Sunteți pe pagina 1din 95

1) Astmul bronic este definit ca o afeciune a cilor respiratorii caracterizat prin: A) reactivitate crescut a arborelui traheobronic la stimuli; B) boal

cu evolutie lenta, progresiva, ireversibila C) ngustare generalizat a cilor aeriene, ce poate ceda spontan sau la tratament; D) inflamaia bronic este rezultatul aciunii interleukinei; E) epiteliul alveolar este inta i sediul iniierii inflamaiei Rspuns : A C (pag) 1566)) 2) Emfizemul pulmonar se definete prin: A) Modificarea esutului interstiial pulmonar B) Distensia permanent, anormal a spaiilor aeriene distal de broniolele terminale C) Distensia permanent, anormal a spaiilor aeriene proximal de broniolele terminale D) Regenerarea epiteliului alveolar E) Distrugerea septurilor alveolare Rspuns: B E (pag 1601) 2) Astmul idiosincrazic prezint urmtoarele caracteristici: A) valori de IgE normale; B) simptomatologia tipic apare dup o afeciune de tract respirator superior; C) dup o rceal pacientul ncepe s dezvolte paroxisme de wheezing i dispnee D) are antecedente heredocolaterale sau personnale de teren alergic; E) teste cutanate pozitive; Rspuns: A B C) (pag) 1567) 3) Astmul alergic se asociaza frecvent cu: A) un istoric personal si/sau familial de boli alergice B) remisie totala sub tratament bronhodilatator C) se amelioreaza cu inaintarea in virsta D) niveluri crescute de IgE in ser E) teste de provocare pozitive prin inhalarea unui antigen specific Raspuns: A D E (pag) 1567) 4) n patogeneza astmului bronic sunt implicate mai multe mecanisme, dintre care cele mai frecvente sunt: A) inflamaia cilor aeriene, edemaiate i infiltrate cu eozinofile, neutrofile i limfocite, cu sau fr ngroarea membranei bazale epiteliale; B) hiperplazia celulelor secretorii stimulat de enzimele neutrofilelor, elastaze i catepsina; C) hipertrofia glandular; D) creterea generalizat n celularitate, asociat cu o densitate capilar mrit; E) expresia genei mucinei stimulat de factorul de necroz tisular) Rspuns: A C D (pag 1567) 5*) Cea mai importanta cauza pentru cresterea reactivitatii cailor respiratorii din astm, este: A) ingrosarea peretelui alveolar

B) inflamatia cailor aeriene C) cresterea purulentei secretiilor D) disfunctia epiteliului bronsioloalveolar E) spasmul cailor aeriene periferice Raspuns: B (pag 1567) 6) Infeciile respiratorii din bronita cronic se caracterizez prin : A) Creterea caracterului purulent, a vscozitii sau a volumului secreiilor B) Prezena bacteriilor Haemophilus influenzae, Streptococcus pneumoniae i Moraxella catarrhalis C) Inexistena dovezii c virusurile stau la originea recurenelor mucopurulente D) Necesitatea unui tratament antibiotic mai mult de 10 zile E) Necesitatea culturilor din sput la pacienii cu frison, febr sau durere toracic Rspuns: A B E (pag 1606) 7) Celulele care joac un rol important n patogenia astmului bronic sunt: A) mastocitele; B) eozinofilele; C) macrofagele; D) PMN; E) limfocitele; Rspuns: A, B, C, E (pag 1567) 8) Mediatorii care produc reactia inflamatorie imediata sunt: A) histamina, bradikinina B) leucotrienele C, D, E C) lecitinele D) factorul de activare plachetara E) prostaglandinele E2, F2 , D2 Raspuns: A, B, D, E (pag 1567) 9*) Broniolita obliterant se caracterizeaz prin, cu excepia: A) Obstrucie extins de origine inflamatorie i fibrotic a cilor respiratorii mici B) Rspuns slab la tratamentul bronhodilatator C) Apare la pacieni cu infecii virale severe n copilrie D) Nu apare la pacieni cu artrit reumatoid E) Insuficiena respiratorie fatal apare de obicei n interval de doi ani Rspuns: D (pag 1610) 10) Reactia inflamatorie imediata se manifesta prin: A) ruptura peretelui epitelial B) bronhoconstrictie, C) congestie vasculara D) ingrosarea musculaturii netede E) edemul local Raspuns: B, C, E pag (1567)

11) Medicamentele mai frecvent asociate cu inducerea unor episoade acute de astm sunt: A) antiinflamatoare steroidiene orale; B) aspirina; C) antagoniti beta adrenergici; D) ageni de sulfitare; E) antiinflamatoare nesteroidiene) Rspuns: B, C, D, E (pag)1568)) 12) Dintre stimulii care interactioneaza cu reactivitatea cailor aeriene producind episoade acute de astm se numara: A) alergenii B) agentii farmacologici C) infectiosi D) de situatie E) ocupationali Raspuns: A, B, C, E (pag 1567) 13) Sindromul respirator tipic declansat de aspirina are urmatoarele caracteristici: A) afecteaza in principal adultii, dar poate fi intilnit si la copii B) debuteaza prin rinita vasomotorie C) in evolutie apare astmul D) exista reactivitate incrucisata intre aspirina si alte antiinflamatorii nonsteroidiene E) cedeaza la administrarea de antagonisti beta adrenergici Raspuns: A, B, C, D (pag) 1568) 14) Care dintre afirmaiile de mai jos este adevrat: A) efortul fizic provoac bronhospasm ntr-o oarecare msur la toi pacienii astmatici B) efortul fizic modific reactivitatea cilor aerine n astmul la aspirina C) exist o interaciune semnificativ ntre ventilaie, temperatur i umiditatea aerului inspirat i magnitudinea obstruciei dup efort D) indiferennt de tipul de efort depus criza apare cu aceeai intensitate E) mecanismul n astmul de efort pare s presupun contracia musculaturii netede Rspuns corect: A, C (pag)1569)) 15*) Morfopatologic, in plaminul pacientului cu astm bronsic se descriu urmatoarele aspecte, cu exceptia: A) dopuri gelatinoase de exudat in ramificatiile bronsice B) hipertrofia muschiului neted C) infiltrarea cu monocite si polimorfonucleare a peretelui bronsic D) hiperplazia vaselor mucoase si submucoase E) denudarea epiteliului de suprafata Raspuns corect : C (pag) 1569) 16) Manifestarile clinice ale pacientului astmatic: A) la sfirsitul unei crize apare frecvent tuse seaca, chinuitoare

B) uneori pot aparea atelectazii in criza astmatica C) episoadele intermitente de tuse seaca sunt manifestari tipice D) pulsul paradoxal indica severitatea obstructiei E) pneumotoraxul spontan apare frecvent ca si complicatie Rspuns: B D (pag 1570) 17) Probele funcionale ce caractizeaza criza de astm acut sunt: A) volum expirator forat n prima secund (FEV1= VEMS1 ) este n medie 30% sau mai puin din cel prezis; B) volumul rezidual se apropie frecvent de 400%; C) capacitatea rezidual funcional se dublez; D) volumul rezidual mai mic de 200%; E) FEV1 mai mare de 50% din prezis) Rspuns corect: A, B, C (pag 1569)) 18) Fiziopatologic, in astmul bronsic, reducerea diametrului cailor aeriene, se realizeaza prin: A) congestie vasculara B) edemul peretelui bronsic C) hipersecretia de PMN si monocite D) secretii viscoase trenante E) contractia musculaturii netede) Raspuns corect : A, B, D, E (pag) 1569) 19) Simptomele astmului bronic sunt: A) tuse; B) dispnee; C) wheezing; D) expectoraie mucopurulent vscoas; E) tahicardie i uoar hipertensiune sistolic) Rspuns corect: A,B, C, E (pag)1570)) 20*) Severitatea obstructiei cailor aeriene in criza prelungita de astm este indicata prin urmatoarele, cu exceptia: A) disparitia murmurului vezicular -a zgomotelor respiratorii B) wheezing-ul are o tonalitate inalta C) intrarea in actiune a muschilor accesorii respiratori D) aparitia pulsului paradoxal E) dispneea la eforturi moderate Raspuns corect : E (pag) 1570) 21) Tratamentul astmului bronsic: A) metilxantinele sunt agenti bronhodilatatori puternici B) riscul convulsiilor si aritmiilor cardiace apare incepind de la doze peste 100 mg/ml de teofilina

C) bronhodilatatia maxima cu minim de efecte secundare se obtine la administrarea beta adrenergicelor pe cale intravenoasa D) glucocorticoizii nu au efecte bronhodilatatoare E) compusii cuaternari de amoniu neabsorbabili nu au efecte secundare semnificative. Rspuns: D E (pag 1571) 22) Diagnosticul n astmul bronic se bazeaza pe : A) teste alergice cutanate negative; B) eozinofilia din sput i snge i dozarea IgE seric sunt utile dar nu sunt specifice; C) reversibilitatea este definit convenional ca o cretere de de 10% a FEV1dup pufuri de beta agoniti; D) teste de provocare bronic cu histamin sau metacolin pozitive; E) demonstrarea obstructiei reversibile a cailor aeriene Rspuns corect: B, D, E (pag) 1570) 23) Episoadele acute de astm bronic reprezint una dintre cele mai comune urgene respiratorii i se recunoate prin: A) FEV1 = 50% din prezis; B) folosirea muchilor accesorii; C) hiperinflaia marcat a toracelui; D) puls paradoxal; E) lipsa de ameliorare a acestor semne n interval scurt n urma terapiei energice) Raspuns: B, C, D, E (pag 1572) 24) Tratamentul cronic al astmului bronic trebuie : A) s asigure un status stabil, asimptomatic; B) cu cea mai buna functie pulmonara posilibila; C) s administreze prednison per os la toi simptomaticii, nu mai mult de 30mg/zi; D) s administreze tratamet cu steroizi inhalatori la doze maximale de 2mg/zi; E) s asigure ajustarea dozelor pe baza modificrilor obiective ale funciei pulmonare bca i a simptomelor pacientului) Raspuns: A, B (pag 1573)) 25) Medicamentele care inhib contracia musculaturii netede sunt: A) Agonitii beta adrenergici B) Glucocorticoizii C) Ageni stabilizatori ai mastocitelor D) Metilxantinele E) Anticolonergicele Rspuns corect: A, D, E (pag 1571)) 26) Medicamentele care previn si/sau diminua inflamatia din astmul bronsic sunt: A) glucocorticoizii B) agonistii beta-adrenergici

C) metilxantinele D) anticolinergicele E) agentii stabilizatori ai mastocitelor Raspuns corect: A, E (pag 1571) 27) Diagnosticul diferential al astmului bronsic: A) se face cu disfunctia glotica, examinarea glotei in perioada asimptomatica transind diagnosticul B) stridorul apare caracteristic la pacientii cu astm, deosebindu-se astfel de cazurile cu obstructia cailor aeriene superioare C) embolia recurenta se poate exclude usor, wheezingul nefiind niciodata prezent D) aparitia crizelor de dispnee nocturne este caracteristica astmului bronsic E) tumorile carcinoide pot evolua cu episoade de bronhospasm, necesitind efectuarea diagnosticului diferential cu astmul bronsic. Rspuns: D E (pag 1570) 28) Care dintre afirmatiile referitoare la mecanismele de aparare ale plamanului sunt corecte? A) Macrofagele alveolare sunt fagocitele de prima importanta in tractul respirator inferior B) Cilii au o miscare anterograda rapida C) In bronhiole celulele ciliate se invecineaza cu celulele secretoare de mucus) D) Pneumocitele rotunde de tip II produc surfactant E) Polimorfonuclearele se gasesc in numar mare in alveole) Raspuns corect A, B, D (pag 1585) 29) Sindromul pneumonic atipic: A) Este de regula produs de Streptococcus pneumoniae B) Apare in infectia cu Mycoplasma pneumoniae care se poate complica cu manifectari nervoase sau hematologice C) Se manifesta prin febra, tuse productiva, junghi toracic si semne de condensare pulmonara la examenul obiectiv D) Este datorat frecvent infectiei cu Pneumocystis la pacientii HIV E) Apare in unele infectii virale cum ar fi gripa, virusul sincitial respirator sau virusul rujeolei Raspuns corect B, D, E (pag 1587-1588) 30*) Cauze de cavitatie pulmonara sunt urmatoarele cu exceptia: A) Pneumonia cu Staphylococcus aureus B) Pneumonia cu Chlamydia pneumoniae C) Granulomatoza Wegener D) Infectiile cu subspecii de Nocardia E)Pneumoniile fungice cu Histoplasma capsulatum Raspuns corect B (pag 1588) 31) Afirmatii adevarate pentru diagnosticul etiologic al pneumoniilor:

A) Aspiratia transtraheala se utilizeaza pe scara larga in scopul diagnosticului pentru ca are o specificitate mare B) Examinarea sputei prin coloratie Giemsa poate ajuta diagnosticul etiologic in infectia cu Pneumocystis C) Legionella poate fi cultivata prin metode de rutina D) La pacientii imunocompromisi nu se poate utiliza bronhoscopia cu fibre optice in scop diagnostic E) Biopsia pulmonara deschisa are aport diagnostic maxim pentru leziunile focale) Raspuns corect B, E (pag 1589-1590) 32) Urmatoarele afirmatii despre tratamentul ambulator empiric al pneumoniei comunitare sunt adevarate: A) Doxicilina este utila in tratamentul pneumoniei cu Mycoplasma pneumoniae B) In pneumonia cu anaerobi tratamentul de electie este cu Penicilina G C) Pneumonia cu Chlamydia se trateaza empiric cu Cefuroxim D) Ciprofloxacina nu este activa in mod adecvat impotriva pneumococului) E) Eritromicina are o activitate slaba asupra H) influenzae Raspuns corect A, D, E (pag 1590 1591) 33) In cazul pacientilor cu pneumonie de comunitate si cu o stare generala severa, urmatoarele afirmatii despre tratament sunt adevarate A) In infectia cu pneumococi drogul de electie ramine Penicilina B) Toate tulpinile penicilin-rezistente de pneumococi sunt sensibile la amoxicilina/acid clavulamic C) Pneumonia cu Legionella se trateaza cu 1 g Eritromicina timp de 3 saptamini D) Este indicat tratmentul chirurgical in toate abcesele pulmonare care complica o pneumonie E) In formele grave de pneumonie cu Pneumocystis c) adaugarea corticoizilor in tratment are uneori un efect favorabil Raspuns corect A, C, E (pag 1592 - 1593) 34*) Referitor la profilaxia pneumoniilor, urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia: A) Se utilizeaza trimetroprim-sulfametoxazol in scop profilactic la pacientii cu HIV in scopul prevenirii recurentelor pneumocistozelor B) Vaccinurie se folosesc pentru imunizare impotriva tuberculozei C) Vaccinul pneumococic se recomanda pacientilor cu HIV si varstnicilor peste 65 de ani D) Amantadina este indicata in cazul epidemiei de Gripa A la pacienti care au venit in contact cu persoane bolnave E) Necesita utilizarea judicioasa a antibioticelor cu spectru larg si mentinerea aciditatii gastrice a pacientilor Raspuns corect: B (pag 1594) 35) Pneumonia nozocomiala: A) Este frecvent data de bacili enterici Gram negativi B) Determinata de stafilococul aureu care raspunde in general la terapia cu Vancomicina

C) Determinata de Pseudomonas aeruginosa se trateaza cu fluorochinolone oral D) Cu Klebsiellla pneumoniae este foarte rar rar intalnita E) Cu Acinetobacter calcoaceticus se trateaza cu fluorchinolone in asociere cu aminglicozide sau betalacatmine Raspuns corect A, B, E 1593 36*) In infectiile nozocomiale: A) Amantadina se foloseste in prevenirea infectiei cu citomegalovirus B) Acyclovirul e folosit in prevenirea infectiei cu virus gripal A C) Ribavirinul e eficient in infectia cu virus sincitial respirator D) Ampicilina parenteral e activa in multe pneumonii nozocomiale E) Pneumonia cu Pseudomonas aeruginosa se trateaza cu claritromicine oral in monoterapie Raspuns corect C 1593 37) Pneumonia cu anaerobi la pacientii ambulatorii se poate trata cu: A) clindamicina B) amoxicilina/acid clavulamic C) penicilina D) amoxicilina+ metronidazol E) metronidazol Raspuns corect A, B, D 1592 38) Principalii ageni patogeni microbieni care produc pneumonie n mediul spitalicesc sunt: A) Anaerobii orali. B) Pneumocystis carinii C) Mycobacterium tuberculosis D) Pseudomonas aeruginosa E) Bacilii enterici aerobi gram-pozitivi Rspuns: A D 1586 39) Printre criteriile de spitalizare ale pacienilor cu pneumonie se afl: A) Leucopenia (<5000 globule albe/mm3 ) neatribuibil unei afeciuni cunoscute. B) Vrsta < 65 ani. C) Prezena bolilor asociate semnificate, de ex.: renale, cardiace, pulmonare. D) Complicaiile supurative, de ex. empiem, artrit, meningit, endocardit. E) Posibilitatea tratrii ambulatorii. Rspuns: A C D 1589 40*) Alegerea initiala a terapiei antimicrobiene este in fuctie de A) gazometria arteriala B) statusul social al pacientului C) empiric , bazat pe circumstantele aparitiei infectiei, pe tabloul clinico-radiologic D) mediul de provenienta al pacientului E) virsta pacientului)

Raspuna corect: C (pag 1585) 41*) Dintre msurile de prevenire a pneumoniei fac parte urmtoarele, cu excepia: A) Utilizarea mtilor de protecie a feei la persoanele care manipuleaz pacienii deja infectai. B) Instituirea prompt a chimioterapiei eficiente pentru bolnavii contagioi. C) Chimioprofilaxia pacienilor cu risc. D) Imunizarea pacienilor cu risc. E) Folosirea unor camere de presiune pozitiv pentru izolarea pacienilor cu pneumonie care se poate rspndi prin aerosoli. Raspuns: E 1594 42*) Patogenii microbieni pot patrunde in plamini prin mai multe cai, cu exceptia: A) prin injectii intradermice B) aspirarea organismelor care colonizeaza orofaringele C) inhalarea agentilor infectiosi D) diseminarea hematogena a infectiei de la un focar extrapulmonar E) inocularea directa si diseminarea contigua Raspuns corect A (pag 1586) 43) Sindromul de pneumonie tipica se caracterizeaza prin: A debut brusc al febrei B) tuse productiva cu sputa purulenta C) durere toracica de tip pleural D) semne de condensare pulmonara (matitate, raluri) E) Este cauzat de M. pneumoniae Raspuns corect: A, B, C, D (pag 1587) 44*) Despre importanta radiografiilor pulmonare in diagnosticul pneumoniilor, urmatoarele afirmatii sunt corecte cu exceptia: A) indica cu certitudine agentul etiologic B) pot confirma prezenta si localizarea infiltratelor pulmonare C) evalueaza extinderea infectiei pulmonare D) determina gradul interesarii pleurale E) cuantifica raspunsul la terapia antimicrobiana Raspuns corect A (pag 1588) 45) Caracteristicile radiologice ale abceselor anaerobe sunt: A) localizarea in segmentele pulmonare slab ventilate B) evolueaza frecvent spre empiem pleural C) in teritorii pulmonare insuficient drenate D) la nivelul lobilor superiori E) prezinta niveluri hidro aerice Raspuns corect : A, C, E (pag. 1588)

