Sunteți pe pagina 1din 30

TIPURI DE PESTI Pesti de apa dulce: Avatul

Aspius aspius Avatul este un peste de apa dulce din familia Cyprinidelor, care traieste in lacuri si zonele de lunca ale raurilor. De asemnea poate fi gasit in bratele moarte ale unor rauri. Prefera apele curate. Lungimea sa variaza intre 10 - 80 cm, insa unele exemplare pot ajunge si la 120 cm. Ca greutate, poate ajunge pana la 12 kg. Este un peste rapitor, se hraneste cu pesti de talie mica, in special obleti. La noi poate fi pescuit din martie si pana in noiembrie. Avatul este o specie protejata prin conventia de la Bern, privind protejarea speciilor si habitatelor din Europa aflate in pericol. De asemenea se afla pe lista rosie de specii amenintate cu disparitia a Uniunii Internationale pentru conservarea Naturii si a Resurselor Naturale (IUCN - International Union for the Conservation of Nature and Natural Resources).
Lungimea minima admisa a avatului ce poate fi retinut dupa capturare este de 30 cm.

Carasul

Carassius auratus gibellio Carasul este un peste din aceiasi familie de pesti ca si crapul, cu diferenta ca nu are mustati si rareori depaseste greutatea de 1,5 kg. In general poate fi gasit in balti si lacuri. O caracteristica a carasului este faptul ca poate rezista in conditii foarte dificile de mediu, de apa cu putin oxigen si nivele ridicate de alte gaze, ceea alte specii nu reusesc. Este un peste nepretentios la mancare, hranindu-se cu aproape orice: larve de insecte, crustacee, plante de apa, precum si cu zooplancton. In general, se hraneste aproape de fundul apei, insa poate fi intalnit si in alte nivele ale apei, iar in zilele foarte insorite se hraneste chiar si la suprafata. De obicei, inoata in bancuri de aproximativ aceiasi varsta si greutate. Are un corp foarte rotunjit, acoperit de solzi mici, dispusi structuri egale. Culoarea sa variaza de la auriu la bronz. Poate fi prins folosind scule de pescuit usoare, la fund, sau in jurul plantelor de suprafata.
Lungimea minima admisa a carasului ce poate fi retinut dupa capturare este de 15 cm.

Crapul

Cyprinus carpio Crapul este unul dintre cei mai cunoscuti si raspanditi pesti, fiind deseori cultivat in crescatorii. Are o capacitate foarte mare de naturalizare, insa este un peste catalogat "invaziv" si care poate afecta in mod negativ celalate specii de pesti. Omnivori, atingand dimensiuni destul de mari, crapii navigheaza pe sub vegetatia scufundata, plante dezradacinate care constituie hrana ratelor, agitand apa de pe fund si tulburand-o, distrugand hrana vegetala si patura de sedimente necesara altor pesti.

Crapul este un peste predominat de fund, insa poate fi vazut destul de des inotand chiar sub luciul apei, mai ales in lunile de vara, vanad si inghitind insectele cazute in apa. In general crapii inoata in grupuri mici, de doi sau trei pesti, insa exemplarele mari sunt mai degraba solitare.
Lungimea minima admisa a crapului ce poate fi retinut dupa capturare este de 35 cm. Pastravul

Salmo trutta fario Pastravul este un peste din aceiasi familie cu somonul, care traieste atat in ape curgatoare reci, clare, cat si in lacuri. De asemenea, este un peste destul de des intalnit in crescatorii, intrucat este considerat un peste avand o carne deosebita. Pastravul poate fi intalnit intr-o mare varietate de culori, caracteristice fiindu-i insa punctele rosii sau negre din zonele laterale si spate. Exista numeroase specii de pastravi, precum si numeroase populatii izolate unele de altele, si morfologic diferite. La noi cel mai raspandite sunt speciile indigen si curcubeu. Hrana principala a pastravului este reprezentata de nevertebrate acvatice, precum musculite, fluturi, larve, zooplancton. De regula pastravii mai mari de 30cm se hranesc aproape numai cu pesti, daca au ocazia. Este un peste veroce, care nu ezita sa se hraneasca chiar si cu proprii pui. Exemplarele adulte sunt capabile sa devoreze pesti care au mai mult de o treime din lungimea lor.
Lungimea minima admisa a pastravului ce poate fi retinut dupa capturare este de 20 cm.

