioloca şi verişoarele Rodica şi Viorica cu familiile lor din Ne
28 OMUL şI NATURA
PLANTELE NE POT UNI
1-8 mai 2021

Cu multă pasiune veţi deveni cel mai bun grădinar

În numărul acesta al
săptă- mânalului nostru o
prezen- tăm pe Estefanía
Díaz de 33
de ani din Spania.
că, pur şi simplu, nu au timp să
îngrijească o plantă. În realitate,
lumea plantelor este minunată.
Aveţi nevoie doar de puţin timp
şi de răbdare.
miile. Au frunze minunate. În
grădină am şi alte plante, printre
care: hortensii, trandafiri, ferigi
de toate soiurile, potos, pileas,
ca- latheas...

I
ată ce spune dânsa despre
experienţa ei cu grădinări-
tul.
- Plantele sunt cea mai mare
pasiune a mea. Hobby-ul meu
preferat este să-mi petrec timpul
liber vizitând pepiniere şi să în-
grijesc grădina mea. Practic
aceste activităţi din urmă cu
câţiva ani, dar abia acum doi ani
Plantele mi-au adus bucurie
într-un moment în care totul era
foarte greu, începând cu decesul
tatălui meu. Spun întotdeauna
că plantele au efect terapeutic,
că îmi oferă tandreţea şi pacea
pe care nu le-am găsit în altceva.
În plus, faptul că le urmăresc
creşte- rea şi înflorirea îmi oferă
o fericire enormă.
În ceea ce priveşte îngrijirea
plantelor în diferitele anotim-
puri, voi începe prin a spune că
locuiesc în Insulele Canare. Aici
temperaturile nu scad sub 9°C şi
nici nu urcă peste 36°C decât în
cazuri extreme. Valorile termice
oscilează între 16°C şi 26°C FESTIVALUL „SPRING TIME” DE LA REŞIŢA,
grade. Din această cauză Insulele
Canare nu sunt cuprinse de ger. EDIŢIA I

20.0 de flori vor

Plantele mele Nu tre- buie să mă lupt cu
am început să-mi formez colecţia pr ef er at e zăpada şi nici cu căldura
de suculen- te care deja constă în sunt sucu- extremă. Dacă ar ninge, aş ţine

împodobi centrul civic

peste 150 de soiuri. Prin urmare,
a apărut ideea să-mi creez un
canal de YouTube. Astfel am
posibilitatea să filmez
videoclipuri cu instrucţiuni des-
pre îngrijirea suculentelor. La ce-
rerea abonaţilor, am introdus pe
canal şi videoclipuri despre culti-
vrea multor alte plante pe care le
am în grădină.
Cred că dragostea pentru
plante apare în copilărie. Acasă
aveam plante dintotdeauna, iar
tatăl meu era cel care avea grijă
de ele. Când a murit, în 2015, am
simţit că este timpul ca eu să le
îngrijesc. Am descoperit marea
mea pasiune şi efectul terapeutic
al plantelor.
Prima plantă pe care am
cum- părat-o a fost o suculentă,
un Aeo- nium Arboreum
Zwartkop.
Nu cred că există cineva că-
ruia să nu-i placă plantele. Mai
degrabă sunt oameni care nu în-
drăznesc să le cultive din teama
că le-ar putea ucide sau din
cauză
lentele.
În afa-
ră de
fap -
tul că se îngrijesc aproape singu-
re, ele înfloresc în mod spectacu-
los. Sunt cărnoase, pline de apă
şi au culori frumoase.
Un lucru important este
sucu- lentele nu necesită multă
îngriji- re. Ele pot supravieţui
fără apă săptămâni întregi, aşa
că ne oferă multă libertate în
ceea ce priveşte posibilitatea de a
pleca în vacanţă fără să pierdem
vreun exemplar.
Ador toate plantele, deşi ma-
rea mea slăbiciune sunt suculen-
tele. Mă consider un colecţionar.
Tocmai aceste plante minunate
m-au încurajat să îmi creez un
ca- nal de grădinărit pe YouTube
nu- mit (Jardin Suculento,
Estefanía Díaz), unde vă spun
totul despre suculente. Alte
plante pe care le iubesc sunt
begoniile şi pepero-
plantele în interior sau le-aş
acoperi
cu o pătură antiger. În
caz de căldură excesi-
vă, le-aş găsi plante-
lor un colţ pe terasa
mea unde le-aş feri
de soare între orele
12 şi 16.
Sfatul meu pen-
tru orice începător
sau pentru persoanele
care cred că nu vor reuşi
să cultive plante este ur-
mătorul: Vei face un lucru bun
pentru tine, la fel de bun cum
este dragostea pe care o pui în
această
activitate.
Dacă doriţi să practicaţi
grădi- năritul, găsiţi timp să vă
informaţi
despre plantele pe care le culti-
vaţi. Puneţi pasiune în ceea ce
faceţi şi veţi fi cel mai bun grădi-
nar. Ca şi în oricare altă
activitate, înainte să vă bucuraţi
de rezultate trebuie să puneţi
dragoste şi voin- ţă în ceea ce
faceţi.
Denis STRATULAT
Aproximativ 20.000
de aranjamente superbe de
fiori multicolore s-au putut
vedea în Centrul Civic al
oraşului Reşiţa în perioada
16-25 apri- lie a.c., la
Festivalul „Spring time” cu
tema „250 de ani de foc
nestins la Reşiţa”.
Iubitorii de frumos au putut
admira în Centru Civic al Ora-
şului de pe Bârzava aranjamente
florale ce reprezintă furnalele
em- blematice. Data de 3 iulie
1771 este
ziua de naştere a Reşitei industri-
ale, ziua în care au fost
inaugurate primele cuptoare Până la încheierea festivalului
înalte de pe ac- tuala vatră a în 25 aprilie iubitorii de frumos
furnalelor din cadrul SC. TMK au avut parte de evenimente
Reşiţa SA. muzica- le, teatru, recitaluri şi de
Piesa preferată de reşiţeni şi diverse ateliere.
de turişti a fost locomotiva în- A fost aceasta cea mai fru-
florată. Cele 20.000 de flori care moasă introducere în atmosfera
au bucurat ochii celor prezenţi de Paşti.
au fost aduse de la firma ,,Anais Sărbători fericite!
Flowers Shop” din Şag, aranja-
mentele lucrate manual fiind re- Maria RADU NOVAC
alizate de ,,Lotus Flowers”.