46) Afeciuni care cresc riscul de apariie a tuberculozei active la persoanele infectate cu bacili tuberculoi sunt: A) silicoza; B) coinfecia cu HIV; C) insuficiena respiratorie cronic; D) gastrectomia; E) diabetul zaharat insulino-dependent) Raspuns: A, B, D, E 1111 47*) Referitor la patogeneza tuberculozei, sunt adevarate urmatoarele afirmatii, cu exceptia: A) intercatiunea M) tuberculosis cu gazda umana incepe cind sunt inhalate particulele infectante B) numarul de bacili invadanti nu este important in patogeneza C) particulele infectante contin microorganisme provenite de la pacientul contagios D) o parte din bacilii inhalati ajung in alveole E) macrofagele alveolare activate nespecific fagociteaza bacilii Raspuns corect B (pag 1111) 48) Tuberculoza primar pulmonar: A) rezult n urma unei infecii iniiale cu bacili tuberculoi; B) poate progresa rapid spre boal manifest clinic la copiii cu infecie HIV; C) are drept consecinta, vindecarea spontana; D) la copiii mici nu este nsoit niciodat de limfadenopatie hilar sau mediastinal; E) se ntlnete frecvent la vrstnici) Raspuns corect: A, B, C (pagina 1112) 49) Stadiul initial al interactiunii gazda bacterie este caracterizat prin : A) eozinofilele gazdei limiteaza multiplicarea bacilara B) bacilii se multiplica, iar cresterea lor determina distrugerea macrofagului C) urmeaza liza macrofagului D) monocitele fagociteaza bacilii eliberati din macrofagele lizate E) apare reactia de distrugere bronsica Raspuns corect B, C, D (pag 1111) 50) Tuberculoza pulmonar secundar (postprimar): A) este cunoscut i sub denumirea de tuberculoz de tip adult; B) este localizat frecvent n lobii mijlocii; C) se vindec ntotdeauna spontan; D) prezint la nceputul evoluiei bolii, simptome i semne nespecifice i insidioase; E) rezulta din reactivarea endogena a unei infectii latente) Raspuns: A, D, E (pagina 1112) 51) Leziunile granulomatoase tuberculii, sunt alcatuite din : A) eozinofile activate

B) limfocite activate C) celule epiteliode D) celule gigante E) necroza solida precoce in centru Raspuns corect B, C, D, E (pag 1111) 52) Factorii determinanti in transmiterea infectiei cu M. tuberculosis in cazul unui contact cu un caz sursa sunt: A) Intimitatea contactului B) Durata contactului C) Gradul de infectiozitate al cazului D) Mediul in care are loc contactul E) Varsta persoanei contagioase Rspuns: A B C D (pag 1110) 53*) Referitor la tuberculoza postprimara -de tip adult, sunt corecte urmatoarele afirmatii, cu exceptia: A) afectarea parenchimului pulmonar variaza de la mici infiltrate la boala cavitara B) majoritatea pacientilor nu raspund la tratament C) continutul necrotic lichefiat este descarcat in caile respiratorii D) confluarea masiva a leziunilor la nivelul lobilor pulmonari duce la pneumonia tuberculoasa E) persoanele cu boala cronica continua sa elimine bacili tuberc ulosi in mediul inconjurator Raspuns corect : B (pag 1112) 54) Caracteristicile empiemului pleural tuberculos sunt : A) Revarsat galbui, uneori hemoragic B) Frotiu frecvent pozitiv la examenul microscopic C) BAAR arareori identificati pe frotiu direct D) Revarsat purulent, gros, cu multe limfocite E) Poate duce la fibroza pleurala severa si la pneumopatie restrictiva Rspuns: B D E pagina 1113 55) Monitorizarea raspunsului la tratament: A) Evaluarea bacteriologica este metoda preferata de monitorizare a raspunsului la tratament B) Monitorizarea raspunsului la tratament prin radiografii toracice seriate este recomandata C) Dupa incheierea tratamentului se recomanda urmarirea in continuare prin examenul sputei si prin radiografii toracice D) In tuberculoza extrapulmonara raspunsul la tratament este monitorizat bacteriologic E) In tuberculoza extrapulmonara raspunsul trebuie evaluat clinic Rspuns: A E pagina 1118

56) Dintre testele adjuvante de diagnostic de laborator ale infeciei tuberculoase fac parte urmtoarele, cu excepia: A) diagnosticul serologic; B) reacia de polimerizare n lan (PCR); C) cultura microbian; D) examenul microscopic al BAAR; E) intradermoreacia la PPD) Raspuns corect: C, D, E (pagina 1116) 57*) Monitorizarea rspunsului la tratamentul antituberculos presupune: A) evaluarea bacteriologic este metoda preferata; B) evaluarea radiologic obligatorie; C) evaluarea intradermoreactiei la PPD D) ntotdeauna frotiurile BAAR se negativeaz naintea culturilor; E) evaluarea endoscopica a bronsiilor Raspuna corect: A, (pagina 1118) 58) Cind culturile micobacteriene sunt negative, diagnosticul de tuberculoza este sustinut de : A) argumente epidemiologice B) tese cutanat la PPD pozitiv C) raspuns clinic si radiologic, la tratament D) virsta pacientutlui E) nivelul socio cultural al pacientului Raspuns corect: A, B, C (pag 1116) 59) Urmatoarele afirmatii despre intradermoreactia la PPD sun corecte: A) este cel mai larg utilizata in screening-ul infectiei cu M tuberculosis B) are o valoare limitata in diagnosticul tuberculozei active C) testul cutanat se efectueaza la solicitarea pacientului D) reactiile fals pozitive sunt frecvente la pacientii imunodeprimati E) emigrantii au testul cutanat negativ Raspuns corect:A, B (pag 1116) 60) Tuberculoza chimiorezistenta poate fi: A) indusa de fumat B) primara la medicamente, cind apare la o tulpina ce infecteaza un pacient care nu a fost tratat anterior C) cu evolutie clinico-radiologica rapid favorabila D) dobindita, dezvoltata in timpul in curei de tratament cu un regim inadecvat E) dependenta de statusul socio-economic al individului Raspuns corect: B, D (pag 1119) 61) Semnele si simptomele secundare in dezvoltarea endobronsica a tumorii pulmonare primare, sunt:

A) tusea B) hemoptizia C) wheezing si stridor D) durere parietala toracica E) dispnee si pneumonita de obstructie Rspuns: A B C E pagina 605 62) Care sunt stadiile de cancer pulmonar cu alte tipuri de celule decit cele mici localizat, la care se indica tratamentul chirurgical prin rezectie pulmonara? A) stadiul I B) stadiul II C) stadiul IIIA, la varsta acceptabila, cu anatomie si functie cardiopulmonara favorabile D) stadiul IIIB E) stadiul IV Rspuns: A B C pagina 608 62) Cel mai frecvent tip histologic de cancer pulmonar este : A) Adenocarcinomul B) Carcinomul cu celule scuamoase C) Carcinomul cu celule mici D) Carcinoidul bronsic E) Carcinomul bronhioloalveolar Raspuns:A (pag 603) 63*) Pneumectomia este permisa de la o valoare a VEMS de peste: A) 1l B) 1,5 l C) 2 l D) 2,5 l E) 3 l Raspuns: D (pag 608) 64*) Un pacient cu tumora pulmonara sub 3 cm diametru,cu metastaze in ganglionii mediastinali ipsilaterali si fara metastaze la distanta , se afla in stadiul : A) I B) II C) IIIA D) IIIB E) IV Raspuns: C (pag 608) 65*) Carcinomul cu celule mici mai este denumit: A) Carcinom cu celule scuamoase B) Carcinom bronhioloalveolar C) Carcinom cu celule in bob de orez

D) Carcinom epidermoid E) Chistadenocarcinom Raspuns: C ( pag 603) 66) Sindroamele neuromiopatice caracteristice neoplasmului cu celule mici sunt: A) Polimiozita B) Sindromul Eaton- Lambert C) Degenerare cerebeloasa subacuta D) Cecitate retiniana E) Neuropatii periferice Raspuns: B, D ( pag 605) 67)Tratamenul sindromului Pancoast cu mediastinoscopie negativa presupune: A) Radioterapie paliativa B) Radioterapie curativa preoperatorie C) Terapie homeopata D) Interventie chirurgicala E) Chimioterapie Raspuns: B, D (pag 610 ) 68) Contraindicatii absolute pentru interventia chirurgicala in neoplasmul pulmonar sunt: A) VEMS= 1,2- 2,4 l B) Infarct miocardic acut in antecedente C) CV=50% din valoarea teoretica D) Hipertensiune arteriala pulmonara severa E) VEMS <1 l Raspuns: D, E ( pag 608) 69) Risc major pentru cancer pulmonar prezinta : A) Persoanele cu sindrom Li-Fraumeni B) Pacientii cu BPOC C) Copiii cu retinoblastom D) Adultii cu retinoblastom E) Rude de gradul II ale persoanelor cu cancer pulmonar Raspuns: A, B, D ( pag 604 ) 70. Manifestarile secundare cresterii periferice a unei tumori pulmonare sunt: A) Dispneea de tip restrictiv B) Raguseala C) Wheezing D) Durere toracica E) Tuse hemoptoica Raspuns: A, D ( pag 605) 71) Sindromul Horner se defineste prin : A) Enoftalmie

B) Exoftalmie C) Mioza ipsilaterala D) Ptoza palpebrala E) Anhidroza ipsilaterala Raspuns: A, C, D, E ( pag 605) 72) Stadializarea preterapeutica a pacientilor cu cancer pulmonar cu celule mici cuprinde: A) bronhoscopie cu biopsie B) TC cerebrala C) Biopsie de maduva osoasa D) Ultrasonografie toracica E) TC toracica si abdominala Raspuns: A, B,C,E ( pag 606 ) 73) Manifestari paraneoplazice caracteristice cancerului pulmonar cu celule mici sunt: A) Secretia inadecvata de hormon antidiuretic B) Secretia patologica de parathormon C) Secretia patologica de ACTH D) Hipocratismul digital E) Sindromul Eaton-Lambert (miastenic) Raspuns: A, C, E ( pag 605) 74) Diagnosticul histopatologic de cancer pulmonar se face pe urmatoarele materiale recoltate de la pacienti: A) Sputa B) Tesut tumoral obtinut bronhoscopic C) Tesut tumoral obtinut prin rezectia chirurgicala a tumorii D) Excizia unui ganglion marit E) Bloc celular obtinut din revarsat pleural cu citologie pozitiva Raspuns: B, C, E ( pag 606 ) 75*) Rata de supravietuire a pacientilor cu cancer pulmonar cu celule mici tratati prin chimioterapie este in medie de : A) 40 70 zile B) 4 6 saptamini C) 40 70 saptamini D) 4 8 luni E) 4 6 ani Rspuns: C pagina 611 76) Angina pectorala instabila poate fi precipitata de: A) anemia B) tahiaritmie C) tratament -blocant D) hipoxemie E) infectie

Raspuns : A, B, D ( pag 1514 ) 77) In angina pectorala ECG de repaus evidentiaza: A) anomalii de repolarizare B) supradenivelare a segmentului PR C) unda P bifazica, largita D) subdenivelare ST E) semne de infarct miocardic vechi Raspuns: A, D, E ( pag 1509 ) 78) In timpul unei crize anginoase auscultatia cordului poate evidentia: A) zgomotul I de intensitate crescuta B) zgomot III C) zgomot IV D) clacment de deschidere al mitralei E) suflu sistolic apical Raspuns : B, C, E ( pag 1508 ) 79) Caracterul durerii in criza de angina pectorala este descrisa de pacient ca: A) greutate B) presiune C) intepatura D) strivire E) rareori ca durere franca Raspuns: A, B, D, E ( 1508 ) 80) Factorii de risc majori ai aterosclerozei sunt: A) fumatul B) diabetul zaharat C) hipertensiunea arteriala D) LDL-colesterolul plasmatic scazut E) HDL-colesterolul plasmatic crescut Raspuns : A, B, C ( pag 1507 ) 81) Examenul fizic la pacientii cu angina pectorala stabila : A) este adesea normal B) evidentiaza cianoza C) poate evidentia xantelasma D) evidentiaza splenomegalie E) poate evidentia leziuni cutanate diabetice Raspuns : A, C, E ( pag 1508 ) 82) Ecocardiografia de stres poate vizualiza : A) regiuni de diskinezie B) prolaps al valvei mitrale C) galop ventricular stang

D) regiuni de akinezie E) tulburari minore de conducere intraventriculare Raspuns : A, D ( pag 1510 ) 83) Clasele de medicamente utilizate in mod obisnuit in angina pectorala sunt: A) antiagregantele plachetare B) antiinflamatoarele nesteroidiene C) blocantele de calciu D) nitrati E) inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei Raspuns : A, C, D ( pag 1512-1513 ) 84) Indicatorii principali de prognostic la pacientii cu cardiopatie ischemica sunt: A) starea functionala a ventriculului stang B) severitatea sau evolutia ischemiei miocardice C) sediul durerii D) asocierea patologiei digestive E) localizarea si severitatea stenozarii arterelor coronare Raspuns : A, B, E ( pag 1510 ) 85) Reactiile adverse mai frecvente ale -blocantelor sunt: A) diarea B) impotenta C) depresia D) bradicardie E) bronhospasmul Raspuns : B, C, D, E ( pag 1512 ) 86) Investigarea imagistic a infarctului miocardic are urmtoarele particulariti: A) Ecocardiografic, infarctul miocardic acut poate fi difereniat de o cicatrice miocardic mai veche B) Ecocardiografia poate identifica prezena infarctului ventriculului drept C) Ventriculografia izotopic este o tehnic cu specificitate nalt pentru investigarea infarctului miocardic D) Examinarea perfuziei miocardice prin scintigrafie este extrem de sensibil E) Scintigrafia este specific pentru diagnosticul de infarct miocardic acut Rspuns: B D pagina 1495 87) Care dintre afirmaiile referitoare la angioplastia coronarian percutan n infarctul miocardic este adevrat : A) Angioplastia de salvare desemneaz angioplastia efectuat dup o tromboliz cu semne de reperfuzie la 90min B) Angioplastia primar reprezint angioplastia efectuat n primele ore de infarct, fr efectuarea trombolizei C) Angioplastia primar este mai eficient dect tromboliza n deschiderea arterelor coronare ocluzionate

D) Pacienii aflai la risc nalt datorit vrstei avansate (>70 de ani) pot avea un beneficiu special de pe urma angioplastiei primare fa de terapia trombolitic E) Pacienii cu compromitere hemodinamic beneficiaz mai mult de pe urma trombolizei comparative cu angioplastia primar. Rspuns: B C D pagina 1498 88) Efectele asupra mortalitii ale terapiei medicamentoase postinfarct sunt urmtoarele: A) Beta blocantele produc o reducere relativ cu 15% a mortalitii B) inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei reduc mortalitatea secundar infarctului miocardic C) nitraii au un impact crescut asupra reducerii mortalitii D) Antagonitii de calciu reduc mortalitatea E) Aspirina reduce rata mortalitaii postinfarct Rspuns: A B E pagina 1499-1500 89) Durerea anginoasa in absenta bolii coronariene poate aparea in urmatoarele situatii: A) insuficienta mitrala B) stenoza aortica C) stenoza mitrala D) defectul septal atrial E) cardiomiopatia hipertrofica Raspuns : B, E ( pag 1509 ) 90) Arteriografa coronariana este indicata la: A) pacientii cu angina pectorala stabila sau instabila cu simptomatologie severa in ciuda tratamentului medical B) pacientii cu simptome severe care prezinta dificultati de diagnostic C) la toti pacientii cu hipercolesterolemie D) pacientii cu stenoza aortica si angina E) pacientii cu cardiomiopatie hipertrofica si angina Raspuns: A, B, D, E ( pag 1510 ) 91*) Intre cauzele de HTA sistolica (cu presiune a pulsului marita) se numara: A) feocromocitomul; B) tireotoxicoza; C) glomerulonefritele cronice; D) hiperaldosteronismul primar; E) contraceptivele orale) Raspuns: B (pag. 1523) 92) Hiperinsulinemia poate duce la cresterea valorilor tensiunii prin : A) retentie de K B) retentie de Na C) reducerea activitatii simpatice D) hiperplazia muschiului neted vascular

E) cresterea intracelulara de Ca la nivelul tesuturilor renale sau vasculare sensibile la insulina Rspuns: B E pagina 1525 93*) In cazul pacientelor gravide si hipertensive sunt contraindicate administrarea urmatoarelor medicamente/ clase de medicamente: A) antagonisti ai canalelor de Ca B) inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei C) agenti adrenergici cu actiune centrala D) nitroprusiatul de Na E) antagonisti ai receptorilor angiotensinei Rspuns: B D E pagina 1533 94*) Urmatoarele medicamente NU sunt utilizate in tratamentul HTA: A) IECA; B) agentii antiadrenergici; C) antagonistii canalelor de Ca2+; D) aminele simpatomimetice (dopamina, dobutamina); E) diureticele) Raspuns: D (pag) 1530-1534) 95*) Leziunea caracteristica HTA maligne este: A) necroza cazeoasa; B) necroza tubulara acuta; C) gangrena umeda; D) necroza fibrinoida; E) necroza fibrelor miocardice) Raspuns: D (pag) 1537) 96) Intre factorii patogenetici ai HTA esentiala se numara: A) sensibilitatea la sare; B) ereditatea; C) Helicobacter pylori; D) BPCO; E) rezistenta la insulina Raspuns: A, B, E (pag) 1524-1525)) 97) Urmatorii factori cresc riscul evenimentelor cardiovasculare la hipertensivi: A) rasa alba; B) rasa neagra; C) diabetul zaharat; D) sexul feminin premenopauza; E) consumul exagerat de alcool) Raspuns: B, C, E (pag) 1526))

98) Urmatoarele afirmatii privind hiperaldosteronismul primar sunt adevarate: A) acesti pacienti prezinta hipokaliemie; B) cauza poate fi o tumora suprarenaliana; C) cauza poate fi hiperplazia suprarenaliana bilaterala; D) activitatea reninei plasmatice este diminuata; E) activitatea reninei plasmatice este crescuta) Raspuns: A, B, C, D (pag) 1526-1527)) 99) HTA indusa de contraceptivele orale se caracterizeaza prin: A) estrogenul stimuleaza sinteza hepatica a angiotensinogenului; B) prevalenta acestei forme de HTA secundara nu depinde de varsta pacientelor; C) apare mai frecvent la femeile peste 35 ani; D) este mai frecventa la pacientele obeze; E) multe paciente au un istoric familial pozitiv pentru HTA) Raspuns: A, C, D, E (pag) 1527)) 100) La pacientii cu HTA: A) ECG poate arata HVS; B) zgomotul cardiac IV poate fi prezent; C) ecocardiografia poate arata HVS; D) HVS nu apare niciodata in HTA; E) ischemia miocardica poate aparea in evolutia bolii) Raspuns: A, B, C, E (pag) 1527)) 101) Urmatoarele afirmatii privind efectele HTA asupra SNC sunt adevarate: A) hemoragia cerebrala poate fi consecinta anevrismelor Charcot-Bouchard; B) infarctul cerebral este cauzat de ateroscleroza mai intensa decat la pacientii normotensivi) C) in encefalopatia hipertensiva apar intotdeauna semne neurologice de focar; D) examenul oftalmoscopic este inutil; E) cefaleea occipitala matinala este exceptionala in HTA) Raspuns: A, B (pag) 1528)) 102) Se va incepe tratamentul hipotensor in urmatoarele situatii: A) TA diastolica = 70 mmHg; B) TA diastolica > 90 mmHg; C) TA diastolica <90 mmHg; D) TA sistolica > 165 mmHg, varsta > 65 ani; E) TA sistolica > 165 mmHg, varsta < 65 ani; Raspuns: B, D (pag) 1529)) 103) Printre masurile generale de tratament al HTA se numara: A) restrictia de NaCl la 5 g/zi; B) suplimentarea calorica, mai ales la obezi; C) suplimentarea de K+;

D) exercitiile fizice izometrice; E) exercitiile fizice izotonice) Raspuns: A, C, E (pag) 1530)) 104) In care dintre urmatoarele situatii, se intalneste hipertensiune arteriala cu presiune a pulsului marita: A) arterioscleroza B) febra C) tireotoxicoza D) stenoza mitrala E) insuficienta aortica Rspuns: A B C E pagina 1523 105) Sunt adevarate urmatoarele afirmatii privind IECA: A) sunt indicate la pacientii cu stenoza ambelor artere renale; B) reduc degradarea bradikininei; C) pot produce tuse; D) scad nivelul K+ seric; E) cresc nivelul K+ seric Raspuns: B, C, E (pag. 1530-1534) 106*) La pacientii cu insuficienta cardiaca congestiva foarte severa (anasarca) schema tratamentului diuretic cuprinde: A) Asocierea hidroclorotiazidei cu doze mari de spironolactona) B) Numai spironolactona in doze mari) C) Asocierea unui diuretic de ansa cu un diuretic tiazidic si cu spironolactona) D) Asocierea de spironolactona cu triamteren) E) Asocierea de triamteren cu amilorid) Raspuns: C ( pag 1427 ) 107*) La pacientii cu insuficienta cardiaca prin disfunctie sistolica, administrarea inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei: A) Nu are indicatii) B) Este indicata numai in clasa NYHA IV) C) Este contraindicata in clasele NYHA I si IV) D) Se administreaza numai in clasele NYHA II si III) E) Este indicata in toate clasele NYHA, daca tensiunea arteriala sistolica este 100 mmHg Raspuns: E ( pag 1425 ) 108*) Care dintre masurile terapeutice de mai jos nu se aplica in edemul pulmonar acut? A) Oxigenoterapie) B) Administrarea intravenoasa de morfina) C) Administrarea intravenoasa de furosemid) D) Administrarea orala de spironolactona, 200 mg) E) Administrarea intravenoasa a nitroprusiatului de sodium

