Sunteți pe pagina 1din 85

A. Construcia navei 1. Unde se afl carena sau opera vie ? a. deasupra nivelului apei; b. sub nivelul apei; c.

la nivelul apei. 2. Unde se afla opera moart ? a. deasupra nivelului apei; b. sub nivelul apei; c. la nivelul apei. 3. Cum mparte planul diametral nava ? a.n dou pri : babord i tribord; b.n dou pri : pupa i prova; c.n dou pari : opera vie i opera moart 4. Cum mparte planul cuplului maestru nava ? a. n dou pri : babord i tribord; b. in doua parti : opera vie si opera moarta; c. in doua parti : pupa si prova. 5. Cum mparte planul plutirii nava ? a. n dou pri : partea imers i partea emers ; b. n dou pri : babord i tribord; c. n dou pri : pupa i prova. 6. Cum se simbolizeaz pescajul navei ? a. L ; b. D ; c. T . 7. Care dintre prile navei se afl deasupra nivelului apei? a. opera vie b. opera moart c. carena

8. Care dintre prile navei se afl sub nivelul apei ? a. opera vie b. opera moart c. osatura 9. Care dintre prile navei se afl deasupra nivelului apei? a. partea imers b. partea emers c. opera vie 10. Care dintre prile navei se afl sub nivelul apei ? a. partea imers b. partea emers c. rezerva de flotabilitate 11. Corpul navei este simetric fa de : a. planul cuplului maestru b. planul plutirii c. planul diametral 12. Cum se numete partea din dreapta planului diametral, la o nav, privind n sensul ei de naintare ? a. tribord b. babord c. prova 13. Cum se numete partea din stnga planului diametral, la o nav, privind n sensul ei de naintare ? a. tribord b. babord c. pupa 14. Cum se numete extremitatea anterioar a navei ? a. pupa b. prova c. dublu fund 15. Cum se numete extremitatea posterioar a navei ? a. pupa b. prova
2

c. pic prova 16. Care dintre planurile principale ale navei, o mparte n dou pri, babord i tribord ? a. planul cuplului maestru b. planul plutirii c. planul diametral 17. Care dintre planurile principale ale navei, o mparte n dou pri, pupa i prova ? a. planul cuplului maestru b. planul plutirii c. planul diametral 18. Care dintre planurile principale ale navei, o mparte n dou pri, partea imers i partea emers? a. planul cuplului maestru b. planul plutirii c. planul diametral 19. Care dintre planurile principale ale navei, o mparte n dou pri, opera vie i opera moart ? a. planul cuplului maestru b. planul plutirii c. planul diametral 20. Care dintre planurile principale de proiecie coincide cu suprafaa liber a apei linitite ? a. planul cuplului maestru b. planul de baz c. planul plutirii 21. Cum se numete planul principal de proiecie, vertical-longitudinal, care mparte corpul navei n dou pri simetrice ? a. planul cuplului maestru b. planul diametral c. planul plutirii

22. Cum se numete planul principal de proiecie, transversal -vertical, care trece prin seciunea maestr ? a. planul cuplului maestru b. planul diametral c. planul plutirii 23. Planul de baz intersecteaz, n general, corpul navei ? a. da, rezultndsuprafaa liber a apei b. nu c. da, rezultnd seciunea maestr 24. n figura de mai jos, Lpp reprezint : a. lungimea maxim b. lungimea ntre perpendiculare c. limea navei

25. n figura de mai jos, LCWL reprezint : a. lungimea maxim b. lungimea ntre perpendiculare c. lungimea pe plutirea de plin ncrcare

26. n figura de mai jos, LMAX reprezint : a. lungimea maxim b. lungimea ntre perpendiculare c. lungimea pe plutirea de plin ncrcare
4

27. n figura de mai jos, BX reprezint : a. rezerva de flotabilitate b. limea navei c. pescajul

28.Rezerva de flotabilitate este dat de : a. naltimea de construcie a navei; b. nltimea bordului liber; c. pescajul navei. 29.Ce sunt Registrele de clasificare ? a. instituii pentru supravegherea tehnic i clasificarea navelor civile; b. cri tehnice de clasificare a navelor; c. organe de control tehnic ale armatorilor. 30.Ce este flotabilitatea ? a. proprietatea navei de a pluti n condiii normale; b. proprietatea navei de a se opune aciunii forelor exterioare care tind s o ncline i de a reveni la poziia iniial ; c. proprietatea navei de a se mica cu o vitez determinat.

31. Ce este stabilitatea ? a. proprietatea navei de a pluti n condiii normale; b. proprietatea navei de a se opune aciunii forelor exterioare care tind s o ncline i de a reveni la poziia iniial ; c. proprietatea navei de a se mica cu o vitez determinat. 32. Ce este manevrabilitatea ? a. proprietatea navei de a-i pstra sau de a-i schimba direcia micrii; b. proprietatea navei de a se mica cu o vitez determinat; c. proprietatea navei de a pluti n condiii normale. 33. Ce este giraia ? a. proprietatea navei de a se mica cu o vitez determinat; b. proprietatea navei de a-i schimba direcia micrii; c. proprietatea navei de a-i pstra direcia micrii; 34. Ce este stabilitatea de drum ? a. proprietatea navei de a se mica cu o vitez determinat; b. proprietatea navei de a-i schimba direcia micrii; c. proprietatea navei de a-si pstra direcia micrii; Ce este nescufundabilitatea ? a. proprietatea navei de a pluti n condiii normale; b. proprietatea navei de a-i pstra flotabilitatea i stabilitatea n cazul inundrii unui compartiment; c. proprietatea navei de a-i pstra sau de a-i schimba direcia micrii.
35.

Ce este deplasarea ? a. proprietatea navei de a se misca cu o vitez determinat; b. proprietatea navei de a-i schimba direcia micrii; c. proprietatea navei de a-i pstra direcia micrii.
36.

37. Ce este capacitatea de ncrcare ( deadweight ) ? a. greutatea mrfii transportate; b. greutatea totala ambarcata pe o nav; c. greutatea rezervelor de combustibil, de alimente si piese de schimb. 38. n ce se msoar viteza de mar la navele fluviale ? a. n Newton ( N ); b. n noduri ( Nd );
6

c.

n kilometri / or ( km/h ).

39. n ce se msoar viteza de mar la navele maritime ? a. n Newton ( N ); b. n noduri ( Nd ); c. n kilometri / or ( km/h ). 40. Ce este deplasamentul navei ? a. greutatea total a navei ncrcate; b. greutatea navei goale; c. greutatea mrfii transportate. 41. Ce este suprastructura ? a. o construcie situat deasupra punii principale, care nu se ntinde pe toat limea navei; b. o constructie situat deasupra punii principale, care se ntinde pe toat limea navei; c. o construcie situat pe puntea dublului fund. 42. Ce este ruful ? a. o construcie situat deasupra punii principale, care nu se ntinde pe toat ltimea navei; b. o construcie situat deasupra punii principale, care se intinde pe toat limea navei; c. o construcie situat pe puntea dublului fund. 43. Ce se inscrie n certificatul de tonaj? a. deplasamentul navei; b. pescajul navei; c. tonajul brut i tonajul net. 44.n ce se msoar tonajul brut ? a. n tone registru; b. n tone; c. n kilonewton. 45.n ce se msoar tonajul net? a. n tone ; b. n tone-registru; c. n kilonewton.
7

46.Ce este tonajul brut? a. greutatea navei ncrcate cu marf; b. volumul tuturor compartimentelor nchise destinate transportului mrfurilor; c. volumul tuturor compartimentelor interioare nchise ale navei, inclusiv suprastructurile. 47.Ce este tonajul net ? a. volumul tuturor compartimentelor interioare inchise ale navei, inclusiv suprastructurile; b. greutatea navei goale; c. volumul tuturor compartimentelor nchise destinate transportului mrfurilor. 48. Unde se afla etrava ? a. la pupa navei; b. la prova navei; c. la mijlocul navei. 49. Unde se afla etamboul ? a. la pupa navei; b. la prova navei; c. la mijlocul navei. 50. Ce rol are selatura puntii ? a. de a menine nava pe chil dreapt; b. de a asigura scurgerea rapid a apei de pe puni; c. de a nchide nava n dreptul punii. 51. Ce se nelege prin apendici ai corpului navei ? a. elemente din structura intern a navei; b. elemente constructive de osatur; c. elemente constructive i funcionale care ies n afara corpului navei n partea imers. 52. Care sunt apendicii navei ? a. elicea, crma, chilele de ruliu, cavaleii. b. Parapet, balustrade, bru. c. Ferestre, hublouri, ui metalice. 53.Unde sunt amplasate chilele de ruliu ? a. pe fundul navei;
8

b. pe puntea principal; c. pe borduri, n zona gurnei. 54.Cum se deschid usile metalice, ntotdeauna ? a. ctre interior; b. ctre exterior; c. ctre interior i exterior. 55.Ce sunt manevrele fixe ? a. posibiliti de micare a parmelor; b. parme metalice, pentru meninerea pe poziie a catargelor; c. totalitatea catargelor unei nave. 56.Ce sunt manevrele mobile ? a. parme pentru legarea i manevrarea velelor i a vergelelor; b. parme metalice, pentru meninerea pe poziie a catargelor; c. posibiliti de micare a parmelor. 57.Ce este greementul navei ? a. totalitatea catargelor unei nave; b. parme metalice, pentru meninerea pe poziie a catargelor; c. totalitatea manevrelor fixe si a celor mobile. Unde sunt amplasate varangele ? a. pe puntea navei; b. pe fundul navei; c. pe bordul navei.
58.

59.Unde sunt amplasati stringherii ? a. pe fundul navei; b. pe puntea navei; c. pe bordul navei. 60.Unde sunt amplasate coastele ? a. pe bordul navei; b. pe puntea navei; c. pe fundul navei. 61.Unde sunt amplasate carlingile ? a. pe bordul navei;
9

b. pe puntea navei; c. pe fundul navei. 62.Care sunt grinzile de direcie principal, la sistemul transversal de osatur, pe punte ? a. curentii de punte; b. traversele de punte; c. guseele. 63. Care sunt grinzile de direcie principal, la sistemul transversal de osatur, pe bord ? a. coastele; b. stringherii; c. varangele. 64. Care sunt grinzile de direcie principal, la sistemul transversal de osatur, pe fund ? a. carlingile; b. pontilii; c. varangele. 65.Care sunt grinzile de ncruciare, la sistemul transversal de osatur, pe punte? a. Curenii de punte; b. Traversele de punte; c. Varangele. 66.Care sunt grinzile de ncruciare, la sistemul transversal de osatur, pe bord? a.coastele; b.guseele; c.stringherii. 67. Care sunt grinzile de ncruciare, la sistemul transversal de osatur, pe fund? a. varangele; b. carlingile; c. guseele.

10

68.Care sunt grinzile de direcie principal, la sistemul longitudinal de osatur, pe punte? a. traversele; b. longitudinalele; c. varangele. 69.Care sunt grinzile de direcie principal, la sistemul longitudinal de osatur, pe bord? a. stringherii; b. coastele; c. varangele. 70.Care sunt grinzile de direcie principal, la sistemul longitudinal de osatur, pe fund? a. varangele; b. carlingile; c. longitudinalele. 71.Care sunt grinzile de ncruciare, la sistemul longitudinal de osatur, pe punte? a. curentii; b. traversele; c. pontilii. 72.Care sunt grinzile de incruciare, la sistemul longitudinal de osatur, pe bord? a. stringherii; b. coastele intrite; c. coastele simple. 73.Care sunt grinzile de incruciare, la sistemul longitudinal de osatur, pe fund? a. varangele; b. carlingile; c. longitudinalele. 74.Unde se afla gurna ? a. pe fundul navei; b. intre fundul navei si bordul navei; c. pe bordaj.
11

75.Ce rol are elicea , la o nav ? a. de a asigura posibilitatea miscrii dup o traiectorie stabilit i de a modifica comandat directia de deplasare; b. de a sustine arborii portelice situai n afara planului diametral; c. de a deplasa nava, cu ajutorul fortei de propulsie. 76.Ce rol are crma , la o nava ? a. de a asigura posibilitatea micrii dup o traiectorie stabilit i de a modifica comandat direcia de deplasare; b. de a susine arborii portelice situai n afara planului diametral; c. de a deplasa nava, cu ajutorul fortei de propulsie. 77.Ce rol are tubul etambou, la o nav ? a. de a asigura posibilitatea miscrii dup o traiectorie stabilita i de a modifica comandat direcia de deplasare; b. de a sustine arborii portelice situai n afara planului diametral; c. de a deplasa nava, cu ajutorul fortei de propulsie. 78.Ce este lungimea maxim ? a. Distana msurat n planul diametral, pe plutirea de plin ncrcare, ntre punctele de intersecie ale acestei plutiri cu linia etamboului i linia etravei; b. distana msurat n planul diametral, pe plutirea de plin ncarcare, ntre punctele de intersecie ale acestei plutiri cu axul crmei i linia etravei; c. distanta msurat n planul diametral, dup o direcie orizontal, ntre punctele extreme pupa i prova ale navei. 79.Ce este lungimea intre perpendiculare ? a. distana msurat n planul diametral, pe plutirea de plin ncrcare, ntre punctele de intersecie ale acestei plutiri cu linia etamboului i linia etravei; b. distana msurat n planul diametral, pe plutirea de plin ncrcare, ntre punctele de intersecie ale acestei plutiri cu axul crmei i linia etravei; c. distanta msurat n planul diametral, dupa o direcie orizontal, ntre punctele extreme pupa i prova ale navei. 80.Ce este lungimea pe plutirea de plin ncrcare ? a. distana msurat n planul diametral, pe plutirea de plin ncrcare, ntre punctele de intersecie ale acestei plutiri cu linia etamboului i linia etravei; b. distana msurat n planul diametral, pe plutirea de plin ncrcare, ntre punctele de intersecie ale acestei plutiri cu axul crmei i linia etravei;

12

c. distana msurat n planul diametral, dup o direcie orizontal, ntre punctele extreme pupa i prova ale navei. 81.Ce este pescajul navei ? a. distana msurat dup o direcie vertical, ntre planul de baz i punctul de intersecie al liniei punii cu linia bordului n planul cuplului maestru; b. distana msurat dup o direcie vertical, ntre planul plutirii i punctul de intersecie al liniei punii cu linia bordului, n planul cuplului maestru; c. distana msurat n planul cuplului maestru, ntre planul de baz i planul plutirii. 82.Ce este nlimea de construcie a navei? a. distana msurat dup o direcie vertical, ntre planul de baz i punctul de intersecie al liniei punii cu linia bordului n planul cuplului maestru; b. distana msurat dup o direcie vertical, ntre planul plutirii i punctul de intersecie al liniei punii cu linia bordului, n planul cuplului maestru; c. distana msurat n planul cuplului maestru, ntre planul de baz i planul plutirii. 83.Ce este nlimea bordului liber al navei ? a. distana msurat dup o direcie vertical, ntre planul de baz i punctul de intersecie al liniei punii cu linia bordului n planul cuplului maestru; b. distana msurat dup o direcie vertical, ntre planul plutirii i punctul de intersecie al liniei punii cu linia bordului, n planul cuplului maestru; c. distana msurat n planul cuplului maestru, ntre planul de baz i planul plutirii. 84.Unde este amplasat picul prova ? a. ntre etambou i ultimul perete transversal etans; b. ntre nveliul exterior al fundului i puntea dublului fund; c. ntre etrav i primul perete transversal etan. 85.Unde este amplasat picul pupa ? a. ntre nveliul exterior al fundului i puntea dublului fund; b. ntre etambou i ultimul perete transversal etans; c. ntre compartimentul maini i magazia de marf. 86.Unde este amplasat coferdamul ? a. ntre compartimentul maini i magazia de marf; b. ntre inveliul exterior al fundului i puntea dublului fund; c. ntre etrav i primul perete transversal etan.