Platica

Abramis brama Platica este un peste com,un, care poate fi gasit in majoritatea lacurilor, baltilor, bratelor moarte de rauri, canalelor si raurilor linistite. Este un peste usor de distins de alte specii, avand un corp plat si inalt, cu ochi mari si gura mica, fara mustati. Comparativ cu restul corpului, capul si coada sunt mici. Are o culaore variata, asta si datorita faptului ca partea de sus nu este acoperita de solzi. Astfel, spatele poate sa fie verde-inchis, cu tente de negru, argintiu, auriu, aramiu sau maroniu, in fucntie de varsta avuta si mediul in care traieste. Este un peste sendentar, pasnic, care se sperie repede, traieste in bancuri si se hraneste de la zonele de fund pana la cele de mijloc ale apei. Manaca aproape orice, viermisori, larve, crustacee, zooplancton, plante. De asemenea, raspunde bine la nadit.
Lungimea minima admisa a platicii ce poate fi retinuta dupa capturare este de 25 cm.

Rosioara

Scardinius erytrophtalmus Rosioara este un peste comun, care poate fi gasit in majoritatea lacurilor, iazurilor, helesteielor, a baltilor si a apelor curgatoare line. Este considerat a fi cel mai frumos peste de banc din europa, datorita coloritului sau viu. Puietul este mai degraba de culoare argintiu albicios, fiind usor de confundat cu

babusca, insa pe masura ce se maturizeaza, flancurile se coloreaza intr-un frumos bronz-auriu, iar arpile intr-un rosu stacojiu aprins. Rosioara este un peste care, atunci cand este cald sa hraneste la suprafata apei, cu insecte zburatoare, musculite, precum si cu matasea broastei si rogoz. Insa, cand vremea se raceste, rosioara va cobori catre fundul apei, hranindu-se cu rame, viermi si larve. Exemplarele mari se hranesc si cu pestisori mici, ba chiar cu propriul puiet. Este un peste invaziv, precum crapul.
Lungimea minima admisa a rosioarei ce poate fi retinuta dupa capturare este de 15 cm.

Somnul

Silurus glanis Somnul de dunare este unul dintre cei mai mari dintre cele 15 specii de somn cunoscute. Este un peste urat, cau un corp lung si tuguiat si o coada mica. In schimb, are un cap imens si turtit. Gura este mare, cu dinti marunti si multi, botul fiind prevazut cu doua mustati lungi in partea superioara si patru mustati mai mici in partea inferioara. Somnul este un rapitor foarte activ, care se hraneste in special cu peste, dar care nu ezita sa manance si broaste, soareci, pasari de balta, rate, mortaciuni. In general este o specie nocturna.
Lungimea minima admisa a somnului ce poate fi retinut dupa capturare este de 50 cm. PESTI DE AP SRAT Bacaliarul

Odontogadus merlangus Este un peste pelagic care traieste la adancimi cuprinse intre 10 si 200 m, cel mai ades intre 30 si 100 m, de obicei pe fundul marii, in zonele namoloase sau cu pietris, precum si in cele nisipoase sau chiar cu pietre mari. Puietul poate fi gasit in apele din apropierea tarmului, la adancimi cuprininse intre 5 si 30 m. Se harneste cu crabi, moluste, crustacee, pesti mici. Dupa primul an, migraza in apele din largul marii. Ajunge la maturitate dupa primii 3 sau 4 ani de viata, traind in medie 10 ani. In general nu creste la dimensiunea mai mari de 23 cm, insa rareori poate ajunge pana la 70 cm. Nu este considerat un peste periculos. Este consumat atat proaspat cat si afumat sau congelat. De regula, se pescuieste de la mal.
Nu exista restrictii privind dimensiunea capturii. Labanul