Raspuns: D ( pag 1431) 109*) Care sunt limitele intre care variaza in mod normal debitul cardiac: A) 2,4-2,5 l/min/m2 B) 2-3 l/min/m2 C) 2,5-3,5 l/min/m2 D) 2,2-3 l/min/m2 E) 2,2-3,5 l/min/m2 Raspuns: E (pag 1421) 110*) Care din urmatoarele medicamente se folosesc in managementul insuficientei cardiace diastolice pentru prevenirea sau regresia fibrozei miocardice: A) amiodarona B) furosemidul C) amrinona D) captoprilul E) digoxinul Raspuns: D (pag 1430) 111*) In care din urmatoarele afectiuni care au condus la instalarea insuficientei cardiace ascita masiva apare mai frecvent? A) hipertensiunea arteriala B) infarctul miocardic acut C) endocardita infectioasa D) cardiomiopatia hipertrofica E) pericardita constrictiva Raspuns: E (pag 1424) 112*) La pacientii cu insuficienta ventriculara stanga severa cu evolutie indelungata, ortopneea si congestia pulmonara pot diminua intr-una din situatiile urmatoare: A) aparitia insuficientei ventriculului drept B) producerea unui infarct miocardic acut al ventriculului stang C) instalarea fibrilatiei atriale D) cresterea brusca a tensiunii arteriale E) ruptura unui cordaj al valvei mitrale Raspuns: A ( pag 1423) 113*) Tabloul clinic al insuficientei cardiace drepte include urmatoarele simptome si semne, cu EXCEPTIA: A) Hepatomegalie B) Distensia venoasa periferica C) Dispneea paroxistica nocturna D) Edeme periferice E) Ascita Raspuns : C ( pag 1422 )

115*) Care este semnul dominant in insuficienta cardiaca acuta: A) hipotensiunea arteriala B) cresterea tensiunii arteriale diastolice C) cresterea tensiunii arteriale sistolice D) cresterea amplitudinii pulsului periferic E) cianoza buzelor) Raspuns : A ( pag 1423) 116*) Administrarea potasiului in intoxicatia digitalica este contraindicata in: A) extrasistolia ventriculara B) bigeminismul ventricular C) blocul atrioventricular D) prezenta varsaturilor E) tahicardia sinusala Raspuns : C ( pag 1429 ) 117*) Combaterea depresiei respiratorii induse de morfina administrata in edemul pulmonar acut se face cu: A) betaxolol B) naloxon C) miofilin D) flumazemil E) fenitoin Raspuns: B ( pag 1431 ) 118) Criteriile majore Framingham pentru diagnosticul insuficientei cardiace congestive includ: A) Cardiomegalie B) Dispnee de efort C) Dispnee paroxistica nocturna D) Pleurezie E) Galop (zgomot 3) Raspuns: A,C,E (pag 1424 ) 119) Insuficienta cardiaca cu debit scazut apare secundar: A) bolii cardiace ischemice B) bolilor pericardului C) fistulei arteriovenoase D) bolii Paget E) hipertensiunii Raspuns: A, B, E ( pag 1421 ) 120) Factori asociati cu un prognostic nefavorabil in insuficienta cardiaca sunt: A) fractia de ejectie mult scazuta (< 25%) B) cresterea concentratiei sanghine a sodiului ( >135 mEq/l)

C) incapacitatea de a merge pe plan orizontal in pas normal 10 minute D) scaderea concentratiei sanghine a potasiului (< 2)9mEq/l) E) extrasistole supraventriculare frecvente la monitorizarea Holter Raspuns: A, D ( pag 1432) 121*) La pacientii cu insuficienta cardiaca congestiva de severitate extrema schema tratamentului diuretic cuprinde: A) Asocierea hidroclorotiazidei cu doze mari de spironolactona) B) Numai spironolactona in doze mari) C) Asocierea unui diuretic de ansa cu un diuretic tiazidic si cu spironolactona) D) Asocierea de spironolactona cu triamteren) E) Asocierea de triamteren cu amilorid) Rspuns: C pagina 1427 122) Criteriile majore Framingham pentru diagnosticul insuficientei cardiace congestive includ: A) Cardiomegalie B) Dispnee de efort C) Dispnee paroxistica nocturna D) Pleurezie E) Galop (Z 3) Rspuns: A,C,E pagina 1424 123) Substratul fiziopatologic al icterului instalat tardiv in evolutia insuficientei cardiace congestive este: A) staza hepatica prelungita B) alterarea functionala hepatica C) hipoxia hepatocitului D) hipertrofia lobulara centrala E) atrofia lobulara centrala Rspuns: A,B,C,E pagina 1424 124) Indicaiile de clas I ale cardiostimulrii permanente sunt urmtoarele: A) bloc atrioventricular complet permanent sau intermitent asociat cu bradicardie simptomatic B) bloc atrioventricular complet aprut dup un infarct miocardic acut C) bloc bi sau trifascicular cu sincope D) boala de nod sinusal aparut ca urmare a unui tratament medicamentos E) sincope recurente n absena unui rspuns cardioinhibitor Rspuns: A,B pagina 1390 125) Tratamentul de elecie pentru prevenirea tahicardiei paroxistice supraventriculare simptomatice din sindromul de preexcitaie WPW, este reprezentat de: A) cardioversia electric B) administrarea de mexiletina C) administrarea de lidocain

D) cardiostimularea permanenta E) ablaia pe cateter prin tehnica de radiofrecven a fasciculelor accesorii Rspuns: E pagina 1402 126) Diagnosticul electrocardiografic al bolii de nod sinusal se caracterizeaz prin prezena de: A) asistolie B) bloc sinoatrial C) bloc atrioventricular D) oprire sinusal E) sindrom bradicardie-tahicardie Rspuns: A, B, D, E pagina 1386 127) Intre cauzele de raspuns slab la medicatia hipotensoare se numara: A) dozele inadecvate de medicamente; B) insulinoterapia; C) excesul de sedative; D) contraceptivele orale; E) HTA secundara) Raspuns: A, D, E (pag) 1536)) 128) In HTA maligna: A) TA diastolica se va scadea cu o treime, dar nu sub 95 mmHg; B) TA diastolica se scade pana sub 50 mmHg; C) medicamentele se impart in cele cu actiune imediata si cele cu actiune intarziata; D) daca pacientul prezinta convulsii, nu se incepe tratamentul; E) daca pacientul prezinta convulsii, se incepe tratamentul de urgenta; Raspuns: A, C, E (pag) 1537-1538)) 129) Printre cauzele de deces al pacientilor cu HTA se numara: A) hemoragia digestiva superioara; B) insuficienta renala; C) boala cardiaca; D) AVC; E) socul septic) Raspuns: B, C, D (pag) 1527)) 130) In HTA din sarcina sunt indicate: A) metil-dopa; B) hidralazina; C) blocantele canalelor de Ca2+; D) diuretice; E) beta-blocante) Raspuns: A, B, C (pag) 1536))

131) Urmatoarele elemente sugereaza HTA secundara: A) debutul acut; B) debutul intre 25 si 50 ani; C) debutul sub 25 ani; D) auscultarea unui suflu abdominal; E) creatinina crescuta) Raspuns: A, C, D, E (pag) 1528)) 132) Urmatoarele medicamente antihipertensive sunt vasodilatatoare directe (actioneaza asupra muschiului neted vascular): A) Captoprilul; B) Diazoxidul; C) Hidralazina; D) Nifedipina; E) Nitroprusiatul) Raspuns: B, C, E (pag) 1530- 1534)) 133) Constituie contraindicatii ale beta-blocantelor: A) BAV gradul II si III; B) HTA; C) astmul bronsic; D) DZ sub medicatie hipoglicemianta; E) fibrilatia atriala) Raspuns: A, C, D (pag) 1530-1534)) 134) Agentii antiadrenergici utilizati ca hipotensoare pot actiona la urmatoarele niveluri: A) receptorii opioizi; B) beta-receptorii; C) ganglionii autonomi; D) alfa-receptorii; E) receptorii limfocitelor T) Raspuns: B, C, D (pag) 1530-1534)) 135) Antagonistii canalelor de Ca2+: A) au ca reprezentanti Felodipina, Nicardipina, Verapamilul si Diltiazemul; B) sunt contraindicati formal in insuficienta cardiaca si in BAV de gradul II si III; C) nu produc niciodata edem; D) Nifedipinul produce uneori eritem; E) Verapamilul poate accelera conducerea atrio-ventriculara) Raspuns: A, B, D, E (pag. 1530-1534) 136) Factorii predispozani descrii n triada Rudolf Virchow sunt: A) hipocoagulabilitatea B) traumatismul local al peretelui vaselor

C) obezitatea D) hipercoagulabilitatea E) staza Rspuns: B D E pagina 1620 137) Cea mai frecvent predispoziie ereditar la hipercoagulabilitate este: A) obezitatea B) sarcina C) cateter venos central permanent D) rezistena la proteina endogen anticoagulant, proteina C activat E) chimioterapie Rspuns: D pagina 1620 138) n trombembolismul pulmonar ntlnim: A) valori crescute ale D-dimerilor B) radiografia toracic normal sau aproape normal C) disfuncie ventricular dreapt n trombembolismul pulmonar masiv D) scintigrafia de ventilaie anormal E) scintigrafia de perfuzie normal Rspuns: A B C pagina 1621 139) Scintigrafia pulmonara n tromboembolismul pulmonar : A) este principala explorare imagistic B) scintigrafia de ventilatie este normal si cea de perfuzie anormal C) scintigrafia de ventilatie este anormal si cea de perfuzie normal D) ntotdeauna este urmat de angiografie E) uneori este urmat de angiografie Rspuns: A B E pagina 1621 140*) Cea mai specific explorare invaziv n tromboembolismul pulmonar este: A) nivelul D - dimerilor B) ultrasonografia venoas C) scintigrafia pulmonar D) ecocardiografia E) angiografia pulmonar selectiv Rspuns: E pagina 1621 141) Terapia primar medical a tromboembolismului pulmonar este: A) embolectomie de aspiraie B) tromboliza (venoas periferic) C) tromboliza local direct prin cateter D) embolectomia (acut) E) ageni inotropi (ex. Dobutamina) Rspuns: B E pagina 1622

142) Tromboliza are urmatoarele efecte: A) dizolv n totalitate trombusul arterial pulmonar obstruant anatomic B) dizolv o mare parte din trombusul arterial pulmonar obstruant anatomic C) accentueaz descrcarea de serotonin i ali factori neuroumorali putnd ameliora hipertensiunea pulmonar D) dizolv o mare parte din sursa trombusului, din venele pelviene sau profunde ale membrelor inferioare E) nu dizolv sursa trombusului Rspuns: B D pagina 1623 143) Contraindicaiile trombolizei n tromboembolismul pulmonar includ: A) intervenii chirurgicale B) litiaza biliar C) traumatisme D) tromboza venoas profund E) boal intracranian Rspuns: A C E pagina 1623 144) Terapia primar chirurgical a tromboembolismului pulmonar este: A) tromboliza (venoas periferic) B) embolectomie (acut) C) trombendarterectomie (cronic) D) ageni inotropi (ex. Dopamina) E) fragmentarea i dispersia distal Rspuns: B C pagina 1622 145) Complicaiile tratamentului cu heparin n tromboembolismul pulmonar sunt: A) tromboza B) hemoragia C) trombocitopenia D) osteoporoza E) creterea transaminazelor Rspuns: B C D E pagina 1622 146) Moartea subit cardiac: A) moarte natural datorat cauzelor cardiace; B) moarte anunat de pierderea subit a contienei n decurs de 1h de la debutul simptomelor acute; C) poate fi spontan reversibil; D) momentul i felul morii sunt neateptate la un individ care poate avea antecedente cardiace; E) evenimentul cheie a fost stopul cardiac. Rspuns: A, B, D, E (pag 245) 147) Stopul cardiac A) oprire brutal a funciei de pomp a inimii;

B) oprire a funciei cardiace reversibil prin intervenia de resuscitare; C) oprire cardiac care n absena resuscitrii duce la exitus; D) o pierdere subit a fluxului sanguin efectiv prin sincop vasodepresoare; E) oprirea ireversibil a tuturor funciilor biologice. Rspuns: A, B, C (pag 245) 148). Colapsul cardio-vascular: A) o pierdere subit a fluxului sanguin efectiv; B) datorat factorilor cardiaci i/sau pulmonari; C) datorat factorilor cardiaci i/sau vasculari periferici; D) termen nespecific care include stopul cardiac i consecinele sale; E) poate fi spontan reversibil. Rspuns: A, C, D, E (pag 245) 149) Cauze structurale ce contribuie la stop cardiac i moarte subit cardiac: A) boal cardiac coronarian; B) stri cu debit cardiac sczut; C) hipertrofia miocardic; D) dezechilibre electrolitice; E)cardiomiopatia dilatativ; Rspuns: A, C, E (pag 246) 150) Factori funcionali ce contribuie la stop cardiac i moarte subit cardiac: A) alterri ale fluxului sanguin coronarian; B) anomalii ale sistemului de conducere; C) sindromul QT prelungit congenital; D) dezechilibrul electrolitic; E) hipoxemie. Rspuns: A, D, E (pag 247) 151) Care este cel mai obinuit mecanism electric al stopului cardiac: A) tahicardia ventricular; B) asistolia; C) bradicardia sever persistent; D) disociaia electromecanic; E) fibrilaia ventricular. Rspuns: E (pag 247) 152) Scderea acut a debitului cardiac ce poate duce la stop cardiac apare n: A) embolism pulmonar acut masiv; B) stare septic; C) oc anafilactic; D) aritmie fatal prin tulburri electrolitice; E) oc hemoragic brutal instalat; Rspuns: A, C, D, E (pag 247)

153) Reuita resuscitrii la un pacient n stop cardiac este: A) invers proporional cu timpul scurs de la instituirea resuscitrii; B) direct proporional cu timpul scurs de la momentul stopului i nceputul resuscitrii; C) influenat de condiiile n care apare evenimentul; D) dependena de mecanismul de instalare (FV, TV, disociaie electromecanic, asistolie); E) dependena de starea clinic a pacientului nainte de instalarea stopului. Rspuns: A, C, D, E (pag 247) 154) Care sunt cele mai frecvente cauze de deces dup un stop cardiac resuscitat: A) aritmiile recurente; B) encefalopatia anoxic; C) infeciile nozocomiale legate de asistarea prelungit a respiraiei; D) strile cu debit cardiac sczut; E) hemoragia de stres. Rspuns: B, C (pag 247) 155) Singura metod practic de prevenire a morii subite cardiace n marile segmente populaionale este controlul factorilor de risc coronarian: A) hipertensiunea arterial; B) obezitatea; C) nivelul seric ridicat de colesterol; D) fumatul; E) vrsta. Rspuns: A, B, C, D (pag 248) 156) Tratamentul colapsului cardiovascular cuprinde urmtoaele etape: A) intervenia iniial i suportul vital bazal; B) suportul vital avansat; C) terapia postresuscitare; D) ntreinerea pacientului n moarte cerebral; E) terapia pe termen lung. Rspuns: A, B, C, E (pag 249) 157) Intervenia iniial n colapsul vascular : A) va confirma dac colapsul se datoreaz stopului cardiac; B) va confirma absena micrilor respiratorii C) va confirma absena pulsului la vasele mari; D) va confirma absena reflexelor; E) presupune contactarea unui sistem de asisten n urgen. Rspuns: A, B, C, E (pag 249) 158) Moartea subita cardiaca: A) are incidenta maxima intre nastere si varsta de 6 luni B) cauza cea mai obisnuita este reprezentata de tulburarile cardiace C) are incidenta cea mai mare in copilarie si adolescenta

D) incidenta are un al doilea varf intre 45 si 75 de ani E) incidenta are un a doilea varf intre 55 si 75 de ani Rspuns: A, B, D pagina 246 159) Colapsul cardiovascular poate fi cauzat de: A) sincopa vasovagala B) bradicardia severa tranzitorie C) hipotensiunea posturala cu sincopa D) hipertensiunea arteriala E) sincopa neurocardiogena Rspuns: A, B,C, E pagina 247 160) Tratamentul stopului cardiac secundar bradiaritmiilor sau asistoliei cuprinde : A) soc electric extern B) intubare prompta C) administrarea de adrenalina intravenos sau intracardiac D) administrarea de de atropina intravenos E) folosirea de dispozitive externe de electrostimulare. Rspuns:,B,C,D,E. pagina 250 161) Suportul vital bazal presupune: A) meninerea perfuziei organelor vitale; B) masaj cardiac; C) ventilaie artificial; D) defibrilare cardiac; E) asigurarea unei linii venoase. Rspuns: A, B, C (pag 249) 162) Suportul vital avansat presupune: A) defibrilarea; B) intubaia endotraheal; C) ventilaia cu oxigen; D) stabilizarea statusului neurologic; E) asigurarea unei linii venoase. Rspuns: A, B, C, E (pag 249) 163) Adrenalina n resuscitare: A) 2-3 mg intravenos bolus; B) 1 mg intravenos bolus; C) se repet la un interval de 3-5 minute; D) se utilizeaz n stopul cardiac prin asistolie; E) se utilizeaz dup eecul defibrilrii. Rspuns: B, C, D, E (pag 250) 164*) Care este primul marker viral detectabil in ser dupa infectia cu virusul hepatitic B (VHB)?