13

87.Ce sunt sarturile? a. manevrele fixe ale navei, care susin catargul longitudinal, nspre prova; b. manevrele fixe ale navei, care susin catargul n lateral ( n borduri ); c. manevrele fixe ale navei, care susin catargul nspre pupa i n lateral. 88.Ce sunt straiurile ? a. manevrele fixe ale navei, care susin catargul longitudinal, nspre prova; b. manevrele fixe ale navei, care susin catargul n lateral; c. manevrele fixe ale navei, care susin catargul nspre pupa. 89.Ce sunt patarainele ? a. manevrele fixe ale navei, care susin catargul nspre prova, longitudinal; b. manevrele fixe ale navei, care sustin catargul n borduri; c. manevrele fixe ale navei, care sustin catargul n lateral i nspre pupa. 90. Ce este osatura ? a. structura de rezisten format dintr-o plac dreapt sau curb rezemat, ntrit cu bare i elemente de legtur; b. o retea spatial de bare drepte i curbe, mbinate ntre ele, care determin i menine formele geometrice ale corpului navei; c. totalitatea planeelor din interiorul corpului navei. 91. Ce este planseul ? a. structura de rezistent format dintr-o plac dreapt sau curb rezemat, ntrit cu bare i elemente de legtur; b. o retea spaiala de bare drepte i curbe, mbinate ntre ele, care determin i mentine formele geometrice ale corpului navei; c. totalitatea planeelor din interiorul corpului navei. 92. Ce sunt constructiile de rigidizare ? a. structura de rezisten format dintr-o plac dreapt sau curb rezemat, intrit cu bare i elemente de legtur; b. o reea spaial de bare drepte i curbe, mbinate ntre ele, care determin i menine formele geometrice ale corpului navei; c. totalitatea planseelor din interiorul corpului navei. 93.Greementul reprezint : a. totalitatea pieselor confecionate din lemn sau din metal i care se numesc: catarge, arbori, ghiu, bompres b. totalitatea manevrelor fixe i curente de la bord, folosite pentru fixarea arborilor,
14

susinerea i manevra vergilor i a velelor c. un stlp vertical , aezat n planul diametral al navei i fixat de osatura de rezisten a navei 94. Arborada reprezint : a. totalitatea pieselor confecionate din lemn sau din metal i care se numesc: catarge, arbori, ghiu, bompres b. totalitatea manevrelor fixe i curente de la bord, folosite pentru fixarea arborilor, susinerea i manevra vergilor i a velelor c. un stlp vertical , aezat n planul diametral al navei i fixat de osatura de rezisten a navei 95. Ce este un catarg? a. totalitatea pieselor confecionate din lemn sau din metal i care se numesc: catarge, arbori, ghiu, bompres b. totalitatea manevrelor fixe i curente de la bord, folosite pentru fixarea arborilor, susinerea i manevra vergilor i a velelor c. un stlp vertical , aezat n planul diametral al navei i fixat de osatura de rezisten a navei 96. Catargul face parte din: a. greementul navei b. arborada navei c. instalaia de ncrcare-descrcare a navei 97. Prile componente ale unui catarg sunt: a. clci, picior i gabie b. coloana, gabierul, arboretul c. butuc i crucet 98. Care este partea inferioar a unui catarg? a. gabierul b. coloana c. arboretul 99. Care este partea superioar a unui catarg? a. gabierul b. coloana c. arboretul

15

100. Care este partea de mijloc a unui catarg? a. gabierul b. coloana c. arboretul 101. Cum se numete vrful catargului, n limbaj marinresc? a. butuc b. mr c. gabie 102. Arboretul este partea superioar a catargului ? a. nu b. da c. nu face parte din catarg 103. Gabierul este partea de mijloc a unui catarg? a. nu b. da c. nu face parte din catarg 104. Coloana este partea inferioar a catargului ? a. da b. nu c. nu face parte din catarg 105. Ce este gabia? a. platforma coloanei catargului b. platforma gabierului catargului c. o manevr mobil 106. Ce este cruceta? a. platforma coloanei catargului b. platforma gabierului catargului c. o manevr mobil 107. Unde sunt fixate antenele radio i de radiolocaie? a. pe sarturi b. pe catarge c. pe pataraine

16

108. Pe o nav pot exista mai multe catarge pentru montarea luminilor de semnalizare? a. nu b. nu se monteaz pe catarge c. da 109. Cum se mai numete catargul prova, la navele moderne? a. arborele mare b. trinchet c. capelatura 110. Cum se mai numete catargul pupa, la navele moderne? a. arborele mare b. trinchet c. capelatura 111. Ce reprezint manevrele fixe? a. toate operaiunile ce se fac la bord pentru acostarea navei b. toate parmele metalice sau vegetale fixate permanent cu un capt de arborad i cu cellalt capt de corpul navei c. toate parmele mobile, cu ajutorul crora se manevreaz vergile, velele, brcile i diferite greuti la bord 112. Ce reprezint manevrele mobile? a. toate operaiunile ce se fac la bord pentru acostarea navei b. toate parmele metalice sau vegetale fixate permanent cu un capt de arborad i cu cellalt capt de corpul navei c. toate parmele mobile, cu ajutorul crora se manevreaz vergile, velele, brcile i diferite greuti la bord 113. Ce este capelatura navei? a. o manevr fix de la bordul navei b. o manevr mobil de la bordul navei c. locul unde manevrele fixe se fixeaz pe arbori i accesoriile necesare legrii 114. Sarturile navei susin arborii n plan longitudinal? a. da b. nu susin arborii c. nu

17

115. Straiurile navei susin arborii n plan longitudinal? a. da b. nu susin arborii c. nu 116. Patarainele navei susin arborii nspre prova? a. da b. nu susin arborii c. nu 117. Cum se numete arborele nclinat fixat n prova navei, care se ntlnete la navele cu vele? a. trinchet b. bompres c. artimon 118. Care sunt manevrele curente de la bordul navelor? a. straiurile, sarturile, patarainele b. acostarea, legarea i descrcarea mrfurilor c. fungile, braele, scotele 119. Ce sunt murele? a. manevre fixe b. manevre curente c. catarge tripod 120. Ce este verga? a. un catarg simplu b. o travers orizontal, ncruciat pe catarg c. o manevr curent 121. Ce sunt ambarcaiunile? a. nave de transport pasageri b. nave mici i foarte mici, care se deplaseaz pe ap cu propulsie proprie c. nave mici i foarte mici, care se deplaseaz pe ap cu ajutorul altor nave 122. Ambarcaiunile pot avea propulsie cu rame i vele ? a. da b. nu c. ambarcaiunile nu au propulsie proprie
18

123. Cum se poate ine legtura ntre nave ? a. nu se poate ine b. cu ajutorul parmelor c. cu ajutorul ambarcaiunilor 124. Cum se poate ine legtura ntre navele aflate la ancor i mal ? a. nu se poate ine b. cu ajutorul parmelor c. cu ajutorul ambarcaiunilor 125. Cum se realizeaz transportul personalului la nav? a. cu ajutorul altei nave de aceleai dimensiuni b. cu ajutorul ambarcaiunilor c. cu ajutorul parmelor 126. Care dintre enunurile de mai jos este adevrat? a. cu ajutorul ambarcaiunilor se face transportul proviziilor, materialelor i pieselor de schimb de la nav b. cu ajutorul ambarcaiunilor nu se poate face transportul proviziilor, materialelor i pieselor de schimb de la nav c. cu ajutorul ambarcaiunilor nu se poate face transportul personalului la nav 127. Care dintre enunurile de mai jos este adevrat? a. cu ajutorul ambarcaiunilor nu se poate face transportul personalului la nav b. cu ajutorul ambarcaiunilor se face transportul personalului la nav c. cu ajutorul ambarcaiunilor nu se poate face transportul furtunelor de alimentare cu ap de la o nav la alta 128. Care dintre enunurile de mai jos este adevrat? a. cu ajutorul ambarcaiunilor se face transportul furtunelor de alimentare cu ap de la o nav la alta b. cu ajutorul ambarcaiunilor nu se poate face transportul furtunelor de alimentare cu ap de la o nav la alta c. cu ajutorul ambarcaiunilor nu se poate face piturarea bordajului n exterior 129. Care dintre enunurile de mai jos este adevrat? a. cu ajutorul ambarcaiunilor nu se poate face piturarea bordajului n exterior b. cu ajutorul ambarcaiunilor se face piturarea bordajului n exterior c. cu ajutorul ambarcaiunilor nu se poate face transportul personalului la nav

19

130. Cum se clasific brcile dup felul propulsiei ? a. cu rame, vele, motor b. cu propulsie proprie i fr propulsie proprie c. cu prova ascuit i cu prova dreapt 131. Cum se clasific brcile dup numrul de rame? a. cu rame i cu vele b. 10+1, 8+1, 2 sau 4 rame c. 7+1, 3+1, 5+1 132. Cum se numete structura de rezisten a brcii ? a. bordajul brcii b. etrava brcii c. osatura brcii 133. Cum se numesc coastele la brci ? a. file b. crevace c. osaturi 134. Ce se afl pe fundul brcii ? a. gurna b. 1-2 orificii nchise cu dopuri filetate din bronz sau aluminiu c. copastia 135. La ce servesc orificiile de pe fundul unei brci ? a. la scoaterea prin ele a unui capt de parm subire b. la evacuarea apei din barc c. la introducerea prin ele a unui urub de fund 136. Cum sunt dispuse bancurile ntr-o barc ? a. longitudinal b. suprapus c. transversal 137. Cum sunt dispuse banchetele ntr-o barc ? a. longitudinal b. suprapus c. transversal

20

138. La ce folosesc bancurile ? a. pe ele stau persoanele transportate n barc b. pe ele stau marinarii cnd trag la rame c. pe ele stau proviziile din barc 139. La ce folosesc banchetele? a. pe ele stau persoanele transportate n barc b. pe ele stau marinarii cnd trag la rame c. pe ele stau proviziile din barc 140. Unde stau persoanele transportate n barc ? a. n spatele brcii b. n camera brcii c. n prova brcii 141. Unde se afl puntirile brcii ? a. n prova i n pupa b. la mijlocul brcii c. pe fundul brcii 142. Saula in-te bine se ntlnete la: a. brcile de serviciu b. brcile de salvare c. brcile de serviciu i brcile de salvare 143. n categoria accesoriilor unei brci intr : a. ramele b. maagonul c. perii de srm 144. n categoria accesoriilor unei brci intr : a. paietul b. ancora c. banchetele 145. n categoria accesoriilor unei brci intr : a. bancurile b. crma cu echea c. puntirile

21

146. n categoria accesoriilor unei brci intr : a. saula in-te bine b. copastie c. aprtoarele 147. Unde se fixeaz crma unei brci ? a. n prova b. n pupa c. n tribord 148. n categoria obiectelor de armament destinate pentru navigaie i semnalizare din inventarul brcii, intr i: a. ghiordelul b. cuit de gabier c. compasul de barc 149. n categoria obiectelor de armament destinate pentru navigaie i semnalizare din inventarul brcii, intr i: a. pistolul de semnalizare b. butoia cu ap potabil c. ispol 150. n categoria obiectelor de armament destinate pentru navigaie i semnalizare din inventarul brcii, intr i: a. colacii de salvare b. pavilioane de semnalizare cu braele c. veste de salvare 151. n categoria obiectelor de armament destinate pentru navigaie i semnalizare din inventarul brcii, intr i: a. bastonul de pavilion cu pavilionul b. ciocanul c. ghiordelul 152. n categoria obiectelor de armament destinate pentru vitalitatea brcii , intr i: a. butoia cu ap potabil b. ghiordelul c. veste de salvare

22

153. n categoria obiectelor de armament destinate pentru vitalitatea brcii , intr i: a. pavilioane de semnalizare cu braele b. ispolul c. ciocanul 154. n categoria obiectelor de armament destinate pentru vitalitatea brcii , intr i: a. dopuri de lemn b. bastonul de pavilion cu pavilionul c. centuri de salvare 155. n categoria obiectelor de armament destinate pentru vitalitatea brcii , intr i: a. trusa cu medicamente b. pene, cuie, cli c. compasul de barc 156. n categoria obiectelor de armament destinate pentru vitalitatea brcii , intr i: a. trusa cu medicamente b. trusa cu scule de marangozerie c. felinar de vnt 157. n categoria obiectelor de armament destinate pentru salvare, n inventarul brcii intr i: a. trusa cu medicamente b trusa cu scule de marangozerie c. felinar de vnt 158. n categoria obiectelor de armament destinate pentru salvare, n inventarul brcii intr i: a. trusa cu scule de marangozerie b. veste de salvare c. ispolul 159. n categoria obiectelor de armament destinate pentru salvare, n inventarul brcii intr i: a. pistolul de semnalizare b. butoia cu ap potabil
23

c. ispol 160. n categoria obiectelor de armament destinate pentru salvare, n inventarul brcii intr i: a. colaci de salvare b. ghiordelul c. compasul de barc 161. Ce este ghiordelul ? a. un fra ngust cu marginile nalte pentru scos apa afar din barc b. o gleat de lemn sau din pnz impermeabil c. un element component al brcii 162. Ce este ispolul? a. un fra ngust cu marginile nalte pentru scos apa afar din barc b. o gleat de lemn sau din pnz impermeabil c. un element component al brcii 163. Ce sunt barbetele? a. glei din lemn sau din pnz impermeabil b. capete de parm fixate la prova i la pupa, ce servesc ca parme de legare a brcii c.piese demontabile, care se fixeaz n pupa brcii cu ajutorul balamalelor 164. Ce este cangea unei brci ? a. o prjin de lemn, ce are la unul din capete o armturdin fier, terminat cu un crlig b. pies demontabil, care se fixeaz n pupa brcii cu ajutorul balamalelor c. un fra ngust cu marginile nalte pentru scos apa afar din barc 165. n ce const sistemul suprapus de construcie a brcilor? a. fixarea filelor de bordaj lipite una lng alta b. fixarea filelor de bordaj cu marginile suprapuse una peste alta c. fixarea filelor de bordaj n diagonal fa de chil 166. n ce const sistemul latin de construcie a brcilor? a. fixarea filelor de bordaj lipite una lng alta b. fixarea filelor de bordaj cu marginile suprapuse una peste alta c. fixarea filelor de bordaj n diagonal fa de chil