Mugil Cephalus Labanul, sau chefalul cum mai este denumit, este un peste care traieste in apele din paropierea tarmului, de multe ori intrand in estuare sau lacurile litorale. Traieste in

bancuri, desupra zonelor cu nisip sau namol ale fundului marii, precum si in zonele cu vegetatie deasa, la adancimi cuprinse intre 0 si 120 m. Se hraneste de regula cu plancton, insa exemplarele adulte tind sa se hraneasca cu alegele din apele proaspete. Este un peste exploatat in scopuri industriale, fiind comercializat atat proaspat cat si afumat sau congelat.
Lungimea minima admisa a labanului ce poate fi retinut dupa capturare este de 25 cm.

Lufarul

Pomatomus Saltatrics Lufarul este un peste pelagic care traieste in apele din apropierea tarmului, la adancimi cuprinse intre 0 si 200 m. Cel mai adesea poate fi gasit in zona promontorilor si a apelor agitate, insa exemplarele adulte pot fi gasite si in estuare sau apele putin sarate. De asemnea, puietul poate fi gasit in apele de tarm, urmarind si atacand in bancuri pestii mici. Adultii se aduna in bancuri mici, atacand alti pesti si omarand aparent mai multi decat este nevoie pentru hranirea lor. In afara pesti, se mai hranesc si cu moluste si crustacee. Datorita agresivitatii sale, lufarul incercand sa muste atunci cand este retinut sau manipulat, este asociat cu rechinii. De altfel, este considerat o specie periculoasa, capabila sa produca rani pescarilor neavizati sau neatenti. Este un peste care migreaza iarna catre ape calzi, iar vara catre ape reci. Lufarul este considerat foarte bun de mancat, fiind comercializat indeosebi proaspat, dar si prajit sau conservat la sare.
Nu exista restrictii privind dimensiunea capturii. Sus

Scrumbia albastra

Scomber scombrus Scrumbia albastra este un peste pelagic, care traieste in zonele de platou marin, cu ape reci si temperate, la dancimi cuprinse intre 0 si 1000 m. Formeaza bancuri mari in apropiere de suprafata, acestea fiind organizate pe dimensiuni, incepand de la aproximativ 3 cm. Puietul se poate amesteca in bancuri cu puietul de sardele. In timpul zilei poate fi gasit in apropierea fundului, in timp ce noaptea urca spre suprafata, unde se hraneste cu pesti mici, meduze si crustacee. Este un peste de mare importanta comerciala, pe alocuri fiind pescuit industrial in mod abuziv. Este comercializat proaspat, afumat, sau conservat la sare, ocazional la conserva. La noi, scrumbia poate fi pescuita cu succes mai ales primavara si toamna.
Lungimea minima admisa a scrumbiei albastre ce poate fi retinuta dupa capturare este de 23 cm. Stavridul

Trachurus Mediterraneus Ponticus Stavridul este un peste pelagic, care traieste in apropierea fundului marin, insa petrece o parte din timp si la suprafata apei. Poate fi gasit la adancimi cuprinse intre 0 si 500 m, in bancuri mari.

Este un peste migrator, se hraneste cu alti pesti, in special sardine, precum si cu mici crustacee. La noi, este pescuit cu succes mai ales spre sfarsitul verii, inceputul toamnei (lunile august-septembrie). Nu este considerat un peste periculos.
Lungimea minima admisa a stavridului ce poate fi retinut dupa capturare este de 12 cm.

Zarganul

Belone belone Zarganul este un pelagic, care traieste atat in apele marine cat si in cele mai putin sarate, in apropierea suprafatei apei. Este un peste migrator, are un corp fusiform, cu un cap lung si asimetric. Are o cluoare verzuie si spre deosebire de majoritatea pestilor are oasele verzi.
Nu exista restrictii privind dimensiunea capturii.