A) Ag HBc B) Ag HBs C) Anticorpi anti-HBc (se tip IgM) D) Anticorpi anti-HBc (se tip IgG) E) Anticorpi anti-HBe Rspuns: B pagina 1850 165*) Icterul este de obicei vizibil la nivelul sclerelor sau tegumentelor atunci cand bilirubina serica depaseste: A) 1 mg/dl B) 2,5 mg/dl C) 0.25 mg/dl D) 0.1 mg/dl E) 1.2 mg/dl Rspuns: B pagina 1858 166*) Pozitivitatea serica a urmatorilor markeri diagnostici: AgHBs, IgM anti-HAV, IgM-anti HBc este sugestiva pentru diagnosticul de: A) Hepatita acuta virala C B) Hepatita cronica virala B C) Hepatita acuta virala A si B D) Hepatita cronica virala C E) Hepatita acuta virala D Rspuns: C pagina 1860 167)Virusul hepatitic A: A). este un virus AND necapsulat; B). este termo, acid i eter-rezistent; C). aparine familiei picornavirus; D). virionul conine 8 polipeptide n capsida viral; E). exist un singur serotip viral. Rspuns: B, C, E (1, pag 1847) 168) Hepatita acut viral A: A). are o perioad de incubaie de aproximativ 4 sptmni; B). replicarea viral este limitat la nivelul ficatului i veziculei biliare; C). viremia i infectivitatea se intensific o dat ce icterul devine manifest; D). n cursul bolii acute, rspunsul imun este reprezentat de anticorpii de tip IgM; E). n convalescena bolii, anticorpii IgG rmn detectabili pentru o perioad nedefinit, conferind imunitate la reinfecie. Rspuns: A, D, E (1, pag 1847) 169) Virusul hepatitic B: A). este clasificat ca hepadnavirus tip 1; B). conine o ARN-polimeraz proprie endogen;

C). strategia de replicare viral este unic printre virusurile ADN, dar tipic retrovirusurilor; D). virionul intact de HBV este reprezentat de particulele sferice mari de 22 nm, dublu capsulate; E). AgHBe este un marker calitativ pentru replicarea viral i infectivitate. Rspuns: A, C, E (1, pag 1850) 170) Urmtoarea afirmaie despre hepatita acut viral B este fals: A). dup infectarea cu HBV, primul marker viral detectabil n ser este AgHBe; B). AgHBc nu este detectabil cu metode de rutin n serul pacienilor infectai; C). pe parcursul ferestrei imunologice, anticorpii anti-HBc reprezint dovada serologic de infecie HBV recent; D). n cazul vindecrii hepatitei acute B, anticorpii anti-HBs i anti-HBc persist nedefinit; E). apariia AgHBe coincide cu o replicare viral masiv i reflect prezena de virioni intaci, ADN-polimeraz i ADN-HBV n circulaie. Rspuns: A (1, pag 1850) 171) Localizrile extrahepatice ale antigenelor hepatitei B i ADN-HBV sunt reprezentate de: A). mduva osoas; B). ganglionii limfatici; C). musculatura neted biliar; D). splina; E). rinichi. Rspuns: A, B, D (1, pag 1851) 172) Mutantele pre-core HBV: A). corespund unui profil serologic reprezentat de ADN-HBV detectabil, AgHBe negativ, anticorpi anti-HBe pozitiv; B). favorizeaz evoluia spre boal hepatic sever, cu evoluie rapid spre ciroz i rspund slab la terapia antiviral; C). nu pot coexista cu tipul slbatic al HBV la acelai pacient; D). sunt localizate cel mai frecvent la nivelul regiunii genei C; E). determin frecvente hepatite B fulminante n Israel i Japonia. Rspuns: A, B, D, E (pag 1851) 173) Virusul hepatitic D: A). este un virus ARN defectiv; B). este formalin-sensibil; C). genomul viral este omolog ADN-ului HBV; D). replicarea viral, similar replicrii HBV, se realizeaz prin intermediul unei reverstranscriptaze; E). replicarea intracelular a ARN-HDV poate avea loc fr HBV. Rspuns: A, B, E (1, pag 1852)

174) Urmtoarele afirmaii despre hepatita cu VHD sunt adevrate: A). n infecia acut, predomin anticorpii anti-HDV tip IgM care devin detectabili dup 30-40 zile de la apariia simptomelor; B). n infecia autolimitat, anticorpii anti-HDV au un titru sczut i tranzitoriu, rmnnd intotdeauna detectabili mult timp dup dispariia AgHBs i antigenului HDV; C). n infecia cronic, pot fi detectai att IgM cat i IgG anti-HDV; D). pe parcursul replicrii HDV, se pot detecta antigenul HDV din ficat i ADN-ul HDV din ser i ficat; E). n general, durata infeciei HDV depete durata infeciei HBV. Rspuns: A, C, D (1, pag 1852) 175) Virusul hepatitic C: A). este un virus ADN liniar, monocatenar; B). constituie propriul gen n familia Flaviviridae; C). se integreaz n genomul gazdei; D). vizualizarea sa n circulaie este dificil, fiind prezent n titruri joase; E). infecia cu VHC se poate reproduce pe model biologic la cimpanzei. Rspuns: B, D, E (1, pag 1852) 176*) Cel mai sensibil indicator al infeciei cu VHC este detectarea: A). anticorpilor anti C100-3; B). anticorpilor C200; C). anticorpilor C22-3; D). ARN-VHC (prin PCR); E). testarea RIBA. Rspuns: D (1, pag 1853) 177) Leziunile morfologice tipice tuturor tipurilor de hepatit acut sunt similare i constau n: A). necroza celulelor hepatice; B). infiltrarea panlobular cu celule mononucleare; C). hiperplazia celulelor Kupffer; D). grade variabile de colestaz; E). steatoza microveziculara. Rspuns: A, B, C, D (1, pag 1854) 178) Hepatita A: A). se transmite aproape exclusiv pe cale fecal-oral; B). rspndirea intrafamilial i intrainstituional este rar ; C). n rile dezvoltate, incidena hepatitei A este n declin ; D). dup hepatita A, starea de purttor de virus este frecvent ; E). focarele epidemiologice recent identificate includ leagne de copii, uniti de terapie intensiv pentru nou-nscui, brbaii homosexuali si cei care utilizeaza droguri cu administrare intravenoasa. Rspuns: A, C, E (1, pag 1856)

179) Urmtoarele afirmaii despre hepatita B sunt false: A). o modalitate principal de transmitere este cea percutan; B). AgHBs se poate identifica doar n snge, saliv i lichid seminal; C). probabilitatea transmiterii perinatale se coreleaz cu prezena AgHBs i absena AgHBe; D). nu exist o variabilitate a prevalentei infeciei funcie de zona geografic; E). infecia acut la nou-nscui este adeseori simptomatic, iar copilul devine foarte probabil purttor de AgHBs. Rspuns: B, C, D, E (1, pag 1856) 180) Grupuri cu risc nalt de infeciei cu HBV includ: A). membrii de familie sau partenerii sexuali ai pacientilor infectai cronic; B). politransfuzaii (de exemplu hemofilici) ; C). personalul din domeniul asistenei sanitare expui la contactul cu snge ; D). indivizii care triesc n promiscuitate sexual; E). persoanele imunizate cu vaccin Engerix-B Rspuns: A, B, C, D (1, pag 1856) 181) Virusul hepatitic E: A). are transmitere parenteral; B). caracteristicile epidemiologice sunt asemntoare cu cele ale hepatitei A, exceptand raritatea transmiterii secundare de la individ la individ; C). toate izolatele de HEV par sa aparina unui singur serotip; D). virusul se poate detecta n scaunul, bila i ficatul pacientilor infectai; E). anticorpii IgM i IgG anti-HEV scad rapid dup infecia acut. Rspuns: B, C, D, E (1, pag 1853, 1857) 182*) n profilaxia peritonitei bacteriene spontane, studiile recente au sugerat un beneficiu al terapiei de ntreinere cu: A) Propranolol B) Norfloxacin 400 mg/zi C) Omeprazol 40 mg/zi D) Oxacilin E) Izoniazid Rspuns: B (pag 1890) 183) Diagnosticul peritonitei bacteriene spontane se bazeaz pe: A) un numr de mai mult de 200 de leucocite pe microlitru B) un numr de mai mult de 500 de leucocite pe microlitru cu o proporie 50% de polimorfonucleare neutrofile C) un numr de mai mult de 50 de eozinofile pe microlitru D) un numr de mai mult de 250 de polimorfonucleare neutrofile pe microlitru E) un numr de mai mult de 500 de leucocite pe microlitru cu o proporie 50% de limfocite Rspuns: B D pagina 1890

184) Abordarea pacientului cu encefalopatie hepatic presupune : A) excluderea altor cauze de afectare mental B) identificarea factorilor precipitani i corecia lor C) aport crescut de proteine D) paracenteze evacuatorii repetate E) administrarea de Lactuloz 30-120 ml, de 1-4 ori pe zi Rspuns: A B E pagina 1892 185) Pierderea funciei masei celulelor hepatice poate conduce la: A) splenomegalie B) icter C) edeme D) ascit E) coagulopatii RASPUNS: B, C, D, E 186) Ciroza alcoolic se caracterizeaz prin urmatoarele: A) pierderea neuniform de celule hepatice B) existena unor cicatrici fine C) prezena nodulilor de regenerare de dimensiuni mari D) pierderea destul de uniform de celule hepatice E) prezena nodulilor de regenerare de dimensiuni mici RASPUNS: B, D, E 187) Ficatul gras alcoolic se caracterizeaz prin: A) ficatul de volum redus B) hepatocite destinse de mari vacuole citoplasmatice de lipide C) este un precursor inevitabil al hepatitei alcoolice D) apare la majoritatea marilor butori E) este ireversibil la oprirea consumului de alcool RASPUNS: B, D 188) Corpii Mallory pot aprea n urmtoarele afeciuni: A) diabetul zaharat slab controlat B) boala Wilson C) ficatul gras alcoolic D) obezitatea morbid E) hepatita alcoolic RASPUNS: A, B, D, E 189) Manifestrile clinice ale cirozei alcoolice cuprind: A) icter B) splenomegalie C) hipertrofia masei musculare D) sangerri de la nivelul varicelor gastroesofagiene E) cretere ponderal

RASPUNS: A, B, D 190) Anemia n ciroza alcoolic se poate datora: A) pierderilor gastrointestinale acute de snge B) hipersplenismului C) deficitului nutriional de vitamina B6 D) efectului supresor direct al alcoolului asupra mduvei osoase E) hemolizei RASPUNS::: A, B, D, E 191) In ciroza alcoolic probele de laborator pot evidenia: A) hiperbilirubinemie B) scderea fosfatazei alcaline serice C) scderea nivelului seric al ASAT D) prelungirea timpului de protrombin E) creterea nivelului albuminei serice RASPUNS: A, D 192) Tulburrile metabolice din ciroza alcoolic sunt urmtoarele, cu EXCEPIA: A) intolerana la glucoz B) acidoza respiratorie C) hiperfosfatemie D) hipomagnezemie E) azotemie prerenal RASPUNS: B, C 193) Cauzele probabile ale cirozei postnecrotice sunt: A) hepatita virala C B) hemocromatoza C) consumul de contraceptive orale D) ciroza biliara primitiv E) fibroza chistic RASPUNS: A, B, C, E 194) Ciroza biliara primitiv se asociaz frecvent cu urmtoarele afeciuni: A) tiroidita autoimun B) sindromul CREST C) poliartrita reumatoid D) boala Wilson E) sindrom sicca RASPUNS: A, B, C, E 195) In ciroza biliar primitiv pot aprea urmtoarele manifestri clinice: A) echimoze B) icter

C) prurit D) decolorarea zonelor expuse ale pielii E) fatigabilitate RASPUNS: A, B, C, E 196) Diagnosticul de pancreatit acut se stabilete prin interpretarea informaiilor clinice i de laborator. Prezentarea tipic include: A) durere abdominal superioar B) grea C) vrsturi D) rectoragie E) febr joas Rspuns: A B C E pagina 1993 197) Clasificarea histopatologic a pancreatitei acute cuprinde urmtoarele forme: A) pancreatita edematoas B) pancreatita gangrenoas C) pancreatita necrotico-hemoragic D) pancreatita supurat E) pancreatita fibroas Rspuns: A C D pagina 1989 198) Complicaiile evolutive propriu-zise ale pancreatitei acute sunt: A) sechestrul pancreatic B) hemoragia digestiv superioar C) pseudochistul pancreatic D) abcesele pancreatice E) infarctul entero-mezenteric Rspuns: A C D pagina 1999 199*) Din punct de vedere etiologic, pancreatita acut poate fi produs de cauze diverse pancreatice i extrapancreatice. Cele mai frecvente cauze etiologice sunt: A) etiologia iatrogen : pancreatitele secundare administrrii unor medicamente sau explorri digestive invazive. B) etiologia traumatic. C) boli endocrine. D) consumul de alcool i litiaza biliar. E) infeciile virale. Rspuns: D pagina 1989 200) Durerea din pancreatita acut: A) este de intensitate maxim, de la debut, i este localizat n hipogastru B) are un debut brusc, atinge o intensitate maxim cteva ore mai trziu i persist cel puin 1-2 zile

C) la bolnavii la care pancreatita acut are origine biliar, durerea poate fi similar cu colica biliar D) are debut insidios i intensitate redus, cu localizare n hipocondrul stng E) severitatea durerii face ca bolnavii s fie agitai i s i schimbe mereu poziia cu scopul de a-i diminua durerea Rspuns: B C E pagina 1993-1994 201) La examenul clinic al unui pacient cu pancreatit acut se constat: A) printre manifestrile incipiente se ntlnesc semnele ocului hipovolemic B) sensibilitate sau chiar aprare muscular epigastric C) distensia abdominal D) icterul este rareori prezent E) abdomen de lemn Rspuns: B C D pagina 1994 202) Diagnosticul biologic al pancreatitei acute pune n eviden: A) hiperamilazemie i hiperamilazurie B) hipolipazemie C) raportul dintre clearance-ul amilazei i cel al creatininei rmne constant D) scderea hematocritului, hipoglicemie i hipercalcemie E) hiperamilazemia crete ntre 2-12 ore dup debut, ns nu este specific pancreatitei acute i poate fi observat i n alte sindroame dureroase acute ale abdomenului. Rspuns: A E pagina 1994 203*) Clasificarea clinic a pancreatitei acute (Atlanta 1992) recunoate dou forme clinice, i anume: A) uoar i sever B) cataral i flegmonoas C) edematoas i supurat D) posttraumatic i iatrogen E) edematoas i necrotic Rspuns: A pagina 1989 204) Care din urmtoarele afirmaii, referitoare la diagnosticul imagistic din pancreatita acut, sunt adevrate? A) n pancreatita acut forma uoar (benign sau edematoas) ecografia abdominal evideniaz parenchimul pancreatic i grsimea peripancreatic heterogene, cu prezena unor mari colecii lichidiene. B) computer-tomografia zonei pancreatice ofer aspecte anatomice calitativ superioare ecografiei. C) sfincterotomia endoscopic practicat n cazul confirmrii litiazei biliare poate ameliora evoluia i facilita trecerea n duoden a unui calcul inclavat n papil. D) radiografia abdominal simpl n ortostatism poate s evidenieze o ans destins n vecintatea lojei pancreatice (ansa santinel). E) radiografia toracic poate evidenia relativ frecvent un hidrotorax stng. Rspuns: B C D E pagina 1995

205) Care din urmtorii parametrii fac parte din criteriile scorului Ranson la internare (ora zero), la pacienii cu pancreatit acut: A) vrsta B) glicemia C) deficitul de baze D) sechestrarea lichidian E) leucocitele Rspuns: A B E pagina 1997 206) Urmtoarele afirmaii cu privire la gastrin sunt adevrate : A) Este cel mai puternic stimulant al secreiei acide gastrice B) Este produs de celulele D din antru C) Este inhibat de somatostatin D) Nu este secretat de mucoasa duodenal E) Stimuleaza eliberarea de histamin din celulele ECL ( entero-cromatine-like) Rspuns: A C E 207) Secreia acid gastric poate fi inhibat de: A) Hiperglicemie B) Prezena grsimilor n duoden C) Ca administrat i.v. D) Cafea cofeinizat ct i decofeinizat E) Prezena acidului n stomac sau duoden Raspuns: A B E 208) Secreia gastric de bicarbonat este inhibat de: A) Etanol B) AINS C) Ageni colinergici D) Ageni -adrenergici E) Acetazolamida Raspuns: A B D E 209) Urmtoarele afirmaii sunt adevrate: A) Colonizarea gastric cu Helicobacter pylori crete odat cu vrsta B) Majoritatea pacienilor colonizai cu Helicobacter pylori dezvolt ulceraii i devin simptomatici C) Helicobacter pylori poate fi identificat n biopsiile de mucoas gastric prin cultur, examen histologic i detectarea activitii ureazei D) Rata de infecie cu Helicobacter pylori scade n medii socioeconomice precare E) Eradicarea cu succes a Helicobacter pylori scade rata recidivelor duodenale Raspuns: A C E

210) Urmtoarele afirmaii legate de ulcerul duodenal sunt false: A) Durerea n hipocondrul drept este principalul simptom B) Durerea apare la 90 minute pn la 3 ore dupa mas C) Durerea nu se amelioreaz , de regul, dup ingestia de alimente D) Modificarea caracterului durerii poate atrage atenia asupra apariiei complicaiilor E) Hemoragiile din ulcerele duodenale sunt cel mai frecvent discrete (pierderi oculte) Raspuns: A C E 211*) Dupa intreruperea tratamentului cu Omeprazol activitatea secretorie gastrica isi revine la normal in circa: A) 1-2 zile B) 3-5 zile C) 6-7 zile D) 9-10 zile E) 14 zile Rspuns: B 212) Ulcerul gastric: A) Are incidena maxim n cel de-al VI-lea deceniu de via B) In patogeneza ulcerului gastric nu intervine Helicobacter pylori C) Durerea n hipocondrul drept este cel mai frecvent simptom D) Ulcere gastrice peste 3 cm sunt cel mai frecvent maligne E) Sunt suficiente 4 biopsii de la nivelul unui ulcer pentru excluderea malignitii Raspuns: A D 213) Complicaiile postoperatorii ale ulcerului peptic sunt: A) Diareea postantrectomie B) Ulcerul recurent C) Sindromul de ansa aferenta D) Sindrom Dawn E) Osteomalacia i osteoporoza Raspuns: B C E 214) Sindromul Dumping tardiv: A) Apare la 90 minute pn la 3 ore dup mese B) Se manifest prin palpitaii, diaforez, confuzie C) Este determinat de evacuarea rapid a coninutului gastric bogat n grsimi n intestinul subire proximal D) Este rezultatul hipoglicemiei secundare eliberrii excesive de insulin E) Reintervenia chirurgical reprezint principala metod de tratament Raspuns: A B D 215) Care sunt adevrate dintre urmtoarele afirmaii privind complicaiile postoperatorii ale ulcerului peptic:

A) Deficitul de vitamina B12 este mai frecvent la pacienii cu gastrectomii pariale B) Osteoporoza i osteomalacia apar cel mai frecvent dupa vagotomie cu piloroplastie C) Steatoreea uoar este comun la pacienii cu intervenii chirurgicale pentru ulcer D) Exist o inciden crescut a adenocarcinomului gastric la 5 ani dup gastrectomia partial pentru ulcer duodenal E) In gastropatia de reflux biliar administrarea colestiraminei este un tratament eficient Raspuns: A C 216) Dintre complicaiile postoperatorii ale ulcerului peptic sindromul de ans aferent se caracterizeaz astfel: a) Apare dup rezecia gastric cu gastroduodenoanastomoz (Bilroth I) b) Se manifest prin distensie abdominal i durere la 2-3 ore dup ingestia de alimente c) Vrsturile amelioreaz distensia i durerile abdominale d) Se datoreaz drenajului incomplet al ansei aferente e) Tratamentul adecvat este reprezentat de transformarea anastomozei Bilroth I n anastomoz gastrojejunal Bilroth II Raspuns: C D 217) Care din urmatoarele afirmatii NU sunt adevarate: A) testelul serologic de diagnostic al infectiei cu H. pylori permite diferentierea intre infectia activa si cea vindecata B) H. pylori poate fi identificat in biopsiile din mucoasa gastrica prin examinare histologica, prin cultura si prin detectarea activitatii ureazei C) ratele de infectie cu H. pylori cresc in conditii socioeconomice precare D) in diagnosticul infectiei cu H. Pylori prin metoda ureazei, test pozitiv inseamna ca indicatorul rosu fenol vireaza de la portocaliu deschis la albastru E) testul respirator cu uree poate fi folosit pentru monitorizarea terapiei de eradicare a infectiei cu H. Pylori Rspuns: A D 218*) Care este doza de Lansoprazol utilizata in tratarea ulcerului peptic: A) 20mg/zi B) 30mg/zi C) 40mg/zi D) 60mg/zi E) 80mg/zi Rspuns: B 219) Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate? A) Durerea ulceroas care devine constant, neameliorat de antiacide, cu iradiere posterioar, sugereaz obstrucie piloric B) Durerea ulceroas amplificat de ingestia de alimente i accentuat de vrsturi sugereaz penetraia C) Sngerrile din ulcerul duodenal sunt cel mai frecvent discrete (oculte) D) Durerea ulceroas care devine constant, neameliorat de antiacide, cu iradiere posterioara, sugereaz penetraia

E) Durerea ulceroas amplificat de ingestia de alimente i acompaniat de vrsturi sugereaz obstrucie piloric Raspuns: D E 220) Sucralfatul: A) Neutralizeaz i inhib secreia gastric acid B) Impiedic difuziunea ionilor de H+ spre baza ulcerului C) Reduce efectele nocive ale acizilor biliari i ale pepsinei D) Scade secreia de prostaglandine tisulare endogene E) Se absoarbe n proporie mare Raspuns: B C 221) Antagonistii receptorilor de H2: A) Sunt inhibitori puternici ai secreiei acide bazale i stimulate B) Ranitidina este de aproximativ 6 ori mai puternic in inhibarea secretiei acide gastrice C) Pot determina creteri ale transaminazelor serice n cursul tratamentului D) Cimetidina reduce rspunsurile secretorii la histamin, cafein, hipoglicemie E) Ranitidina are efect antiandrogenic, astfel c apare ginecomastie dureroas n urma tratamentului de lung durat i in doz mare Raspuns: A B C D 222) Testele diagnostice pentru Helicobacter Pylori sunt: A) Testul respirator cu uree B) Testele serologice C) Testul rapid al ureazei din material bioptic D) Vizualizarea endoscopic direct E) Culturile din secreiile gastrice Raspuns: A B C 223) Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate? A) La pacienii cu ulcer duodenal stomacul se goleste mai ncet B) Ulcerul duodenal este mai frecvent la rudele de gradul I ale pacienilor dect n populaia general C) Pacienii cu ulcer duodenal au o frecven crescut a grupului sanguin 0I secretor D) Incidena ulcerului duodenal este mai mare la pacienii cu ciroz alcoolic, hipoparatiroidism, insuficien renal cronic E) Stresul psihic poate constitui factor de exacerbare a activitii ulcerului Raspuns: B E 224) Supravietuirea pacientilor cu cancer colorectal depinde de urmatorii factori: A) stadiul evolutiv si gradul de diferentiere histologica B) localizarea tumorii pe cadrul colic C) extensia rezectiei chirurgicale D) durata interventiei chirurgicale E) administrarea de transfuzii de sange