24

167. n ce const sistemul diagonal de construcie a brcilor? a. fixarea filelor de bordaj lipite una lng alta b. fixarea filelor de bordaj cu marginile suprapuse una peste alta c. fixarea filelor de bordaj n diagonal fa de chil 168. Cum se numesc brcile care au prova i pupa ascuite? a. iole b. baleniere c. cuter 169. Barca de serviciu se folosete la: a. operaiunile de salvare b. executarea diferitelor servicii n rade i porturi c. nu exist barc de serviciu 170. Ce sunt cavaleii ? a. elemente componente ale brcii de salvare b. elemente componente ale brcii de serviciu c. supori din metal sau din lemn pe care se amplaseaz brcile 171. Navele de croazier sunt nave : a. cu destinaie special b. pasagere c. tehnice 172. Navele de transbordare sunt nave : a. pasagere b. sportive c. de transport mrfuri 173. n categoria navelor pasagere intr : a. navele de agrement, sportive, tehnice b. nave de papionaj, de traciune, de buncheraj c. nave de croazier i de transbordare 174. Cargourile sunt nave : a. piscicole b. de transport mrfuri generale c. de servitute

25

175. Navele mineraliere sunt nave : a. tip container b. cu destinaie special c. tip vrachier 176. Navele cerealiere sunt nave : a. tip container b. cu destinaie special c. tip vrachier 177. Navele pentru transport mrfuri lichide sunt : a. containerele i frigorificele b. petroliere i gaze lichefiate c. hidrografice i pentru stins incendii 178. n categoria navelor cu destinaie special , intr : a. remorchere, mpingtoare, pilotine b. sportive i de agrement c. hidrografice, de cercetare, nave coal, debarcadere 179. Sunt nave tehnice : a. drgi i alande b. containere i frigorifice c. de prelucrare i transport a petelui 180. Sunt nave de servitute: a. drgi i alande b. sprgtoare de ghea, pilot, de buncheraj c. cerealiere, mineraliere, carboniere 181. Dup modul de propulsie, navele sunt : a. pentru curse regulate i pentru curse obinuite b. pe pern de aer, cu aripi portante i glisoare c. fr propulsie proprie i cu propulsie proprie

26

182. n figura de mai jos, cu 1 s-a notat:

a. curent de punte b. perete transversal c. rama longitudinal a magaziei 183. n figura de mai jos, cu 3 s-au notat :

a. semitraversele punii b. cureni de punte c. rama gurii de magazie 184. n figura de mai jos, s-a notat cu 3 :

27

a. traversa de punte b. longitudinala de punte c. bordajul 185. n figura de mai jos, s-a notat cu 9 :

a. semitraversa ntrit b. longitudinala de punte c. bordajul

186. n figura de mai jos, s-a notat cu 7 :

a. rama gurii de magazie b. longitudinala de punte c. bordajul

28

187. n figura de mai jos, s-a notat cu 8 :

a. rama gurii de magazie b. longitudinala de punte c. traversa de punte 188. Cum se numete proprietatea navei de a pluti, n condiii normale de exploatare ? a. stabilitatea b. flotabilitatea c. nescufundabilitatea 189. Cum se numete proprietatea navei de a se opune aciunii forelor exterioare care tind s o ncline i de a reveni la poziia iniial dup ncetarea aciunii acestor fore ? a. stabilitatea b. flotabilitatea c. nescufundabilitatea 190. Cum se numete proprietatea navei de a-i pstra flotabilitatea i stabilitatea, n catul inundrii unui compartiment ? a. deplasarea b. manevrabilitatea c. nescufundabilitatea 191. Cum se numete proprietatea navei de a se mica cu o vitez determinat ? a. deplasarea b. manevrabilitatea c. giraia
29

192. Cum se numete proprietatea navei de a-i pstra direcia micrii? a. deplasarea b. stabilitaea de drum c. giraia 193. Cum se numete proprietatea navei de a-i schimba direcia micrii ? a. deplasarea b. stabilitaea de drum c. giraia 194. Cum se numete greutatea total ce se poate ambarca pe o nav ? a. capacitatea de ncrcare b. rezisena corpului c. osatura navei 195. Cum se numete capacitatea navei de a nu se deforma i de a-i pstra etaneitatea sub aciunea forelor exterioare ? a. capacitatea de ncrcare b. rezisena corpului c. stabilitatea de drum 196. Cu ct este egal un nod ? a. 1870 m/or b. 1852 m/or c. 1852m/secund 197. Nodul reprezint unitatea de msur a vitezei de mar la navele : a. maritime i fluviale b. fluviale c. maritime 198. Ce reprezint distana msurat pe orizontal, ntre punctele extreme, pupa i prova ale navei ? a. nlimea navei b. lungimea maxim a navei c. limea navei 199. Ce reprezint distana msurat pe orizontal, ntre cele dou borduri ? a. nlimea navei
30

b. lungimea maxim a navei c.limea navei 200. Ce reprezint distana msurat pe vertical, ntre planul de baz i linia punii ? a. nlimea navei b. lungimea maxim a navei c. limea navei 201. Ce reprezint distana msurat pe vertical, ntre planul de baz i planul plutirii ? a. nlimea de construcie b. pescajul navei c. bordul liber 202. Ce reprezint distana msurat pe vertical, ntre planul plutirii i linia punii ? a. nlimea de construcie b. pescajul navei c. bordul liber 203. Cine elibereaz certificatul de clas al unei nave ? a. cpitniile porturilor b. Registrul Naval Romn c .antierul de construcie al navei 204. Cine elibereaz certificatul pentru mijloacele de salvare al unei nave? a. cpitniile porturilor b. Registrul Naval Romn c .antierul de construcie al navei 205. Cine elibereaz certificatul pentru echipamentele de navigaie? a. cpitniile porturilor b. Registrul Naval Romn c .antierul de construcie al navei 206. Cine elibereaz documentele ce confirm satisfacerea cerinelor regulilor pentru liniile de ncrcare ale unei nave ? a. cpitniile porturilor b. Registrul Naval Romn
31

c .antierul de construcie al navei 207. Pe ce perioad de timp acord Registrul Naval Romn clasa unei nave ? a. n fiecare an b. la 5 ani c. la 4 ani 208. Care din afirmaiile de mai jos este fals : a. Viteza navei se msoar n Noduri b. Viteza navei se msoar n Mile marine pe or ( Mm / h ) c. Viteza navei se msoar cu anemometrul 209. Cum se numete nclinarea navei n jurul unui ax longitudinal? a. tangaj b. band c. ruliu 210. Cum se numete micarea oscilatorie provocat de nclinrile transversale? a. tangaj b. band c. ruliu 211. Cum se numete nclinarea navei care se produce n jurul unui ax transversal? a. diferen de asiet b. tangaj c. band 212.Cum se numete micarea oscilatorie provocat de nclinrile longitudinale ? a. ruliu b. tangaj c. asiet 213. Cnd se spune despre o nav , c este canarisit? a. dac o nav rmne nclinat longitudinal i continu s navige nclinat b. dac o nav are pescajul prova egal cu pescajul pupa c. dac o nav bandat nu revine la poziia iniial i continu s navige nclinat
32

214. Cnd se spune despre o nav , c este aprovat? a. dac o nav nclinat longitudinal are pescajul prova mai mare dect pescajul pupa b. dac o nav nclinat longitudinal are pescajul pupa mai mare dect pescajul prova c. dac o nav nclinat longitudinal are pescajul pupa egal cu pescajul prova 215. Cnd se spune despre o nav c este apupat? a. dac o nav nclinat longitudinal are pescajul prova mai mare dect pescajul pupa b. dac o nav nclinat longitudinal are pescajul pupa mai mare dect pescajul prova c. dac o nav nclinat longitudinal are pescajul pupa egal cu pescajul prova 216. Cnd se spune despre o nav c are asieta dreapt? a. dac o nav nclinat longitudinal are pescajul prova mai mare dect pescajul pupa b. dac o nav nclinat longitudinal are pescajul pupa mai mare dect pescajul prova c. dac o nav nclinat longitudinal are pescajul pupa egal cu pescajul prova 217. n figura de mai jos coasta este notat cu : a. 8 b. 7 c. 1

33

218. n figura de mai jos varanga este notat cu :

a. 8 b. 7 c. 1 219. n figura de mai jos, s-a notat cu 17 : a. varanga b. stringherul c. pontilul


34

220. n imaginea de mai jos, s-a reprezentat : a. un planeu de bordaj b. un planeu de fund c. un planeu de punte

221. n imaginea de mai jos, s-a reprezentat : a. un planeu de bordaj b. un planeu de fund

35

c. un planeu de punte

222. Care sunt criteriile dup care se clasific navele? a. dup destinaie i dup caracteristicile tehnice i de exploatare; b. dup destinaie, zona de navigaie, dimensiuni i puterea de propulsie; c. nave civile i nave militare;

223. Unul dintre criteriile dup care se clasific navele este : a. dup destinaie b. dup capacitatea de ncrcare a navei c. dupa form i dimensiuni 224. Navele se clasific dupa mai multe criterii. Unul dintre acestea este : a. materialul de constructie b. caracteristicile tehnice i de exploatare ale acestora c. modul de amplasare a suprastructurilor 225. Destinaia i caracteristicile de exploatare sunt principalele criterii dup care se clasific navele. Mai sunt si altele? a. nu exist alte criterii b. modul de propulsie c. gradul de periculozitate al mrfurilor transportate 226. Dou dintre criteriile dup care se clasific navele sunt date de tipul propulsorului i modul de propulsie. Este adevarat aceast afirmaie n totalitate ? a. numai dup modul de propulsie
36

b. da c. numai dup tipul propulsorului. 227. Dou sunt criteriile dup care se mai clasific navele i ele sunt date de tipul propulsorului i modul de propulsie. Este adevarat afirmaia n totalitate ? a. da b. nu c. numai dup modul de propulsie. 228. Tipul propulsorului si modul de compensare a greutatii navei sunt unele dintre criteriile dupa care se clasifica navele Este adevarat afirmaia n totalitate ? a. doar dupa modul de compensare a greutii b. da c. nu 229. Unul dintre criteriile dup care se clasific navele este dat de destinaia acestora. Cum se face aceast clasificare conform acestui criteriu? a. nave maritime, nave fluviale, nave de ape interioare ; b. nave cu propulsie, nave fr propulsie, nave remorcher, nave mpingtor, nave de agrement, c. nave de pasageri, nave de transport, nave piscicole, nave tehnice, nave de servitute,etc 230. Cum se face clasificarea navelor n funcie de destinaia dat acestora? a. nave de pasageri, nave de transport, nave piscicole, nave tehnice, nave de servitute,etc b. nave maritime, nave fluviale, nave de ape interioare ; c. nave civile, nave militare. 231. Unul dintre criteriile dup care se clasific navele este dat de destinaia acestora.Cum se face aceast clasificare ? a. nave cu propulsie proprie, nave fr propulsie, nave cu elici, nave cu zbaturi b. nave de pasageri, nave de transport, nave piscicole, nave tehnice, nave de servitute,etc c. nave civile i nave militare 232. Cum se definete o nav ? a. nava este un corp plutitor cu propulsie proprie sau nu, i care folosete scopului pentru care a fost construit b. nava este un corp plutitor cu propulsie proprie sau nu, i care folosete scopului
37

pentru care a fost construit respectiv civil sau militar c. nava este o construcie complex , amenajat i echipat pentru a pluti i a se deplasa pe ap sau sub ap, n scopuri civile sau militare. 233. Cum se clasific navele dup modul de compensare a greutii ei? a. nave cu elice, nave cu propulsie cu jet, nave cu zbaturi b. nave clasice, nave cu aripi portante, nave cu pern de aer, nave glisoare c. nave fr propulsie proprie, nave cu propulsie proprie 234. Modul n care este realizat compensarea greutii este i unul dintre factorii de clasificare al navelor din acest punct de vedere. Cum se face aceast clasificare ? a. nave clasice, nave cu aripi portante, nave cu pern de aer, nave glisoare b. nave cu elice, nave cu propulsie cu jet, nave cu zbaturi c. nave cu elice, nave cu propulsie cu jet, nave cu zbaturi 235. Cum se clasific navele dup zona de navigaie? a. nave de pasageri, nave de transport, nave de agrement, b. nave maritime, nave de ape interioare, nave de rad, c. nave maritime i nave fluviale. 236. Funcie de zona destinat pentru navigaia diferitor tipuri de nave, acestea se clasific n : a. nave maritime, nave de ape interioare, nave de rad, b. nave de pasageri, nave de transport, nave de agrement, c. nave de transport, nave de pescuit nave militare. 237. Cum se clasific navele din punct de vedere al modului de propulsie ? a. nave cu elice, nave cu zbaturi, nave cu propulsie cu jet, nave cu propulsoare speciale b. nave cu propulsie proprie, nave fr propulsie proprie c. nave clasice, nave cu aripi portante, nave propulsoare cu jet 238. Unele tipuri de nave cum ar fi cele clasice, cele cu aripi portante, glisoarele, navele cu pern de aer se deosebesc ntre ele ndeosebi din punct de vedere al modului de compensare a greutii lor. Este adevarat aceast afirmaie ? a. cu siguran, nu b. da c. este parial adevarat pentru c mai sunt i alte criterii dup care acestea se deosebesc.
38