Stiuca
Denumire stiintifica: Esox lucius

Raspandire

Viziteaza galeria foto

Traieste indeosebi in apele statatoare, bogate in vegetatie, dar si in cele curgatoare pana in zona deluroasa. Descriere Are corpul relativ gros, cilindric si alungit, avand , de regula, lungimea obisnuita 30 - 40 cm (exceptional 1.5 m), iar greutatea de 0.500 g - 1 kg (exceptional 6 - 25 kg). Botul de forma unui cioc de rata. Gura mare, larg despicata, cu multi dinti. Falca de jos mai lunga decat cea de sus . Inotatoarea dorsala situata mult spre coada. Coloratia variaza dupa ape, de la cenusiu - verzui la galben - verzui pe spate; burta alba, laturile vargate, marmorat. Inotatoarele cu mai multe dungi transversale de culoare neagra - cenusie. Comportament In primele stadii de viata stiuca traieste in carduri si, ca si ceilalti pesti, se hraneste cu microorganismele din apa. Mai tarziu devine solitara si aproape exclusiv ihtiofaga. Ziua, stiuca sta ascunsa in preajma vegetatiei, aproape nemiscata, in pozitie oblica ( de atac - cu capul mai sus; de repaus - cu capul mai jos ), repezindu-se numai asupra pestilor care ii trec prin preajma, insa noaptea vaneaza activ pentru a-si potoli lacomia ( desi urmareste mai ales maruntisul, poate inghiti si pesti mai mari, pana la 1/3 din greutatea proprie ). Se hraneste pesti marunti, broaste, serpi de apa, mamifere mici de apa si se arata a fi si canibal. Desi lacoma, stiuca nu se hraneste tot timpul; cu toate ca digera repede si ramane cu stomacul gol, sta zile intregi inactiva, pentru ca apoi sa inghita mai mult decat ii este necesar. Activitatea stiucilor se declanseaza aproape simultan, nu numai intr-un anumit loc sau intr-o apa, ci pe un teritoriu mult mai larg, asa cum se intampla si cu incetarea hranirii lor. Ca mai toti rapitorii, se reproduce de timpuriu, imediat ce s-a pornit topirea ghetii, prin februarie si dureaza pana in aprilie. numarul icrelor depuse nu depaseste 300.000; culoarea lor este galbuie si de 2.5 - 3 mm diametru. Dimensiune minima legala: 40 cm

Noduri pescresti

nod 1 - Albright.

Nodul Albright este unul dintre cele adecvate pentru legarea a doua linii de diametre diferite, sau din materiale diferite. Este usor de realizat si ar trebui sa fie in arsenalul de noduri al fiecarui pescar.

nod 2 - Blood.

Foloseste acest nod pentru a lega doua sectiuni sau linii. Se potriveste cel mai bine liniilor care au diametre aproximativ egale.

nod 3 - Nodul dublu.

Cel mai bun nod pentru a uni doua linii de avand aproximativ acelasi diametru. Nodul poate fi folosit si pentru a uni un fir simplu cu unul impretit, sau doua fire impletite intre ele. In acest caz, doar faceti mai multe infasurari pe linia/liniile impretite. Sursa: NetKnots Daca nodul de tip Blood este oarecum dificil de realizat si cere destula indemanare, acesta vi se va parea chiar usor.

nod 4 - Dropper.

Acest nod formeaza o bucla oriunde pe o linie. Momeli sau alt echipament pot fi atasate pe aceasta bucla.

nod 5 - Clinch imbunatatit.

Acest nod a devenit unul dintre cele mai populare noduri pentru legarea de exhipamente la capatul unui fir. Este usor de facut, fiind in caelasi timp puternic si rezistent. Totusi, nodul nu va putea lega pe linie incarcaturi mai mari de 13 kg. Cel putin 5 infasurari sunt recomandate pentru liniile normale, patru pot fi folosite pe liniile mai groase. Nu se recomanda a se folosi pe liniile impletite.

nod 6 - nodul Cui.

