Sunteți pe pagina 1din 5

timpul si calendarul in astronom Calendarul

INVENTII Calendarul calendarul este un sistem de organizare a timpul ui ce are ca scop recunoasterea timpului pe perioade intinse. in ceea ce priveste calendarul , ziua este cea mai mica unitate de timp. calendarul era important in planificarea agriculturii, a vanatorii, a sarbatorilor religioase si civile. Principalele cicluri astronom ice sunt: ziua (cat dureaza ca Pamantul sa faca o rotatie in jurul axei proprii), luna (cat dureaza ca Luna sa faca o rotatie in jurul Pamantului) si anul (cat dureaza ca Pamantul sa faca o rotatie in jurul Soarelui). Faptul ca durata acestor evenimente nu sunt intotdeauna constante si nu se potrivesc unele cu altele, a dus la existenta unei complexitati de calendare, fiecare organizat dupa diverse principii. Originea calendarului este foarte indepartata si deversi ficata. Se cunosc multe popoare antice care aveau propriile calendare. Multe culturi primitive foloseau saptamana de 4 zile, po sibil dupa cele 4 directii, nord, sud, est, vest. Asirienii (un popor care traia pe teritoriul Turciei de azi) foloseau calendarul in care saptamana avea de 6 zile. Romanii din secolul 1, foloseau calendarul in care saptamana avea 8 zile. Pentru multe secole, grecii si egiptenii au impartit lunile de 30 de zile in 3 parti a cate 10 zile, numite decade. Azi se folosesc aproximativ 40 de calendare din care: - calendarul gregorian in care anul are 365 de zile, cat Pamantul face o rotatie in jurul Soarelui; - calendarul islamic care se construieste in functie de miscarea Lunii in jurul Pamantului fara sa tina cont de miscarea Pamantului in jurul Soarelui; - calendarul iudaic care combina in construirea calendarului miscarea de rotatie a Pamantului in jurul Soarelui cu miscarea de rotatie a Lunii in jurul Pamantului. calendarul gregorian isi are originile in calendarul lui Iulius Caesar in anul 45 IC. Anul avea 365,25 de zile si, desi la inceput se considera inceputul anului in ianuarie, senatul roman a schimbat inceputul anului la 25 martie. in 1582, Papa Grigore al XIII, a modificat calendarul lui Iulius Caesar, considerand ca perioada anului de 365,25 de zile este prea lunga. A stabilit ca anul are 365,14 zile. Diferenta de 11 minute crestea anul calendaristic cu 7 zile la fiecare 1000 de ani. calendarul stabilit de Papa Grigore al XIII se foloseste azi si este declarat international pentru uzul civil. Folosirea altor calendare se restrange la utilizarea lor doar in religii si culturi particulare. Conceptul nostru de nse bazeaza pe miscarea Pamantului in jurul Soarelui, miscare care dureaza 365,14 de zile impartite in 12 luni. Luna februarie are 29 de zile o data la fiecare 4 ani. Conceptul de unase bazeaza pe durata miscarii Lunii in jurul Pamantului, dar la acest concept s-a renuntat in organizarea calendarului. Luna se invarte in jurul Pamantului in numai 29 de zile. in calendarul crestin, lunile au 30 sau 31 de zile cu exceptia lunii februarie

Timpul in astronomie Definiia timpului este una dintre cele mai dificile, nu numai din punct de vedere filozofic sau psihologic, dar i fizic. Timpul este una dintre dimensiunile Universului, diferit de dimensiunea spaial prin aceea c timpul ordoneaz evenimentele ntr-o succesiune ireversibil.

