UNIVERSITATEA CONSTANTIN BRANCOVEANU PITESTI FACULTATEA DE STIINTE JURIDICE, ADMINISTRATIVE $1 ALE COMUNICARII PROGRAMUL DE STUDI: MASTER DREPT PRIVAT NOTE DE CURS ; CONTRACTE $I CONFLICTE DE MUNCA Prof.uniy.dr.habil. fulian NEDELCU 2021Universitatea “Constantin Brincoveanu” Pitesti Facultatea: Stine Juridice, Administrative gi ale Comunic&ci Departamentul: Stiinje Juridice si Administrative Domeniul de studii: Stiinfe Juridice Suport cursuri ar. 1,2,34,5 CONTRACTELE SI ACORDURILE COLECTIVE DE MUNCA Contractul individual de munca, notiune, trasaturi caracteristice, condigiile incheietii contractului, continutul contractului; Forma contractului individual de mune’, Durata contractului = Contractul individual de munca; = Contractul individual de munca cu timp partial; ~ Munea prin agont de agent de munc& temporara = Munca la domicili Executarea contractului individual de munca, Modificarea contractului individual de munca ~ Detagarea = Delegarea ~ Trecerea temporara in alta munca ‘Suspendarea contractului individual de munca ~ Suspendarea de drept ~ Suspendarea contractului individual de munca, ativa salariatalui ~ Suspendarea contractului individual de muned, din jativa angajatorului Incetarea contractului individual de munc& incetarea de drept a contractului individual de munet = incetarea contractului individual de munca prin acordul partilor ~ ineetarea contractului individual de munedi ca urmere a voinjei_ unilaterale a angajatorului, Concedierea. Concedierea colectiva, ~ incetarea contractului individual de muncd ea urmare a voinjei unilaterale a saleriatului,Capitolul XV CONTRACTELE $1 ACORDURILE COLECTIVE DE MUNCA. § 4. Notiunea gi continutul contracteloriacordurilor colective de munca 1. Definijie drepturi $i obligatii ce decurg din raporiurile de munca”. To al waar TR aa Ao enema decurg din relatiile de munca’. art, 174 C.mun,). raporturile de munca. sau instituljei publice”. Art, 229 alin. (1) C. mun, defineste confractu! colectiv de munca astiel: ,conventia Incheiaté in forma scris& intre angajator sau organizatia patronala, de o parte, si salariati, reprezentat| prin sindicate ori in alt mod prevazut de lege, de cealalta parte, prin care se stabilesc clauze privind conditile de munca, solarizarea, preoum gi alte Asemanditor, potrivit art. 1 lit. i) faza | din Legea nr. 62/2011. contractul respectiv este ,conventia incheiata in forma scrisé intre angajator sau organizaiia patronala si reprezentantii angajatilor, prin care se stabilesc clauze privind drepturile gi obligatille ce Contractul pe care il analizam este cofectiv; avand in vedere ca cel putin una din parjie sale este 0 colectivitate (de salariati), La nivelurile superioare unitaff gi cealalté parle contractanlé este © colectivitate (de angajatori). El este, totodatd,. colectiv daloritd, sferei de persoane asupra careia igi produce efectele, Se cunoaste, regula este c& once act juridic nu poate nici sa vatéme gi nici s4 profile altor persoane decAt celor care au incheiat (res inter alios acta allis neque nocere, neque prodesse potest). Cu toate acestea, efectele contiaciului colectiv de munca se extind asupra tuturor salariatiior (inclusiv a acelora angajati ulterior inchelerii ui) gi angajatarilor la care se referd, nu numai asupra celor care au participat fa incheierea lui, sau venii in urma transferului intreprinderii, al unei unitaéti sau al unor parti ale acesteia (ar. 173. $i E| este de munca intrucat prin intermediul lu) sunt reglementate aspectele care privesc condifile de munca, salarizarea, drepturile gi obligatile parflor ce decurg din Acordul colectiv este definit de art. 4 |it.j) din Legea nr, 62/2011 ca acea conveniie sincheiata in forma scrisa intre organizaqille sindicale ale functionanior publici sau ale funcjionarilor publici cu statut special, reprezentantii acestora gi reprezentantii autoritati Acordurile colective au 0 natura complexa, ele nu apartin acelor contracte .clasica” ~ de drept privat (contracte Clasice) sau de drept public (contracte administrative. Ele .Sunt supuse atat normolor de dreptul muncii~ cu preponderenta — cat si celor de drept administrativ™. 17, Stefanescu, Tratat....op. cit. p. 208430 PARTEA A I-A INSTITUTH RELEVANTE 2. Continutul contractelor/acordurilor colective de munca Reamintim ca potrivit art. 229 alin. (1) C. mun... in continutul contractului colectiy a ,clauze privind conditile de munca, salarizarea, precum $i alte drepturi si obligati care decurg din relatiile de munca”. Art. 132 din Legea dialogului social nr. 62/2011 statorniceste unele reguli priving continutul contractelor colective de mune, astfel: ~ clauzele acastor contracte pot stabili drepturi si obligatii numai in limitele gi in conditille prevazute de lege (alin. (1)); — la incheierea contractelor colective prevederila legale referitoare la drepturie angajatior au un caracter minimal (alin. (2)); = aceste contracte nu pot contine clauze care sf stabileasca drepturi la tn nivel inferior celor stahilite prin contractul colectiv de munca aplicabil Incheiat ta nivel superior [elin. (3)]. De asemenea, art. 138 din acelagi act normativ statornicegte urmatoaréle regul aplicabile in sectorul bugetar: — prin contractele/acordurile colective nu pot fi nagociate sau incluse clauze referitoare la drepiuri in bani si In natura, altele dect cele prevazute de legislatia in vigoare pentru categoria respectiva de personal; —ca exceptie, aceste contracte se negociaz dupa aprobarea bugetelor de veni gi cheltuiefi ale ordonatorilor de credite, in limitele si in condifiile stabilite prin buget — drepturile salariale din sectorul bugetar se stabilesc prin lege in limite precise, care nu pot constitui obiect al negocierilor si nu pot fi modificate prin contracte colective de muncé. In cazul in care drepturile salariale sunt stabilite de legi speciale intre limite minime si maxime, drepturile salariale concrete se determina prin negocieri colective, dar numai intre limitele legale*: —clauzele incheiate cu incdtcarea regulilor de mai sus sunt lovite de nulitate; > réspunderea pentru nerespectarea prevederilor legale revine angajatorului. In continuare, art. 487 alin. (1) C. adm. prevede: Autoritatile si institujiile publice pot incheia anual, in conditiile legii, acorduri cu sindicatele reprezeniative ale funclionarilor publici sau cu reprezentantii functionantor publici, care sa cuprind3 numai masuri referitoare la: a) constituirea gi folosirea fondurilor destinate imbunatatirii conditillor la locul de munca; ) sdnatatea $i securitatea in munca; ¢) programul zilnic de lucru; d) perfactionarea profesionala; ) alle masuri decat cele prevazute de lege, referitoare la protectia celor alegi in organele de conducere ale organizatiilor sindicale’, Privind limitarea clauzelor care pot forma obiect al acordurilor colective doar la masurile enumerate de textul legal, Curtea Constitutionala a refinut: ~ ,functionarii publici reprezintd 0 categorie de salariati aparte, 6e se deosebesc prin statutul legal specific, acesta find, la randul sau, intemeiat pe principiile legalitatil, imparfjalitti si obiectivitatii, al transparentel, al responsabilitati, al stabilitati: in exercitarea functiei publice si al subordonani ierarhice"*; ‘In acest sens este C, Ap, Bucuresti s. a Vil-a civ. si pt. caize privind conflictele de mun. $i asig. 800., des. civ. nt. 1358/2012, In RROM nr. 3/2012, p. 67. 2 Des. nr. 1221/2009 (publicala in M. OF. nr. 759 cin 6 nolembrie 2009),GaPrtOiUL XV. CONTRACTELE §1 ACOROURILE COLECTIVE 5 434 — .contractele colective de munca incheiate pentru salariayi institutiilor publice au un regim juridic special, determinat de situatia deosebita a partilor acesior contracte. Asifel, cheltuielle necesare pentru functionarea instituyilor publice, inclusiv drepturile salaniale ale saiariatior, sunt suportate de Ia bugetul de stat ori de la bugatele locale ale comunelor, ale oragelor ¢i ale judetelor”"; — limitarea, este ,justificats de considerente ce {in att de statutul specific al functionarilor publici, cat $i de faptul c4 resursele financiare din care este suportataé plata dreptutilor acestora se Intemeiaza’ pe bugetul statului. ,Manifestarea autonomie! locale, in acest context, nu sufer’ o restrangere neconstitu{ionala. Astfel, aptitudinea legal a autoritatilor autonome de a decide, in mod independent si sub propria raspundere, asupra problemelor colectivitatilor teriloriale in care functioneazé, nu trebuie absolutizata, neputand depasi cadrul legal, aplicabil pe intreg teritoriul {Sri asa cum arata insdsi prevederile Cartei europene @ autonomiei locale”. Rezultd, din cele ce preced, cA acordurile colective se aseamana cu contractele colective de munca, sunt chiar, in opinia noastra, 0 specie a acestor contracte®. Dar, poarta o denumire aparte, justificaté din cel putin doua considerente: — primul: ele privesc 0 categorie distinct de personal — functionarii publici — care nu sunt Supusi contractelor individuale de munca —, ci se afla in raporturi de serviciu cu autojitatite si institutiile publice din care fac parte; —ai doilea, obiectul acordurilor colective este mai restrans dec&t cel al contractelor colective de munca, determinat de imprejurarea ca drepturile salariale se suporta de la bugetul statului. § 2. Categorii de conflictellitigii de munca 1. Conflicte privind negocierea contractelor colective de munca Potrivit art. 229 alin, (2) C. mun. gi art. 129 alin.