Nodul Cui este un nod popular si testat de-a lungul timpului, folosit pentru a lega o linie de fir. Folositi un tub in loc de cui, pentru o legare mai usoara.

nod 7 - nodul Bucla fara alunecare.

Nodul Bucla fara alunecare are marele avantaj ca nu aluneca, precum si faptul ca rezistenta sa se apropie de 100% din rezistenta liniei neinodate. Pentru liniile intre 2,5-3,5 kg, folositi sapte infasurari; pentru liniile intre 3,5-5,5 kg folositi cinci infasurari; pentru cele intre 6-18 kg folositi patru infasurari; pentru cele intre 22-27 kg folositi trei infasurari; si doua infasurari pentru linii mai grele de atat.

nod 8 - nodul Carlig rotativ marin.

Nodul Carlig rotativ marin este foarte rezistent - daca un fir din impletitura se rupe, celalat probabil va rezista, indiferent de gradul de incarcare al nodului.

nod 9 - nodul Palomar.

Nodul Palomar este un nod usor de legat, folosit pentru atasarea de fir a mici echipamente (carlig, carlig rotativ, momeala). Este unul din putinele noduri recomandate pentru liniile impletite.

nod 10 - nodul Bucla perfecta.

Acest nod simplu si compact este folosit pentru a forma o bucla la capatul unei linii. Poate fi strans pentru a face chiar si o bucla foarte mica.

nod 11 - nodul Rapala.

Nodul Rapala este o metoda destul de populara de a strange o momeala (precum chiar Rapala) de o linie, astfel incat sa se poata misca in voie si sa nu fie obstructionata de nod. Similar in esenta cu nodul Bucla fara alunecare, nodul Rapala are un pas in pus de facut. Totusi, daca acest lucru il face sa nu mai sigur, este inca subiect de dezbateri. Intradevar, poate fi mai dificil in a-l strange bine, insa prin practica se rezolva. In orice caz, este bine sa stiti cum sa strangeti acest nod (sau cel Bucla fara alunecare), pentru ocaziile in care vreti ca momeala sa "inoate" mult mai natural.

nod 12 - nodul San Diego.

Dupa cum reiese si din nume, acest tip de nod a fost popularizat in San Diego, California. Folosit deseori de pescarii de ton din apele mexicane, acest nod poate fi executat rapid, mai ales cand este folosit cu o momeala grea. Lasati maomeala sa atarne cat timp faceti infasurarile. Apoi agatati momeala de marginea barcii (atentie, proprietarii sau comandantii de barci in general urasc acest lucru) si strangeti cu putere. Nodul San Diego este folosit mai nou si pentru linii impletite, putand fi folosit cu incredere pe acest tip de linii, precum si pe cele monofilament sau din fluorocarbon.

nod 13 - nodul rapid.

Este considerat de multi profesionisti ca fiind cea mai buna metoda de a atasa un carlig la capatul unei linii, cand se pescuieste cu momeala.

nod 14 - bucla chirurgului.

Bucla chirurgului este folosit pentru a creea o bucla la capatul unei linii. Poate fi o cale facila de a atasa rapid diferite echipamente la o linie. Este un nod usor de facut si foarte util. Uneori este intarit cu trei noduri de mana (simple).

nod 15 - nodul Chirurgului.

Unul dintre cele mai rapide si rezistente noduri, folosit pentru a lega cabluri, sfori, de linii de diametre diferite. Unii se pot incurca cand se uita la poza, deoarece desenul nu arata intreaga lungime a cablului. Nu uitati sa treceti de doua ori prin bucla capatul liniei si al cablului.

nod 16 - nodul Trilene.

nod 17 - nodul Uni.