Definitia astronomica a timpului Este impartirea timpului prin procese ce se deruleaza periodic, observabile pe sfera cereasca. Cea mai evidenta unitate de timp este ziua, definita ca fiind durata unei rotatii a Pamantului in jurul axei sale, raportata la traversarea meridianului sau a punctului vernal de catre Soare. Pamantul se roteste in fiecare zi siderala cu 360 grade, intr-o ora cu 15 grade, intr-un minut cu 0,25 grade. Definitia fizica a timpului Reprezinta stabilirea unitatii de timp printr-un proces care se deruleaza periodic si care este observabil cu mijloace fizice. Aceasta este necesara intrucat rotatia Pamantului nu decurge pe deplin uniform. Secunda este durata a 9 192 631 770 de perioade care corespund tranzitiei intre 2 nivele de energie hiperfineale starii fundamentale a atomului de Cesiu 133. Secunda de legatura Este o corectura care face posibila egalarea timpului fizic (prin ceasuri atomice) cu timpul astronomic. La nevoie, ea este introdusa sau eliminata la 30 iunie sau 31 decembrie, atunci cand diferenta dintre cele 2 timpuri depaseste 0,7 secunde. Timpul solar Reprezinta impartirea timpului datorata miscarii zilnice aparente a Soarelui pe sfera cereasca. Timpul solar real Este masura temporala neuniforma care se calculeaza prin observatii nemijlocite asupra Soarelui. Perioada de timp dintre 2 culminatii inferioare ale Soarelui reprezinta ziua solara reala. Durata sa nu este constanta intrucat Soarele se deplaseaza, in miscarea sa anuala aparenta pe bolta cereasca, cu viteza diferita pe o orbita inclinata catre ecuatorul ceresc, numita ecliptica. Timplu solar real poate fi citit pe ceasurile solare.

Timpul Solar Mediu Timpul solar mediu Este masura timpului aproape uniforma, calculata in functie de un Soare mediu virtual. Miscarea anuala aparenta a Soarelui mediu are loc:

In lungul Ecuatorului Ceresc In acelasi timp cu Soarele real Cu o viteza uniforma

O rotatie a Pamantului raportata la Soarele mediu dureaza o zi solara medie. Timpul solar mediu si timpul solar real difera in cursul unui an cu pana la 16 minute. Cauze ale variatiei timpului solar mediu

Frecarea dintre uscat si mare la flux si la reflux Deplasarea maselor in interiorul Pamantului Deplasarea maselor de aer si topirea ghetii de la polii terestrii in ritmul anotimpurilor Modificarile ale pozitiei axei de rotatie in interiorul Pamantului

Ecuatia timpului

Ecuatia timpului Este diferenta dintre timpul solar real si timpul solar mediu. Ea arata cu cat merge inainte sau ramane in urma un ceas solar (timpul solar real) fata de un ceas care masoara timpul solar mediu. Timul local Este indicatia relativa de timp la punctul observatiei. Meridianul locului din care se face observatia trece drept linie de referinta.

Timpul Local Timpul solar real si timpul solar mijlociu sunt timpuri locale. Doua ceasuri aflate pe longitudini geografice diferite arata timpuri diferite pentru ca, pentru ambele puncte, Soarele mijlociu, respectiv Soarele real, culmineaza in momente diferite. Timpul sideral este de asemenea un timp local. Timpul regal Reprezinta timpul normal valabil prin conventii internationale pentru un teritoriu mai intins (fus orar), de cele mai multe ori timpul local pentru punctele aflate in apropierea meridianului mijlociu al fusului orar. Ora Europei de Vest (GMT) Timpul local pentru longitudinea geografica de 0 Ora Europei Centrale (CET) Timpul local pentru longitudinea estica de 15 Ora europei de Rasarit(EET) Valabil, printre altele pentru Irlanda, Portugalia, Marea Britanie Valabil, printre altele, pentru Germania, Austria, Elvetia, Italia, Danemarca, Norvegia, Suedia Valabil, printre altele, pentru 12h CET = 11h GMT CET = GMT+1h

12h CET = 13h EET

Timpul local pentru longitudinea estica de 30

Romania, Bulgaria, Grecia, Finlanda

CET = EET-1h

Orele folosite in interiorul fuselor orare nu corespund intotdeauna cu fusul orar respectiv. Ora de vara Este o decalare de o ora a timpului pentru lunile de vara. Avantajul sau consta in mai buna utilizare a luminei zilei in orele de seara. In majoritatea statelor central-europene este valabila, din aprilie pana in septembrie, ora de vara central-europeana(CEST). Timpul sideral Reprezinta impartirea timpului folosita in astronomie, determinata de rotatia Pamantului in relatie cu punctul vernal. In momentul culminatiei superioare a punctului vernal, ora siderala este 0h.