(1) din Legea nr. 62/2011, negocierea colectiva este obligatorie numai la nivel de unitate, cu exceptia cazului in care aceasta are mai putin de 21 de angajati. Nu este insd obligatorie si incheierea contractului colectiv de munca. Obligatia de a negocia fi revine numai angajatorului, in cazul nerespectari ei acesta sdvargeste contraventia prevazutd gi sanctioneta de art. 217 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 62/2011 (cu amenda de la 5000 la 10000 lei). Totodatd, intr-o asemenea ipoteza, angajati pot declanga conflictul colectiv de munca si, in final greva, adica opriree voluntard gi colectivé a lucrului (art. 234 C. mun., art 181 din Legea ne. 62/201). De principiu, instanjele judecdtoresti nu pot obliga partenerii sociali sa negocieze colectiv’. Cu toate acestea, intr-o cauza s-a refinut: In vederea vaiorificarii garantillor constitufionale referitoare la dreptul angajatilor ja negocieri colective $i a caracterului abligatoriu al conventiilor colective gi pentru a nu goli de conjinut acest drept ridicat fa rangu! de principia constitutional, angajatorul.avea obligatia initierii negocieril. In acest Dec. nt. 768/2007 (publicata in M. Of. nr. 747 din 23 octombrie 2007). * Des. nr, 1204/2010 (publicatd In M. OF. nr, 608 din 3 decembrie 2010), > De aitfal, potrivit art. 1166 C. civ. — Legea ne, 287/2009 ,contractul este acordul de vei doud sau mati multe persoane cu intenia de 8 constitul, modifica sau a stings un raport Jur “LT, Slefanescu, Tratat... 09, oi, Bi 174. dintre432 ParTen a lI-a. INSTUUBIRELEVANTE sens, avea la indemana remedil, puldind s& éfeclueze diigente minime pentru initjerea negosierilor, cum ar fi, cu tll exemplificaliv, s@ puna in vedere angajatior s& jg) desemneze reprezentantii, in conditile legit, pentru @ participa ‘a negacieri, Ins un asemenea fapt nu a avut loc"!. 2. Nulitatea clauzelor contractuale Este regiementata de art. 142 din Legea nr. 62/2011, conform caruia clauzele cuprinse in contraciele colective de munca negociate cu incalcarea prevederiior legale sunt lovite de nulitate [alin. (1)]. Nulitatea se constata de catre instantele judecatoresti competente la cererea parti interesate, fie pe cale de actiune, fie pe cale de exceptie falin. (2)]. in cazut constatarii nulitatii unor clauze, parfile pot conveni renagocierea acestora [alin. (3). Pana la renegociere, cauzele a cSror nulitate a fost constatata, sunt inlocuite cu prevederile mai favorabile angajatilor cuprinse in lege sau in contractul colectiv de munca aplicabil incheiat la nivelul superior, dupa caz (alin. (4)}. Textul precitat necesita unele explicati?: ~ constatarea nulitatii este posibila numai pe cale judiciara, nu gi prin acordul parfilor, adic pe cale amiabil; ~nulitatea este parfiala deoarece priveste doar anumite clauze si este remediabila de vreme ce asupra Clauzelor respective se poate conveni remedierea lor, lar pana la renegociere ele vor fi ,Inlocuite cu prevederile mai favorabile angajatilor cuprinse in lege sau in contractul colectiv de munca aplicabil incheiat la nivel superior, dupa caz” fart. 142 alin. (43), — sesizarea instantei competente se poate face de citre partea contractului/acor- dului respectiv interesata de constatarea nulitafil. ‘in sensul dispozitiei legale citate, Inalta Curte de Casatie si Justitie (CDCD) a constatat® ca nulitatea unei clauze a contractului colectiv de munc4 negociate cu nerespectarea leqil ,poate fi ceruta de céitre partiie interesate, fie pe cale de actiune, fie pe cale de excepiie, respectiv poate fi invocata de catro instanta, din offciu, pe durata existentei contractului colectiv de munca’. Prin Dec. nr. 9214/2010, Curtea Constitujionalé a refinut ca, in negocierea contractului colectiv de muncd, sindicatul are doar rolul de reprezentant al salariatilor, iat legea nu interzice acestora, in calitate de parti ale contracteior colective de munca, s& sesizeze instanta de judecataé in vederea constatarii nulitatii clauzelor acestui contract. Dar, sindicatul nu este singurul In masura sa procedeze lao asffel de sesizare. De aceea, prin Dec. nr, 56/20208, inalta Curte de Casatie si Justiie (CDCD) a retinut: 1. Ap. Alba lulia, dec. civ. nr. 1792046 (portal just.ro). A se vedea si. Ap Bucuresti, sa Vila civ, confl. de mun. si asig.-soc,, dec. nr. 262/2018 (sintact.ro). ? D. Brezeana, Regimul juridic at nulitaff in raparturiia de munca, Ed. CH, Beck, Bucuresti 2017, p. 302. * Dee. ne, 17/2016, publicata in M. Of. nr. 993 din 9 decembrie 2016. +R. Anghal, Procedura solutionarii conflictolor individuale-de munca. Ghid pentni practicienl, 4, a 2. Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2018, p. 18. > Pubhicata in M. Of. nr, 41193 din B decembrie 2020.ut XV, CONTRAGTELE $i AGOROURILE COLEGTIVE DE MUNGA 433 .Stabilirea persoanelor legitimate procesual activ s4 pretinda instantei de judecata constatarea nulitati unei c'auze din contractul colectiv de munca trebuie sa pomeasca de la natura mixta a contractului colectiv de munca, ctuia i se alageaz’, alaturi de dimensiunea contractuala, gi una normativa, conferind efectetor sale caracter erga omnes, dar si de la prevederite art. 134 din Legea nr. 62/2011, care indica parfite unui asemenea contract: ele sunt angajatorii si angajaiii; nu fn ultimul rand, necesitatea de a proteja salariati impotriva unei potentiale st&ri de pasivitate a sindicatului ar trebui s8 fie avula gi ea in vedere. De asemenea, cum nulitatea din dreptul muncii ocroteste, in principiu, un interes general, derivat din protectia salariajior in cadrul raporturilor de munca, partea interesata, la care se refera art. 142 alin. (2) din Legea nr. 62/2011, ar trebui sa fie infeleasa ca neexcluzénd salariatul, privit in mod individual” (pet. 81). imputernicirea une! entita{i — sindicatul sau reprezentanfii salariatlor — pentru a negocia si semna contractual colectiv, nu este insa apta sa transfere catre acea enti- tate ,calitatea de parte contractant&, o asemenea concluzie fiind impusa de normele spacific mandatului” (pet. 82). De aceea, de principiu, In considerarea calitayii lor de parti in contractul colectiv de mune’, angajafii au, in nume propriu, calitate procesual activa s& formuleze o actiune jn declararea nulitatji unei clauze din contractul colectiv de munca" (pet, 83). Chiar daca organizatiile sindicale au calitate procesualé activa, ca urmare a imputemicirii date de catre membrii lor (in temeiul art. 28 din Legea nr. 62/2011), aceastd realitate nu poate fi inteleasa ca astfel a fost suprimat ,dreptul salariatilor de a se adresa instanjelor de judecata in alte situatii dec& cele in care au dat mandat sindicatului din care fac parte” (pet. 83) Salariatul nu poate fi un tert fata de contractual colectiv de munca avand in vedere dispozitiile in materie ale Codului muncii conform carora: — poate fi parte in confiictels de munca once alta persoané titular a unui drept sau a unei obligatii in termeiul contractelor cofective de munca (art, 267); — conflicte de munc3 sunt gi cele refertoare Ia inchejeroa, executarea, modificarea, suspendarea $i incetarea contractelor colective de munca (art. 286). Asa fiind, ,angajatului trebuie sa i se recunoasca legitimarea procesuala activa In cadrul unei actiuni fn nulitatea unei clauze din contractul colectiv de munca, in catitate de titular al unui drept stabilit prin acelasi contract” (pct. 86). De precizat este c& reprezentantii salariatiior, desi pot negocia gi semna contractual colectiy de munca (atunci cand nu exist’ sindicat reprezentativ), ei nu pol fi mandatati s@ apere in justitie drepturile salariatilor, derivate din legislajia muncii, deoarece ei nu pot desfagure activitati care sunt recunoscute prin lege exclusiv sindicatelor, dup& cum prevede art. 221 alin. (2) C. mun." (pct. 90). In concluzie, partea interesata, in sensul art. 142 alin, (2) din Legea nr. 62/2011, 84 sesizeze instanfa competent cu privire la nulitatea tn disculie poate fi, dupa caz: — organizafja sindicala care a negociat si semnat contractual: —orice salariat supus prevederilor acelui contract. in cazul acordurilor colective, art. 487 alin. (4) C. adm. dispune ca cele incheiate cy nerespectarea categonilor de masun pe care ele je pot cuprinde sunt nule de drept. Competenta de a constata nulitatea revine instantelor de contencios administraliv’. ¥. VeWinag, Codul administrativ adnotat, Nouté(i. Examinare comparativa. Note explicative. 