Nodul Uni este o buna alternativa la nodul Clinch imbunatatit. Este foarte rezistent si usor de strans. Este un nod util atunci cand vizibiliatea este scazuta.

nod 18 - nodul Seaguar.

Introdus de firma producatoare de linii fluorcarbon Seaguar, acest nod este usor de strans, fiind foarte util atunci cand se doreste legarea de linii monofilament si fluorcarbon.

nod 19 - nodul Baja.

Nodul Baja, sau nodul Mexican rapid este de fapt un nod Bucla perfecta strans cu o piesa de echupament pe bucla. Este un nod puternic si usor de strans, folosit mai ales pe liniile monofilament de mare greutate. Dupa ce ati facut nodul este necesar sa securizati carligul de marginea barcii, sau cu un cleste si sa trageti de linie foarte usor, pentru a-l strange pe firul gros. Carligul va atarna practic de o bucla care nu aluneca. Acest lucru este foarte util cand se foloseste momeala vie, intrucat libertatea de miscare a carligului va permite momelii sa aiba un comportament cat mai natural.

Lungimi minime

conform Anexa 4 / Legea 192 din 19.04.2001 Dimensiunile minime ale pestilor si ale altor vietuitoare acvatice, care pot fi pescuite in apele de suprafata din Romania, inclusiv in Marea Neagra, sunt urmatoarele: Avat (Aspius aspius) - 30 cm Aterina (Atherina mochon) - 7 cm Babusca (Rutilus rutilus) - 15 cm Batca (Blicca bj.erkna) - 15 cm Biban (Perca fluviatilis) - 12 cm Crap (Cyprinus carpio) - 35 cm Caras (Carassius auratus) - 15 cm Caracuda (Carassius carassius) - 17 cm Cosac (Abramis sp.) - 25 cm Clean (Leuciscus cephalus) - 25 cm Cega (Acipenser ruthenus) - 45 cm Coregon (Coregonus sp.) - 22 cm Calcan (Scophthalmus maeoticus) - 40 cm Cambula (Pleuronectes, Platichthys flesus) - 20 cm Chefal (Mugil sp.) - 25 cm Fusar (Aspro streber) - 12 cm Gingirica (Clupeonela cultiventris) - 7 cm Hamsie (Engraulis encrasicholus) - 7 cm Lin (Tinca tinca) - 25 cm Lipan (Thymallus thymallus) - 25 cm Lostrita (Hucho hucho) - 65 cm Morunas (Vimba vimba) - 25 cm Mreana (Barbus barbus) - 27 cm Morun (Huso huso) - 170 cm Nisetru (Acipenser g.ldenstaedti) - 140 cm Oblete (Alburnus alburnus) - 12 cm Platica (Abramis brama) - 25 cm Pastrav (Salmo sp.) - 20 cm Pastruga (Acipenser stellatus) - 100 cm Rosioara (Scardinius erythrophthalmus) - 15 cm Rizeafca (Alosa caspio) - 15 cm Sabita (Pelecus cultratus) - 20 cm Rechin (Squalus acanthias) - 100 cm Scobar (Chondrostoma) - 20 cm Somn (Silurus glanis) - 50 cm Scrumbie de Dunare (Alosa pontica) - 22 cm Scrumbie albastra (Alosa maeotica) - 23 cm Stavrid (Trachurus mediteraneus) - 12 cm Salau (Stizostedion sp.) - 40 cm Stiuca (Esox lucius) - 40 cm Sip (Acipenser sturio) - 110 cm Sprot (Spratus spratus) - 7 cm Vaduvita (Leuciscus idus) - 30 cm Viza (Acipenser nudiventris) - 100 cm Raci (Astacus sp.) - 9 cm

Scoica de rau (Unio pictorum) - 8 cm Broaste (Rana sp.) - 30g/buc. Marimea pestelui stabilita pentru pescuit este determinata prin masurarea distantei de la varful botului pana la baza inotatoarei caudale. Speciile de pesti care nu sunt prevazute mai sus sunt libere la pescuit la orice dimensiune. Puietul si pestele pescuit sub dimensiunea minima din speciile stabilite mai sus vor fi deversate n mod obligatoriu in apa, in stare vie.