Rspuns: A B C

E (pag 1683)

225) Urmatoarele afirmatii asupra diseminarii limfatice a canccerului de colon sunt adevarate: A) diseminarea limfatica constituie modul obisnuit de extindere B) invazia ganglionara nu depinde de dimensiunea tumorii C) invazia ganglionara nu depinde de gradul de malignitate al tumorii primare D) invazia ganglionara depinde de extensia in profunzime a tumorii primare E) nu toti ganglionii mariti de volum sunt invadati tumoral Rspuns: A B D E (pag 1668) 226) Care dintre factorii de mai jos sunt incriminai n etiologia cancerului de colon? A) dieta bogat n fibre celulozice B) aportul alimentar crescut de grsimi de origine animal C) diverticuloza colonic D) adenoamele colonice E) boala Crohn Rspuns: B, D, E (pag. 1666-1667) 227) Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la cancerul colonului drept sunt adevrate? A) constipaia este un simptom mai frecvent ntlnit dect n cancerul colonului stng B) astenia fizic i scderea capacitii de efort sunt simptome rar ntlnite C) durerea reprezint un simptom sugestiv pentru invazia tumorii n structurile anatomice adiacente D) tumora palpabil reprezint frecvent primul semn de boal sesizat de pacient sau de medic E) anemia este caracteristic cancerului de colon drept Rspuns: C, D, E (pag. 1671-1672) 228) Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la cancerul colonului stng sunt false? A) este localizarea cea mai frecvent a cancerului colonic B) tulburrile de tranzit intestinal sunt rar ntlnite C) materiile fecale pot conine produse patologice (snge sau mucus) D) se complic rar cu manifestri clinice de subocluzie sau ocluzie intestinal E) este frecvent o tumor infiltrativ circumferenial stenozant Rspuns: B, D (pag. 1672) 229) Care dintre urmtoarele modificri se constat la examenul obiectiv al pacienilor cu cancer colonic? A) abdomenul destins - n caz de ocluzie intestinal sau ascit carcinomatoas B) tumor palpabil la nivelul flancului drept al abdomenului n cancerul colonului descendent C) fixitatea tumorii palpabile- n caz de extensie la structurile anatomice nvecinate

D) matitatea deplasabil n flancuri - n caz de metastaze hepatice E) icterul n cazul pacienilor cu carcinomatoz peritoneal Rspuns: A, C (pag. 1672-1673) 230) Irigografia la pacienii cu cancer de colon: A) este o investigaie greu accesibil B) relev imaginea de lacun n cazul unei tumori circumfereniale C) relev aspectul radiologic de cotor de mr n cazul unei tumori stenozante D) examinarea cu dublu contrast este preferabil irigografiei clasice E) obstruarea complet a lumenului colonic realizeaz un aspect radiologic de pantalon de golf Rspuns: C, D (pag. 1673-1674) 231) Care din urmtoarele complicaii sunt complicaii locale ale cancerului de colon? A) subocluzia sau ocluzia intestinal B) metastazele pulmonare C) peritonita consecutiv perforaiei tumorale sau diastatice D) hemoragia digestiv inferioar E) anemia Rspuns: A, C, D (pag. 1676) 232) Pregtirea preoperatorie la pacienii cu cancer de colon: A) presupune o diet srac n proteine i bogat n fibre celulozice B) nu include i administrarea de antibiotice profilactic C) contraindic ingestia de soluii saline n scop purgativ n cazul pacienilor cardiaci i hipertensivi D) implic i corectarea tarelor organice asociate E) reduce riscul complicaiilor postoperatorii (fistule anastomotice) Rspuns: C, D, E (pag. 1677) 233) Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la tratamentul chirurgical al cancerului de colon sunt false? A) operaiile paliative sunt cele n care exist esut tumoral restant n urma interveniei chirurgicale B) presupune exereza exclusiv a segmentului de colon purttor al tumorii C) hemicolectomia dreapt presupune ligatura i secionarea pediculilor vasculari afereni arterei respectiv venei mezenterice inferioare D) hemicolectomia stng presupune ligatura la originea din aort a arterei mezenterice inferioare E) spleno-pancreatectomia poate fi necesar n cazul tumorilor de unghi splenic Rspuns: B, C (pag. 1678-1679) 234) Care dintre urmtoarele caracteristici definesc operaiile paliative la pacienii cu cancer de colon: A) se indic n cancerele inextirpabile

B) derivaiile interne sunt indicate la pacienii cu tumori sigmoidiene joase sau rectosigmoidiene C) se indic n tumori care au diseminri la distan D) ca operaie paliativ n cancerul de colon descendent se indic ileotransversoanastomoza E) colostomia ca intervenie paliativ este o metod de derivaie intern Rspuns: A, C (pag. 1681) 235) Williams si col. propun urmatorii parametri clinici si patologici ce trebuie evaluati preoperator in vederea stadializarii cancerului colonic: A) rezultatul biopsiei B) detectarea metastazelor hepatice C) evaluarea metastazelor hepatice D) evaluarea tranzitului digestiv E) explorarea campurilor pulmonare Rspuns: A B C E (pag 1676) 236) Operaiile n urgen la pacienii cu cancer de colon: A) se efectueaz la pacieni cu stare general bun B) sunt indicate cel mai frecvent pentru cancerele complicate cu peritonit prin perforaie tumoral sau diastatic C) sunt reprezentate de ileo-transversoanastomoz n cazul tumorilor ocluzive ale colonului drept D) sunt reprezentate de operaia Hartmann n cazul tumorilor recto-sigmoidiene extirpabile, complicate cu ocluzie intestinal E) presupun totdeauna o intervenie chirurgical radical ntr-un singur timp Rspuns: C, D (pag. 1681). 237) Care dintre afirmaiile referitoare la complicaiile interveniilor chirurgicale pentru cancer de colon sunt false: A) leziunile splinei pot apare n cursul mobilizrii flexurii hepatice a colonului B) leziunile duodenului pot surveni n cursul hemicolectomiei drepte C) dehiscena anastomozelor poate fi datorat aportului sanguin redus la nivelul segmentelor anastomozate sau tensiunii n anastomoz D) supuraia plgii operatorii este o complicaie postoperatorie rar E) lavajul cavitii peritoneale nu reduce contaminarea acesteia Rspuns: A, D, E (pag. 1681-1682) 238*) Care dintre urmtorii factori influeneaz favorabil supravieuirea pacienilor operai pentru cancer de colon: A) stadiul evolutiv avansat al tumorii B) gradul redus de difereniere tumoral C) diseminarea vascular i perineural D) terapia adjuvant E) prezena ocluziei intestinale sau perforaiei la momentul interveniei chirurgicale Rspuns: D (pag. 1683)

239*) Avantajele chirurgiei laparoscopice n cancerul colonic: A) durata redus a interveniei chirurgicale B) permite depistarea intraoperatorie a tumorilor colonice sincrone C) aspectul cosmetic al plgii D) cost redus al asistenei medico-chirurgicale E) risc redus de apariie a metastazelor la locul de introducere a trocarelor Rspuns: C (pag. 1682-1683) 240) Grupul populaional cu risc crescut de dezvoltare a cancerului colonic include: A) pacienii cu vrsta sub 40 de ani fr antecedente canceroase B) pacienii cu predispoziie genetic (polipoz adenomatoas familial) C) pacienii care au rude de gradul I diagnosticate cu cancer colonic D) pacienii cu pancolit ulceroas cu evoluie de peste 7 ani E) pacienii cu cancer de colon n antecedentele personale Rspuns: B, C, D, E (pag. 1675) 241*) Colonoscopia ca metod de examinare paraclinic a pacienilor cu cancer de colon: A) nu permite recoltarea de material bioptic pentru examen histologic B) ofer posibilitatea investigrii vizuale a ntregului cadru colic C) este mai accesibil dect examinarea radiologic D) se nsoete de un risc mai sczut de complicaii comparativ cu irigografia E) nu influeneaz proporia diagnosticului corect prin asocierea cu examenul radiologic Rspuns: B (pag. 1674). 242) Mecanismele fiziopatologice ale diabetului zaharat non-insulinodependent (DZNID tip 2) sunt: A) secreie anormal de insulin B) distrugerea celulelor beta pancreatice C) prezena de anticorpi anticelul insular D) rezisten la aciunea insulinei n esuturile int E) boal pancreatic Rspuns: A, D (pag. 2270) 243*) n diabetul zaharat non-insulinodependent (DZNID tip 2), masa celulelor beta este: A) intact B) mult sczut C) crescut compensator D) nlocuit de celulele alfa E) distrus Rspuns: A (pag. 2270) 244*) n diabetul zaharat, fenomenul Somogyi se refer la: A) hipoglicemia nocturn B) hiperglicemia matinal

C) hiperglicemia de rebound ce urmeaz unui episod de hipoglicemie D) hipoglicemia produs de efortul fizic E) dezvoltarea hiperglicemiei i cetozei Rspuns: C (pag. 2276) 245*) ncetinirea progresiei nefropatiei diabetice poate fi obinut prin tratament cu: A) betablocante B) aspirin C) statine D) inhibitori ai enzimei de conversie E) blocani ai canalelor de calciu Rspuns: D (pag 2283) 246*) n diabetul zaharat, fenomenul dawn (al zorilor) se refer la: A) hipoglicemia matinal B) creterea glucozei plasmatice dimineaa, necesitnd niveluri crescute de insulin pentru a menine normoglicemia C) hiperglicemia matinal ce urmeaz unui episod de hipoglicemie D) hipoglicemia produs de efortul fizic E) dezvoltarea cetozei n lipsa insulinei Rspuns: B (pag. 2276) 245) n diabetul zaharat non-insulinodependent (DZNID tip 2), derivatele de sulfoniluree acioneaz prin: A) aciune similar cu a insulinei B) stimularea eliberrii de insulin din celulele beta C) aciuni extrapancreatice D) nchiderea canalelor de potasiu i depolarizarea celulei beta E) creterea masei de celule beta Rspuns: B, C, D (pag. 2276) 246) Simptomele vegetative ale hipoglicemiei snt: A) convulsiile B) transpiraia C) tremorul D) pierderea strii de contien E) foamea Rspuns: B C E (pag 2275) 247) Cetoacidoza diabetic are urmtoarele simptome i semne: A) greuri, vrsturi B) convulsii C) dureri abdominale D) semne de depleie volemic E) tahipnee Rspuns: A, C, D (pag. 2278)

248) n retinopatia diabetic proliferativ leziunile caracteristice sunt: A) hemoragiile in vitros B) exudate dure C) formare de vase noi D) microanevrisme E) permeabilitate capilar crescut Rspuns: A, C (pag. 2282) 249) Tratamentul nefropatiei diabetice implic: A) tratamentul hipertensiunii arteriale B) administrarea de inhibitori ai enzimei de conversie C) administrarea de aspirin D) dieta hipoproteic E) administrarea de statine Rspuns: A, B, D (pag. 2283) 250) Polineuropatia diabetic periferic se manifest prin: A) parestezii ale membrelor inferioare B) dureri bilaterale ale membrelor inferioare, predominant nocturne C) diaree D) gastroperaz E) hiperestezie Rspuns: A, B, E (pag. 2283) 251) n cazul piciorului diabetic, ulcerele extremitii inferioare sunt favorizate de: A) hipertensiunea arterial B) distribuia anormal a presiunii C) leziuni traumatice D) boal vascular cu aport sanguin diminuat E) prezena altor complicaii cronice ale diabetului zaharat Rspuns: B, C, D (pag. 2284) 252) Mecanismele fiziopatologice ce stau la baza complicaiilor diabetului zaharat sunt: A) metabolizarea glucozei pe calea poliol B) oxidarea LDL C) glicarea proteinelor D) distrofie gras a celulelor endoteliale E) producerea de produi finali de glicare avansat Rspuns: A, C, E (pag. 2284) 253*) Care este cea mai comun cauz de rezisten la insulin? A) acanthosis nigricans B) obezitatea C) anticorpii antiinsulin D) anticorpii fa de receptorii de insulin

E) diabetul zaharat insulinodependent Rspuns: B (pag. 2286) 254) Rezistena la insulin poate fi determinat de: A) anticorpii antiinsulin B) secreie crescut de glucagon C) numr sczut de receptori de insulin D) transmiterea anormal a semnalului la nivel postreceptor E) hipersecreie de IGF Rspuns: A, C, D (pag. 2286) 255) Tratamentul cetoacidozei diabetice presupune: A) administrarea rapid iv de fluide sub forma soluiilor de glucoz 5-10 % B) administrarea rapid iv de fluide sub forma soluiilor saline izotone sau Ringer lactat C) administrarea n perfuzie a insulinei D) administrarea subcutanat a insulinei E) administrarea de insulin cu aciune prelungit Rspuns: B, C (pag. 2279) 256) n cetoacidoza diabetic tratamentul cu bicarbonat este indicat: A) la pacienii cu pH = 7 sau mai mic B) de rutin la toi pacienii C) la pacienii la care acidoza este asociat cu hipotensiune D) la pacienii cu hipopotasemie E) la pacienii cu oligoanurie Rspuns: A, C, (pag. 2279) 257) Hipoglicemiile din diabetul zaharat insulino-dependent pot apare n urmtoarele condiii: A) prezena bolii renale diabetice B) stress emoional C) efort fizic neateptat D) infecii E) administrare de insulin uman Rspuns: A, C, (pag. 2275-2276) 258*) Hemoglobina glicat d o estimare a controlului diabetului pentru o perioad precedent de: A) 6 luni B) 3 luni C) 6 sptmni D) 14 zile E) 7 zile Rspuns: B (pag 2277) 259*) Sepsisul este:

A) un raspuns la infectia cauzata de orice clasa de microorganisme B) un raspuns la infectia cauzata doar de bacili Gram-negativi C) un raspuns la infectia cauzata doar de bacterii Gram-pozitive D) un raspuns infectia cauzata doar de fungi E) un raspuns al gazdei la cauze noninfectioase Raspuns: A (pag 852) 260) In sepsis hemoculturile evidentiaza: A) bacterii Gram-pozitive B) bacterii Gram-negative C) fungi D) virusuri E) paraziti Raspuns: A, B, C (pag 852) 261) Factorii care predispun la bacteriemii cu bacili Gram-negativi includ: A) diabetul zaharat B) boli limfoproliferative C) neutropenia D) ciroza E) BPOC Raspuns: A, B, C, D (pag 852) 262) Etiologiile neinfectioase ale SIRS includ: A) infarctul miocardic B) anevrismul disecant de aorta C) embolismul pulmonar D) tamponada cardiaca E) litiaza biliara Rspuns: A, B,C, D (pag 855) 263) Factorii de risc majori pentru bacteriemia cu germeni Gram-pozitivi sunt: A) cateterisme vasculare B) prezenta de dispozitive mecanice C) arsuri D) boli diareice E) BPOC Raspuns: A, B, C (pag 852) 264*) Definitia bacteriemiei include: A) prezenta bacteriilor viabilein sange evidentiate prin hemoculturi pozitive B) prezenta de fungi in sange C) prezenta si multiplicarea virusurilor in sange D) prezenta antigenelor bacteriene in sange E) prezentain sange a anticorpilor fata de antigene bacteriene Raspuns: A (pag 853)

265) Care din urmatoarele conditii sunt incluse in definitia SRIS (sindromul de raspuns inflamator sistemic): A) temperatura orala > 380C sau < 360C B) frecventa respiratorie > 20 respiratii/min sau PaCO2 <32 mmHg C) frecventa cardiaca > 90 batai/min) D) leucocite > 12)000/mm3 sau < 4)000/mm3 E) hematocrit < 24% Raspuns: A, B, C, D (pag 853) 266*) Definitia sepsisului este: A) SRIS B) SRIS care are o etiologie microbiana dovedita sau suspecta C) SRIS cu hipotensiune D) SRIS cu disfunctia unui organ E) SRIS cu disfunctii multiple de organ Raspuns: B (pag 853) 267*) Definitia sepsisului sever este: A) SRIS cu disfunctia unui organ B) SRIS cu disfunctii multiple de organ C) sepsis cu unul sau mai multe semen de disfunctie organica, hipoperfuzie sau hipotensiune (acidoza metabolica, alterarea starii mentale, oligurie sau ARDS) D) SRIS cu bacteriemie E) sepsis cu hipotensiune care dureaza >1 ora Raspuns: C (pag 853) 268) Mediatorii inflamatiei sunt declansati de semnale microbiene reprezentate de: A) lipopolizaharidul bacteriilor Gram-negative B) acidul lipoteichoic al bacteriilor Gram-pozitive C) peptidoglicanul bacterian D) flageli, pili bacterieni E) plasmide Raspuns: A, B, C (pag 853) 269) Raspunsul inflamator din sepsis, initiat de unele componente bacteriene, este amplificat de: A) citokine B) derivati din fosfolipidele membranei celulare (metaboliti ai acidului arahidonic) C) complementul C5a D) oxid nitric NO E) glucocorticoizi Raspuns: A,B, C, D (pag 853-854) 270) Factorii de risc majori pentru bacteriemia cu gram-pozitivi includ: A) arsurile

B) prezenta dispozitivelor mecanice C) cateterismele vasculare D) bolile cronice E) injectarea intravenoasa a medicamentelor Rspuns: A, B, C, E (pag 852) 271) Coagularea intravasculara diseminata( CID) este sugerata de: A) scaderea timpului de trombina B) prezenta D-dimeri C) fibrinogen scazut D) trombocitoza reactiva E) anemie Rspuns: B, C (pag 855) 272) Care molecule au rol inhibitor in raspunsul inflamator sistemic: A) glucocorticoizii B) antagonisti ai receptorilor pentru IL-1 C) inteleukina IL-10 D) complementul C5a E) proteina de legare a LPS (LBP) Raspuns: A, B, C (pag 854) 273) Absenta febrei in sepsis se constata mai frecvent: A) la bolnavi varstnici B) la bolnavi cu uremie C) la alcoolici D) la nou-nascuti E) in infectiile fungice Raspuns: A,B, C, D (pag 854) 274) Prezenta purpurei cutanate sau a petesiilor la un bolnav septic, sugereaza: A) Infectie cu Neisseria meningitidis B) Infectie cu Staphylococcus aureus C) Febra patata a Muntilor Stancosi D) Infectii fungice E) Infectii streptococice Raspuns: A, C (pag 854) 275) In disfunctia hepatocelulara sau canaliculara din sepsis se constata: A) cresterea bilirubinemiei B) cresterea fosfatazei alcaline C) cresterea enzimelor ALAT D) teste functionale hepatice normale E) sindrom Guillain-Barre Raspuns: A, B, C (pag 854)

276) In sepsis examinarile de laborator hematologice pot releva: A)leucocitoza cu limfocitoza B) valori normale ale leucocitelor si o formula leucocitara normala C) leucocitoza cu devierea la stanga a formulei leucocitare D) trombocitopenie E) leucopenie si prezenta de neutrofile cu granulatii toxice Raspuns: C, D, E (pag 855) 277*) Cile normale ale transportului fierului se refer la: A) cea mai mare parte a fierului necesar eritropoezei este reciclat n sistemul reticuloendotelial din ficat B) fierul este transportat n plasma de transferin C) transferina este o glicoprotein capabil s fixeze trei atomi de fier D) fierul este eliberat de pe transferin la suprafaa celulelor eritroide precursoare, fiind apoi internalizat E) majoritatea fierului de depozit este stocat n rinichi Rspuns: B (pag. 699) 278*) Diagnosticul anemiei megaloblastice este sugerat de: A) Macrocitoz semnificativ volum mediu eritrocitar ( VEM ) < 90 fl B) Numr crescut de reticulocite C) Numr crescut de leucocite i plachete la pacienii cu anemie sever D) Prezena pe frotiul sanguin a neutrofilelor cu nucleu hipersegmentat i a macroovalocitelor E) Examenul mduvei osoase: hipocelularitate cu raport crescut al seriilor mieloid/eritroid i rezerve sczute de fier Rspuns: D (pag 719 720) 279*) Depozitele de fier din mduv : A) pot fi estimate cu ajutorul coloraiei cu albastru de metil B) n mod convenional sunt gradate pe o scal de la 5 la 10+ C) gradarea vizual a depozitelor nu se coreleaz cu fierul din feritin i hemosiderin D) n cazul suprancrcrii cu fier coloraia pentru fier din mduva osoas nu este la fel de fidel ca nivelul feritinei serice E) n anemia sideroblastic fierul nu formeaz un inel n vecintatea nucleului Rspuns : D (pag. 701) 280) Simptomele i semnele deficitului grav de fier includ : A) icter B) paloare C) insomnie D) oboseal E) transpiraii nocturne Rspuns : B, D (pag. 700) 281) Stadiile deficitului de fier includ :