0. a {ba revazulé si adauaita, Ed, Universul Juridic, Bucuresti, 2020, p. 262. a434 _ Parrea a lica, INSTITUT! RELEVANTE Acestea, conform mentiunilor anterioare pot fi sesizate de catre organizatile sindicae sau de care orice functionar public supus acelul acord colactiv 3. Conflicte privind executarea contractelor colective de munca Tn conformitate cu prevederile art. 229 alin. (4) C. mun., ,contractele colective de munca, incheiaie cu respectarea dispozitilor legate, constituie lagea parflor’. Orept consecinta, executarea lor este obligatorie pentru parti, iar neindeplinirea obligajiior contractuale atragere raspunderea color vinovali (art. 148 din Legea nr, 62/2011). Folosirea genericd a termenului réspundere conduce la concluzia c&, In raport de fapta llicita, raspunderea poate imbraca oricare din formele instituite de lege. Daca, de pildé, angajatoru! nu-si respecta obligaiille asumate prin contract, anggjati, mai precis colectivitatea lor, reprezentafi, dupa caz, de organizatia sindicala Sau individual, se pot adresa instan\ei de judecata, solicitand obligarea angajatorului la respectarea clauzelor contractuale. De aitfel, conform art. 40 alin. (2) lil. c) C. mun, anggjetorul are obligatia de a acorda salariafilor toale drepturile ce decurg nu numel din lege gi din contractele individuale de munca, ci si din contractele colective de muneé, Clauzele nerespectate de catre angajator se pot referi fa: - acordarea sporului cuvenit pentru munca suplimentara! sau a indemnizatillor de conducere*, = acordarea unor ajutoare materiale pentru sarbatorile de Pasti sau de Craciun® off de casatoriei’. 4. Conflicte privind modificarea contractelor colective de munca in conformitate cu dispozitiile art. 149 alin. (1) din Legea nr, 62/2011, clauzele unui contract colectiv. de munc& pot fi modificate pe tot parcursul executarii lui, in conditite legli, ori de cate ori partile convin acest lucru®.Rezulta, agadar. ca modificarea este posibila prin acordul parlor $i imposibil’ prin actul unilateral al uneia dintre parfi®, Este "GC. Ap. lagi, s, hl de mun. si asig, $oc., deo. nr. 18/2020 (sintact.r0) 2C. Ap. Timisoara, s. lit. de mun, gi asig. soc., dee. nr. 159/2020 (sintact.ro).. °C, Ap. Bucuresti, 5, @ Vil-a pt. cauze privind confi. de mun, si asig. $0,, dee. civ, nr, 1329/4 din 23 aprilie 2015, in RRDM nv. 7/2015, pp. 98-99. C. Ap. Bucuresti, s. a Vike pt cauze privind confl, de tnun.. $i asig. soc, dec. dv ne. 1589/R/2009, in RRDM nr. 5/2009, pp. 129-131, 5 Asemanator, art.28 cin HG, nr. 83312007 dispune. .Clauzele acordului colectiv pot fi mositicate pe parcursul exeastari acestuia, In.condijile leg, on| de cate on parle convin acest uc, Noul acord colectiv este considerat nul de drept daca modificarea aste rezultatul unel presivni exersitale de o porte asupra celeiialte pair in scopul accept soticitari de modificare. Nultatea $e constaté Ge instante de contencios administratlv competenta, in conditiite lei. Orice modificare a conjinutulut acordului colectiv se face cu acordul ambelor parti nr. 839/2007, infrangand aceste dispoziti regiernenteaza executarea, modificarea, suspendarea §) incetarea acestor avorduri, ceea ce este inadmisibil (|.T Sielanescu, A.G. Uluitu, op. cit. p. 93), * Trip, Bucuresti, s. a Ill-a viv. Cec. nf, 117/1995, in Culegerea de practica jundica a trib, Bucuresti 1993/1997 (coordonator D. Lupageu), Ed. All Beck, Bucuresti, 1998. pp. 218-219,SOLECTIVE DE MUNCA 435 frese gi logic 88 fie aga de vreme ce Inchéiorea contractului colestiv se face prin acordu! parjilor - mutuus consensus; deci, gi moditicarea clauzelor lui trebuie sa se fac tot astfel. Modificarea unui contract poale privi: — inlaturarea unei clauze care nu corespunde realitatil; — completares unei clauze (cu privire la salarizare, timpul de lueru, concediul de ‘odihna, alte drepturi acordate salariatilor etc.): —reformularea unor dispozitii ale unor articole, alineate, puncte etc.: ~ introducerea unor noi clauze, incheieres unor acte aditionale etc. Legea prevede posibiitatea renegocierii contractului colectiv, care, in fond, reprezinta toto modificare a acestuia. Astfel, in cazul constatani nulitati unor clauze ale contractului respectiv de citre instanta de judecati, partie pot convent renegocierea acestora fart. 142 alin. (3) din Legea nr. 62/2011}. Tot astfel, in ipoteza pierderi reprezentativitafii organizajiei sindicale sau a celei patronale (la nivelurile superioare unitatii) orice parte interesata, indrept&tita s@ negocieze contractul colectiv in cauza are Creptul sa ceara renegocierea lui” [art. 222 alin. (3)). Regula const& tn aceea ca modificarea contractului intervine prin intelegerea parlor care |-au incheiat. Este, de exemplu, nelegala modificarea, rezullat al voinjei directorului general al sosiet§fii comercial si a presedintelui Federatio: sindicale si nu a tuturor parfilor semnatare a acelui contract, respeotiv reprezentantii consiliului de administratie si teprezentanfii federatiei sindicale. O asifel de modificare nu reprezint& 0 convenlie legal foutA in sensul Codului civil fart. 1270 alin. (1)], consecinta fiind nulitatea sa (art. 1246). Drept consecinté, orice parte a contractului poate sesiza instanta de judecata, solicitand constatarea nulitaji unei atari modificari, De semnalat este ca, pe durata valabilitatii unui contract colectiv, salariatii nu pot ceclanga conflicte de munca (art. 164 din Legea nr, 62/2011). Raliunea acestei intordic{i const in aceea de a conferi stabilitate raporturitor juridics de munca, prin fecunoasterea efectelor depline ale contractului colectiv pe ‘oat durata de aplicare a lui. Orice asemenea contract este rezultatul unei negocieri colective, el fiind incheiat numai pentru o durata limitat de timp, care nu poate fi mai mic& de 12 luni gi mai mare de 24 de juni (art. 141 din Legea nr. 62/2011). La incheierea sa, a achiesat insugi colectivul de salariati, atét cu privire la continut, cat si cu privire la durati. In consecin{@, ol trebuie respectat si clauzole Iui executate intocmai, Daca, pe durata valabilitatii sale, S-ar declara un conflict de munca, ar insemna ca una din parti denunté unilateral contractul colectiv, ceea ce nu poate fi admis. De retinut este c& legiuitorul poate interveni, din rajiuni de interes general, pentru modificarea si chiar anularea unor clauze ale contractelor colective de munca in acest sons, Curtea Constitutionala a ,statuat c4! dispozitille art. 41 alin. (5) din Constitutie, privind caracterul obligatonu al conventiior colective, nu exclud posibi- lilatea legiuitorului de a interveni, din ratiuni de interes general, pentru modificarea unor dispozifi din contractele colective de munca, reglementand solutii care s8 rdspunda navoilor sociale existente la un moment dat’. * Dee. ne, 1444/2009 (publicata fa M. Of nr. 796 din 23. nolembtie 200 (publicata in M, Of. nr.S51 din 5 august 2010); dec. nr. 1280/2010 (publicata Roiembrie 2010). foc. rw, 852/2010 Of. nr, 786 din 24436 PARTEA A I-A, INSTITUTH RELEVANTE $i Inaita Cure de Casatie si Justitle a recunoscut! posibilitatea ca legiuitoru sq modifice din ratiuni dé interes general clauze ale contractelor cclective de munca prevaz4nd solu{ii care s@ corespundé la un moment dat. 4. Conflicte privind suspendarea contractelor colective de muncd Surprinz&itor, Legea nr. 62/2011 nu reglementeazé o atare suspendare, desi capitolul VI (din cadrul Titlului VIl) este intitulat Executarea, modiificarea, suspendarea $i incetarea contractultul cofectiv de munca. Deci, tilul capitolului respeciiv nu concorda integral cu continutul sau. Cu toate acestea, suspendarea contractuiui colectiv este ins posibiia, dar avand ‘in vedere normele de drept comun si anume, poate interveni: ~ caurmare a unui caz de fort3 major’, evident cu efecte temporare; = prin acordul p&rtilor ‘Suspendarea poate interveni si prin efectul legii, in ipoteza in care se dispune, in suspendarea contractelor individuale de munca sau a raporturilor de serviciu. Asifel, art. 195 alin. (4) din Legea nr. 62/2011 dispune cA .pe toat& durata parti- ciparii !a grevd contractele individuale de muncd sau raportul de serviciu (..) se suspenda de drept’. Drept consecin{a, se suspenda i execularea contractului colectiv de munca. Tot astfel, conform art. 6 alin. (1) lit. ¢) din O.U.G. nr. 99/2000°, angajatorii care, in perioadele cu temperaturi extreme, nu pot lua masurile pentru ameliorarea condijlor de munc& si mentinerea starii de sanatate a angajatilor (prevazute de art. 4 si 5), de comun acord cut reprezentantii sindicatelor sau cu reprezentantii alegi ai salariatilor, vor proceda la ,interuperea colectivé a lucrului cu asigurarea continuitatii activitdtii in locurile in care aceasta nu poate fi Intrerupta’. Evident, cd aceasta intrerupere presupune suspendarea nu numai a contractelor individuale, dar si a celor colective de munca. PArtile, prin acordul for, pot conveni asupra situatilor de suspendare a contractului, in integralitatea lui sau doar a unor clauze ale sale, precum si durata suspend&rii Aga find, suspendarea nu poate interveni unilateral, de pilda, prin actul angajatorulul $i nici una dintre parti nu s-ar putea opune unei suspendari In caz de fora major’ sau a uneia rezultaté de lege. In atari situatii, se nagte un conflict de munca, a c&rul solutjonare revine instantelor judecdtorestl 6. Conflicte privind incetarea contractelor colective de munca Potrivit art. 151 din Legea nr, 62/2011, contractul colectiy de munca inceleazé: a) la implinirea termenului sau 1a terminarea lucrarii pentru care a fost incheiat. dacd parte nu convin prelungirea aplicarii acestuia; b) fa data dizolvaril sau lichidaini judiciare a unitatil; Dec. nr.57-4/2011 (publicaté in M. Of. n.