Saramura de bibani Se iau 10-12 bibani, se curata de intestine si branhii (nu si de solzi) si se spala, lasndu-se intregi. Se sterg bine cu un servet de hartie si se prajesc rumen pe ambele parti, pe o tabla intinsa, neagra, de fier curat, pe care se presara sare grunjoasa. Apoi se curata solzii cu un cutitas, musai de la coada la cap, si se aseaza pe un platou, fara a mai spala pestii. In prealabil se prepara saramura: apa fierbinte cat sa-i cuprinda (se sareaza dupa gust, insa nu uitati ca si pestii au sare), la care se adauga urmatoarele: 2-3 linguri de ulei, o lingura de otet (sau zeama de lamaie), o lingura de boia, un ardei iute, rupt in bucati, cateva rosii coapte pe tabla si apoi cojite (sau o lingura mare de bulion) si 45 catei de usturoi, pisati. Se presara cu patrunjel tocat marunt, se adauga putin cimbru si busuioc si saramura-i gata. Se toarna in platou peste pesti (cat sa-i cuprinda) si se serveste musai cu mamaliga fierbinte. Pofta buna!
Chefal la cuptor Ingrediente : Un chefal de 1-1,5 kg; 500 grame de roii, 2-3 legturi de ptrunjel, 4 cei de usturoi, 1 foaie de dafin, cimbru, 100 grame de miez de pine muiat n ap i stors bine, 2 ou, 1 lingur de unt, 300 ml bulion de pete aromat, a150 grame de ciuperci. Mod de preparare: Se cur, se spal i se eviscereaz chefalul; se porioneaz sau se desface n dou, ndeprtnd ira spinrii (care se fierbe cu bulionul aromat); se stropete cu lmie, se sreaz. Se spal bine ciupercile, se toac mrunt i se clesc n ulei cu 2 fire de ceap verde, tocat mrunt. Dac este nevoie, se mai adaug puin ap, pn fierb bine ciupercile; sunt gata cnd sunt moi i a sczut toat apa. Se pregtete toctura din ciupercile rcite, ptrunjelul toca mrunt, untul, ouie ntregi i miezul de pine, bine zdrobit cu furculia. Umplutura trebuie s fie destul de consistent. Roiile splate, curate bine de pielie i de semine i tiate mrunt, se fierb pe foc domol, mpreun cu 1-2 linguri de ulei, 1 linguri de zahr, sare, piper, 1-2 fire de busuioc (cine dorete poate nlocui busuiocul cu cimbru). Sosul de roii trebuie s scad ncet, rmnnd destul de gros. n tava uns cu ulei se aaz petele, pe care se presar usturoi tocat foarte mrunt i se acoper cu toctur. Se stropete cu bulion de pete aromat (nu trebuie s acopere toctur, care se unge cu unt amestecat cu ulei). Se d la cuptor circa 40 de minute, se servete cu sosul de roii, separat.

Caras umplut cu varza


Categoria: specific dobrogene O reteta culeasa din locul unde Dunarea se uneste cu Marea, la Sfantu Gheorghe. Din spusele doamnelor localnice ce ne-au prezentat reteta, varza este prezenta aproape in fiecare mancare gatita, nelipsita din meniu mai ales in perioada de iarna. Pe cat este de simpla aceasta reteta, pe atat este este de surprinzatoare. Se prepara in prealabil varza calita, in cel mai simplu mod: varza cruda sau murata se toaca marunt si se caleste cu rosii tocate sau cu bulion. Aceasta este folosita la umplutul carasilor (cruzi sau dati la sarat). Dupa ce au fost umpluti carasii, acestia se pun pe o tava si se dau la cuptor. Dupa ce s-au rumenit,

se servesc. Adaugat de Redactia info-delta.ro, la 19/09/2009. Vizualizat de 51 ori. Comentarii 0