A) blocarea fierului n celulele sistemului reticuloendotelial B) epuizarea rezervelor de fier C) eritropoieza megaloblastic D) eritropoieza deficitar E) anemia feripriv Rspuns : B, D, E (pag. 701) 282*) Care din urmtoarele afirmaii referitoare la feritin sunt adevrate: A) Fierul din hemosiderin poate fi extras pentru a servi la sinteza hemului, n timp ce fierul din feritin nu este la fel de accesibil pentru satisfacerea nevoilor metabolice B) Hemosiderina din celulele sistemului reticulo endotelial poate fi catabolizat devenind feritin C) Valorice serice ale feritinei nu se coreleaz cu nivelul depozitelor totale de fier din organism D) Valoarea normal a feritinei serice variaz n funcie de vrsta i sexul persoanei E) Brbatul adult prezint variaii ale concentraiei serice ale feritinei ntre 15 i 30 micrograme/L Rspuns: D (pag 701) 283) Urmtoarele afirmaii se refer la rezervele de fier: A) rezervele de fier se identific prin determinarea transferinei serice i cu metoda de colorare cu albastru de Prusia a frotiurilor de mduv osoas B) n prezena rezervelor de fier, fierul seric i protoporfirina din globulele roii sunt normale C) n absena rezervelor de fier capacitatea total de legare a fierului de ctre transferina seric se menine n limite normale D) rezervele utilizabile de fier sunt mai mici de 100 300 mg la un nivel al feritinei mai mic de 20 micrograme /L i depozite vizibile de fier de grad 0 1+ E) n cazul suprancrcrii cu fier, feritina seric este peste 2000 4000 micrograme/L Rspuns : B, D (pag 701) 284) Care din urmtoarele afirmaii legate de tratamentul anemiei megaloblastice prin deficit de cobalamin sunt adevrate: A) Ciancobalamina se administreaz parenteral, intramuscular B) Durata total a tratamentului este de 6 sptmni C) Reculocitoza apare la 4 5 zile D) Transfuzia de snge este contraindicat la pacienii cu anemie sever datorit strii cardiovasculare precare E) Simptomele neurologice este posibil s nu fie corectate complet, chiar cu o terapie optim Rspuns: A C E (pag 720 721) 285) Eritropoieza cu deficit de fier poate fi difereniat pe baza modificrilor: A) concentraiei feritinei serice i a coloraiei frotiurilor medulare B) capacitii totale de legare a fierului de ctre transferina seric C) protoporfirinei din globulele roii

D) creterea fierului plasmatic E) creterea saturaiei procentuale a transferinei peste 60% Rspuns : A, B, C (pag. 701) 286) Diagnosticul diferenial al anemiei prin deficit de fier cu talasemia include: A) o distribuie normal a diametrelor globulelor roii n anemia prin deficit de fier B) prezena anemiei naintea microcitozei n deficitul de fier C) prezena celulelor n int n talasemie D) prezena unui raport microcitoz/hipocromie disproporionat n raport cu gravitatea anemiei n deficitul de fier E) analiza tipului de hemoglobin cu ajutorul electroforezei Rspuns : B, C, E (pag. 702) 287) Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate : A) n betatalasemia minor depozitele de fie sunt normale sau crescute B) n anemia prin deficit de fier, fierul este blocat n macrofagele din mduva osoas C) sideremia este normal la pacienii cu betatalasemie minor D) n anemii inflamatorii crete nivelul seric i scade nivelul transferinei serice E) n deficitul adevrat de fier nivelul receptorilor pentru transferin scade de 2-4 ori Rspuns : A, C, (pag. 702) 288) Urmtoarele afirmaii referitoare la tratamentul parenteral cu fier sunt adevrate: A) este contraindicat la pacienii cu malabsorbie intersinal B) se folosete administrarea parenteral de fier pentru tratamentul pacienilor care primesc eritropoietin combinat C) fierul injectabil care conine fenol nu se administreaz intravenos, producnd flebit D) efectele secundare sunt: hiperpigmentare, prurit, dureri toracice sau lombare E) traseul injeciei trebuie s aib form de Z Rspuns : B, C, D, E (pag. 702) 289) Diagnosticul diferenial dintre anemia prin deficit de fier i anemia inflamatorie se face prin : A) valoarea sczut a fierului seric numai n anemia prin deficit de fier B) creterea nivelului transferinei serice n anemia de tip inflamator C) absena rezervelor de fier n ambele tipuri de anemii D) creterea nivelului protoporfirinei din globulele roii n anemia feripriv E) creterea nivelului receptorilor pentru transferin de 2 4 ori n deficitul adevrat de fier Rspuns : D, E (pag. 701 - 702) 290) Preparatele cu fier pentru administrare oral: A) conin cantiti diferite de fier sub form feric B) pot conine substane care cresc absorbia cum ar fi unii aminoacizii i acidul ascorbic C) administrate n doz mare determin efecte secundare gastrointestinale i scad compliana pacientului

D) pacienii cu aclorhidrie sau intervenii chirurgicale pe stomac trebuie s fie tratai cu sirop, aciditatea gastric normal determinnd ndeprtarea nveliului tabletelor E) durata tratamentului este de minim 6 luni Rspuns : B, C, D, E (pag. 702 - 703) 291) Anemia sideroblastic dobndit cu sideroblati inelari are caracteristicile: A) absena depozitelor de fier din mduv asemntor anemiei prin deficit de fier B) acumulare excesiv de fier chiar pn la ncrcare tisular C) morfologia globulelor roii nu poate fi variabil D) mitocondriile care conin fier formeaz un inel de granule n imediata vecintate a nucleului E) prezena sideroblatilor inelari la coloraia cu albastru de Prusia pe frotiurile de snge medular este patognomonic Rspuns : B, D, E (pag. 701 - 702) 292) Sunt considerate infecii urinare superficiale: A) prostatita B) pielonefrita C) infeciile uretrei D) infeciile vezicii urinare E) supuraia renal Rspuns: C,D (pag 899) 293) Din punct de vedere microbiologic poate sa exist infecie a tractului urinar atunci cnd: A) se dezvolt peste 105 microorganisme per ml de urin recoltat din mijlocul jetului urinar B) se dezvolt 102 - 104 microorganisme per ml urin recoltat din mijlocul jetului urinar la pacieni asimptomatici C) se dezvolt 102-104 microorganisme per ml urin la un pacient cu cateter vezical a demeure D) se dezvolt 102 - 104 microorganisme per ml urin obinut prin cateterizare vezical E) se dezvolt 102 - 104 microorganisme per ml urin obinut prin aspiraie suprapubian. Rspuns: A,C,D, E (pag 899) 294) Din sindromul uretral acut fac parte: A) bacteriuria semnificativ B) disuria C) polakiuria D) febra E) senzaia de miciune imperioas Rspuns:B,C,E (pag 899)

295) Infeciile urinare acute: A) sunt foarte frecvente la pacienii necateterizai B) au o incidena sczut odat cu nceperea vieii sexuale C) sunt mai frecvente la brbaii sub 50 ani D) sunt mai frecvente la femeile tinere E) au o inciden invers proporional cu vrsta Rspuns: A,D (pag 899) 296) La pacienii cu infecie urinar asociat cu manevre urologice, calculi sau obstrucie: A) E.coli este agentul etiologic n peste 80% din cazuri B) E.coli este singurul germene rspunztor C) speciile Proteus, Klebsiella, Enterobacter, Serratia i Pseudomonas au importan crescnd D) dintre cocii Gram-pozitivi, enterococii i Staphylococus aureus sunt mai frecvent implicai E) speciile Proteus i Klebsiella nu sunt implicate Rspuns: C,D (pag 899) 297*) Cel mai frecvent, infeciile acute de tract urinar la pacieni fr catetere, anomalii urologice sau calculi, sunt date de: A) E.coli B) Staphyloccocus aureus C) Enterobacter D) Proteus E) Klebsiella Rspuns: A (pag 899) 298) La femeile cu simptome renourinare acute, piurie i urin steril agenii etiologici importani sunt: A) E.coli B) Proteus C) Staphyloccocus aureus D) Virusul herpes simplex E) Agenii care produc uretrita transmis sexual Rspuns: D, E (pag 900) 299) Infectia acuta a prostatei poate avea ca rezultat: A) abcesul prostatic B) epididimo-orhita C) balanita D) sepsisul E) glomerulonefrita acuta Rspuns: A, B, D (pag 899) 300*) Cistita acut hemoragic este cauzat de: A) Virusul herpes simplex

B)Virusul citomegalic C) Ureaplasma urealiticum D) Rotavirusuri E) Adenovirusuri Rspuns: E (pag 900) 301) Speciile urmatoare de bacterii predispun la formarea calculilor renali: A) Escherichia coli B) Proteus C) Klebsiella D) Pseudomonas E) Serratia Rspuns: B C (pag 899) 302) Pacienii cu cistit au de obicei: A) durere suprapubian B) disurie C) febr peste 38,3 grade Celsius D) grea i vrsturi E) miciuni imperioase frecvente Rspuns:A,B,E (pag 902) 303) Pielonefrita acut: A) este o glomerulopatie primar B) este o infecie a tractului urinar inferior C) se manifest cu temperatur peste 39,4 grade Celsius D) poate s evolueze cu piurie i cilindri leucocitari n urin E) determin la majoritatea pacienilor leucocitoz semnificativ Rspuns: C,D,E ( pag 902) 304) Antibioticele utilizate in sarcina pentru tratamentul cistitei acute pot fi: A) amoxicilina B) ciprofloxacin C) cefalosporine D) biseptol E) nitrofurantoin Rspuns: A C E (pag 904) 305) Factorii asociai cu un risc crescut de infecie a tractului urinar la pacienii cateterizai uretral includ: A) sexul masculin B) perioada de caterizare scurt C) boala de baz sever D) terapia antimicrobian sistemic E) deconectarea cateterului i a tubului de dren Rspuns: C,E (pag 902)

306*) Infeciile tractului urinar asociate cateterelor sunt determinate de obicei de: A) E.coli B) enterococi C) Staphyloccocus aureus D) Gonococ E) C. trachomatis Rspuns: A (pag 902) 307*) Majoritatea infeciilor urinare asociate cateterelor: A) determin simptomatologie zgomotoas B) determin hematurie macroscopic C) determin febr D) se rezolv dup retragerea cateterului E) determin alterarea strii generale Rspuns:D (pag 903) 308*) Cel mai bun mod de a aciona n prezena unei infecii urinare asociate cateterului este: A) ndeprtarea cateterului n asociere cu o cur scurt de antibiotice la care microorganismul este sensibil B) aplicarea unguentelor antimicrobiene local, periuretral C) utilizarea antimicrobienelor adugate n punga de dren D) cure scurte de antimicrobiene sistemice E) folosirea unui sistem de colectare steril Rspuns: A ( pag 903) 309) In tratamentul cistitei acute necomplicate: A) o doz unic de 3g de amoxicilin este de elecie B) terapia cu doz unic de ageni antimicrobieni nu este indicat C) doze unice de trimetoprim-suflametoxazol au fost folosite cu succes D) majoritatea fluorochinolonelor n doz unic au fost folosite cu succes E) majoritatea penicilinelor n doz unic au fost folosite cu succes Rspuns: C, D (pag 903-904) 310) Care dintre urmtoarele patologii se pot complica cu insuficiena renal acut prerenal (azotemie prerenal)? A) deshidratare (hipovolemie) prin vrsturi abundente B) tromboza de ven renal C) administrarea de substan de contrast iodat D) boli care evolueaz cu debit cardiac redus E) obstrucia colului vezical Rspuns: A D pagina 1658 311) Dintre complicaiile insuficienei renale acute fac parte : A) deshidratarea extracelular

B) hiperkaliemia C) acidoza metabolic D) alcaloza metabolic E) policitemia Rspuns: B C pagina 1663-1664 312) In tratamentul hiperparatiroidismului secundar din insuficiena renal cronic se utilizeaz : A) restricia alimentar de fosfai B) restricia dietar de calciu C) ageni orali ce leag fosfatul D) ageni orali ce leag aluminiul E) rini schimbtoare de ioni Rspuns: A C pagina 1671 313) Care dintre urmtoarele afirmaii privind insuficiena renal acut prerenal (azotemia prerenal) este adevrat? A) este cea mai frecvent form de insuficien renal acut B) este rapid reversibil dup restaurarea fluxului urinar normal C) este caracterizat printr-un parenchim renal profund alterat nc de la debut D) poate aprea n condiii de hipovolemie E) se datoreaz hipoperfuziei renale Rspuns: A B D E pagina 1657 314*) Faza de stare a insuficienei renale acute intrinseci secundare ischemiei dureaz de obicei A) cteva ore, maximum 1 zi B) 1-2 zile C) 1-2 sptmni D) 1-2 luni E) aproximativ 6 luni obstrucia colului vezical Rspuns: C pagina 1659 315) Dintre toxicele endogene care pot produce insuficien renal acut nefrotoxic fac parte A) aminoacizii B) hemoglobina C) colesterolul D) mioglobina E) lanturile uoare de imunoglobuline (din mielom) Rspuns: B D pagina 1660 316*) Examenul de urin din azotemia prerenal se caracterizeaz prin : A) prezena hematiilor B) prezena leucocitelor C) absena celulelor

D) cilindri leucocitari E) cilindri eritrocitari Rspuns: C pagina 1661 317*) Sindromul clinic care rezult din pierderea marcat a funciei renale se numete : A) uremie B) retenie azotat C) azotemie D) scderea filtrrii glomerulare E) insuficien renal Rspuns: C pagina 1667 318) In corecia hiperkaliemiei din insuficiena renal cronic se pot utiliza : A)bicarbonatul de Na pentru corecia acidozei B) diureticele C) insulina D) rasini schimbtoare de ioni E) beta blocantele Rspuns: A B C D pagina 1670 319) In tratamentul hiperparatiroidismului secundar din insuficiena renal cronic se utilizeaz : A) restrictia alimentar de fosfai B) restrictcia dietar de calciu C) agenti orali ce leag fosfatul D) agenti orali ce leag aluminiul E) rasini schimbtoare de ioni Rspuns: A C pagina 1671 320) Care dintre urmatoarele reprezinta cele mai frecvente cauze ale hemoragiei intracerebrale? A) hipertensiunea arteriala B) contraceptivele orale C) consumul de alcool D) angiopatia amiloida E) traumatismele Raspuns: A, D ( pag 2578) 321) Hemoragia intracerebrala hipertensiva apare aproape intotdeauna: A) in timp ce pacientul executa un efort fizic B) in timp ce pacientul este in stare de veghe C) in timpul somnului D) in timpul defecatiei E) in context infectios Raspuns: B (pag 2578)

322*) Localizarea cea mai frecventa a hemoragiei datorata hipertensiunii este in: A) talamus B) putamen C) cerebel D) punte E) bulb Raspuns: B (pag 2578) 323) Semnele clinice ale hemoragiei cerebeloase sunt: A) cefaleea occipitala B) hemipareza C) varsaturi repetate D) afazia E) incapacitatea de a merge sau de a sta in picioare Raspuns : A, C, E ( pag 2579) 324) Profilaxia hemoragiei cerebrale primitive cuprinde: A) reducerea hipertensiunii arteriale B) tratamentul cu glucocorticoizi C)scaderea consumului excesiv de alcool D)detectarea anevrismelor cerebrale E) reducerea consumului de droguri ilicite (cocaina si amfetaminele) Raspuns: A, C, E (pag 2579) 325) Urmatoarele evenimente pot fi asociate consumului de cocaina: A) Hemoragia intracerebrala B) AVC ischemic C) Hemoragia subarahnoidiana D) Malformatiile arteriovenoase E) Abcesul cerebral Raspuns: A, B, C (pag 2580) 326*) Care este cea mai frecventa cauza de hemoragie subarahnoidiana? A) extensia in spatiul subarahnoidian a hemoragiilor intracerebrale primitive B) ruptura unui anevrism sacular C) malformatiile arteriovenoase D) hemoragiile cu sursa capilara sau venoasa E) hipertensiunea arteriala Raspuns: B (pag 2580) 327*) Existenta unui anevrism in sinusul cavernos poate fi indicata de: A) durerea retroorbitara B) durerea occipitala C) pareza de nerv sase D) pareza de nerv zece E) pareza de nerv doisprezece

Raspuns: C (pag 2581) 328) Cauzele majore ale deficitelor neurologice tardive in ruptura anevrismala sunt: A) Reruptura B) Hidrocefalia C) Vasospasmul D) Menigita E) Meningo-encefalita Raspuns: A, B, C ( pag 2581) 329*) Cea mai frecventa forma acceptata de terapie a vasospasmului cerebral simptomatic este: A) scaderea presiunii de perfuzie cerebrala B) cresterea presiunii de perfuzie cerebrala C) administarea de diuretice D) administrarea de antiagregante plachetare E) administrarea de anticoagulante Raspuns: B (pag 2583) 330) In hemoragia subarahnoidiana cauzele majore ale deficitelor neurologice tardive sunt: A) edemul cerebral B) reruptura C) hidrocefalia D) hernierea E) vasospasmul cerebral Rspuns: B C E (ag 2581) 331) In ce priveste manifestarile clinice ale accidentelor vasculare cerebrale ischemice sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A) prezentarea tipica este cu debutul brutal al hemiparezei B) poate sa apara orice semn de disfunctie cerebrala C) apare intotdeauna o pierdere a starii de constienta D) deficitul neurologic cu durata sub 24 ore este considerat AIT( accident ischemic tranzitor) E) apare de obicei la varsta tinara Rspuns: A B D (pg 2559,2560) 332) VC, examinarea prin tomgrafie computerizata: A) exclude imediat hemoragia ca fiind cauza a a atacului; B) poate detecta cu certitudine infarctele cerebrale n primele 24; C) ofer date sigure de evidentiere a micilor atacuri ischemice din fosa posterioar; D) injectarea de substan de contrast crete specificitatea; E) poate scpa infarctele de suprafa cortical; Raspuns: A D E ( pag.2570)

333) n terapia AVC ischemic sunt adevrate urmatoarele afirmaii despre anticoagulante: A) rolul anticoagulrii n boala aterotrombotic cerebral este cert dovedit prin studii randomizate B) heparina este larg folosit n AIT instabil C) rata complicaiilor sngernde n 7 zile de heparinizare este de 10% D) la valori ale INR de circa 4, heparina este ntrerupt E) puine date susin folosirea pe termen lung a Warfarinei pentru prevenirea AVC aterotrombotic. Raspuns: B, C,E (pag.2573) 334*) Urmatoarea entitate nu reprezinta o cauza frecventa de AVC cardioembolic: A) fibrilaia atrial nereumatic B) valvele prostetice C) infarctul miocardic D) prolapsul de valv mitral E) boala cardiac reumatic Raspuns: D ( pag. 2575) 335*) Investigaia care ofer date sigure despre localizarea i ntinderea infarctului n prima or de la debut este: A) TC fr contrast B) RMN cerebral C) Electroencefalografia D) Doppler transcranian E) TC cu substan de contrast Raspuns: B (pag.2570) 336) Tratamentul profilactic anticoagulant este indicat n : A) sindromul anticorpilor antifosfolipidici B) prolaps sever de valv mitral C) vasculite D) tromboz de sinus dural-ven cortical E) boala Moyamoya Raspuns: A, B, D (pag.2578) 337) Urmtoarele afirmaii cu privire la AVC ischemic sunt adevrate: A) arteriografia cerebral selectiv este cea mai bun metod de evaluare a bolii ateromatoase a arterei bazilare B) infarctele din teritoriul periferic al arterei cerebrale posterioare sunt greu de evideniat la TC sau RMN C) arteriografia cerebral in circulaia posterioar poate precipita o stare de delir D) scanarea TC detecteaz cu precizie infarctele de trunchi cerebral E) RMN cerebral exploreaz cu succes infarctele lacunare cu dimensiune mai mare sau egal cu 5mm. Raspuns: A, C, E (pag.2571)