°36B din 26 mat 2011), FLT, Stolinescu, op, cit, p. 196. * Privind masurie ce pat fi aplicate In perioadele cu temperaturi extreme pentru proteciia persoanelor Incadirate in munca (publicaté in M. Ot. nr. 304 din 4 tule 2000), aprobata eu modifcart prin Legea nr. 436/2001 (publicats in M. Of, nr. 404 din 20 lulie 2001)LUL XV. CONTRACTELE $1 ACORDURILE COLECTIVE DEMUNCA 437 ¢) prin acordul parfilor. Unele contracte colective sau clauze ale acestora pot deveni inaplicabile prin vointa legiuitorutui. Un asemenea contract va inceta de drept si in cazul incetrii existentei anga- jatorului, indiferent de mod, inclusiv ca urmare a dizolvarii sau falimentului sau'. Conform art.123 din Legea nr.85/2014, in cadrul procedurii insolveniei, administratorul judiciar sau lichidatorul poate s4 mentina sau s@ denunte orice contract in scopul cresterii la maximum a valorli averii debitorulul. Aga find, trebuie acceptata posibilitatea denuntari gi a contractelor colective de munca. Privind Incetarea prin acordul partitor, contractul fiind rezultatul consimtamantului reciproc al acestora, tot acordul lor de vointé poate conduce la incetarea sa potrivit principiului exprimat in art. 1270 C. civ,. Contractul este consecinta unui mutuus, consensus, deci, si revocarea lui trebuie sa fie rezultatul unui mutuus dissensus. De aceea, incelarea contractului colectiv de munca pe aceasta cale nu este supusa altor condifii, in afaré de acelea care decurg din respectarea regulilor privind incheierea valabilé a sa. Consimtémantul parfilor trebuie sa fie serios gi explicit, s& excludd orice echivoc. Intelegerea lor trebuie s& imbrace forma scrisa tinand seama de cerinta incheierii contractului in scris. Competenta de a exprima cele doua vointe apartine acelorasi organe care suntin drept si! incheie. ‘Art. 152 alin. (1) din Legea nr. 62/2011 dispune: ,Contractul colectiv de munca nu poate fi denuntat unilateral’. Daca s-ar lua o asemenea masur, aceasta ar fi nelegala gi s-ar nagte un conflict de munca; cealalta parte (cea lezat&, de regula angajatii) are posibilitatea sa sesizeze instanta de judecata solicitand anularea acelei masuri si canstatarea valabilitatii acelui contract (sau acelei clauze denuntate). 7. Solutiijurisprudentiale a) Potrivit dispozitiilor art. 148 din Legea nr. 62/2011: (1) Executarea contractului colectiv de munca este obligatorie pentru parli. (2) Neindeplinirea obligatiilor asumate prin contractul colectiv de munca atrage raspunderea parfilor care se fac vinovate de aceasta” Din interpretarea gramaticala, logica si sistematica a acestor texte legale reiese fara putintd de tagad& c& tn cauza de fata, apelanta-parat2, in calitate de angajator, are obligatia de a respecta dispozitille art. 64 alin, (1) lit. a) din CCM la nivel de unitate, fiind indatoraté sé acorde salariatilor ,un ajutor material (...) al cdrui cuantum va fi de cal putin un salariu de baz la nivelul clasei unu de salarizare (...)" pentru sdrbatorile de Pasti si Craciun. Apelanta-paratA se prevaleazd de imprejurarea ca partile semnatare ale CCM nu au incheiat un acord pentru stabilirea cuantumului ajutorului gi sustine ca din acest motiy nu are nicio obligatie de plata. ‘Aceste alegatii urmeaza a fi inlaturate cata vrome, aga cum s-a aratat mai sus, angajatorul are obligatia principala prevazuta de art. 40 alin. (2) lit. c) C. mun. de a acorda salariatilor toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de munca aplicabil si din contractele individuale de munca. ” Ase vedea Legea nr. 85/2014 (publicata in M. Of. nr. 486 cin 25 iunie 2014),‘Universitatea "Constantin Brancoveanu” Pitesti Facultatea: Stine Juridice, Administrative si ale Comunicarii Departamentul: $tiinge Juridice si Administrati Domenial de studi: Stiinte Juridice Suport curs nr. 6 TIMPUL DE MUNCA Timpul de munca si timpul de edihna - durata timpului de munca - durate redus a timpului de munca = munea in timpul noptii ~ munca suplimentara Timpul de odihnaCapitolul VI TIMPUL DE MUNCA §1. Aspecte introductive 1. Nofiunea $/ confinutul timpului de munca? Cu caracter general, art. 111.C. mun. dispune: .Timpu! de munca reprezintd orice perioad’ in care salanatul presteezé munca, se alla ia dispozitia angajatorului, isi indeplineste sarcinile si atributiile sale conform prevederilor contractului individual de munca, convactulul colectiv de munca aplicabil si/sau legisiatiet in vigoare=. Din acest text rezulté ca pentru a fi calificat .timp de munca’ frebuie intrunite trei ~Salariatul s@ presteze munca la care s-a angajat in temeiul contractului; ~ el s@ afid la dispozitia angajatorului; —isi realizeaza sarcinile:si atributiile corespunzatoare postului/functiel sale Acesie condifii ins@ nu trebuie indeplinite cumulativ. De exemplu, pot fi calificate timp de munca” si pericadele in care nu se presteaza efectiv munca, dar in care salariatul se afta la dispozitia angajatorului’. Este vorba de acele perioade in care jucratoru! nu efectueaza ined operatiunile specifice activitatil sale, ci, de pilda, agteapia dispozitile (ordinul) de serviciu, materia prim, materialele, marfa, clien{ii, beneficiani etc, Dar se intelege ca, si in atare situati, salariatul trebuie sa fie prezent, ca requia, ja locul s&u de munca, Se poate vorbi astfel de un ,timp gri” in care se combina regulile aplicabile timpulul de munca gi cele ale timpului de odihna*. intro spela, s-a constatat® ca in interpretarea nojjunii de ,timp de lucru’, prevazut de art. 2 pet. 1 din Directiva 2003/88/CE a Parlamentului European sia consiliulul, in Ordonanta din 4 martie 2011 data in cauza Nicusor Grigore impotnva Regiei Nationale @ Padurilor (C-258/10), Curtea de Justitie a Uniunii Europene a retinut: stabilirea ca timp de lucru’, in sensul Directivei nr. 2003/88, a une! perioade de prezenta a lucratorutui depinde de obligatia acestuia de a se afla in dispozijia angajatorului sau, iar factorul determinant este imprejurarea ca |ucratorul este obligat sd fie prezent fizic a locul determinat de angajator si sd fie la dispozijia acestuia pentru a putea efectua imediat, in caz de nevoie, presialiile corespunzatoare. Daca salariatul poate, in afara timpului de lucru de 40 de ore pe saptamana, s& isi organizeze timpul sé paraseasca locul de munca gi sa se dedice propriilor interese, ‘A, Tlolea, Tratat privind timpul de muned 31 timpul de odtinna. Legistatie, doctrina, junspradenta, Ed. Universal juridic, 2020, pp. 2 si ur ? Codul munci francez utlizeazd terminologia ,timpul de munca etecliv’. Avesta este timpul In cadh| catuia selatiatu se aflS la dispozitia angajatorulul si se supune directivelor acestuia fara a pultea s& se coupe in mod liber de treburile sate personals" (art, L'3124-10). R, Dimitiu, Gonsideretil In jegaturé cu fexibliicarea timpului de munca al salatiatiar, in Dieptal fat 7/2008, pp. 123-126. “C, Ap, Constanta, 5.1 civ, dee. civ. m.450/2016, In R. Anghel, Timpul de iueru, Ea, C.H, Beck, Bucures\i, 2018, p. 56. 