Storceac
Categoria: specific dobrogene Este o ciorba de peste (sturion) ce se mananca intr-un singur loc din Romania, si anume in localitatea Sfantu Gheorghe, judetul Tulcea. Daca nu aveti posibilitatea acasa sa preparati aceasta ciorba, musai sa va duceti intr-o vara in Delta la Sfantu Gheorghe sa mancati aceasta delicatesa.Avem nevoie de peste (sturion), ceapa , morcov, cartof, ardei gras, sare, marar.Pestele, se curata de intestine, se spala bine si se taie rondele de grosimea a doua degete.Se pune apa la fiert si cand s-a infierbantat se adauga capul de sturion si putina sare.Se lasa un pic la fiert si se adauga apoi zarzavatul taiat mic (ceapa, morcovul, ardeiul gras) ca dupa 15 minute de fiert sa adaugam cartofii taiati cubulete mici si rondelele de sturion. Se mai lasa la fiert inca 15 minute. La sfarsit, dupa ce s-a mai racit un pic ciorba se drege cu smantana amestecata cu ou si zeama de ciorba. Se adauga marar tocat marunt.
Spintecarea petelui. Se ia un cuin ascuit la vrf i se despic petele pe burt de la coad spre cap, innd cuitul cu dosul spre intestine (ca s nu se sparg fierea) cu mina dreapt, iar petele cu mina sting. Se scot intestinele cu totul, se desprind uor icrele, sau lapii dac snt i se pun deoparte ntr-o farfurie sau castrona. Intestinele se scot cu bgare de seam ca s nu se sparg fierea i s nu se amrasc interiorul petelui. Cnd se cur petele n interior se caut cu atenie s nu aib tenie (n cazul c are nu se consum). De multe ori locul n care a fost fierea este galben i amar. Acest loc se freac cu lmie sau oet, dup ce n prealabil a fost splat. Dac fierea s-a spart n momentul scoaterii intestinelor, se freac n interior petele cu lmie sau oet. Se scot de asemenea toate cheagurile de snge.

Localitatea Sfantu Gheorghe - judetul Tulcea


Localitate situata in judetul Tulcea, la varsarea bratului Sfantu Gheorghe in Marea Neagra, la o distanta de 120 km de Tulcea. Localitatea a fost atestata documentar inca din secolul 14 , mentionata ca localitatea SanGiorgio, pe harta genovezului Visconti. Ocupatia principala a oamenilor din comunitate este pescuitul, ce le asigura hrana si reprezinta principala sursa de venit. Localitate importanta si din punct de vedere turistic datorita plajei, insulei Sahalin unde sunt intalnite pasari foarte rare, canalului Erenciuc singura rezervatie de arin negru din Europa. In ultimii ani, turismul rural a cunoscut o puternica dezvoltare, fiind practicat atat in gospodariile localnicilor cat si in pensiuni amenajate.

Din punct de vedere economic localitatea Sfantu Gheorghe prezinta importanta prin faptul ca aici se obtin cele mai mari cantitati de stuf din tara. Acces in localitate: Acces naval si acces rutier de la Sulina. Puncte de interes turistic:

plaja este alcatuita din cel mai fin nisip pe o intindere impresionanta. rezervatia naturala Sacalin - Zatoane se intinde in sudul comunei Sfantu Gheorghe pe circa 21.000 de hectare limitrofe litoralului. Zona cuprinde complexul de lacuri, garle si grinduri aflat in partea sudica a Deltei si este format din grinduri marine tinere, nisipoase ce alterneaza cu lacuri putin adanci sau izolate; festivalul International de Film Independent ANONIMUL se desfasoara in august. Festivalul cuprinde trei sectiuni: lung metraj, scurt metraj fictiune si scurt metraj animatie 19231890