239. Una dintre deosebirile dintre navele clasice i navele cu pern de aer este aceea privind modul de compensare a greutatii lor. Este adevarat aceast afirmaie ? a. este parial adevarat pentru c mai sunt i alte criterii dup care acestea se deosebesc. b. nu c. da 240. Navele cu aripi portante i navele glisoare, se deosebesc i din punct de vedere al realizrii constructive privind modul de compensare a greutii lor. Este adevarat aceast afirmaie ? a. da b. este parial adevarat pentru c mai sunt i alte criterii dup care acestea se deosebesc. c. acesta nu este un criteriu de clasificare. 241. Pot fi incluse n aceeai categorie navele de pasageri, cele de transport, navele piscicole, navele sportive, navele de agrement ? a. da, dac se clasific navele dup destinaie, ele fac parte din aceeai categorie b. fac parte din categorii diferite c. nu. 242. Ce elemente de baz intr n arhitectura corpului unei nave ? a. corpul navei, suprastructurile, rufurile b. etrava, etamboul, chila, bordajul, c. carlinga central, stringherii de bordaj, i curenii de punte 243. Ce elemente de baz compun arhitectura corpului unei nave ? a. etrava si etamboul b. corpul navei, suprastructurile, rufurile, teuga i duneta c. tablele bordajului, ale fundului, chila de ruliu i chila navei 244. Ce caliti trebuie s aib etrava unei nave ? a. etrava trebuie s fie robust i s asigure rezistena navei la ocuri b. s fie rezistent, aerodinamic, s reziste la solicitri i presiuni interne i externe, c. s se opun ct mai puin forelor pe care le exercit apa asupra sa mai ales la viteze ridicate 245. Care sunt principalele caliti pe care trebuie s le ndeplineasc etrava unei nave ?
39

a. s se opun ct mai puin forelor pe care le exercit apa asupra sa mai ales la viteze ridicate b. etrava trebuie s aib rezistena mecanic ridicat c. s fie rezistent, aerodinamic, s reziste la solicitri i presiuni interne i externe, 246. Cu ce caliti trebuie nzestrat etrava unei nave, din proiectare i construcie? a. s fie rezistent, aerodinamic, s reziste la solicitri i presiuni interne i externe, b. s se opun ct mai puin forelor pe care le exercit apa asupra sa mai ales la viteze ridicate c. etrava trebuie s fie robust i s asigure rezistena navei la ocuri 247. Ce este etamboul unei nave ? a. este elementul de construcie care nchide corpul navei la extremitatea din pupa b. este partea aflat la extremitatea din fa a unei nave i care adapostete puul lanului c. este o construcie solid i etan situat la pupa navei i care adpoteste maina de crm 248. Ce element al corpului unei nave se numete etambou? a. este partea aflat la extremitatea din fa a unei nave i care adpostete puul lanului b. este partea de construcie care nchide corpul navei la extremitatea din pupa i prin care trece arborele port-elice c. este o construcie solid i etan situat la pupa navei i care adpostete maina de crm. 249. Ce rol are etamboul unei nave ? a. are rolul de a susine i proteja crma i de a susine elicea central b. are rolul de a nchide corpul navei la pupa i de a adposti mecanismele de acionare ale crmei c. etamboul are rolul de a nchide nava la pupa i de a susine axul crmei i al elicei. 250. Care sunt elementele care decid forma etamboului unei nave ? a. forma tablelor, a pupei navei i a destinaiei care i se atribuie spaiului din interiorul acestuia b. forma etamboului este dat de forma penei crmei, de forma conturului navei la
40

pupa, de numrul i tipul propulsoarelor c. forma etamboului nu depinde dect de opiunea proiectantului i este funcie de modul n care se dorete a arta nava. 251.Cum se clasific elicele, ca mijloc de propulsie naval? a. dupa modul de lucru al palelor respectiv cu pale fixe i cu pale variabile b. elice cu pas variabil i elice cu pas fix c. dup numrul de pale, cu 3 sau 5 pale 252. Care sunt avantajele pe care le prezint elicea cu pas variabil fa de cea cu pas fix ? a. prin modificarea pasului se poate varia viteza navei fr a varia turaia motorului b. se obin viteze mai mari ale navelor fr consum suplimentar de combustibil c. se obine o funcionare mult mai bun i mai economic a motoarelor 253. Ce avantaje prezint elicea cu pas variabil fa de cea cu pas fix ? a. se obtin viteze mai mari ale navelor fr consum suplimentar de combustibil b. se poate inversa sensul de mar al navei fr a se inversa sensul de mar al motorului principal, deci posibilitatea de a utiliza motoare nereversibile i avantajele ce decurg din aceasta c. se obine o cretere substanial a puterii motorului cu acelai consum de combustibil 254. Navele care sunt propulsate cu elice cu pas variabil au avantaje suplimentare fa de cele propulsate cu elice clasice. Care sunt aceste avantaje? a. se obine o cretere substanial a puterii motorului cu acelai consum de combustibil b. manevrarea navei poate fi fcut cu mai mult precizie n situaii dificile (manevre, treceri nguste, zone periculoase, ecluze) c. simplitate constructiv, acionare mai uoar, cost de fabricaie i exploatare mai redus (o pal avariat poate fi schimbat fr a nlocui toat elicea) 255. Care sunt elementele de guvernare de care pot dispune navele n general ? a. crma i elicea b. crma i diferite elemente ale instalaiei de propulsie cum ar fi duzele orientabile, propulsorul cu aripioare, propulsorul cu jet, elicele prova c. crma i elicele prova acolo unde ele exist 256. Care sunt elementele de guvernare de care pot dispune navele n general ?
41

a. crma, duzele orientabile, propulsorul cu jet, elicele prova b. crma i elicele prova c. crma i elicea 257. Aciunea crmei se bazeaz pe apariia la rotirea sa n unul din borduri, a unei fore care acioneaza asupra navei, modificndu-i direcia de deplasare. Este adevarat aceast afirmaie ? a. da b. nu, pentru c aceasta for este dat de micarea de rotaie a elicei care se afl naintea crmei i care-i imprim micarea comandat de la timon c. afirmaia respectiv nu are suport tehnic. 258. Dupa ce criterii se clasific crmele navelor ? a. dup dou criterii respectiv crme compensate i crme necompensate b. crme suspendate, crme compensate i crme necompensate c. crmele se clasific dupa dou criterii respectiv dup modul de prindere al crmei de corpul navei i dup poziia axului crmei 259. Care este unul dintre criteriile de clasificare ale crmelor ? a. crme suspendate, crme compensate i crme necompensate b. dup poziia axului crmei c. dupa dou criterii respectiv crme compensate i crme necompensate 260. Ce sunt crmele active ? a. sunt crmele ce sunt amplasate n borduri la navele care au mai multe crme b. sunt mici propulsoare amplasate n pana crmei c sunt crmele cu care sunt dotate navele hidroglisoare i cele cu pern de aer 261. Ce rol are opera moart a corpului unei nave? a. opera moart are rolul de a asigura navei o anumit rezerv de volum etan, denumit rezerv de flotabilitate care s-i asigure plutirea n condiii speciale de navigabilitate b. aceasta suport forele de mpingere ale apei i toat suprastructura navei ; c. are rolul de a asigura navei condiiile necesare de navigabilitate i flotabilitate, precum i susinerea suprastructurii navei 262. Asupra crei prti din corpul navei acioneaz rezultanta fortelor de mpingere a apei numit fora Arhimede ? a. asupra operei vii b. asupra etravei
42

c. asupra etamboului 263. Ce reprezint, n figura de mai jos cota dpp ? a. distana dintre perpendiculare b. pescajul pupa c. linia de plin ncrcare

264. Ce reprezint n figura de mai jos cota dpv ? a. pescajul prova b. linia de plin ncrcare c. distana dintre perpendiculare 265. Ce este planul cuplului maestru ? a. este planul orizontal paralel cu suprafata apei. b. este planul vertical longitudinal ce trece prin mijlocul navei i o mparte n dou pri simetrice, c. este planul vertical transversal ce trece prin mijlocul navei 266. Ce este seciunea maestr ? a. intersecia planului cuplului maestru cu suprafaa corpului teoretic se numete seciune maestr i indic forma transversal a corpului navei n zona central, respectiv forma bordajului, a fundului i a prii de racordare ntre fund i bordaj (gurna) b. este seciunea vertical - transversal ce trece prin mijlocul navei n zona n care aceasta are lime maxim, c. este seciunea n plan transversal la mijlocul navei, care o mparte pe aceasta n doua pri simetrice. 267. Cum se defineste planul diametral al unei nave ? a. este planul vertical-longitudinal ce trece prin mijlocul navei i o mparte n dou pri simetrice babord i tribord b. este planul vertical-transversal ce trece prin mijlocul navei i o imparte pe aceasta n dou pri prova i pupa

43

c. este planul orizontal paralel cu suprafaa apei atunci cnd nava este full ncrcat cu marf, combustibil i echipaj. 268. Referitor la construcia navelor, cum se definesc planeele ? a. planeele sunt constructii robuste din metal care delimiteaz compartimentele la partea lor superioar b. planeul este o structur compus dintr-o tabl (plac) rezemat pe un contur i ntrit printr-un sistem de grinzi c. planeele sunt construciile intrite cu ajutorul elementelor de rezisten i care formeaz punile navelor. 269. Ce rol are nveliul dublului fund ? a. acela de a conferi rezistena suplimentar navei i ca loc de dispunere a unor tancuri b. acesta este etan la ap i asigur nescufundabilitatea navei n cazul avarierii fundului navei c. acela de a adaposti tancurile de balast, combustibil, coferdamurile, etc 270. Ce rol au nveliurile planeelor ? a. acestea au rolul de reazeme pentru coaste b. acela de a asigura flotabilitatea navei c. au rolul de a primi i transmite osaturii sarcina normal i de a participa mpreun cu aceasta la rezistena local a corpului navei 271. Ce este gurna ? a este o centur care asigur irul de table care unesc fundul i bordajul navei b.este o ntritur longitudinal de-a lungul bordajului navei, care face legtura ntre inveliul punii i al bordajului i care are rol de consolidare de rezisten c.este partea cea mai de jos a nveliului exterior dispus n planul diametral de la pupa la prova 272. Ce elemente de rezisten formeaz osatura longitudinal a unei nave ? a. grinzi, traverse, perei, cureni de fund i longitudinale de bordaj b. grinzi dispuse longitudinal pe fund, bordaje sub puni c. coaste, perei longitudinali etani, elemente de rezisten longitudinale, 273. Care este rolul tancurilor de balast ? a. au rolul de a asigura asieta navei i de echilibrare a acesteia n diferite situaii de ncrcare b. tancurile de balast servesc la asigurarea stabilitii navei i ca barier de
44

protecie a navei n cazul n care se produce spargerea corpului n zona acestor tancuri c. tancurile de balast servesc la asigurarea stabilitii navei 274. Ce sunt tancurile de balast i ce rol au ele ? a. sunt compartimente etane situate n dublu fund sau n borduri i care servesc la asigurarea stabilitii navei prin ncrcarea/golirea parial sau total cu apa de balast provenit de peste bord b. sunt cisterne etane care prin golire sau ncrcare cu apa de peste bord sau alte produse lichide (combustibil, ape separate) servesc la asigurarea stabilitii navei c. sunt compartimente etane care se umplu cu apa de peste bord numit ap de balast i care asigur meninerea navei pe chil i asiet dreapt 275. Cum se numete n termeni tehnici suprastructura din prova navei ? a. teuga b. castel central c. duneta 276. Cum se numeste suprastructura de la centrul navei ? a. teuga b. duneta c. castel central 277. n figura de mai jos, cu 1 s-a notat : a. coferdam b. picul prova 4 c. picul pupa

1 3

4 278. n figura de mai jos, cu 2 s-a notat : a. coferdam b. picul prova c. picul pupa 1
45

2 3

279. n figura de mai jos, cu 3 s-a notat : a. coferdam b. picul prova c. picul pupa 4

1 280. n figura de mai jos, cu 4 s-a notat : 3 a. coferdam 5 4 b. dublu fund c. perei tansversali etani 3

1 3

281. n figura de mai jos, cu 5 s-a notat : a. coferdam 4 b. dublu fund c. perei tansversali etani

1
46

2 3

282. n figura de mai jos este reprezentat o seciune transversal printr-o nav. Ce reprezint cota D ? a. pescajul b. nlimea de construcie c. bordul liber

283. n figura de mai jos este reprezentat o seciune transversal printr-o nav. Ce reprezint cota F ? a. pescajul b. nlimea de construcie c. bordul liber 284. n figura de mai jos este reprezentat o seciune transversal printr-o nav. Ce reprezint cota T ? a. pescajul b. nlimea de construcie c. bordul liber

285. n figura de mai jos, s-a notat cu 10 : a. varanga b. stringherul c. traversa de punte

47

286. n figura de mai jos, s-a notat cu 20 : a. varanga b. tabla fundului c. coasta

B. Vitalitatea navei 1. Ce reprezinta vitalitatea navei ? : a. capacitatea navei de a pluti n condiii de avarie ; b. capacitatea navei de a-i menine caracteristicile tehnice, de exploatare i proprietile nautice n condiii de avarie c. capacitatea navei de a-i menine caracteristicile tehnice, de exploatare i proprietile nautice n condiii normale de exploatare. 2. Capacitatea unei nave de a-si mentine caracteristicile tehnice de exploatare si proprietatile nautice in conditii de avarie se defineste in termeni de specialitate ca fiind: a. vitalitatea navei b. vitalitatea echipajului c. vitalitatea mijloacelor de salvare ale navei 3. Care sunt mijloacele de care dispune o nava pentru asigurarea vitalitatii sale? a. mijloace de salvare individuale si colective

48

b. un ansamblu de instalatii, dispozitive si obiecte de inventar, destinate sa asigure prevenirea, combaterea sau limitarea avariilor si efectelor acestora c. proprietatile ei nautice respectiv flotabilitatea, nescufundabilitatea si manevrarea 4. Cum se defineste vitalitatea echipajului ? a . capacitatea echipajului de a-i asigura existena n condiii de avarie a navei b. capacitatea echipajului de a asigura pstrarea stabilitii navei n condiii de avarie; c. capacitatea echipajului de a asigura salvarea navei; 5. In exploatarea unei nave, asigurarea vitalitatii are un rol deosebit.Ce se intelege in acest sens, prin vitalitatea echipajului? a. vitalitatea echipajului reprezinta gradul de pregatire profesionala si mijloacele de care acesta dispune pentru pastrarea caracteristicilor normale de exploatare a navei b. capacitatea sa de a-si asigura existenta in conditii de avariere a navei sau de pierdere a acesteia, in scopul prevenirii si combaterii pierderii de vieti omenesti c. capacitatea echipajului de a asigura pstrarea vitalitatii navei n condiii de avarie;