338) In AVC, intre factorii de risc ai aterosclerozei se numara: A) varsta tanara B) diabetul zaharat C) hipertensiunea arteriala D) fumatul E) valorile scazute ale colesterolului plasmatic Rspuns: B C D (pag 2572) 339*) Din grupul spondilartropatiilor nu face parte A) Spondilita anchilozanta B) Sindromul Reiter C) Poliartrita reumatoida D) Artrita si spondilita psoriazica E) Spondilartropatia juvenila Rspuns: C pagina 2094 340) Care din urmatoarele afirmatii cu privire la epidemiologia spondilitei anchilozante sunt adevarate? A) Exista o stransa corelatie intre spondilita anchilozanta si antigenul de histocompatibilitate HLA B27 B) Rata concordantei la gemenii monozigoti este de 100% C) Asocierea cu HLA B27 este dependenta de severitatea bolii D) Spondilita anchilozanta prezinta o asociere puternica cu bolile inflamatorii intestinale E) In studiile populationale, 1-2% din adultii cu HLA B27 au spondilita anchilozanta Rspuns: A D E pagina 2094 341) Uveita acuta anterioara din spondilita anchilozanta: A) Este cea mai frecventa manifestare extraarticulara B) Poate precede spondilita C) Atacurile sunt tipic bilaterale D) Atacurile au tendinta la recurenta E) Produc durere, fotofobie si lacrimare excesiva Rspuns: A B D E pagina 2095 342) Durerile osoase declansate de palpare, in spondilita anchilozanta, sunt localizate frecvent la nivelul: A) Jonctiunii costovertebrale B) Crestelor iliace C) Marelui trohanter D) Calcaielor E) Halucelui Rspuns: A B C D pagina 2095 343) Criteriile dupa care se distinge durerea inflamatoare din spondilita anchilozanta sunt:

A) Debut peste 40 de ani B) Debut brusc C) Durata mai mare de 3 luni D) Redoare matinala E) Agravare cu exercitiul sau activitatea Rspuns: C D pagina 2096 344) Criteriile de diagnostic New York modificate pentru spondilita anchilozanta includ: A) Sacroileita definita radiologic B) Istoric de durere inflamatorie de spate C) Limitarea expansiunii cutiei toracice D) Cresterea vitezei de sedimentare a hematiilor E) Cresterea nivelului proteinei C reactive Rspuns: A B C pagina 2096 345) Printre germenii bacterieni implicati in patogenia artritei reactive se numara: A) Shigella flexneri B) Specii de Salmonella C) Yersinia enterocolitica D) Streptococus pneumoniae E) Chlamydia pneumoniae Rspuns: A B C E pagina 2097 346) Caracteristicile afectarii articulare din artrita reactiva sunt: A) Artrita este intotdeauna simetrica B) Artrita are caracter aditiv C) Cele mai frecvent afectate sunt articulatiile membrelor inferioare D) Artrita este foarte dureroasa E) Nu intereseaza niciodata pumnul si degetele mainii Rspuns: B C pagina 2098 347) Manifestarile rare sau mai putin frecvente ale artritei reactive includ: A) Tulburari de conducere atrio-ventriculara B) Dactilita sau degetul in carnacior C) Insuficienta aortica D) Keratoderma blenorrhagica E) Leziunile sistemului nervos central si periferic Rspuns: A C E pagina 2098 348) Urmatoarele afirmatii despre tratatamentul artritei reactive sunt adevarate: A) Sulfasalazina in doze de pana la 3 g/zi poate fi benefica la pacientii cu artrita reactiva persistenta B) Antimalaricele, sarurile de aur si penicilamina nu sunt utile C) Glucocorticoizii sistemici sunt folositi de rutina D) Leziunile entezice pot beneficia uneori de administrarea intralezionala de glucocorticoizi

E) Tratamentul complicatiilor neurologice este simptomatic Rspuns: A B D E pagina 2100 349*) Care este principala metod de diagnostic paraclinic (imagistic) n cancerul mamar? A) ecografia B) tomografia computerizata C) mamografia D) rezonanta magnetica cu substanta de contrast E) scintigrafia cu tecnetiu Rspuns: C (pag 1194) 350) Factorii endogeni de risc pentru cancer mamar sunt: A) iradierea regiunii toracice B) menarha precoce, inainte de 12 ani C) stresul D) nuliparitatea E) menopauza tardiva, dupa 55 ani Raspuns: : B, D, E (pag. 1188) 351*) Dupa unii autori, descendentele unor bolnave cu cancer mamar au un risc de a face si ele acelasi tip de cancer mamar : A) de patru ori mai mare B) de doua ori mai mare C) riscul este acelasi ca in populatia generala D) de doua ori mai mic E) de patru ori mai mic Rspuns: B (pag 1189) 352) Evolutia locala a cancerului mamar se face prin: A) venele vertebrale B) vena axilara C) vena azygos D) invazia limfaticelor si capilarelor sangvine E) extensie directa Raspuns: D, E (pag 1189) 353*) In diseminarea hematogena la distanta a cancerului mamar primul filtru in calea celulelor neoplazice este reprezentat de: A) coloana vertebrala si oasele bazinului B) ficat C) encefal D) plamini E) tegumente

Raspuns: (pag 1191) 354) Caile principale de diseminare limfatica a cancerului mamar sunt: A) transpectorala B) mamara interna C) retropectorala D) axilara E) descrisa de Gerota Raspuns: B, D (pag 1191) 355) La palpare, de obicei, tumora maligna mamara este: A) renitenta B) fixa pe peretele toracic C) cu retractie cutanata D) cu limite difuze E) dura Raspuns: D, E (pag 1193) 356) Dintre metodele de diagnostic al cancerului mamar ( paraclinice si de laborator) enumerate mai jos, cele mai importante sunt: A) ecografia Doppler B) examenul citologic din aspiratul punctiei cu ac fin C) tomografia computerizata D) rezonanta magnetica E) mamografia Raspuns: B, E (pag 1194) 357*) Cancerul mamar manifestat prin tumora este foarte asemanator clinic si mamografic cu: A) chisturile mamare simple B) granulomul lipofagic C) mastita acuta D) fibroadenomul E) mastita plasmocitara Raspuns: (pag 1194) 358*) Cea mai frecventa forma de manifestare a cancerului mamar este: A) boala Paget B) schirul mamar C) aparitia unei tumori in san D) mastita carcinomatoasa E) adenopatia axilara fara alte semne

Raspuns: C (pag 1195) 359*) Cancerul mamar infraclinic se descopera prin: A) coloranti ce nu difuzeaza B) izotopi radioactivi C) control ecografic D) stereotaxie E) mamografie Raspuns: E (pag 1195) 360) Tumorile epiteliele ale sanului sunt reprezentate de: A) limfoame B) carcinoamele lobulare C) carcinoamele ductale in situ D) boala Paget E) cystosarcoma Phyllodes maligne Raspuns: B, C, D (pag 1198) 361) Factorii prognostici histologici in cancerul mamar sunt: A) ritmul de evolutie al tumorii B) gradul de diferentiere C) receptorii estrogenici si progesteronici D) starea ganglionilor limfatici axilari E) volumul tumorii Raspuns: B, D, E (pag 1198) 362*) Pentru depistarea cancerului glandei mamare, ritmul recomandat al controalelor este: A) intre 40 si 49 de ani examen clinic si mamografie anuala B) peste 50 de ani o mamografie la 2 ani si examen clinic anual C) pana la 30 de ani se recomanda autoexaminarea lunara a sanului D) intre 30 si 40 de ani o mamografie la 2 ani si examen clinic anual E) intre 30 si 40 de ani examen clinic efectuat de un medic specialist anual si mamografie anuala Rspuns: C (pag 1198) 363) Noiunea de nou-nscut infectat include urmtoarele: A) absena manifestrilor clinice B) prezena manifestrilor clinice C) hemoculturi pozitive D) trombocitopenie E) deviere la stnga a formulei leucocitare Rspuns: B C D E pagina 133, 134

364) Rubeola congenital se caracterizeaz prin: A) persisten de canal arterial B) calcificri periventriculare C) surditate D) retinit E) cataract Rspuns: A C D E pagina 142 365*) Cel mai semnificativ factor de risc matern pentru infecia bacterian neonatal precoce este reprezentat de : A) anomaliile uterine B) vrsta > 35 ani C) primiparitatea D) multiparitatea E) ruptura prematur a membranelor amniotice Rspuns: E pagina 134 366) Infeciile nozocomiale neonatale se caracterizeaz prin: A) apar n primele 3 zile de via B) afecteaz n special prematurii C) sunt favorizate de manevrele agresive de reanimare D) sunt favorizate de igiena precar din seciile de nou-nscui E) sunt determinate cel mai frecvent de Haemophilus influenzae Rspuns: B C D pagina 134, 135 367) Criteriile diagnostice cu valoare predictiv pentru sepsisul neonatal sunt: A) VSH > 15mm/h B) raportul leucocite nesegmentate/leucocite segmentate < 0,2 C) raportul leucocite nesegmentate/leucocite segmentate > 0,2 D) proteina C reactiv > 5mg/dl E) reducerea nivelului seric al haptoglobinei Rspuns: A C D pagina 137 368) Care dintre examinrile de laborator de mai jos pledeaz pentru diagnosticul de meningit neonatal ? A) glicorahia = 35mg/dl B) glicorahia = 150mg/dl C) proteinorahia = 20mg/dl D) proteinorahia = 160mg/dl E) LCR cu peste 100 celule/mm3, cu predominena PMN Rspuns: A D E pagina 137 369) Tratamentul de prim intenie a meningitei bacteriene la nou-nscut se efectueaz cu: A) Penicilin B) Oxacilin

C) Cefotaxim D) Ceftibuten E) Gentamicin Rspuns: C E pagina 138 370*) Durata total a tratamentului meningitei neonatale cu germeni Gram negativi este: A) 7 zile B) 14 zile C) 21 zile D) 28 zile E) 35 zile Rspuns: C pagina 138 371) Riscul de infecie materno-fetal este prezent n urmtoarele situaii : A) vrsta gestaional > 37 sptmni B) vrsta gestaional < 37 sptmni C) ruptura prematura a membranelor amniotice (>18-24h) D) mama febril > 380C n cursul travaliului E) mama multipar Rspuns: B C D pagina 140 372) Tabloul clinic al infeciei neonatale cu virusul citomegalic include: A) macrocefalie B) icter C) peteii D) hepatosplenomegalie E) hidrotorace Rspuns: B C D pagina 142 373) Ruptura de splina in 2 timpi se produce cel mai frecvent in: A) Primele 24 de ore; B) Dupa luni de zile; C) Primele 2-3 zile; D) Primele 2-3 saptamani; E) Tipul V de ruptura; Rspuns: C pagina 2104 374) Care sunt semnele clinice de alarma in perioada de latenta a rupturilor de splina in 2 timpi? A) Subfebra sau febra; B) Matitate deplasabila pe flancuri; C) Subicter; D) Tendinta la lipotimie; E) Tahicardie,paloare; Rspuns: A C D E pagina 2104

375*) Care este gestul primordial si obligatoriu cu care incepe asistenta traumatizatilor abdominali la locul accidentului? A) Descarcerarea; B) Sondajul vezucal; C) Imobilizarea fracturilor; D) Evaluarea functiilor vitale; E) Montarea unei sonde de aspiratie gastrica; Rspuns: D pagina 2097 376) Care din simptomele si semnele clinice enuntate definesc sindromul de hemoragie interna intra sau retroperitoneala rapid instalata: A) Tendinta la colaps; B) Tegumente si mucoase palide; C) Abdomen balonat cu matitate decliva deplasabila; D) Douglas suplu,nedureros; E) Contractura musculara abdominala; Rspuns: A B C pagina 2095 377) Care sunt semnele clasice ale hemobiliei post traumatice? A) Icter de tip mecanic; B) Icter hemolitic; C) Durere in hipocondrul drept de tip colicativ; D) Febra de tip septic; E) Hemoragii digestive exteriorizate prin hematemeza,melena; Rspuns: A C E pagina 2107 378) Care din afirmatiile referitoare la traumatismele colonului sunt adevarate? A) Sunt frecvente(aparand in 50% din cazurile cu plagi penetrante); B) Sunt grave; C) Complicatiile hemoragice sunt severe; D) Complicatiile infectioase sunt severe; E) Caracterul de gravitate este dat de septicitatea deosebita a continutului intestinului gros; Rspuns: B D E pagina 2109 379) Peritonita tardiva aparuta in evolutia bolnavului cu contuzie abdominala este rezultatul unuia din urmatoarele mecanisme: A) Translocatia bacteriana favorizata de socul hemoragic; B) Ruptura unui hematom subcapsular splenic; C) Plaga a colonului transvers; D) Eliminarea unei escare parietale intestinale; E) Necroza tardiva a unei anse,secundara rupturii sau dezinsertiei mezoului; Rspuns: A D E pagina 2095 380) Contractura musculara abdominala poate lipsi la traumatizatii abdominali cu leziuni viscerale in urmatoarele circumstante:

A) Soc sever; B) Etilism acut; C) Sarcina; D) Administrare de opiacee; E) Coma traumatica; Rspuns: A B D E pagina 2097 381) Care din leziunile traumatice ale viscerelor abdominale cavitare determina aparitia pneumoperitoneului,decelabil pe radiografia abdominala simpla? A) Perforatiile gastrice; B) Rupturile vezicii urinare; C) Plagile veziculei biliare; D) Ruptura de jejun; E) Ruptura colonului; Rspuns: A D E pagina 2099 382) Leziunile traumatice ale pancreasului evolueaza fazic,parcurgand urmatoarele etape: A) Stare de soc; B) Tablou clinic de ocluzie intestinala; C) Interval liber; D) Tablou clinic de pancreatita acuta; E) Sindrom peritonic; Rspuns: A C D pagina 2103 383*) Obiectivele tratamentului n ocluzia intestinal sunt urmtoarele, cu excepia: A) Rezolvarea cauzei de ocluzie B) Drenajul cavitii peritoneale C) Reechilibrarea bolnavului D) Profilaxia recidivelor E) Decompresiunea bolnavului Rspuns: B pagina 2180 384) Care dintre urmtoarele tipuri de ocluzie intereseaz de la debut vascularizaia segmentului afectat? A) Leziunile parietale inflamatorii specifice B) Invaginaia C) Fecaloamele D) Volvularea E) Strangularea Rspuns: B D E pagina 2169 385) Ocluziile prin obstrucie pot apare prin: A) compresiuni extrinseci B) afeciuni vasculare C) leziuni parietale intestinale congenitale D) torsiuni de organe

E) fracturi osoase Rspuns: A,C (pag 2169). 386*) Ocluziile funcionale care evolueaz cu dominant simpatic sunt reprezentate de: A) traumatismele cranio-cerebrale B) faza tardiv a ocului C) denutriie D) deshidratare E) intoxicaii cu stricnin Rspuns: A (pag 2169). 387) Ocluziile funcionale care evolueaz cu dominant parasimpatic sunt reprezentate de: A) faza precoce a ocului B) intoxicaii cu antirezerpinice C) hipocalcemie D) colici abdominale E) torsiuni de organe Rspuns: B,C (pag 2170). 388*) Cauza esenial n instalarea i evoluia unor perturbri biologice i clinice n ocluzia intestinal este reprezentat de: A) deshidratare B) hipertonie plasmatic C) hemoconcentraie D) tahicardie E) hipovolemie Rspuns: E (pag 2171). 389) Perturbrile homeostaziei i fiziologiei intestinului sunt urmtoarele: A) tulburrile de irigaie B) acidoza C) alcaloza D) poliuria E) ocul toxico-septic Rspuns: A,B,C,E (pag 2171). 390) Prin ce se caracterizeaz ocluzia intestinal prin strangulare? A) Debut progresiv B) Dureri violente C) Vrsturi precoce D) Alterarea treptat a strii generale E) Stare de oc Rspuns: B C E pagina 2178 391) Complicaiile tratamentului chirurgical al apendicitei acute:

A) intereseaz 7% dintre pacienii cu apendicite neperforate B) intereseaz 47% dintre pacienii cu perforaii apendiculare C) dintre complicaiile precoce, cele septice sunt cele mai severe D) eficiena antibioticelor n reducerea incidenei infeciilor postoperatorii ale plgii nu a fost demonstrat E) ocluzia intestinal este cea mai frecvent complicaie tardiv Rspuns: B C D pagina 1389-1390 392) Care din urmatoarele afirmatii in legatura cu apendicita acuta sunt adevarate: A) ramane una din cele mai frecvente afectiuni chirurgicale acute B) are o incidenta care creste paralel cu dezvoltarea limfatica C) intereseaza mai frecvent sexul masculin D) intereseaza mai frecvent sexul feminin E) raportul intre sexul feminin si masculin este de 1,3 :1 Raspuns : A B C 393*) Factorul cauzant dominant al apendicitei acute este : A) infectia hematogena B) disbioza digestiva C) atrofia tesutului limfoid D) obstructia lumenului E) malformatia apendiculara Raspuns: D 394. Intr-o apendicita perforatia, care intereseaza de obicei una din arile infarctizate de la nivelul marginii antimezostenice, este datorata: A) distensiei B) invaziei bacteriene C) prezentei continutului purulent in lumen D) compromiterii aportului vascular E) infarctelor progresive Raspuns: A B D E 395) Cele mai frecvent izolate specii de germeni izolati in apendicita acuta sunt: A) Escherichia Coli B) Pseudomonas C) Lactobacilus D) Peptostreptococul E) Bacteroides fragilis Raspuns: A E 396) Care din urmtoarele afirmaii referitoare la simptomatologia apendicitei acute sunt reale: A) voma apare n 25% din cazuri i este de durat B) succesiunea cea mai frecvent a simptomelor este anorexie-durere-vom

C) clasic, de la debut, durerea este lancinant, continu i localizat n fosa iliac dreapt D) defecaia accentueaz senzaia de durere E) apendicele retroileal cauzeaz durere testicular Rspuns: B E pagina 1382 397) Perforaia apendicular din apendicita acut: A) este suspectat prin creterea leucocitelor peste 18.000/mm3 B) apare cel mai frecvent n punctul distal al obstruciei lumenului apendicular C) apare cel mai frecvent de-a lungul marginii mezenterice a apendicelui D) flegmoanele i abcesele mici consecutive perforaiei apendiculare pot fi tratate conservator prin antibiotice intravenos E) este recomandat un interval de maximum 4 sptmni ntre drenajul abcesului constituit dup perforaia apendicelui i apendicectomie Rspuns: A B D pagina 1384 398) La pacientii cu SIDA sau infectati HIV apendicita: A) are o etiologie similara cu cea din populatia normala B) are o etiologie determinata de imunodepresie C) are un tablou clinic care nu difera de cel al populatiei care nu prezinta aceasta infectie D) poate fi caracterizata prin lipsa leucocitozei E) are un deznodamant rapid letal Raspuns: A C D. 399) Pentru cele mai severe infectii apendiculare se indica: A) numai terapia chirurgicala B) monoterapia cu carbapenem C) terapia combinata cu cefalosporine de generatia a III-a, monobactami, aminoglicozide D) asocierea terapiei cu clindamicina si metronidazol contra germenilor anaerobi. E) o terapie antimicotica Raspuns: B C D 400) Care din urmatoarele afirmatii in legatura cu apendicectomia sunt adevarate: A) in varianta clasica cei mai multi chirurgi folosesc incizia Mc Burney sau Rocky-Davis B) pentru o explorare completa a cavitatii peritoneale este necesara in mod istematic o laparotomie mediana C) abordul laparoscopic este preferat la pacientii obezi D) abordul laparoscopic scade rata infectiilor postoperatorii E) abordul laparoscopic determina reducerea durerii si a duratei de spitalizare Raspuns: A C D E 401) In apendicita acuta: A) leucocitoza este moderata B) leucocitoza are valori intre 4000 8000 C) leucocitoza are valori intre 10000 18000 D) leucocitoza este peste 25000 E) leucocitoza nu reprezinta un parametru de referinta