3¢, Ap, Craiova, s. | clv., dee. el. ne. 1972/2018, In R. Anghel, op. cit, p: 249,136 PARTEA AIA. INSTITUTI RELEVANTE perioada consacrata unor astfe} de activilai nu poate fi considerata timp de tucrur, in sensul art, 2 pet. 1 din Directiva 2003/88. Dimpotriv, dacé salariatul oculeste intr-un spatiu de serviciu'pus la dispozitia sa la locul de munca si daca relese din verificarile instantei ca salariatul trebuie, In realitate, in vederea indeplinirii obligatiilor sale, s& se afie la dispozitia angajatorului, pentru a pulea efectua imedial, in caz de nevoie, prestalille corespunzatoare, sunt ‘intrunite etementele caracteristice notiunii de ,timp de tucru”. Este necesar si s¢ considere 08 obligatiile ce il pun pe lucrétor in imposibilitatea de a-si alege locul de sedere in perioadele de inactivitate profesionala reprezinta o forma de exercitare a functiilor acestuia, Noliunea ,timp de lucru" trebuie ineleasa prin opozitie cu nofiunea de perioadd de repaus, acestea excluzandu-se reciproc, Directiva 88/2003 nu prevede o categorie intermediara intre perioadele de lucru gi cele de repaus, iar printre elementele caracteristice notiunii de timp da jucru, in sensul directivei nu figureazd intensitatea lucrulul efeciuat de salariat sau reclamantul acestuia. S-a considerat cd face parte din aces! timp si cel afectat instruini in domeniul securilalii si sanata{ii in munca desfasurate in afara programului de lucru’, de regula, anterior inoeperii prestarii muncii. De amintit este ca prin Hotararea din 10 septembrie 2015 (in cauza C-266/14) Curtea de Justitie @ Uniunit Europene a statuat cd timpul de deplasare pe care Jucrétoni mobili il consacr3 deplasanior zilnice de la domiciliu Ia locurile in care se afia primul $i, respectiv, ultimul client desemnaii de angajator constituie timp de lucru, Tot astfel, prin Hotéréraa din 9 septembrie 2003, in cauza C-151/02, Curtea a retinut ,c& trebuie inclusa in timpul de lucru perioada in care medicii efectueaza garzi in timpul arora li se cere sa fie prezenti fizic la spital, chiar si In situatia in care li se permite s& se odihneasca atunci cand serviciile lor nu sunt solicitate’?. Aceeasi este situatia unui /ucrater afiat in .consemn”™ fa dispozitia angajatorului pentru toaté perioade de 24 de ore a turei dé serviciu, intr-o locuinta de servic pusé Ia dispozitia Sa [a locul de munc& pentru a putea efectua imediat, in caz de nevoie, presiatiie corespunzdioare, iar aceste obligatii i pun in imposibilitatea de a-si alege locul de sedere, de a-si organiza timpul conform vointei sale si de a se dedica proprior interese*. In situati ca cele de mai sus, precum gi In altele asemanaloare cand serviciul de permanen{a se efectueazé la focul de munc&, pericada respectiva constituie, ca regula, limp de lucru chiar dac& angajatul se si poate ocihni in perioadele de inactivitate. insa, in ipoteza in care salariatul se afia in .consemn’ ta domicili puland fi chemat oricand atunci cand se impune la locul de munca, perioada corespu: zAtoare constituie, in principiy, timp de odihna si nu timp de muncas; Nu prezinta timp de lucru nici cel petrecut in delegare pe perioada deplasarii salariatului in afara locului sdu'de munca pentru a exercita temporar, din dispozitia angajatorului, a unor lucrari sau sarcini corespunzatoare atnibutitor de serviciu (art 43 'G. Ap. Pitesti, 5-1 clv., d&e, lv. nf. 3582/2012, R. Anghel, op. of, p. 12. C. Florea. Gonsiderati priving tmoul. de lucri al lucatonior xin foment medical prin prism normolor eurcpere $1 2 jurispridentel Curt da Justilo a Ununi Buropene., in RRDM nr. §/2017, 9.67. 1G, Ap. Craiova, &. l¢iv.. dae civ, nt. 34212016 (rear), "G. Ap, Constanta, 6.1 aly, das. lv, nt, 185/2012 —_ St eae eeCApiTOUA Vi TIMPUL BE MUNGA 437 ©. mun.), Sa decis astlat 68 ,timpul de deplasare la locul de desfagurare 2 atributiilor {in afara loculu) de munca) si de revenire in punctul de plecare nu are, in acest context, natura unor ore suplimentare, ci constituie timp desfagurat in conditiile institute’ delegarii. Pentri acest interval salariatului i se plateste o indemnizatie conform dispozifilor art, 42 alin. (2) si art. 43 alin. (2) C. mun."*. in timpul de munca nu intra si cel necesar depiasarii la locul de munca de Ja $i pana ta domictiul angajatului? si nici, ca regula, cel necesar echiparil si dezechiparii cu imbracdmintea specifica (echipamentul de iucru, uniforme etc.) fa inceputul ‘si la sfarsitul zilai de lucru deoarece ei nu se alla la dispozitia angajatorului? si nu Indeplinesc sarcini sau atribujii de serviciu’. Timpul de munca nu vebuie confundat cu programul de lueru. Pe cand timpul de munca inseamnad numarul de ore pe zi ori sAptamana in care este: obligatorie desfasurarea activitatii salariale, programu! de lucru este reprezental de orele inte cafe se presteaza munca zilnic, adica intre momentul de tncepere a activitatil gi cel in care acesta se inchele. Stabilirea programului de lucni intrd in competenta angajatorului, insa el trebuie sa respecte dispozitiie legale care prevad gi limiteaza timpul de munea®, 2 Importanta timpului de munca Rezultd din urmatoarele: — durata’ muncli este 0 clauzd esentjala a contractului individual de munca art. 47 alin, (3) ft I) C. mun.; lit. h) din Modelul-cadru al acestui contract, aprobat prin ‘Ordinul nr. 64/2008 al ministrului muncii}; — in cadrul timpulul de munca salariatul are ,obligatia de a realiza norma de munca sau, dupa caz, dea Indeplini atributiile ce 1i revin conform figei postului” fart. 39 alin, (2) fit. a) C. mun}: —angajatorul stabileste atribuijile corespunzatoare fiecarui salariat in considerarea programului de lucru etc. (art, 40 alin. (1) lit, a) C. mun,], — timpul de lucru reprezinta un instrument de masurere a muncii gi de organizare a activitétii angajatoritor, — in functie de limpul de munca se fixeaza si se calculeaza saianul minim brut pe lard, se negociaza si se stabilesc salarille individuale. So poate sustine chiar c& timpul de munca sau de lucru se afl la onginea draptului muncii — drept de protectie a salarialiior, avand in vedere ca, din punct de vedere istoric, primete revendicari ale lor au vizal reducerea timpului de munca la 8 ore pe zi, acordarea repausului duminical si a concedilor de odihna ete. ‘Gs Ap; lagi slit de mun. $i asig. soo, deo. nr. 698/2014 (rolls0) * Conform unel informatil recente (uin ianuarie 2020), In Eivetia in programul de lucru intra si doplasarea de fa domiciliu la locul de munca sl invers, eu condilia ca deplasarea sé se facé cu trenul sau cu alte mifcace de transport in comun. *R. Dimitri, op. cit. p. 123. *D, Top, Tretat de dreptul muncil, Ed. Mustang, Bucurest, 2018. p. 436. °C. Ap Bucuresti, s, a Vila pt. cauze privind conti, de mun. si asigsoc., dee, civ. nr. 3710/2015 (rai ¢6),138 PAaTEA A Ilsa. INSTITUT RELEVANTE 3. Clasificarea timpului de munca In conformitate cu dispozitite Codului muncil (art. 111-127), exisia tet forme ale timpului de munca din punct de vedere al duratel; =timpul de munca avand durata normals (6 ore pe zi $140 de ore pe sapiamana)y, —timpui de munca sub durata normalé; =timpul de munca peste durata normala (munca suplimentara). §2. Durata normala a timpului de munca 1, Reguli generale In considerarea dispozifilor constitujionale [art. 41 alin. (3)), art. 112 alin. (1) C. mun; (legea general In materia raporturilor de munca’) prevede: Pentru salariatji angaja{i cu norma intreaga durata normaia a timpului de munca este de 8 ore pe zi gi de 40 de ore pe saptamana”. Inalta Curte de Casatie si Justitie (CDCD) a observat® o& textul precitat are corespondent juridic in art. 6 lit. b) din Directiva 2003/88/CE a Parlamentului european sia Consiliului din 4 noiembrie. 2003. Intrucat aceasta directiva a fost transpusd in Greptul inter, instanteie nationale au obligatia de interpretare a legil nationale ce transpune acea directiva (In cauz8 Codul munci), prin prisma textului si a finalitati acelui act. O interpretarea a normel inteme nu poate fi contrard interpretari date dispozitiei similare din directiva de cétre instan{a de contencios european. Dar, trebuie precizal ca durata normala a timpului de lucru, astfel cum este regiementata de art 112 alin. (1) C. mun. priveste un singur contract de muncé. in jpoteza in care se inchele si alte contracte cu acelagi angajalor, durata timpului de lucru nu poate depagi 12 ore. intrucat in temeiul art. 136 alin. (1) C. mun. salariatii au Greptul, intre dowd zile de munc&, la un repaus care nu poate fi mai mic de 12 ore consecutive’, Este motivul pentru care Curtea de vustitie a Uniunii Europene (Camera a cinoea) a deciarat*: Art. 2 pct. 1 si pet. 3 din Directiva 2003/88/CE a Pariamentului european si a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizénii timpulul de jucru trebuie interpretate in sensul ca, in cazul in care un lucrator a incheiat mai multe contracte de munca cu acelasi anggjator, perioada minima de repaus zilnic, care este prevazuta fa art.3, se aplica acestor contracte considerate Tn ansamblul lor, iar nu fiecarula dintre contractele mentionate luate in considerare in mod separal’, Rezult&, indirect, ca restrictia avuta in vedere de instanta europeana nu priveste contractele incheiate cu mai mulli engajatorl. 1 As, 278 alin. (2) C. mun, dispune: Prevedenie prezentului Cod se apilicd cu tity de drept comun gi acelor rapertun juridice de munca nafntemeiate pe un contract individual de munca, in masura in care Teglementarie speciale nu sunt complete 9\ aplicarea lor nu este incompatibila cu speoifieu! raporturtor de munea respective’. 