6. Cine reglementeaza dotarea navelor cu instalaii i mijloace pentru asigurarea vitalitii? a. Regulile pentru clasificarea i construcia navelor elaborate de RNR b. Cerinele unitii armatoare; c. Prevederile ministerului transporturilor 7. Cine reglementeaza dotarea navelor cu instalaii i mijloace pentru asigurarea vitalitii? a. aceste reglementari sunt facute de asociatiile de armatori in conformitate cu rezolutiile IMO b. aceste reglementari sunt facute de catre Registrele Navale c. dotarea davelor se face functie de gradul lor de complexitate, destinatia acesteia si zona de navigatie unde aceasta isi desfasoara activitatea 8. In scopul asigurarii vitalitatii unei nave, un rol hotarator revine echipajului, care trebuie sa asigure o exploatare normala a acesteia printr-o permanenta actiune de

49

control si prevenire a avariilor ce s-ar putea produce. Este corecta aceasta afirmatie? a. da b. nu, pentru ca asigurarea vitalitatii navei este data de dotarile ei tehnice si nu de actiunile echipajului c. nu 9. Succesul asigurarii vitalitatii unei nave depinde si de modul in care echipajul cunoaste constructia, caracteristicile si particularitatile navei, ale mecanismelor si dispozitivelor cu care aceasta este dotata, modul lor de utilizare. Este corecta aceasta afirmatie in acest context? a. partial pentru ca ea se referala doua aspecte diferite intre ele respectiv la vitalitatea navei si la vitalitatea echipajului, ceea ce nu este acelasi lucru b. nu, pentru ca asigurarea vitalitatii navei nu are nimic de a face cu echipajul, ea fiind asigurata din constructie c. da 10. Cine reglementeaza dotarea navelor cu materiale pentru combaterea avariei corpului i pentru stingerea incendiuluiilor in scopul asigurarii vitalitatii lor? a. Cerinele unitii armatoare i instruciunile P.S.I. b. Normele de Registru Naval c. Normele de dotare ale antierului naval constructor 11. Prevenirea si combaterea incendiilor la bordul navelor se face in scopul asigurarii vitalitatii navei, a eliminarii pierderilor materiale si de vieti omenesti. Cum se realizeaza practic acest lucru? a. prin dotarea navelor cu mijloace adecvate de prevenire si combatere b. printr-o instruire corespunzatoare a echipajului si dotare tehnica cu mijloace de avertizare, mijloace mobile si fixe de stingere precum si cu echipamente de protectie specifice c. Printr-o mai buna dotare a navelor cu echipamente de averizare si stingere a incendiilor 12. Ce mijloace de asigurare a vitalitatii are echipajul la indemana in cazul incendiilor? a. dotarea tehnica ce se refera la mijloacele de stingere respectiv stingatoarele si instalatiile de stingere precum si avertizoarele de incendiu b. o serie de mijloace active cu ajutorul carora ecipajul actioneaza nemijlocit in scopul prevenirii sau stingerii si o alta de mijloace pasive de prevenire, izolare si combatere, cu care nava este dotata din proiectare si constructie
50

c. dotare tehnica corespunzatoare a navei si pregatire calificata a echipajului pentru a face fata la orice problema de aceasta natura 13. In constructia navelor, se practica dotarea lor, in masura in care este posibil, cu mijloace tehnice de rezerva care sa poata fi folosite la momentul oportun. Poate fi considerat acest fapt un mijloc de asigurare a vitalitatii navei? a. nu, pentru ca acest lucru contribuie la asigurarea functionarii in bune conditii a navei si nu pentru asigurarea vitalitatii b. dotarea navelor cu mijloace tehnice de rezerva este menita de a asigura navei o exploatare corespunzatoare c. da 14. Ce sunt mijloacele pasive de asigurare a vitalitatii unei nave? a. sunt acele mijloace ce asigura vitalitatea prin insasi dispunerea si caracteristicile lor constructive si functionale si asupra carora echipajul nu intervine in timpul activitatii de eliminare sau diminuare a avariilor b. sunt mijloacele fixe de care dispune nava pentru asigurarea vitalitatii c. compartimentarea navei, care asigura nescufundabilitatea, in cazul in care a fost inundat un compartiment sau mai multe 15. In ce scop se face compartimentarea navei ? a. compartimentarea asigura etanarea perfect a diferitelor compartimente; b. compartimentarea asigur izolarea unui compartiment de celelalte; c. compartimentarea asigur nescufundabilitatea in caz de inundare partiala a navei si impiedica extinderea focului dintr-un compartiment n altul 16. Capacitatea navei de a-i menine caracteristicile tehnice, de exploatare i proprietile nautice n condiii de avarie, reprezint : a. vitalitatea echipajului b. stabilitatea navei c. vitalitatea navei 17. Capacitatea echipajului de a-i asigura existena n condiii de avarie a navei, reprezint : a. rolurile de echipaj b. vitalitatea echipajului c. vitalitatea navei 18. n ce const compartimentarea corpului navei ? a. dispunerea compartimentului maini n prova navei, lng forepeak
51

b. dispunerea de tancuri de balast n borduri, la toate tipurile de nave c. mprirea corpului navei n compartimente etane, prin amplasarea pereilor etani 19. Cum se mai numete spaiul cuprins ntre primul perete transversal etan i etrava navei? a. coferdam b. forepeak c. afterpeak 20. Cum se mai numete spaiul cuprins ntre ultimul perete transversal etan i etamboul navei? a. coferdam b. forepeak c. afterpeak 21. Ce este forepeak ul ? a. spaiul cuprins ntre ultimul perete transversal etan i etamboul navei b. spaiul cuprins ntre primul perete transversal etan i etrava navei c. spaiul cuprins ntre compartimentul maini i magazia de marf 22. La folosescun coferdamurile ? a. la pstrarea diferitelor dispozitive de vitalitate b. la amplasarea inventarului de avarie c. pentru limitarea avariilor de la un tip de compartiment la alt tip 23. Unde apar cele mai frecvente avarii la corpul navei ? a. n prova, pupa, i dublu fund b. n magaziile de marf c. n compartimentul maini 24. Una dintre msurile constructive pentru asigurarea nescufundabilitii navei este i : a. instruirea echipajului prin rolurile de echipaj b. dotarea navei cu inventarul de avarie c. compartimentarea navei 25.Poate fi considerata instalaia de balast ca fcnd parte dintre mijloacele de asigurare a vitalitatii navei ?

52

a. nu pentru ca aceasta serveste la asigurarea stabilitatii navei si nu a la asigurarea nescufundabilitatii ei b. da c. nu 26. Poate fi considerata instalaia de santina ca fcnd parte dintre mijloacele de asigurare a vitalitatii navei ? a. nu pentru ca aceasta serveste la asigurarea stabilitatii navei si nu a la asigurarea nescufundabilitatii b. da c. nu 27. Pentru eliminarea apei i redresarea poziiei navei avariate, navele sunt dotate cu : a. instalaii de stins incendiu b. instalaii de filtrare-separare a apelor de santina c. instalaii de santin i balast 28. Pentru umplerea/golirea tancurilor de balast, n vederea mbuntirii stabilitii navei, este folosit : a. instalaia de santin b. instalaia de balast b. instalaia de stins incendiu cu ap 29. Ce instalatii sunt destinate umplerii sau golirii tancurilor de balast, n vederea corectrii poziiei navei n diverse situaii de ncrcare i navigaie,/ a. instalaia de stins incendiu cu ap b. instalaia de santin c. instalaii de balast 30. Evidentiati unul din principalele mijloace pasive de asigurare a vitalitatii navelor: a. pompe de santina si balast b. dispozitive si instalatii de vitalitate c. amplasarea mecanismelor 31. Evidentiati unul din principalele mijloace pasive de asigurare a vitalitatii navelor: a. dotarea cu pompe de santina si balast de rezerva b. compartimentarea navei
53

c. compartimentul de avarie 32. Evidentiati unul din principalele mijloace pasive de asigurare a vitalitatii navelor: a. deschiderile etanse b. mijloacele de averizare si semnalizare in caz de avarie c. dotarea cu echipamente adecvate acestui scop 33. Evidentiati unul din principalele mijloace pasive de asigurare a vitalitatii navelor in caz de incendiu: a. modul de dispunere a tancurilor b. protectia constructiva contra incendiilor c. modul de amplasare al coferdamurilor 34. In ce consta protectia constructiva contra incendiilor la nave? a. separarea de restul navei a incaperilor locuite, prin compartimentari avand o rezistenta termica si mecanica corespunzatoare b. dotarea navelor cu mijloace de stingere performante c. instruirea corespunzatoare a echipajului si dotarea cu tehnica de stingere performanta 35. In ce consta protectia constructiva contra incendiilor la nave? a. instruirea corespunzatoare a echipajului si dotarea cu tehnica de stingere performanta b. sisteme de atentionare si instalatii de stingere c. posibilitatea de a detecta, localiza si stinge incendiul acolo unde el s-a produs 36. Care este unul dintre elementele ce concura la protectia constructiva contra incendiilor la nave? a. protejarea iesirilor b. sisteme de atentionare si instalatii de stingere c. modul de utilizare a tehnicii din dotare 37. Rolul instalatiei de stins incendiu la nave este acela de a feri nava si echipajul de pericolul pe care il reprezinta focul. Poate fi considerata aceasta instalatie ca facand parte din mijloacele de asigurare a vitalitatii? a. nu pentru ca aceste instalatii nu au rol in asigurarea flotabilitatii si nescufundabilitatii navei b. nu pentru ca aceste instalatii fac parte dintre mijloacele active c. da
54

38. Rolul instalatiei de balast este acela de a asigura navei o asieta si banda corespunzatoare functie de modul de incarcare si conditiile de navigabilitate. Poate fi considerata aceasta instalatie in conditiile date, ca facand parte dintre mijloacele de asigurare a vitalitatii? a. nu pentru ca in aceste conditii ea indeplineste un alt rol b. da c. da, pentru ca asigurarea plutirii pe asieta si banda dreapta este tot un mijloc de asigurare a vitalitatii 39. Instalatia de santina are rolul de drenare a santinelor unor compartimente in urma acumularii unor scurgeri de produse lichide provenind din activitatea de exploatare curenta . Poate fi considerata aceasta instalatie in conditiile date, ca facand parte dintre mijloacele de asigurare a vitalitatii? a. . nu pentru ca in aceste conditii ea indeplineste un alt rol b. da, pentru ca acest lucru contribuie la asigurarea nescufundabilitatii navei c. da 40. Care sunt instalaiile pentru asigurarea vitalitii , cu care este dotat orice nav ? a. instalatiile de ncrcare-descrcare i de legare; b. instalaiile de balast, santin i stins incendii b. instalaiile de salvare i de remorcare. 41.Ce presupune compartimentarea navei ? a. dotarea navei , din construcie, cu perei etani despritori care s asigure compartimente etane navei c. reguli impuse de normele de registru , privind compartimentele etane ale navei d. dispunerea pereilor despritori ntre magaziile de mrfuri. 42.In ce categorie de activitati specifice putem sa integram msurile care se iau pentru asigurarea nescufundabilitii navei? a. msuri tehnico- organizatorice; b. msuri constructive; c. msuri tehnico-organizatorice, constructive i msuri pentru meninerea si restabilirea navei avariate 43. Una dintre masurile constructive ce se iau pentru asigurarea nescufundabilitatii navei este a. dotarea cu mijloace adecvate
55

b. compartimentarea navei; c. existenta instalaiei de salvare. 44. In afara mijloacelor pasive de care dispune nava pentru asigurarea vitalitatii mai exista si altele. Care sunt acelea? a. instalatiile de santina si balast b. instalatiile de santina si cele de stins incendiul c. mijloacele active 45. Ce sunt mijloacele active de asigurarea vitalitatii navei? a. sunt acele mijloace care asigura vitalitatea navei, prin utilizarea lor de catre echipajul navei b. instalatiile de santina si cele de stins incendiul c. instalatiile de santina si balast 46. Ce instalatii fac parte din categoria mijloacelor active de asigurare a vitalitatii navei? a. instalatiile de detectare, si avertizare contra incendiilor b. instalatiile de santina si balast c. instalatiile de santina, balast, incendiu 47. Care sunt principalele mijloace de care dispune nava pentru stingerea incendiilor in scopul mentinerii vitalitatii ei? a. detectoare de incendiu, instalatia de stins incendiu, stingatoare portabile b. mijloace active si mijloace pasive c. instalatii de stins incendiu cu sprinklere 48. Care sunt mijloacele active de combatere a incendiilor la nave in scopul asigurarii vitalitatii ei? a. mijloace de stingere portabile si instalatii specializate b. instalatii de stins incendiu cu apa, bioxid de carbon, pulberi chimice, abur, spuma chimica si mecanica c. instalatiile de detectare automata a incendiilor 49.Cu ce tipuri de instalatii sunt dotate in general navele in scopul stingerii incendiilor? a. instalatii de stingere cu apa, spuma, praf, bioxid de carbon, b. instalatii de stingere cu sprinklere, instalatii de stingere cu apa, spuma, praf, bioxid de carbon, abur