FRITILLARIA IMPERIALIS SAU FLOAREA PAŞTELUI

Simbolul renaşterii şi al purităţii

Paştelui, aşa cum şi este între 16 martie şi 22 aprilie,
Crăciunul are o floare care îi poartă exact în preajma sărbătorii Paş- telui. În unele
numele zone planta este cunoscută şi cu denumirea de
Pentru că păscuţa, turculeţ, floarea-oştilor, floarea-
este foarte fru- păsărilor, floarea vântului sau pâinea-Paştelui.
moasă, Floa- 2. Planta Paştelui, o plantă toxică
rea Paştelui Planta conţine substanţe to- xice atât pentru
este folosită animale, cât şi pentru om. În compoziţie ei intră
adesea la deco- alcaloidul numit anemonina care poate provoca
rarea grădinii. iritaţii ale pielii sau chiar iritaţii gastrointestinale
Iată câteva lu- în cazul în care este ingerată. Are un gust amar şi
cruri interesan- poate cauza greaţă, vărsături şi diaree.
te despre aceasta 3. Poate fi folosită ca medi- cament
floare: Deşi este o plantă toxică, Planta Paştelui este
1. De ce a primit utilizată, în
acest nume?
Un naturalist care a studiat
peste trei decenii această plantă,
cunoscută cu denumirea ştiin-
Paştele a dat nume unei ţifică de Anemone nemorosa, a
plan- te - Pastita sau Floarea stabilit că perioada ei de înflorire
 împotriva paraliziei, a reu- pigmentul său diferite culori.
matismului şi a gutei. 4. Este este foarte 5. Considerată plantă pro-
Subsţantele pe care le conţine au folosită la puter- nic, tectoare
efect sedativ şi relaxant. Orice vopsirea femeile de la Potrivit tradiţiei populare,
tratament cu această plantă nu ouălor ţară o foloseau flo- rile de anemona au puteri
trebuie făcut decât la sfatul şi Planta se la vopsirea miracu- loase, fiind considerate o
sub supraveghe- rea unui medic. găseşte în natură ouălor. În vasul barieră în calea spiritelor rele şi a
Studiile de până acum au inclus în diferite culori: în care fierbeau magiei negre. În legendele
Planta Paştelui în rândul celor alb, galben, ouăle se puneau greceşti ane- monele mai erau
care pot cauza moar- tea. roşu, mov sau petalele şi astfel numite şi lacri- mile Afroditei.
portocaliu. se obţineau Sursa: gradina.acasa.ro;
anumite condiţii, în medicina na- turistă Pentru ca ingrijireafiorilor.ro

Pagină realizată de Denis

STRATULAT