2 Dec. ne, 90/2017, par. 57 (publicata in M. Ot. nr. 194 din 1 martie 2018} Fextul nositu este mai protector decd! cel prevBzut de art. 3 din Directiva 2009/88, petrivit ‘cdiula poricada minima de repaus, in decursul unel peroade de 24 de ore, este-de 11 ore consecutive, 4 Hotararea din 17 martie 2021, In cauza C-585/19, Academia de Studi Economie Bucuresti Impetriva Organismulul Intermediar pantry Programul Operational Capital Uman — Ministevul Educalie? Nationale (ntips://curia.europa.eu)(CaprTo. Vi TIMPUL DF unio 439 in cazul unor categoni de personal, acte normative spaciale prevad durata normala a timpului de munca, in conformitate cu dispoziille constitutionale si cu cele ale ‘Codului muneii. A. Conform art, 419 alin. (1) C. adm'.,, .Durata normala a timpului de munca pentru funcfionari publici este, de regula, de 8 ore pe zi gi de 40 de ore pe saptamana, cu excepiiile prevazute expres de prozentul cod sau de lagi speciale”, B. Art. 262 alin, (2) din Legea educatiei nationale nt. 1/2011* prevede: ,Activitatea personalului didactic de predare se realizeaza inir-un interval de timp zilnic de 8 ore, respectiv 40 de or pe siptimana, gi cuprinde: a) activitati didactice de predare-invatare-evaluare gi de instruire practica gi examene de final de ciclu de studi, conform planuriior-cadru de Invajamant: b) activity) de pregatire metodico-stinfiificd; ¢) activitati de educalie. complementare procesului de invatamant: mentoral, scoala dupa scoala, invatare pe tot parcursul vietii: d) activitayi de dirigentie”. C. Art 39 alin. (1) din Legea nr, 360/2002 privind Statutul pofitistulul® dispune: .Durata programului de lucru al politistului este de 8 ore pe zi si 5 zile pe saptamana’. in acelagi sens este si art. 2 alin. (1) din Ordinul Ministrului Afacerilor Inteme nt. 5857/2008 privind programul de lucru al politistilor, formele de organizare a acestuia si acordarea repausului saptamanatt.. D. Potrivit art. 116 alin. (1) din Legea’ nr, 145/2019 privind statutul politistilor de. penitenciare®, .Durata normals a timpului de munca este de 8 ore pe zi gi de 40 de ore pe saptamana’. E, Art, 89 alin. (1) din Regulamentul de odine interioara al instantelor judecatoresti® dispune: ,Programul de lucru al instanjelor este de 8 ore zilnic, timp de 5 zile pe saptamana: programul incepe, de regula, la 08:00 si se incheie la ora 16:00". O. dispozitie identic contine art. 202 alin. (1) din Regulamentul de ordine interioard al parchetelor’. 2. Repartizaroa uniforma a timpului de munca Conform art. 113 alin. (1) C. mun., ,fepartizarea timpului de munca in cadrul s&ptéimanii este, de regula, uniform, de 8 cre pe zi timp de 5 zile, cu doua zile de tepaus’. O asemenea repartizare este cea mai frecventa forma de organizare a timpufui de munca intéinita in practica; ea este specifica angajatilor avand locuri de munca in care exista o mare interdependenta functionala sau in care nu se impune o repartizare inegala ori o durata zilnicd a timpului de munca de 12 ore [art. 115 alin. (2) Cc. mun. ) Aprobal prin O.U.G. nr, 57/2019 (publicat in'M, Of. ne. $55 din 5 Julie 2019), 7 Publicata in M, Of, nr. 708 din 7 octombrie 2011, modificata ulterior, 3 Publicata in MM. OF, nr. 440 din 24 iunie 2002, modificata ulterior. * Publicata in M, Of, nF. 616 din 22 august 2008, $ Publicatd In M, OF. nr. 634 dir 30 sulie 2019. * Aprobat prin Hotarafea CSM nr, 1375 din 17 decembrie 2016 (pudlcal in M. OF. nr. 970 in 28 decembrie 2015). modificata ulterior, Publicat fh M. OF nr. 1004 bis din 13 decembrie 2019440 Panrea.a tsa. INSTITUTH RELEVANTE Repartizarea uniforma ptesupune stabilirea de catre angajator a orel de incepere si a orel de terminare a programului zilnic de Jucru care qu variaza, de regula, de lao perioada la alta (zi, saptamana, lund ete.) Aceasta organizare ins nu exclude lucrul in ture sau schimburi. Fiind vorba de 5zile pe sptamand, inseamna ca 2 zile sunt de repaus care se acorda, de regula, sambaita §f duminica (art. 137 C. mun.) 3. Repartizarea inegalé a timpului de munca Art. 113 alin: (2) C. mun. permite. ca exceptie, posibilitatea repartizarii inegale a timpului de munca, cu respectarea duratei normale a timpului de munca de 40 ore pe saptamana", Acest tex este dezvollal de art, 116 din acetagi act normativ care dispune: »(1) Modul coneret de slabilire a programului de iucru inegal in cadrul saptamani: de jucru de 40 de ore, precum $i in cadrul séptamanii de lucru comprimate va fi negociat prin contractul colectiv de munca la nivelul angajatorulyi sau, in absenta acestuia, va fi prevazut in regulamentul intern. (2) Programul de lucru inegal poate functiona nurmai daca este specificat expres In contractul individual de munca”. Asadar, repartizarea inegalé a timpului de munca priveste exclusiv ziua de lucru. Aceasta nu va fi In mod normal de & ore, ci inferioara (sub 6 ore), de exemplu 6 ore, in anumite zile ale saptamanii si superioara (peste 8 ore in altele), de exemplu 10 ora, astfel incat saptamana de lucru sa fie de 40 de ore. Legiuitorul nu stabileste © duraté minima a timpului de munca, dar instituie, indirect 0 limita superioara de 12 ore de vreme ce art. 115 alin (1) C. mun. prevede ca .durata zilnica a timpului de munca de 12 ore va fi urmata de o perioada de repaus de 24 ore", Acest din urma mod de organizare a muncii presupune desfAsurarea activitatii in mod-neintrerupt, uneori inclusiv sambata si duminica, precum si in zilele de sarbatori legale. Este intélnita in situatile in care procesul de producjie este continuu, asa numitul foc continu”, intainit in hidrocentrate, termocentrale, siderurgie, alimentarea cu apa, gaze ets, Este intaint gi in unitajile publice din sistemut sanitar. Astfel, lucreazd 12 ore cu 24 ore |ibere: —lucratoni din unitatile si locurie de munca in care activitatea se desfasoara fara intrerupere fart. 13 alin. (1) din Regulamentut privind timpul de munea, organizarea gi efectuarea g&rzilor in unitatile publice din sectorul sanitar’), — asistentii medicali, indiferen! de nivelul studiior, personalul mediu sanitar, ‘operatoril registratori de urgenta, ambulantieni, goferii autosanitard gi brancardierii din cadrul serviciului de ambulanta fart. 15 alin. (1)} — medicii incadrati in structurile de primire urgenle pot desfasura activitatea tn functie de necesitalj In. doua ture in sistem de 12cu 24 ore libere [art: 26 alin. (1) lit. b)]; — dupa acelasi program pot desfasura activiiatea asistentele medicale, indiferent Ge nivetul studillor si personalul sanitar mediu incadrat in laboratoarele paraclince (art. 35), ' Aprobat prin Ordinal ministruibi Sanatatl/ nr. 80/2004 (publicat nM. OF. nf, 674 din 26 Wake 2004), modificat ulterior. }CAPITOL Vi, TIMPUL BE MINGA 141 Munca in turé continua se deosebeste de munca in schimburi din cateva considerente: = durala muncil este, de regulé, de 12 ore $i nu de 8 ore ca fn cazul mundi in schimburi; — dupa cele 12 ore de activitate urneaz’ obligatoriu'o perioada de repaus de 24 ore; = atunei cnd, in mod éxceplional, durata muncii este de 24 ore, perioada de repaus va fi de 48 de ore; - prestarea muncii in zilele de sambata, duminica gi alte sArbatori legale presupune acordarea, pentru compensare, a allor zilé libere. In afaré de durata redus& prevazuté de Codul muncii prin reglomentarea contractulul individual de munca cu timp partial (art, 103-107). precum si a muncii tinerilor in varsta de pana la 18 ani [art. 112 alin. (2)], alte acte normative prevad durata redusa 2 timpului de munca’. 4, Programe individualizate de muncd An. 148 C. mun. prevede posibilitatea angajatonui de a ,stabili programe individualizate de munca, cu acordul sau solicitarea salarialului in cauza [alin. (1)} Rezulta din acest text ca initiativa instituirii unui astfel de program pot avea atat angajatorul, cat si salariatul. Cnd initiativa 0 are angajatorul, pentru a se adapta un atare program, este nevoie de acordu! salariatului. $i, invers, cand acesta sojicita sa aiba un program individualizat de munca, angajatorul va trebul s8 aprobe aceasta solicitare. In oricare dintre situatii, programele individualizate de munca presupun ‘intotdeauna acordul partitor contractante. Intr-o cauza, s-a decis cd este imperios necesar acordul salariatului chiar daca s-a apeiat la un program fractionat doar cu titu exceptional pentru o singura zi@. Programul in discutie const fntr-un mod de organizare fiexibia a timpului de munc& fart. 118 alin. (2\}; el presupune doua perioade: una fix in care personalul se afi simultan la locul de munca, adica atat salaria{ii cu programe individualizate, cat si ceilaltj lucratori cu program normal (fix), .gi 0 perioad’ vanabila, mobild, in care salariatul Igi alege orele de sosire si de plecare, cu respectarea timpului de munca zilnic” [alin. (3)). Aga fiind, pentru existenta unui program individualizat de munca se impune ca acesta sa fie alcatuit neapdrat din cele doud perioade, ambele conditionandu-se reciproc. Indicarea intr-un contract individual de munca doar a uneia dintre cele doua perioade nu conduce la existenta unui program individualizat’. Acesta nu va putea fi calificat din punct de vedere juridic ca fiind unul flexibil, of wnul cu repantizarea uniforma a limputui de munca. Contractul individual de munca sau actul 1 © modalltate inegala a timpului de: munca esi prevazuta de O,G. nr, 37/2007 privind stabilitea cadrulul de aplicare a reguilior