56

c. . instalatii de stingere cu sprinklere, instalatii de stingere cu apa, spuma, praf, bioxid de carbon, abur, haloni 50. In ce conditii poate fi utilizata la nava instalatia de stingere cu bioxid de carbon pentru combaterea incendiilor? a. aceasta instalatie poate fi utilizata numai pentru stingerea incendiilor de natura electrica b. numai pentru stingerea incendiilor in compartimente unde exista duze de distributie a acestui agent de stingere si care pot fi inchise etans c. numai in compartimentele de masini, camera carmei, magazii de marfa, etc 51. Care este cea mai utilizata metoda de prevenire a incendiilor la navele care transporta produse petroliere cu risc ridicat de inflamabilitate? a. interzicerea fumatului in locurile nepermise, lucrul cu flacara deschisa interziz, lucrul fara scule metalice care pot produce scantei, b. introducerea gazului inert in tancurile de marfa c. inundarea puntilor cu o perdea de apa 52.Gurile de ap se clasific funcie de : a. starea de ncrcare a navei; b. proveniena, dimensiunile, poziia si aspectul lor; c.modul lor de astupare. 53. n cadrul msurilor tehnico-organizatorice ce se iau n timpul exploatrii navei pentru asigurarea nescufundabilitii navei, intr : a. meninerea n stare de funcionare a instalaiilor de vitalitate; b. existenta ntinztorilor de sart; c. existenta omarilor i turnicheilor. 54.Gurile de ap sunt : a. orificii practicate in punti pentru scurgere; b. guri prin care se face o trecere a unei parme sau a lanurilor de ancor; c. sprturi din corpul navei ce apar ca urmare a diverselor avarii 55. Cum se clasifica gaurile de apa? a. dupa provenienta, dimensiuni si aspect b. dupa posibilitatea de obturare si pozitia fata de nivelul apei c. dupa gradul de pericol pe care-l prezinta pentru nava 56. Cum se clasifica gaurile de apa?
57

a. dupa gradul de pericol pe care-l prezinta pentru nava b. dupa dimensiuni, dupa pozitia in raport cu suprafata apei c. dupa locul in care s-au produs (prova, pupa, babord, tribord) 57. Cum se clasifica gaurile de apa? a. dupa locul in care s-au produs (prova, pupa, babord, tribord) b. dupa gradul de pericol pe care-l prezinta pentru nava c. dupa aspect, dupa pozitia in raport cu suprafata apei, dupa dimensiuni, dupa provenienta 58. Care tipuri de gauri de apa sunt incluse intr-o clasificare tinand cont de provenienta acestora? a. gauri de apa produse in urma coliziunii cu alte nave b. gauri de apa dispuse deasupra liniei de plutire c. gauri de apa cu aspect neregulat 59. Care tipuri de gauri de apa sunt incluse intr-o clasificare tinand cont de provenienta acestora? a. gauri de apa dispuse in zona liniei de plutire b. gauri de apa cauzate de esuari c. gauri de apa cu aspect regulat 60. Care tipuri de gauri de apa sunt incluse intr-o clasificare tinand cont de provenienta acestora? a. gauri de apa dispuse sub linia de plutire b. gauri de apa mici, mijlocii, mari si foarte mari c. gauri de apa cauzate de coliziuni cu corpuri care plutesc sau sunt in imersiune 61. Cum se clasifica gaurile de apa dupa dimensiuni? a. gauri de apa mici, mijlocii, mari, foarte mari b. gauri de apa mari si foarte mari c. gauri de apa cu aspect regulat, si cu aspect neregulat 62. Cum se clasifica gaurile de apa functie de aspectul lor? a. gauri de apa mici, mijlocii, mari, foarte mari b. gauri de apa dispuse deasupra liniei de plutire sau sub linia de plutire c. gauri de apa cu aspect regulat si margini netede si cu aspect neregulat si margini deformate

58

63. In timpul exploatarii unei nave, pot apare accidente care sa duca la perforarea corpului acesteia. Aceste perforatii se numesc gauri de apa. Cum se clasifica acestea ? a. dupa locul in care s-au produs (prova, pupa, babord, tribord) b. dupa gradul de pericol pe care-l prezinta pentru nava c. dupa aspect, dupa pozitia in raport cu suprafata apei, dupa dimensiuni, dupa provenienta 64. Ce reprezinta inventarul de avarie al unei nave? a. Totalitatea materialelor si dispozitivelor pentru combaterea avariei corpului navei; b. Totalitatea mijloacelor active si pasive cu care este dotata nava; c. Totalitatea instalatiilor din dotarea navelor, care contribuie decisiv la salvarea navei in caz de avarie; 65. Din ce este constituit inventarul de avarie al unei nave? a. Totalitatea sculelor, dispozitivelor si materialelor care se afla in inventarul navei; b. Inventarul de avarie este format din panouri cu margini moi, paiete intarite si chesoane de ciment. c. toate dispozitivele, sculele si materialele utilizate in lupta pentru combaterea avariei corpului navei 66. Este corecta formularea : inventarul de avarie este constituit din totalitatea sculelor, materialelor si dispozitivelor pentru combaterea avariei corpului navei a. da b. nu c. nu pentru ca aseasta formulare este incompleta 67. Ce cuprinde inventarul de avarie al unei nave? a. instalaiile pentru asigurarea nescufundabilitii navei; b. materialele, sculele i dispozitivele folosite pentru astuparea gurilor de ap; c. documentatii cu regulile pe care trebuie s le ndeplineasc echipajul n caz de avarie. 68. Ce cuprinde inventarul de avarie al unei nave? a. instalatiile care concura la asigurarea vitalitatii navei b. mijloacele de evacuare a apei din compartimentele inundate c. paiete, plasturi cu margini moi, cleme de avarie cu surub

59

69. Ce elemente cuprinde inventarul de avarie al unei nave? a. paiete, plasturi, dispozitife de prindere si fixare, dulapi, truse de scule b. plasturi, panouri, dopuri, capace, scule universale de pescuit, etc c. mijloacele de evacuare a apei din compartimentele inundate 70. Care este numrul minim de posturi de avarie existente pe o nava o nav maritima sau fluviala de marime mare? a. unu; b. trei; c. dou 71. Care este culoarea n care sunt vopsite obiectele inventarului de avarie ? a. albastru; b. galben; c. rou. 72. Care este logica pentru care obiectele care fac parte din inventarul de avarie sunt vopsite in rosu? a. pentru a putea fi recunoscute usor si pentru a preveni utilizarea lor in alte scopuri b. aceasta este culoarea standardizata si obligatorie prin norme de Registru c. obiectele care fac parte din inventarul de avarie nu sunt vopsite in rosu 73. Care este logica pentru care obiectele care fac parte din inventarul de avarie sunt vopsite in dungi albastre? a. aceasta este culoarea standardizata si obligatorie prin norme de Registru b. pentru a putea fi recunoscute usor si pentru a preveni utilizarea lor in alte scopuri c. obiectele care fac parte din inventarul de avarie nu sunt vopsite in dungi albastre 74. Unde trebuie s fie amplasat un post de avarie ? a. n magazia de piese si materiale b. n picul prova sau pupa; c. pe puntea principal a navei 75.Unde trebuie s fie amplasat un post de avarie ? a. n picul pupa; b. n apropierea compartimentului de maini c. n magazia de marf
60

76. Daca o nava are mai mult de doua posturi de avarie, unul trebuie amplasat in imediata vecinatate a compartimentului de masini. Cum se marcheaza un astfel de compartiment? a. printr-o eticheta care sa ateste tipul de compartiment b. prin inscriptii in engleza si limba tarii de inmatriculare c. prin inscriptionare si vopsirea usii partial sau total in albastru 77. Cum trebuie s fie amplasat compartimentul destinat depozitrii materialelor de vitalitate ? a. astfel nct s permit accesul uor i rapid, n locuri fr pericol de degradare b. astfel nct s permit accesul a doi membri din echipaj, n acelai timp astfel nct s permit deschiderea concomitent a dou ui de intrare n compartiment c. in locuri cu acces foarte usor si cu orientarea deschiderilor inspre borduri 78.Dac spargerea unui tanc nu este evident, cum se face cercetarea acestei eventuale avarii? a. Prin deschiderea sub un unghi mic a porilor etane ale compartimentelor; b. vizual c. cu ajutorul traductoarelor de nivel sau al sondarii manuale 79. Paietul se utilizeaz pentru astuparea gurilor de ap : a. mijlocii b. mari b. mici. 80. Ce este plasturele cu margini moi? a. Este un dispozitiv cu care se astupa gaurile de dimensiuni mici si mijlocii; b. Este un dispozitiv cu care se astupa gaurile de dimensiuni mari; c. Un panou din scanduri de lemn, de forma patrata, dreptunghiulara sau de oricare alta forma geometrica, avand pe contur aplicate perne (margini moi) de etansare 81. Ce este plasturele cu margini moi? a. este un panou din lemn de diverse forme (patrat, rotund, dreptunghiular) avand aplicate pe margini perne moi de etansare b. plasturele cu margini moi face parte din categoria materialelor de avarie; c. este un panou rigid care se aplica pe gaura de apa. 82.Gurile de ap mijlocii se astup cu : a. panouri cu margini moi
61

b. dopuri si pene c. montani. 83.Gurile de ap situate n dreptul gurnei se astup de regul cu : a. panouri rigide b. panoul cu margini moi; c. chesoane de ciment 84.Gurile de ap mici se pot astupa cu dopuri, pene sau utilizand un dispozitiv numit: a. pontilu reglabil b. urubu de fund c. panou cu margini moi 85.Cum se introduce urubul de fund pentru obturarea gaurii de apa? a. de la exteriorul ctre interiorul navei b de la interiorul ctre exteriorul navei c. cu ajutorul pontilului reglabil 86.Cum se vopsesc dopurile i penele din lemn de esen moale ? a. n albastru; b. n galben; c. nu se pitureaz 87.Ce reprezinta desenul de mai jos? a. Un panou cu margini moi; b. Un plasture de vitalitate; c. Un paet rigid; 88.Ce este clema de avarie cu urub ? a.un dispozitiv folosit pentru fixarea panourilor peste gaura de ap b. un dispozitiv folosit pentru fixarea paietului peste gaura de ap c. un dispozitiv folosit pentru fixarea pontilului reglabil 89. Din ce este confecionat panoul cu margini moi ? a. din dou foi de pnz de vel ce au ntre ele un strat uniform de material vegetal; b. din dou straturi de scnduri ntre care se pune o pnza de vel mbibat n seu i o garnitur de cauciuc la partea interioar a panoului c. din patru foi de pnz de vel ce au ntre ele un strat uniform de material vegetal, iar la margini cu o saul ce are la coluri ochi de rodan
62

90.Din ce este confecionat paietul utilizat pentru astuparea gaurilor de apa mari si foarte mari? a. din dou straturi de scnduri ntre care se pune o pnz de vel mbibat cu seu i o garnitur de cauciuc la partea interioar a paietului; b. din dou foi de pnz de vel ce au ntre ele un strat uniform de material vegetal, iar la margini o grandee si avand la cele patru colturi cate un oci cu rodanta pentru prinderea paramelor c.din dou straturi de scnduri dispuse pe direcii opuse. 91.Cum este confecionat paietul utilizat pentru astuparea gaurilor de apa mari si foarte mari? a. paietul nu se foloseste pentru astuparea gaurilor de apa foarte mari b. din lemn avand diverde forme geometrice si care are prevazut pe margini perne moi de etansare c. din foi de pnz de vel impermeabila ce au ntre ele un strat uniform de material vegetal, uneori si o plasa de sarma cu scopul de rigidizare si prevazut la colturi cu ochi cu rodanta si ochiuri pentru paramele de manevra, paramele de fund si pentru bratele paietului 92. Cum se numeste elementul reprezentat in desenul alaturat? a. panou cu margini moi b. dispozitiv de vitalitate c. paiet esut 93.Din ce este alctuit pontilul reglabil ? a. dintr-o bar metalic ntre care se afl dou piese mobile prevzute cu crlige pentru fixare pe coastele navei; b. dintr-o tij filetat prevzut cu piulia fluture i are la un capt o furc metalic basculant fixat cu un bol; c. dintr-o eav metalic filetat, n care se introduce o tij cu orificii de reglare a lungimii 94.Din ce este alctuit clema de avarie cu urub ? a. dintr-o bar metalic ntre care se afl dou piese mobile prevzute cu crlige pentru fixare pe coastele navei; b. dintr-o tij filetat prevzut cu piulia fluture i care are la un capt o furc metalic basculant fixat cu un bol

63

c. dintr-o eav metalic filetat, n care se introduce o tij cu orificii de reglare a lungimii 95.Din ce este alctuit dispozitivul universal de strngere ? a. dintr-o bar metalic ntre care se afl dou piese mobile prevzute cu crlige pentru fixare pe coastele navei b. dintr-o tij filetat prevzut cu piulia fluture i are la un capt o furc metalic basculant fixat cu un bol; c. dintr-o eav metalic filetat, n care se introduce o tij cu orificii de reglare a lungimii. 96.Prin ce parte a navei se aduce paietul rigid n dreptul gurii de ap ? a. prin partea cea mai apropiata de gaura de ap b. prin pupa navei c. prin prova navei 97.Se poate aplica paietul peste gaura de ap n timpul marului navei ? a. da b. nu c. depinde de mrimea gurii de ap 98. Ce reprezint dopurile i penele din lemn, in cadrul inventarului de avarie al navei ? a. scule de vitalitate b. dispozitive de vitalitate c. materiale de vitalitate 99. Ce reprezint grinzile i dulapii din lemn de esen moale, in cadrul inventarului de avarie al navei ? a. scule de vitalitate b. dispozitive de vitalitate c. materiale de vitalitate 100. In inventarul de avarie se gasesc in mod obligatoriu pnza de vel, foi de cauciuc i stupa gudronat calti, etc. Ce sunt aceste repere? a. scule de vitalitate b. dispozitive de vitalitate c. materiale de vitalitate

64

101. In ce categorie intra trusa de matelotaj in cadrul inventarului de avarie al navei? a. in categoria sculelor de vitalitate b. in categoria dispozitivelor de vitalitate c. in categoria materialelor de vitalitate 102. Ce este panoul format din dou straturi de scndur, dispuse pe direcii diferite, care au intre ele straturi de panza de vela si pe contur perne moi de etansare? a. paietul de avarie utilizat pentru astuparea gaurilor de apa mari b. panoul cu margini moi utilizat pentru astuparea gaurilor de apa mici si mijlocii c. pontilul reglabil 103. Ce este specific panoului cu margini moi ? a. ochiurile de rodan din coluri b. se folosete la astuparea gurilor de ap din zona gurnei c. pnza de vel mbibat n vaselin, pus ntre dou rnduri de scnduri 104. Ce tipuri de gauri de apa se obtureaza cu ajutorul panoului cu margini moi? a. mici b. mari c. mijlocii 105. Panoul cu margini moi nu se folosete pentru astuparea gurilor de ap : a. din zona gurnei b. de sub linia de plutire c. de deasupra liniei de plutire 106. Cu ce nu se poate fixa panoul cu margini moi peste gaura de ap ? a. cu pontilul reglabil b. cu clema de avarie cu urub c. cu urubul de fund 107. Unde poate fi folosit panoul cu margini moi in scopul etansarii gaurilor de apa? a. pe suprafee plane ale navei b. n zona gurnei c. pe suprafeele curbe ale navei 108. Desenul de mai jos reprezinta un panou cu margini moi. Ce este reperul 1?
65

a. marginile moi b. strat de scnduri exterior c. pnz de vel

109. Desenul de mai jos reprezinta un panou cu margini moi. Ce este reperul 2? a. strat exterior de scnduri b. pnz de vel c. margini moi