Timpul si ZiuaSiderala Ziua siderala Este durata unei rotatii a Pamantului, in relatie cu doua culminatii superioare succesive ale punctului vernal. O zi este mai scurta decat a zi solara mijlocie. 1 zi siderala= 24 h siderale= 23 h 56 min 4,1 sec timp solar 24 h timp solar= 24 h 3 min 56,6 sec timp sideral. Calendarul Reprezinta o diviziune a timpului rezultata prin adunarea a unei multimi de zile solare. Baza sa este fie timpul de rotatie a Pamantului in jurul Soarelui(calendarul solar), fie timpul de rotatie a lunii in jurul Pamantului(calendarul lunar). Unitatile de timp naturale astronomice, luna si anul, nu sunt multiplii intregi de zile solare, de aici si existenta mai multor posibilitati de impartire a timpului. Anul Este perioada de timp necesara Pamantului pentru a efectua o rotatie in jurul Soarelui. Rotatia Pamantului Punctul de referinta Punctul vernal O anumita stea

Durata 365 zile 5h 48 min 46 sec 365 zile 6h 9 min 9 sec

Denumirea An tropic An sideral

Diferenta dintre lungimea anului tropical si a anului sideral ne conduce inapoi la precesie. Anul comun An calendaristic de 365 zile. Este de circa 6 ore(un sfert de zi) mai scurt decat anul definit din punct de vedere astronomic.

Anul bisect An calendarstic de 366 zile care, o data la 4 ani, ia local unui an comun. Prin adaugarea unei zile (29 februarie), se elimina decalajul dintre lungimea anului calendaristic si lungimea anului astronomic. Calendarul iulian Precursor al calendarului gregorian, a fost introdus in anul 46 i.Hr. de catre Iulius Cezar. In calendarul iulian, dupa 3 ani comuni urmeaza un an bisect. 4 ani tropici dureaza 1 460, 9688 zile 4 ani dupa calendarul luliana dureaza 1 461, 0000 zile Diferenta ramasa, de 0,0312 zile creste in 128 de ani la o jumatare de zi. De aceea, calendarul iulian un mai este astazi in uz. Calendarul gregorian Calendarul usual astaza in majoritatea tarilor lumii. El a fost propus in 1581 de catre o comisie numita de papa Grigore al XIII-lea. * Regula anilor bisecti in calendarul gregorian Toti anii al caror numar e divizibil cu 4 sunt ani bisecti. Dar toti anii de inceput de escol, al caror numar nu este divizil cu 400, sunt considerati ani comuni. 1800, 1900, 2100 - ani comuni 1988, 192, 1996, 200, 2004, 2008, 2012, s.a.m.d.- ani bisecti 400 de ani tropici dureaza 146 096,88 zile 400 de ani dupa calendarul gregorian dureaza 146 097,00 zile Diferenta ramasa poate fi neglijabila pentru urmatoarele milenii. Data iuliana O numaratoare curenta a zilelor des folosita in astronomie, fara o impartire in perioade de timp mai mari. Fiecare zi este desempata printr-un numar. Diferentele de timp pot fi astfel usor calculate. Inceputul numaratorii a fost fixat(in mod artificial) de data de 01.01.4713 i.Hr. Ziua din calendarul greogorian 01.09.1980 01.01.1990 01.01.2000 Data iuliana 2 444 484 2 447 893 2 451 545 Bibliografie: Compediu de astronomie