privind perioadele de concusere, pauzele si perioadele de odiina ale conducdtoriior auto S| utlizarea aparatelor de inregisitare a activitatii acestora, modificata ulterior, melusiv prin O.U.G. nr, 224/2020, aprobata prin Legee nr. 173/2021 (publicala in M. OF. nr. 636 din 29 iunie 2021}. = C_ Ap. Bueuresti.s. @ Vil-a civ. gi pt: cauze privind confl. de mun, si-asig. soe., des, ‘Av. ‘or, 3838/12/2009, in RRDM rv. 1/2009, pp. 158-162. In caz contrar este, de exemplu, C, Ap Bucuresti, $. @ VIl-a civ. $i pl Cauze privind cant. de mun. §i a6ig, soc., dec. viv. nr. 5474/2019,142 PARTEA AlI-A INSTITUT RELEVANTE aditional la acest contract trebuie s8 precizeze Intre ce ore ale zitei de lucru programul este fix $1 intre ce ore el este variabil De exemplu, un atare program va putea avea o parte fixa intre orele 8 si 12 siuna variabild, dupa ora 12, pind la ora 20, cand salariatul igi va continua activitatea inca 4 ore intre perioadele alese de el. Neprecizarea acestor elemente fac, de asemenea, inoperabilé clauza refentoare [a un program individualizat de munca. Se impune adaugal cA un atare program poate funciiona numai cu respectarea duratei normale a timpului de lucru de 8 ore pe zi si 40 de ore pe saptamand fart. 112 alin. (1)] $i fra depasires durate! maxime de 48 de ore pe sdplémand, inclusiv orele suplimentare fart. 114 alin. (1)] ete. 5. Munca in schimburi (fa ture) Este reglementaté de art. 136 alin. (1) C. mun.: .Munca in schimburi reprezinta ofice mod de organizare a programului de lucru, potrivit c&rula Salarialii se succed unul pe altul la acelasi post de munca, potrivit unui anumit program, inclusiv program rotativ, gi care poate fi de tip continu sau discontinuu, implicand pentru salariat necesitatea fealizari' une! activitati in intervale orare diferite In raport cu © perioadé ziinicd sau saptamanala stabilitd prin contrectul individual de munca’. Alin. (2}, ca © consecinta a prevederilor de la alin. (1). defineste salariatul In schimburi: cel .al catui program de lucru se inscrie tn cadrul programului de muncd in schimburi’. Rezulla din acest text cd munca in schimburi presupune o activitate desfa- suratd de mai muli salariati pe acelasi post, dar in intervale orare diferite si, ce regula, Continuu si prin rotatie in cadrul saptamanii (de 5 zile lucratoare), in unitate cu proces de productie-intens si continuu se lucreaza in trei schimburi, de 8 ore fiecare, deci in total 24 ore pe zi (timp de 6 zile etc.) In alte unit&li cu activitatea mal redusa se poate jucra in doua schimburi, de pilda, schimbul | intre orele 7 gi 15 (sau 8-16), iar schimbul Il intre orele 15 si 23 (sau 16-24). Un exemplu de munca in schimbuii fl reprezinté cea destasurata de uni] angajat! in unitatile publice din sectorul sanitar. Astfel, potrivit Regulamentului privind timpul de munca, organizarea si efectuarea garzilor in unitatiie publice din sectorul sanitar (aprobat prin Ordinul nr. 870/2004"), pot desfagura activitate in 3 ture: ~unele categorii de muncitori fart. 11 alin. (39); — personalul sanitar mediu gi personalul auxiliar sanitar incadrat in structurile de primiri urgente (art. 13). Cei care presteaza munca In atari Imprejurari sunt denumifi safariat/ in schimburi. 6, Munca de noapte Potrivit art. 125 C, mun. este muncd de noapte cea prestald intre orele 22 os Salariatul de noaple este dupa caz a) cel care efectueaz& munca de noapte in proportie de cel putin 3 ore din timpul sau zilnic de lueru; * Publcat in M, Of. nr. 671 din 26 lulie 2004, modifseat ulterior.GAPITOLUL VIL TimPUL DE MUNA 4143 b) cel care efeciugazd o astlel de munca In proportie de cel putin 30% din timpul sau lunar de Jucru, Prin derogare de la prevederile art. 125 alin. (1)(C. mun. in cazul poscatilor, adie @ perseanelor incadrate ca salariat care lucreazé in orice calitate Ja bordul unei nave ‘de pescuit este considerats muncd de noapte cea prestalé intre orele 21,00 $i 6,00 fart. 21 alin, (1) din Legea nr. 27012020)". In temeiu! art. 128 C. mun., este interzis ca tineril care nu au implinit varsta de 18 ani s& presteze munca de noapte [alin. (1). Femeile gravide, lauzele gi cele care alapteaza insd nu pot fi obligate s8 presteze o asemenea munca [alin: (2). Rezulta cd femeite, in general, nu sunt exceptate de la posibilitatea de a lucra noaptea, iar cele aflate in situajia avutd In vedere la art. 128 alin. (2) tsi pot da acordul s@ munceasca noaptea Ourata normala a timpului de lucry pentru salariatu! de noapte nu poate depasi o medie de & ore pe zi, calculaté pe o perioadd de referinfa de maxim 3 luni calendaristice, cur respectarea dispoziilor legale cu privire la repaosul sdptamdnal, Pentru cel a caror activitate se desfagoara in conditii speciale sau deosabite de munca, timpul de lucru nu va depasi 8 ore pe parcursu! oricdrei pericade de 24 de ore decat in cazul in care majorarea acestei durate este prev4zutd in contractul colectiv de muncA aplicabil, si numai in situafia in care o astfel de prevedere nu contravine unor prevederi exprese, stabilite in contractul colectiv incheiat la nivel superior. Intr-o asemenea situatie, angajatoru! este obligat s& acorde porioade de repaus compensatorii echivalente sau compensare in bani a orelor de noapte lucrate peste durata de 8 ore. In conformitate cu art. 126 fost 123 C. mun., salariatii de noapte beneficiaza: »8) fle de program de lucru redus cu 0 ora fata de durata normala a zilei de munca, pentru zilele in care efectueaza cel putin 3 ore de munca de noapte, fara ca aceasta sa duca la scAderea salariului de baza; b) fie de un spor pentru munca prestata in timpul nop{ii de 25% din salariul de bazé, daca timpul astfel lucrat reprezinta cal putin 3 ore de noapte din timpul normal de lueru”, 7. Evidenja orelor de munca Art. 119 C. mun. obliga angajatorul sa {ind evidenta orelor de munca a perso- nalulu] sau. Din acest text rezulta urmatoarele: ~ evidenta orelor de munca prestate ziinic 1i priveste pe fiecare salariat; * Ad. 2 It 1) din Leges nr. 270/2020 privind munca in domeniul pescultul maritim (publicata in 1M. Of. nr. 1141 din 26 noiembre 2020) 2 Potnyit H.G. nr, 600/2007, tinent ny pol presta muncd de noapte Intre oreie 20” gi 6% (an. 12), > Tn acalasi sens este si art 79 alin, (1) din) O.U.G. nr.96/2003 privind protectia maternal ta tocutile de muncé Conform acestui act normativ. in cazul in care sAndtatea salanatelor este afectats 46 munca de noapte, angaiatorul esto obligat ca, pe baza solicitani scrise a salanatel, 53 0 transfere {@-un loc de muncd de 2), cu mentinerea salariulul de Daza brut lunar. Dacd acest transfer nu este Posibil, aceasta va beneficia de concediy de risc maternal fart. 19 alin. (4)).144 Parren alla, Inermutu RELEVANTE — 6a se {ine la locul de munca al salariajiior, adicd unde acestia isi destasoara efectiv activitatea (sucursate, puncte de lucru, subunilall, alte structuri etc.) 91 nu la sediul angajatorului (unde nu pastreaza munca), — siluafia respectiva const in ,evidentierea orei de incepere $i a celei de sfarsit a programulul de lueru"; — evidenta In discutie trebule supusd controlului inspectorlor de munca, atunci cand aceasta este solicitata. In caz contrar, refuzul constituie contraventie $i se sanctioneaza ¢a atare fart. 23 alin. (1) lit. ¢) din Legea nr. 108/1999 privind organizarea glinfinjarea inspecliei Muncii' gi art. 260 alin: (1) {it m) C. mun. Legiuitorul nu indica, in concret, modalilatea de finere a evidentei, Drept consecin{a, angajatorul dispune de libertatea de stabilire a acestei modalitati, care poate fi, dupa caz, precum si in functie de situatia coneret ce la locul de munca: Condica de prezenta, fise-de pontaj, foaie colectiva de prezenta, grafice etc., dar poate fisio evidenia electronica Conform art, 119 alin, (2), modificat prin O.U.G. nr. 37/2021, .pentru. saiariatil mobili, salariafii care desfasoara munca la domiciliu 9 salariafii microintreprinderilor definite la art. 4 alin. (1) lit, a) din Legea nr. 346/2004, cu modificérile si completatile ulterioare, angajatorul tine evidenta orelor de munca prestate ziinic de fiecare salariat in conditile stabllite cu salariatii prin acord scris, in funciie de activitatea specifica desfaguratd de catre acesiia”. Aceast& modificare consté in adaugarea privind operatiunea respectiva a salariatiior celor aproximativ de 500.000 de ‘micro-Intreprinderi cu pana la 9 salarialj in cazul c&rora evidenta orelor de munca prestate zilnic se fine »in condijiile stabilite cu salariatii prin acord scris’. Este o modificare de neineles, ilogica chiar, de vreme ce salariajii micro-intreprin- derilor nu pot fi asimilati salariatitor mobili ori celor cu munca la domiciliu, desigur numai daca ei nu presteazé munca in asemenea conditii, Dar, intrucat salariatii in disculie, isi desfagoara activitetos la sediul angajatonului, acesta este singurul in méasura sd {ind evidenta orelor prestate ziinic de fiecare salariat. Evidenta orelor de munca nu este util doar controlului inspectiai muncii, in scopul respectaril fimpulul de munca (si de odinnd), dar aceasta sta si la baza stabiliii gi calcului drepturilor salariale. intr-adevar, potnvit Anexei 2 a Ordinului Ministerului Finantelor Publice nr, 2634/2015 privind documentele financiar _contabile®. documentele primare de evident a timpulul de lucry efectiv stau 'a baza Intoemirii ‘statului de salari, pentru calculul drepturilor banesti cuvenite salariatilor, precum si al contributillor $i a! altor sume datorate. 