110. Desenul de mai jos reprezinta un panou cu margini moi. Ce este reperul 3? a. strat interior de scnduri b. pnz de vel c. strat exterior de scnduri

111. Desenul de mai jos reprezinta un panou cu margini moi. Ce este reperul 4? a. strat interior de scnduri b. margini moi c. pnz de vel 3 112. Ce reprezint desenul de mai jos ? a. un dispozitiv de strngere b. pontilul reglabil c. urubul de fund 2 1 113. Ce fel de gauri de apa putem incerca sa le obturam cu ajutorul surubului de fund? a. gurilor de ap mici b. gurilor de ap mijlocii c. gurilor de ap de deasupra liniei de plutire

66

114. Ce este surubul de fund in contextul in care acesta este considerat ca fiind un dispozitiv de asigurare a vitalitatii unei nave? a. se folosete mpreun cu dispozitivul universal de strngere b. este un surub prevazut cu piulita si garnituri de cauciuc si care la capatul filetat are un orificiu pentru prinderea saulei c. este un dispozitiv de dimensiuni mari care ajuta la obturarea gaurilor de apa mici si mijlocii 115. In desenul alaturat este reprezentat un surub de fund. Ce este reperul 2? a. flanse de etansare 4 b. garnituri de cauciuc sau alt material similar 3 c. piulite de prindere

116. In desenul alaturat este reprezentat un surub de fund. Ce este reperul 3? a. flanse de etansare 3 b. garnituri de cauciuc sau alt material similar c. piulite de strangere
2 1

117. In desenul alaturat este reprezentat un surub de fund. Ce este reperul 1? a. flansa de etansare b. surubul propriuzis c. piulita de strangere 118. In desenul alaturat este reprezentat un surub de fund. Ce este reperul 4? a. surubul propriuzis 3 b. dispozitivul de prindere c. orificiul de prindere a saulei

119. Se pot astupa gurile de ap mijlocii cu ajutorul urubului de fund ? a. da b. nu c. dac sunt situate sub linia de plutire, da
67

120. Care dintre afirmaiile de mai jos este adevrat ? a. urubul de fund se folosete la astuparea gurilor de ap situate sub linia de plutire b. urubul de fund se folosete la astuparea gurilor de ap din zona gurnei c. urubul de fund se folosete la astuparea gurilor de ap mici situate pe fundul navei 121. Ce fel de gauri de apa se astupa cu ajutorul clemei de avarie cu surub? a. gauri de apa mici b. gauri de apa mijlocii c. nici un fel de gauri de apa 122. Clema de avarie cu urub se folosete pentru fixarea panoului cu margini moi in scopul astuparea gurilor de ap: a. mici b. mijlocii c. mari 123. In desenul alaturat este reprezentat: a. dispozitivul de avarie cu surub b. surubul de fund c. clema de avarie cu surub 124. Ce tipuri de gauri de apa se pot obtura cu ajutorul dispozitivului universal de strngere? a. gauri de apa mici b. gauri de apa mijlocii c. nici un fel de gauri de apa 125. Ce tipuri de gauri de apa se pot obtura cu ajutorul dispozitivului universal de strngere si al panoului cu margini moi? a. gauri de apa mici b. gauri de apa mijlocii c. gauri de apa mari

68

126. In desenul alaturat se prezinta modul de fixare a unui panou cu margini moi cu ajutorul unui dispozitiv. Despre ce fel de dispozitiv este vorba? a. dispozitivul universal de strangere b. surubul universal c. clema de avarie

127. In desenul alaturat se prezinta modul de fixare a unui panou cu margini moi cu ajutorul unui dispozitiv. Despre ce fel de dispozitiv este vorba? a. dispozitivul universal de strangere b. surubul universal c. clema de avarie

128. Cum este fixat panoul cu margini moi in desenul alaturat? a. cu ajutorul clemei de avarie b. cu ajutorul dulapilor si penelor de fixare c. cu ajutorul dispozitivului universal 129. Clema de avarie cu urub este : a. o instalaie de vitalitate b. o scul de vitalitate c. un dispozitiv de vitalitate 130. Ce tipuri de gauri de apa se astupa cu ajutorul pontilului reglabil? a. gauri de apa mici b. mijlocii c. cu pontilul reglabil nu se astupa gauri de apa 131. In ce scop se utilizeaza la nave pontilul reglabil? a. pentru astuparea gaurilor de apa mici si mijlocii
69

b. pentru fixarea panourilor cu margini moi pe gaurile de ala mici si mijlocii c. pentru asigurarea vitalitatii navei in conditii de avarie 132. Ce reprezinta imaginea alaturata? a.un dispozitivul universal de strangere b.o clema de avarie c.un pontilul reglabil

133. n figura de mai jos este prezentat : a. fixarea panoului cu margini moi cu ajutorul pontilului reglabil b. astuparea gurilor de ap foarte mari c. fixarea panoului cu margini moi cu ajutorul dispozitivului universal de strngere

134. n figura de mai jos este prezentat : a. fixarea panoului cu margini moi cu ajutorul pontilului reglabil b. fixarea panoului cu margini moi cu ajutorul clemei de avarie cu urub c. fixarea panoului cu margini moi cu ajutorul dispozitivului universal de strngere

70

135. Cum este fixat panoul cu margini moi n figura de mai jos ? a. cu pontili reglabili b. cu pene i grinzi de lemn c. cu dispozitivul universal de strngere 136. In desenul alaturat este prezentata una dintre solutiile de fixare a panoului cu margini moi pentru obturarea gaurii de apa. Ce reprezinta reperul 1? a. dulapi de fixare b. pana de prindere c. element de rezistenta al navei

137. In desenul alaturat este prezentata una dintre solutiile de fixare a panoului cu margini moi pentru obturarea gaurii de apa. Ce reprezinta reperul 2 ? a. element de rezistenta a navei 2 b. pana de sustinere c. grinda de tensionare

138. In desenul alaturat este prezentata una dintre solutiile de fixare a panoului cu margini moi pentru obturarea gaurii de apa. Ce reprezinta reperul 3 ? a. element de rezistenta a navei b. pene de tensionare c. grinda de sprijin

139. In desenul alaturat este prezentata una dintre solutiile de fixare a panoului cu 4 margini moi pentru obturarea gaurii de apa. Ce reprezinta reperul 4 ? a. grinda de sustinere
71

b. panou cu margini moi c. gaura de apa

140. In desenul alaturat este prezentata una dintre solutiile de fixare a panoului cu margini moi pentru obturarea gaurii de apa. Ce reprezinta reperul 1 ? a. clema de avarie cu surub 1 b. pontilul reglabil c. dispozitivul universal

141. In desenul alaturat este prezentata una dintre solutiile de fixare a panoului cu margini moi pentru obturarea gaurii de apa. Ce reprezinta reperul 2 ? a. element de rezistenta al navei b. dispozitiv de fixare 2 c. element de sprijin

142. In desenul alaturat este prezentata una dintre solutiile de fixare a panoului cu margini moi pentru obturarea gaurii de apa. Ce reprezinta reperul 3 ? a. element de structura de rezistenta b. tabla cu gaura de apa c. table de sustinere
3

143. In desenul de mai jos este reprezentat modul de astupare a unei gauri de apa cu cheson de ciment. Ce reprezinta elementul notat 1?
72

a. gaura de apa b. paiet rigid c. tabla corpului navei

144. In desenul de mai jos este reprezentat modul de astupare a unei gauri de apa cu cheson de ciment. Ce reprezinta elementul notat 2? a. element de rezistenta al navei b. o coasta a navei c. dulap de sustinere
2

145. In desenul de mai jos este reprezentat modul de astupare a unei gauri de apa cu cheson de ciment. Ce reprezinta elementul notat 3? a. paiet rigid b. gaura de apa c. cheson de ciment
3

73

146. Ce este pontilul reglabil? a. este un ansamblu demontabil compus dintr-un element sudat gaurit la interior, in care culiseaza o tija distantiera. Ambele piese sunt prevazute cu gauri axiale in care se pot introduce buloane pentru a le fixa intr-o pozitie care sa asigure ansamblului lungimea dorita b. este un element de rezistenta cu ajutorul caruia poate fi fixat pe gaura de apa dispozitivul de etansare c. este dispozitivul care se foloseste pentru fixarea plasturelui cu margini moi in gaura de apa 147. Indicati ordinea logica in care se procedeaza pentru astuparea unei gauri cu cheson de ciment: 1-drenarea compartimentului inundat, 2 pregatirea mortarului, 3 pregatirea cofragului (forma in care se toarna mortarul), 4. fixarea paietului rigid 5 curatarea si degresarea suprafetei peste care se toarna chesonul 6 astuparea la interior a gaurii cu panza de vela sau pasla curata, 7 turnarea mortarului a. 1, 3, 4, 2, 5, 6, 7 b. 1, 2, 3, 4, 6, 5, 7 c. 4, 1, 5, 3, 6, 2, 7 148. Indicati ordinea logica in care se procedeaza pentru astuparea unei gauri cu cheson de ciment: 1-drenarea compartimentului inundat, 2 pregatirea mortarului, 3 pregatirea cofragului (forma in care se toarna mortarul), 4. fixarea paietului rigid 5 curatarea si degresarea suprafetei peste care se toarna chesonul 6 astuparea la interior a gaurii cu panza de vela sau pasla curata, 7 turnarea mortarului a. 4, 1, 5, 3, 2, 6, 7 b. 4, 1, 3, 5, 2, 6, 7 c. 1, 3, 5, 4, 2, 6, 7 149. Astuparea unei gauri de apa cu ajutorul chesonului de ciment este o masura cu caracter paliativ. Care sunt recomandarile Registrelor Navale cu privire la caracterul acestui tip de reparatie? a. avaria va fi remediata in conditii de santier deandata ce acest lucru devine posibil b. verificarea periodica a integritatii chesonului de ciment si repararea lui de cate ori se constata ca s-a deteriorat sau a inceput sa patrunda apa c. controlul periodic daca acesta se afla sub nivelul apei

74

150.Care este proporia nisip/ciment n formarea cimentului cu priz rapid utilizat pentru turnarea chesoanelor in cazul gaurilor de apa? a. 1 : 1 b. 2 : 1 c. 1 : 2 151.Care este prima masura care trebuie luata in cazul in care s-a constatat producerea unei gauri de apa la corpul navei ? a. se intervine de urgenta pentru astuparea ei in scopul limitarii patrunderii apei in interiorul navei b. daca gaura de apa se afla deasupra nivelului apei, atunci nu exista nici un pericol si reparatia poate fi facuta in primul port c. informarea de urgenta a superiorilor si a echipei de interventie cu atributiuni pe linia rolului de gaura de apa 152.Ce operatiuni specifice se cer a fi executate in cazul producerii unei gauri in bordul navei, sub nivelul apei? a. compartimentul inundat se izoleaza daca este posibil, de cele invecinate prin inchiderea usilor etanse si a altor deschideri in punti sau pereti b. se cerceteaza motivele producerii gaurii, dimensiunilor acesteia si se stabileste modul de actiune si personalul care participa la aceasta actiune c. se suna alarma de rol de gaura de apa si se trece la turnarea chesonului de ciment, nu inainte de fixarea paietului prin exteriorul corpului navei pentru astuparea gaurii 153.Cine stabileste modul de actiune, echipa de interventie si modul de lucru in cazul astuparii gaurilor de apa cu ajutorul chesoanelor de ciment? a. exista reguli stricte in acest sens b. aciunile intreprinse se fac in functie de Regulamentul Serviciului la Bord c. functie de regulile cuprinse in rolul de gaura de apa, dar solutiile aplicate depind de situatiile concrete in care se afla nava, de priceperea si nivelul de pregatire al celor ce executa lucrarea 154.Prin rol de apel si instructiuni in caz de urgenta se nelege : a. ansamblul de reguli si instructiuni pe care fiecare membru de echipaj are obligatia sa le execute intr-o situatie de urgenta pe nava cand acest lucru se impune b. rolul echipajului ntr-o anumit situaie de urgenta c.ansamblul aciunilor ce se execut n mod organizat de ctre personalul nebrevetat ntr-o anumit situaie de urgenta

75

155.Organizarea exercitiilor de urgenta se face : a. numai n caz de urgenta b. o dat pe lun; c. ori de cate ori decide comandantul navei dar nu mai rar de o data pe luna 156. Cine si cand intocmeste rolurile de apel? a. eful de echipaj cu scopul instruirii corespunzatoare a personalului din subordine pentru a sti sa intervina in diferite situatii de criza b. rolul de apel trebuie intocmit inainte de plecarea navei in voiaj de catre comandantul navei iar in cazul navelor de pasageri acesta trebuie aprobat organizatoric al actiunilor ce trebuie intreprinse de catre personalul imbarcat, in diverse situatii c.eful mecanic cu scopul de a instrui personalul din subordine cu privire la conditiile specifice din compartimentul de masini 157. Care este periodicitatea la care se fac exercitii de abandonare a navei si de incendiu? a. odata pe luna b. cat mai des posibil c. fiecare membru al echipajului trebuie sa participe la cel putin un exercitiu de abandon si unul de incendiu, cel putin odata pe luna 158. Cum se numeste ansamblul de instructiuni referitoare la obligatiile si modul de actiune pe care fiecare persoana ambarcata trebuie sa le respecte in situatii de urgenta a. rol de echipaj (rolul navei) b. instructiuni in caz de urgenta c. rol de abandon 159. Ce este rolul de apel? a. un exercitiu de alarmare a echipajului in situatii de criza b. un ansamblu de reguli referitoare la masurile ce trebuie luate de fiecare membru de echipaj in situatii de criza cand este declansat semnalul de urgenta respectiv c. un exercitiu prin care se verifica gradul de pregatire al echipajului in situatii de urgenta 160. Unde este afisat de regula rolul de apel? a. in cabinele echipajului b. in cabine si saloane c. in locuri vizibile pretutindeni pe nava, puntea de comanda, comanda masini, cabine
76