8. Solufiijurisprudentiale a) Din figa postulul de inspector de specialitate rezultg ca scopul principal al postuilui este identificarea $i finerea evidenfel famililor in care apar confiicte ca pot cauza violente, avand ca atributii urmatoarele: ~ insusirea legislatiel speoifice activi biroulul: miiaza si promoveaza activitati de orientare gi informare ce ajutd la prevenirea fenomenului de violerté in familie; verifica, primeste si inregistreaza cererile 51 Republicata In M, Of. nr. 290 din 3 mal 2012 > Publicala In M, OF. nr. 374 din 6 mai 2021. » Publical in M, Of, nr, $10.din 9 decembrie 2015,Caxortouu Vi TiauL De MUNCK 145 sesizarile persoanelor adulle afiate in situatii de risc de pe raza’ sectorulul 4; efectueaza anchete sociale la solicilarile primite atunci cand se impune: intocmeste: raportul de evaluare privind situalia familald; identifica solujile’ si modaltatle de rezolvare a diferitelor sesizan; efectuieazd anchete sociale la domiciliul boneficiarilor in scopul culegerii de noi informatii 5) crear unei imagini de ansamblu asupra cazultii pentru @ putea lua decizii corecte in rezolvarea acestuia; monitorizeazd cazurile de violent in familie din raza teritorialé a sectorului 4; participa la gedintele de evaluare gi analizare a ectivitatil din cadrul bioului; igi indeplineste cu profesionalism, Icialitate. corectitudine. si in mod constiincios indatoririe de serviciu; are obligatia sa se conformeze dispoziliilor date de seful biroului; rebuie sa pastreze secretul de serviciu si 8d nu primeascé direct cereri a caror rezolvare nu este de competenta sa: indeplineste $i alte atributi in domeniu, specifice serviciulu, dispuse de seful ierarhic superior, In ceea oe priveste durata normala a timpului de lucru, de notat od Regulamentul intern al Directlel de Asistenté Socialé si Protectia Copilului, anexa la Dispozitia nr. 4397/2 julie 2012, prevedea in mod expres la art. 61 ca ,sAptamana de lucru este de 5 zile (de luni pana vineri), realizate in medie prin 8 ora lucrdtoare pe zi. Programul de lucru este de ja 08.00 Ja 16.30 In fiecare zi de luni pana joi. iar pentru ziua de vineri este de la 08,00 la 14.00. Fac exceptie compartimentele/salariatil care au aprobarea Directorului General pentru un alt program de lueru", iar la art. 114-117 02 fiecare salariat trebuie sé-gi rezolve sarcinile de serviciu in programul normal de lucru, iar cand necesititile institutiel 0 impun, ore suplimenfare peste programul de lucra se efectueaza la solicitarea conducerii cu consim{amantul salariatului sau la solicitarea superiorului jererhic cu aprobarea conducerii, orele efectuate peste programul de lucru ‘se vor compensa cu timp liber corespunzator platit. Recuperarea orelor trebuie facut in termen de 30 de zile, dacd munca astfel prestata nu @ putut fi compensatd cu timp liber corespunzator platit, orele vor fi platite in conformitate cu prevederile legale. Activitatea salariatului in cadrul Serviciului Prevenirea Violentei in Familie nua fost organizata pe ture, ci in program normal de jucru, astfel cum rezulta (2rd putinta de tagada din contractul individual de munca incheiat de parti, necontestat in perioada de. valabilitate, prin care partile au stabilit cd durata normala a timpului de munca este de 8 ore/zi, 40 ore/saptaman&, cu mentiunea expresa c& orele suplimentare prestate in afara programului normal de lucru sau in 2ilele in care nu se lucreaza ori in zilele de sarbatori legale se compenseaza cu ore libere platite sau se platese cu un spor la salariu, conform contractului colectiv de munca aplicabll sau Codul muncii. Din probele dosarului nu a rezultat cA angajatul a facut parle din categoria personalului care lucreazé in schimbun, ca urmare a desfagurarii unei activitati fara intrerupere, in sensul avut In vedere de prevederile art, 136 C. mun. (care stipuleaza ca munca in schimburi reprezinta orice mod de organizare = programului de lucru, Potrivit cdruia salariatii se succed unul pe altul la acelasi post de munca. potrivit unui anumil program, inclusiv program otativ, si care poate fi de tip continuu sau discontinuu, implicand pentru salariat necesitatea realizérii unei activitafi in intervale orare diferite in raport cu © perioada zilnica sau saptamanala, stabilita prin contractul individual de munca. Salariat in schimburi reprezinta orice salariat al carui pragram de lucru se inscre in cadrul programului de munca in schimburi), repartizarea timpului de munca in cadrul sSptamanii in cazul sdu find uniforma, de 8 ore pe zi timp de-5 zile, conform prevederifor art. 113-alin (1) C. mun., astfel cum rezult din contractul148 Parrea a lea. INSTITUTU RELEVANTE individual de munca mentionat, cat si din fozia colectiva de prezenta depusa la dosarul cauzei (C. Ap. Bucuresti, s. a Vil-a pentru cauze privind conf. de mun. si asig. soc, dec. civ. nr. 2671/2019, sintact.ro). b) Timpul de munca este definit in legisiatia nationala, potrivit art. 111 C. mun., ca fiind orice perioada in care salarialul presteaz& munca, se afla la dispozifia angaja- torului si Indeplineste sarcinife gi atribupile sale, conform prevederilor contractulul individual de munca, contractului colectiv de munca aplicabil si/sau ale jegislatiei in vigoare”. Prin urmare, timpul de munca se caracterizeaz prin urmatoarele elemente: prestarea muncil, aflarea fa dispozitia angajatorului, indeplinirea sarcinilor si ateibutillor specilice. Aga cum se observa atat din situatia de fapt cat si din modul de reglementare interna, de calre societate, a perioadei de incazarmare, aceasta reprezinta timp de munca, salariatul fiind obligat s4 fie prezent in spatiiie RRSCF 1-8, conform art, 4 din Reguiamentul privind organizarea Incazarmaril, apartinand asadar angajatorului $i la dispozilia acestuia, pentru a putea efectua imediat, in caz de nevoie; sarcinie corespunzatoare. insa, sub aspectul prestarii muncii, aceasta are loc doar in situatia in care apare evenimentul datorit’ c&ruia salariatul se afla la dispozitie. In toata perioada incazarmarii, intimalii nu desfésoara o activitate propriu-zisa, conform atributiior de serviciu, fiind numai la dispozitia angajatorului, timpul putand fi folosit in interesul personal, in limita mentionala. Astiel, relevant in acest sens este faptul cd spatille de incazarmare au fost dotate cu obiecte specifice petrecetit timpului in afara sarcinilor de serviciu, cur ar fi: paturi dolate corespunzator, masa, plita electric, frigider, masa cu scaune $! allele, de unde rezulté in mod neindoielnic faptul c& intimatii au posibilitatea de a se selaxa, de a dormi, a manca, respectiv de a desfagura orice alta activitate In cadrul spaiiului respectiv, in interesul sau personal, Totodata, instanta retine ca relevante in acest sens sunt si dispozitile art. 12 din acelasi Regulament, potrivit cruia in timpul incazarmarii, revizorul de serviciu este objigat: 1. s4 respecte atributiile de serviciu ce rezulta din prezentul regulament; 2. sa fie apt pentru executarea serviciulul; 3, s& mentina in functie telefonul mobil de serviciu si 8 rspunda cu promptitudine ta toate apelurile”. Din analiza acestei dispozifii, precum si a art. 3 din acelasi Reguiament, din care Fezulta scopul organizanii incazarmaril, rezulta in mod clar faptul c, in timpul perioadet de incazarmare, deg intimatii se aflau la dispozitia apelantei, acegtia nu desfagurau 0 activitate propriu-zisa, respectiv atribujiile de serviciu conform CIM, CCM si/sau dispozitilor legale In materie. Ei trebuia sé fie apti pentru executarea serviciulul si sa mentina telefonul mobil de serviciu in functiune gi s4 rspunda cu promptitudine apelunior, fiind. asadar. apy) $i pregatiti de interventie, in caz de nevoie. Aceasta concluzie este confirmata si de dispozitille art.15 alin. (3) din acelagi regulament, conform c&ruia ,Orele efectiv lucrate in timpul incazarmari sunt ore Suplimentare si sunt socotite ca ore intregi. Aceste ore se consemneaza de revizorul de serviciu in condica de prezenta, iar timpul efectiv lucrat este remuneral identic cu condifile nomale de lucru (C. Ap. Brasov, 8. clv., dec. civ. nr. 1608/2019, sintact.ro). c) Timpul de lucru presupune indepliniea cumulativa a usmatoarelor conditii: lucrStorul se afd la locul de munca, este la dispozitia angalatorului gi tsi exercit activilalea sau functile in conformitate cu legislatia $i practicile nationale, Timpul de