161. Rolul de incendiu trebuie sa indice obligatiile atribuite anumitor membri ai ecipajului si care sa cuprinda: a. locul si natura materialelor combustibile care ard, clasele de foc b. sa cunoasca semnalul de urgenta, cui se subordoneaza, locul de dispunere al mijloacelor de interventie si protectie, actiuni ce trebuie intreprinse de persoana in cauza c. sa cunoasca modul de interventie, mijloacele din dotare si cine conduce exercitiul respectiv 162. In cele mai multe cazuri, avariile produse la corpul navei, daca acesta a fost strapuns, modifica pozitia si stabilitatea ei. Care sunt cele mai recomandabile metode de redresare a pozitiei navei in aceste situatii? a. drenarea apei patrunsa in interior, transferul de licide, deplasarea sau debarcarea de greutati, inundarea unor compartimente b. drenarea compartimentelor inundate urmata de reparaea cat mai urgenta a sparturii c. astuparea de urgenta a gaurii cu unul din mijloacele de vitalitate urmata de drenarea apei acumulate si remedierea defectiunilor produse de aceasta 163.Ce se nelege prin euare ? a. punerea pe uscat a unei nave, voluntar sau involuntar; b. ridicarea la suprafa a navelor scufundate; c. oprirea navei pentru astuparea gurilor de ap. 164. n cazul unei euri voluntare a navei, cine ia aceast decizie ? a. eful mecanic pentru ca in aceasta situatie masina nu mai poate functiona b. orice membru din echipaj care constat o gaur de ap; c. comandantul navei. 165. Ce este euarea voluntar ? a. punerea navei pe uscat, datorit contactului cu fundul apei b. punerea navei pe uscat, atunci cnd comandantul o cere, pentru evitarea unui pericol mai mare c.punerea pe uscat datorit ordinului celui ce a constatat o avarie 166. Ce este exercitiul (rolul) de urgenta? a. este ansamblul de masuri ce se iau pe nava in scopul instruirii echipajului pentru a se descurca si interveni in anumite conditii specifice b. este ansamblul actiunilor care se executa in mod organizat de catre personalul ambarcat la bordul navelor, in scopul acumularii unor cunostinte si deprinderi necesare a fi aplicate in situatii reale de urgenta
77

c. ansamblul aciunilor ce se execut n mod organizat de ctre personalul nebrevetat si brevetat ntr-o anumit situaie de urgenta 167. Care este scopul pentru care la bordul navelor se organizeaza roluri sau exercitii de urgenta? a. acela de a stabili din timp cadrul organizatoric al actiunilor si modul de actiune pe care le va executa personalul imbarcat, in diverse situatii de urgenta b. acela de a familiariza echipajul cu cerintele IMO c. acela de a familiariza echipajul cu nava, agregatele, instalatiile mijloacele de salvare si interventie in caz de incendiu 168. Ce elemente cuprinde rolul navei referitor la gaura de apa? a. numele si prenumele participantilor la rol, cui se subordoneaza, actiuni ce trebuie intreprinse b. functia persoanei respective, cui se subordoneaza c. obligatiile ce-i revin respectivei persoane 169. Ce elemente cuprinde rolul de apel? a. functia persoanei respective b. locul de adunare, actiunile importante ce trebuie intreprinse in caz de urgenta, metoda folosita pentru imbracarea vestelor de salvare c. codul de interventie in caz de urgenta 170. Ce elemente cuprinde rolul navei referitor la gaura de apa? a. indicatii asupra pericolului pe care-l prezinta situatia b. codul de identificare a situatiei respective c. atributiile fiecarui membru de echipaj in ceea ce priveste inchiderea usilor etanse, usilor de protectie contra incendiilor, valvulelor, scurgerilor, hublourilor, spiraelor, tambuchiurilor, ventilatiilor si a altor deschideri in corpul navei 171.Cum trebuie sa actioneze echipajul in cazul cand pe nava s-a dat o alarma de urgenta? a. cu calm, rapid, ordonat, fara panica b. cu hotarare, raspundere si competenta c. conform obligatiilor ce ii revin fiecaruia pe linie de serviciu 172. Cum actioneaza echipajul in cazul cand se produce o gaura de apa la corpul navei sub linia de plutire? a. conform dispozitiilor elaborate de armatorul navei b. conform rolului de gaura de apa
78

c. conform R.S.B. 173. Pentru rolul ,,Gaura de apa semnalul de alarma este: a. litera O in codul Morse respectiv trei sunete lungi b. litera G in codul Morse adica doua sunete lungi si unul scurt c. un semnal lung 174. Pentru rolul de incendiu, semnalul de alarma este: a. litera I in codul Morse adica doua semnale scurte repetate de 6 ori b. un semnal lung c. litera A in codul morse adica un semnal scurt si unul lung 175. Rolul de abandon este anuntat printr-un semnal acustic. Care este acest semnal? a.sapte sunete scurte si unul lung b. un semnal scurt repetat de 7 ori c. un semnal prelung repetat de doua ori 176. Unde sunt expuse extrasele din tabelul general cu rolurile de apel in caz de urgenta? a. in cabinele comandantului, sefului mecanic si in camera de comanda b. in cabina fiecarei persoane imbarcate care are atributiuni pe aceasta linie si in oricare loc in care ele sunt vizibile si pot fi consultate c. numai in careurile navei si in timonieria navei 177. Cum trebuie sa reactioneze echipajul la auzul semnalului de alarma corespunzator unei anumite situatii de urgenta prevazute in rolurile navei a. personalul ambarcat se aduna la locurile special destinate acestui scop b. personalul de cart isi continua serviciul in timp ce restul echipajului participa la rol c. personalul ambarcat isi executa atributiunile conform instructiunilor ce ii revin prin rolul respectiv 178. Care este periodicitatea la care se executa exercitiile (rolurile) de incendiu pe navele de pasageri? a. lunar b. de doua ori pe luna c. saptamanal

79

179. Pentru insusirea atributiilor prevazute in rolurile navei si pentru formarea deprinderilor de a actiona rapid, corespunzator situatiei, se organizeaza periodic exercitii simuland situatii reale. Cine organizeaza si conduce aceste exercitii? a. comandantul navei si seful mecanic b. comandantul navei c. secundul si seful mecanic 180. Cand se executa exercitii de simulare ale unor situatii de criza cum ar fi abandon, incendiu, poluare sau gaura de apa? a. in mars si in stationarea navei b. in conditii de mars c. numai in mars in zilele cu activitate redusa 181. Care sunt primele actiuni pe care trebuie sa le intreprinda echipajul in caz de esuare? a. oprirea de urgenta a motorului principal pentru a nu se forta dezesuarea navei b. cercetarea in amanunt a posibilelor avarii pricinuite de contactul cu fundul apei c. sa se verifice adancimea apei si sa se elaboreze strategia de dezesuare 182. Cand cercetarea arata ca este posibila dezesuarea navei cu mijloacele bordului, aceasta operatiune poate fi facuta prin procede cum ar fi: a. apelarea la ajutorul navelor specializate in astfel de situatii b. asteptarea refluxului urmata de fortarea cu ajutorul propulsiei proprii c.dezesuarea cu utilizarea simultana a propulsiei navei si a instalatiei de ancorare 183. Cand cercetarea arata ca este posibila dezesuarea navei cu mijloacele bordului, aceasta operatiune poate fi facuta prin procede cum ar fi: a. dezesuarea prin schimbarea pozitiei navei in raport cu suprafata apei prin debalastare, deplasare de greutati sau balastare b. apelare la ajutorul mareei si a instalatiei manevra proprie in scopul dezesuarii c. utilizarea fortei valurilor si a vantului impreuna cu instalatia de propulsie la putere maxima 184. Care sunt unele dintre cauzele cele mai frecvente care duc la aparitia incendiilor la bordul navelor? a. incendii datorate caldurii excesive din unele compartimente ale navei b. cauze de natura tehnica cum ar fi cele avand la origine fenomene mecanice, electrice sau chimice c. descarcarile electrice pricinuite de fenomene meteo

80

185. Care sunt unele dintre cauzele cele mai frecvente care duc la aparitia incendiilor la bordul navelor? a. lucrul cu flacara deschisa b. izolarea necorespunzatoare a esapamentelor motoarelor c. incendii de origine necunoscuta 186. Care sunt unele dintre cauzele cele mai frecvente care duc la aparitia incendiilor la bordul navelor? a. neglijenta si indisciplina b. lucrul cu echipamente care iau foc usor c. incendii pricinuite de reactii chimice atunci cand nava transporta produse chimice periculoase 187. In ce situatii se foloseste apa pentru stingerea incendiilor la bordul navei? a. in orice situatie daca nu exista un alt mijloc de stingere b. in cazul incendiilor care nu implica echipamente electrice si nici produse petroliere c. in orice situatie chiar si daca este vorba de echipamente electrice, daca in prealabil s-a scos tensiunea 188. Ce rol au iesirile de urgenta la nava? a. au rolul de a permite iesirea din unele compartimente direct pe punte in conditiile cand iesirile principale nu pot fi folosite din diverse cauze b. acela de a permite echipajului iesirea din compartimente in diverse locuri de pe nava c. aceste iesiri au rol de avarie 189. Care este prima masura pe care trebuie sa o luati daca a-ti sesizat producerea unui incendiu? a. actionez cu orice mijloace am la indemana in vederea neutralizarii lui b. anunt de urgenta acest lucru, actionez cu mijloacele din dotare pentru neutralizarea lui c. dau alarma si astept echipa de interventie pentru a actiona impreuna conform rolului 190.Cine stabileste componenta inventarului de incendiu la bordul unui anumit tip de nava? a. acet inventar este stabili de catre armator impreuna cu constructorul navei b. inventarul de incendiu de pe o nava se stabileste in conformitate cu cerintele Rezolutiilor IMO
81

c. Registrul de Clasificare 191. Abandonarea navei avariate se face n urmatoarea ordine: a. pasagerii, urmai de echipajul navei b. nu exist o ordine de abandonare a navei avariate dar comandantul ramane ultimul c. mai nti personalul brevetat, urmat de personalul nebrevetat si comandantul 192. Cine d ordinul de abandonare a navei in caz ca se impune acest lucru? a. armatorul navei b. comandantul navei sau inlocuitorul sau legal atunci cand comandantul nu este in masura sa-si exercite functia c. orice persoan din echipaj care constat iminena scufundarii navei 193. Cand are dreptul sa paraseasca nava avariata personalul ambarcat pe aceasta? a. n orice moment, dac consider c viaa i este n pericol b. numai dup ce comandantul navei ordon abandonarea navei c. numai dup ce recupereaz documentele navei 194. Cine prsete ultimul nava avariat in caz ca aceasta trebuie abandonata ? a. eful mecanic dupa ce in prealabil a oprit toate utilajele care mai functionau b. ofierul de cart dupa ce a recuperat si conservat documentatia navei c. comandantul navei OPIS CONSTRUCIA NAVEI 1b 2a 3a 4c 5a 6c 7b 8a 9b 26a 27b 28b 29a 30a 31b 32a 33b 34c 51c 52a 53c 54b 55b 56a 57c 58b 59c 76a 77b 78c 79b 80a 81c 82a 83b 84c
82

101b 102b 103b 104a 105a 106b 107b 108c 109b

126a 127b 128a 129b 130a 131b 132c 133b 134b

151a 152b 153b 154a 155b 156b 157a 158b 159b

10a 11c 12a 13b 14b 15a 16c 17a 18b 19b 20c 21b 22a 23b 24b 25c 176c 177b 178c 179a 180b 181c 182b 183a 184b 185a

35b 36a 37b 38c 39b 40a 41b 42a 43c 44a 45b 46c 47c 48b 49a 50b 201b 202c 203b 204b 205b 206b 207c 208c 209b 210c

60a 61c 62b 63a 64c 65a 66c 67b 68b 69a 70b 71b 72b 73a 74b 75c

85b 86a 87b 88a 89c 90b 91a 92c 93b 94a 95c 96b 97b 98b 99c 100a 226b 227a 228b 229c 230a 231b 232c 233b 234a 235b

110a 111b 112c 113c 114c 115a 116c 117b 118c 119b 120b 121b 122a 123c 124c 125b 251b 252a 253b 254b 255b 256a 257a 258c 259b 260b

135b 136c 137a 138b 139a 140b 141a 142b 143a 144b 145b 146c 147b 148c 149a 150b

160a 161b 162a 163b 164a 165b 166a 167c 168b 169b 170c 171b 172a 173c 174b 175c 276c 277c 278b 279a 280c 281b 282b 283c 284a 285c

83

186a 187c 188b 189a 190c 191a 192b 193c 194a 195b 196b 197c 198b 199c 200a

211a 212b 213c 214a 215b 216c 217b 218c 219c 220b 221a 222a 223a 224b 225b

236a 237b 238b 239c 240a 241a 242b 243a 244a 245b 246c 247a 248b 249a 250b

261a 262a 263b 264a 265c 266a 267a 268b 269b 270c 271a 272b 273c 274a 275a

286b

OPIS VITALITATEA NAVEI 1b 2a 3b 4a 5b 6a 7b 8a 9c 10b 26b 27c 28b 29c 30c 31b 32a 33b 34a 35c 51b 52b 53c 54c 55a 56b 57c 58a 59b 60c 76c 77a 78c 79b 80c 81a 82a 83c 84b 85a 101a 102b 103c 104c 105a 106c 107a 108b 109b 110a 126c 127a 128b 129c 130c 131b 132c 133c 134b 135b 151c 152a 153c 154a 155c 156b 157c 158a 159b 160c 176b 177c 178c 179b 180a 181b 182c 183a 184b 185a

84

11b 12b 13c 14a 15c 16c 17b 18c 19b 20c 21b 22c 23a 24c 25b

36a 37c 38b 39c 40b 41a 42c 43b 44c 45a 46c 47b 48a 49a 50b

61a 62c 63c 64a 65c 66a 67b 68c 69a 70c 71a 72c 73b 74c 75b

86c 87a 88a 89b 90b 91b 92c 93c 94b 95a 96c 97b 98c 99c 100c

111b 112c 113a 114b 115b 116c 117b 118c 119b 120c 121c 122b 123c 124c 125b

136c 137c 138b 139b 140c 141a 142b 143b 144a 145c 146a 147c 148a 149a 150b

161b 162a 163a 164c 165b 166b 167a 168a 169b 170c 171a 172b 173b 174b 175a

186a 187b 188a 189b 190c 191a 192b 193b 194c

85