Raspuns: A C 402) Relevanta examinarilor urinare in diagnosticul apendicitei acute este caracterizata de urmatoarele afirmatii: A) sumarul de urina poate exclude o infectie urinara B) sumarul de urina nu ofera nici o informatie relevanta C) bacteriuria obtinuta prin cateterism vezical nu se asociaza cu apendicita acuta D) infectia urinara confirmata prin insamantare bacteriologica pledeaza pentru apendicita E) pentru diagnosticul cert de apendicita trebuie asteptat rezultatul uroculturii Raspuns A C 403) Peritonitele acute primare: A) Apar in prezenta unui focar infectios intraperitoneal care contamineaza intreaga cavitate abdominala B) In majoritatea cazurilor sunt monomicrobiene C) Tratamentul de baza este cel chirurgical D) Marea majoritate se manifest clinic prin contractura musculara abdominala abdomen de lemn E) La adulti este mai frecventa la pacientii cu ciroz si ascita. Rspuns: B E pagina 2137 403) n peritonitele primare contaminarea se face: A) pe cale hematogen; B) pe cale limfatic; C) pe cale hematogen i limfatic; D) secundar unei leziuni a tractului gastrointestinal; E) secundar leziunii unui viscer intraabdominal; Raspuns: A (pag 2118) 404) Celula int esenial pentru endotoxine este: A) macrofagul; B) granulocitul; C) celula endotelial; D) neutrofile; E) trombocitul; Raspuns: A (pag 2120) 405) Agresiunea asupra peritoneului a srurilor biliare coninute n bil se realizeaza prin: A) stimularea fagocitozei; B) scderea tensiunii superficiale; C) activarea macrofagelor; D) activarea cascadei coagularii; E) activarea limfocitelor. Raspuns: B (pag 2122) 406*)In peritonite, simptomul cel mai spontan i totodat cel mai constant este:

A) durerea; B) vrsturile; C) oprirea tranzitului pentru materii i gaze; D) sughiul; E) pulsul. Raspuns: A (pag 2130) 407*) Scorul cel mai folosit n aprecierea gravittii peritonitelor secundare este: A) APACHE I; B) APACHE II; C) Mannheim; D) Altona; E) SIS. Raspuns: B (pag 2146) 408) Peritonitele secundare dupa clasificarea Hamburg sunt: A) Peritonite post operatorii B) Peritonite prin perforatie C) Peritonite dupa translocatia bacteriana D) Peritonite tuberculoase E) Peritonite post traumatice Rspuns: A B C E pagina 2117 409) Care din urmtoarele afirmatii sunt adevarate: A) E. Coli reduce mecanismul imun; B) stafilococus crete potenialul oxidativ; C) B. fragilis inhib fagocitoza; D) streptococcus rspandete infecia; E) anaerobii limiteaz infecia. Raspuns: A, C, D (pag 2122) 410) Mijloacele de protecie imunologic includ: A) componenta celular; B) procesele mecanice; C) imunitatea nespecific; D) sistemul complement; E) componenta umoral; Raspuns: A, C, D, E (pag 2123) 411)Care din urmatoarele afirmaii sunt adevrate: A) peritoneul se comport ca o membrana semipermeabil; B) suprafaa peritoneului este de 1,8m; C) cavitatea peritoneal conine in mod normal 50-75ml lichid seros; D) inflamaia peritoneului poate crete fluxul la 500-800ml/or; E) peritoneul diafragmatic nu prezint orificii contractile. Raspuns: A, B, C, D (pag 2124)

412) Clasificarea etiopatogenetic mparte peritonitele n 4 categorii: A) peritonite primare; B) peritonite secundare; C) peritonite cuaternare; D) peritonite intraabdominale; E) abcese intraabdominale. Raspuns: A, B, C, E (pag 2118) 413) Consecinele rspunsului proinflamator i antiinflamator sunt: A) ocul cardiovascular; B) refacerea homeostaziei; C) apoptosis-ul; D) disfuncie organic; E) insuficiena sistemului imun. Raspuns: A, C, D, E (pag 2126) 414) Contractura abdominala din peritonia: A) Este permanenta B) Apare in fazele finale ale peritonitei C) Este dureroasa D) La inceput poate fi generalizata ca apoi sa se localizeze corespunzator proiectiei viscerului perforat E) Poate fi invinsa printr-o palpare blanda si progresiva Rspuns: A C pagina 2131 415) Varful de incidenta al litiazei urinare se gaseste la urmatoarea grupa de varsta: A) prepubertar B) 14-20 de ani C) 20-40 de ani D) 40-60 de ani E) peste 60 de ani Rspuns: C Bibliografie: Angelescu N. (sub red.) Tratat de Patologie chirurgicala, Ed. Medicala, Bucuresti, vol II, 2001, Litiaza urinara: pagina 2825 416) NLP devine riscant sau chiar contraindicat tehnic in cazul: A) litiaza coraliforma B) rinichi in ectopie pelvina C) splenomegalie D) stenoza de jonctiune pieloureterala E) in caz de esec ESWL Rspuns: B C Bibliografie: Angelescu N. (sub red.) Tratat de Patologie chirurgicala, Ed. Medicala, Bucuresti, vol II, 2001, Litiaza urinara: pagina 2837

417) Calculii radiotransparenti sunt alcatuiti din: A) acid uric B) fosfat de calciu C) xantina D) oxalat de calciu E) fosfat amoniaco-magnezian Rspuns: A C Bibliografie: Angelescu N. (sub red.) Tratat de Patologie chirurgicala, Ed. Medicala, Bucuresti, vol II, 2001, Litiaza urinara: pagina 2827 418) UPR (Uretero-pielografia retrograda) este utilizata in caz de: A) pielonefrita xantogranulomatoasa B) rinichi mut urografic C) reflux vezico-ureteral D) nefrocalcinoza E) retentie de urina Rspuns: B Bibliografie: Angelescu N. (sub red.) Tratat de Patologie chirurgicala, Ed. Medicala, Bucuresti, vol II, 2001, Litiaza urinara: pagina 2831 419) Tratamentul litiazei cistinice include: A) administrarea de Allopurinol B) restrictie dietetica a metioninei C) ortofosfati D) alcalinizare urinara E) administrarea de D-penicilamina Rspuns: B D E Bibliografie: Angelescu N. (sub red.) Tratat de Patologie chirurgicala, Ed. Medicala, Bucuresti, vol II, 2001, Litiaza urinara: pagina 2839 420) Contraindicatiile absolute ale ESWL sunt reprezentate de: A) calculi bazinetali peste 3 cm diametru B) graviditatea C) calculi radiotransparenti D) insuficienta renala E) tulburarile echilibrului fluidocoagulant Rspuns: B D E Bibliografie: Angelescu N. (sub red.) Tratat de Patologie chirurgicala, Ed. Medicala, Bucuresti, vol II, 2001, Litiaza urinara: pagina 2835 421) Urmatoarele afirmatii legate de anuria litiazica sunt corecte: A) are un risc vital prin hipopotasemia asociata insuficientei renale acute B) este o urgenta de diagnostic si tratament C) pacientul este incapabil sa urineze (retentie acuta de urina) D) impune drenajul de urgenta, intern sau extern al caii urinare superioare E) la cateterismul uretro-vezical vezica urinara este goala

Rspuns: B D E Bibliografie: Angelescu N. (sub red.) Tratat de Patologie chirurgicala, Ed. Medicala, Bucuresti, vol II, 2001, Litiaza urinara: pagina 2830 422) Urmatoarele afirmatii legate litotritia extracorporeala cu unde de soc sunt corecte: A) este un procedeu neinvaziv B) nu se poate efectua in regim ambulator C) localizarea calculilor se poate realiza radiologic sau ecografic D) necesita intotdeauna anestezie/analgezie E) nu se poate realiza in cazul calculilor radiotransparenti Rspuns: A C Bibliografie: Angelescu N. (sub red.) Tratat de Patologie chirurgicala, Ed. Medicala, Bucuresti, vol II, 2001, Litiaza urinara: pagina 2832 423) Abordul transperitoneal pentru chirurgia deschisa a litiazei urinare este indicat in caz de: A) litiaza coraliforma B) litiaza multipla C) rinichi in potcoava D) graviditate E) rinichi ectopic pelvin Rspuns: C E Bibliografie: Angelescu N. (sub red.) Tratat de Patologie chirurgicala, Ed. Medicala, Bucuresti, vol II, 2001, Litiaza urinara: pagina 2833 424) Metafilaxia specifica in litiaza oxalica primara consta in administrarea de: A) oxalati B) Vitamina B1 C) Vitamina B6 D) pirofosfati E) citrati Rspuns: C D Bibliografie: Angelescu N. (sub red.) Tratat de Patologie chirurgicala, Ed. Medicala, Bucuresti, vol II, 2001, Litiaza urinara: pagina 2839 425) Urmatoarele afirmaii sunt adevarate n ceea ce privete hemoragia digestiv superioar: a. pentru aparitia melenei sunt necesari minim 50-60 ml snge b.urme de snge n scaun (test guaiac pozitiv) pot persista 6 sptmni dup un episod de HDS c.fierul determin test guaiac pozitiv d.varsaturile in za de cafea sugereazo sngerare cu debit mic e.melena poate persista pna la 5-7zile dup un episod semnificativ de HDS Raspuns: A D E

426) Care din urmtoarele afirmaii sunt greite? a.Scderea valorii numarului de eritrocite i a hematocritului este ntotdeauna n relaie direct proporional cu cantitatea de snge pierdut b.n HDS raportul uree/creatinina este mai mic de 20:1 c.ntr-un episod de HDS la debut poate aprea bradicardie datorit reflexului vasovagal d.Prezena de scaune melenice constituie un indiciu cert al continurii hemoragiei e.Cantitatea minim de snge pentru ca testul guaiac s fie pozitiv este de 50 ml R:a,b,d,e 427) Urmtoarele afirmaii sunt adevrate n ceea ce privete ulcerul peptic hemoragic: a.locarizarea cea mai frecvent a ulcerelor duodenale hemoragice este pe faa anterioar b.ulcerul duodenal hemoragic este mai frecvent dect ulcerul gastric hemoragic c.n momentul debutului unei HDS din ulcerul duodenal putem ntlni exacerbarea durerii d.Sngerarea din ulcerul gastric poate semnifica transformarea malign a acestuia e.Sngerrile din procesele maligne gastrice sunt ntotdeauna n cantitate mult mai mare dect cele din ulcerele benigne gastrice R:b 428) Urmtorii factori de risc sunt implicai n etiopatogenia ulcerului de stres: a.politraumatismul b.insuficiena cardiac sever c.hipertensinuea arterial malign d.sepsisul e. hipotensiunea sever R:a,d,e 429) Alegei afirmaiile corecte: a. ulcerul Curling este de obicei unic b. ulcerul Cushing apare la pacienii cu politraumatisme c.Vasoconstricia splanhnic poate constitui unul din mecanismele apariiei ulcerului de stress d.Ulcerul Curling apare la pacienii cu arsuri extinse e.hipersecreia de gastrin este mecanismul princeps n apariia ulcerului de stress R:b,c,d 430) Urmtoarele afirmaii sunt corecte: a. Arteriografia identific originea sngerrii cnd debitul acesteia este de minim 0,1-0,2 ml/min b.invaginaia intestinal se poate manifesta cu hematemez masiv c.boala Crohn determin rar hemoragii importante d.hemoragia din diverticulul Meckel se datoreaz trombozei vaselor din peretele acestuia e. tumorile de colon drept pot determina frecvent hematochezie R:c 431) Leziunile angiodisplazice au urmtoarele caracteristici:

a. sunt mai frecvente la nivelul cecului i colonului drept b.sunt frecvent congenitale c.se asociaz cu alte leziuni vasculare ale pielii d.sunt asociate cu ciroza hepatic e.pot da hemoragii digestive inferioare masive R:a,e 432) Hemoragia digestiv inferioar masiv poate fi dat mai ales de: a. tumori de colon drept b. boala Crohn c. angiodisplazii d. diverticuloza colic e. polipoz colic R:c,d 433) Care din urmatoarele mecanisme de producere a fracturilor sunt indirecte? A) mecanism de incovoiere (flexie, indoire) B) mecanism de compresiune C) mecanism de smulgere D) mecanism de torsiune E) mecanism de explozie prin arme de foc Rspuns: A B C D Bibliografie: Angelescu N. (sub red.) Tratat de Patologie chirurgical, Ed. Medicala, Bucurestri, vol I si II, 2001. : pagina 2302-2303 434) Osteosinteza pe principiul hobanului se utilizeaza in: A) fractura deschisa tip III B) fractura pe os patologic C) fractura de rotula D) fractura epifizo-metafizo-diafizara E) fractura de olecran Rspuns: C E Bibliografie: Angelescu N. (sub red.) Tratat de Patologie chirurgical, Ed. Medicala, Bucurestri, vol I si II, 2001.: pagina 2322 435) Deplasarea unui focar complet de fractura poate fi de tipul: A) translatie B) incalecare C) luxatia articulatiei invecinate D) rotatie E) unghiularea fragmentelor in diferite planuri Rspuns: A B D E Bibliografie: Angelescu N. (sub red.) Tratat de Patologie chirurgical, Ed. Medicala, Bucurestri, vol I si II, 2001. pagina 2306-2307 436) Semnele locale de certitudine (siguranta) ale fracturii sunt : A) netransmisibilitatea miscarilor

B) crepitatie osoasa C) intreruperea continuitatii osoase D) atitudine vicioasa E) mobilitate anormala Rspuns: A B C E Bibliografie: Angelescu N. (sub red.) Tratat de Patologie chirurgical, Ed. Medicala, Bucurestri, vol I si II, 2001.: pagina 2308 437) Intre semnele locale de probabilitate ale fracturii nu se incadreaza: A) crepitatii osoase B) echimoza C) durere in punct fix D) atitudine vicioasa E) deformare locala Rspuns: A Bibliografie: Angelescu N. (sub red.) Tratat de Patologie chirurgical, Ed. Medicala, Bucurestri, vol I si II, 2001.: pagina 2308 438) Prin fractura cominutiva se intelege: A) fractura in lemn verde B) fractura metafizara cu deformare a corticalei C) fractura cu mai mult de 3 fragmente D) fractura cu 3 fragmente E) fractura spiroida produsa prin torsiune Rspuns: C Bibliografie: Angelescu N. (sub red.) Tratat de Patologie chirurgical, Ed. Medicala, Bucurestri, vol I si II, 2001.: pagina 2306 439) Complicatiile generale imediate ale fracturilor sunt: A) embolia grasoasa pulmonara B) bronhopneumonia la pacientii in etate C) exacerbarea unor afectiuni preexistente (diabet zaharat, insuficienta coronariana) D) osteoporoza E) litiaza renala Rspuns: A B C Bibliografie: Angelescu N. (sub red.) Tratat de Patologie chirurgical, Ed. Medicala, Bucurestri, vol I si II, 2001.: pagina 2310-2311 440*) In clasificarea fracturilor deschise dupa Gustilo si Andersen gradul II reprezinta: A) fractura deschisa produsa de o forta de mica energie care determina o fractura oblica sau transversala cu o plaga cutanata sub 2 cm, relativ putin poluata B) fractura deschisa produsa de o forta de mare energie care detemina o fractura cominutiva, cu leziuni importante contuze ale partilor moi, cu smulgerea periostului si cu expunerea osului C) fractura deschisa produsa de o forta de mare energie ce determina o fractura cominutiva, cu pierdere cutanata si devitalizare musculara, cu poluare intensa, la care se asociaza leziuni ale axului vascular principal D) fractura deschisa produsa de o forta de energie moderata, determinand o fractura cominutiva, cu o plaga cutanata de peste 2 cm, cu contuzia tegumentelor si a musculaturii vecine, cu o poluare mai accentuata

E) fractura deschisa produsa de o forta de mare energie ce determina o fractura cominutiva, cu pierdere cutanata si devitalizare musculara, cu poluare intensa Rspuns: D Bibliografie: Angelescu N. (sub red.) Tratat de Patologie chirurgical, Ed. Medicala, Bucurestri, vol I si II, 2001.: pagina 2312 441) Complicatiile tardive locale ale fracturilor sunt: A) calusul vicios B) intarzierea in consolidare C) sindromul de compartiment D) necroza aseptica E) sindromul algoneurodistrofic Rspuns: A B D E Bibliografie: Angelescu N. (sub red.) Tratat de Patologie chirurgical, Ed. Medicala, Bucurestri, vol I si II, 2001.: pagina 2312-2313-2314 442) Imobilizarea unei fracturi reduse ortopedic poate fi realizata prin: A) atela ghipsata B) aparate ortopedice tip Sarmiento C) tractiune transscheletica continua D) tractiune extemporanee E) reducere sub anestezie pentru a suprima durerea si a obtine o relaxare musculara Rspuns: A B C Bibliografie: Angelescu N. (sub red.) Tratat de Patologie chirurgical, Ed. Medicala, Bucurestri, vol I si II, 2001.: pagina 2315-2316-2317 443) Care din urmatoarele enunturi constituie criterii pentru internarea intr-un centru de tratament al arsurilor A) Arsuri de gradul II-III implicand fata , mainile, picioarele, organele genitale, perineul si articulatiile mari; B) Arsurile de gradul I mai mari de 20% suprafata corporala; C) Arsurile electrice; D) Arsurile chimice; E) Leziunile produse prin inhalare; Rspuns: A C D E Bibliografie: Schwartz Principiile chirurgiei, Ed.Teora, Bucuresti, vol.I si II, 2005 : pagina 229 444) Care este elementul de diagnostic diferential cel mai specific intre cicatricea cheloida si cea hipertrofica aparute dupa vindecarea arsurilor: A) Intinderea leziunii in suprafata B) Grosimea leziunii C) Vascularizatia leziunii D) Pruritul E) Recidiva posttraumatica Rspuns: A Bibliografie: Schwartz Principiile chirurgiei, Ed.Teora, Bucuresti, vol.I si II, 2005 : pagina 263 445) Evaluarea in urgenta a leziunilor termice produse prin inhalare implica identificarea urmatoarelor elemente:

A) Raguseala si wheezing; B) Sputa carbonacee; C) Niveluri crescute ale oxihemoglobinei D) Niveluri crescute ale carboxihemoglobinei E) Cresterea raportului dintre PO2 arterial si concentratia oxigenului din aerul inspirat Rspuns: A B D Bibliografie: Schwartz Principiile chirurgiei, Ed.Teora, Bucuresti, vol.I si II, 2005 : pagina 231 446) Care din urmatoarele elemente de examen obiectiv vor determina escarotomia la nivelul extremitatilor cu leziuni de arsura profunda: A) Cresterea presiunii intracompartimentale la 25mmHg; B) Cianoza periferica; C) Scaderea progresiva sau absenta pulsului; D) Durere profunda; E) Arsurile electrice Rspuns: B C D Bibliografie: Schwartz Principiile chirurgiei, Ed.Teora, Bucuresti, vol.I si II, 2005 : pagina 232,258 447*) O leziune de arsura caracterizata prin durere moderata sau discomfort, tegument cu aspect patat roz si alb, cu puls capilar lent sau foarte discret si vezicule cu continut serosanguinolent poate fi incadrata ca: A) Arsura de gradul I; B) Arsura de gradul II dermica superficiala; C) Arsura de gradul II dermica profunda; D) arsura de gradul III; E) Arsura de gradul IV. Rspuns: C Bibliografie: Schwartz Principiile chirurgiei, Ed.Teora, Bucuresti, vol.I si II, 2005 : pagina 234 448) Factorul cel mai important in monitorizarea reechilibrarii hidroelectrolitice in primele 24 -48 de ore in arsuri este: A) nivelul sodiului urinar B) nivelul sodiului plasmatic C) debitul urinar D) tensiunea arteriala sistolica E) frecventa cardiaca Rspuns: C Bibliografie: Schwartz Principiile chirurgiei, Ed.Teora, Bucuresti, vol.I si II, 2005 : pagina 242-243 449) Care din urmatoarele elemente constituie criterii de tratament ambulator al unei arsuri termice: A) Arsuri dermice superficiale sub 20% suprafata corporala; B) Lipsa complicatiilor septice anticipate; C) Reechilibrare lichidiana completa; D) Implicarea medicului de familie E) Arsuri severe sub 5% suprafata corporala

Rspuns: A B C E Bibliografie: Schwartz Principiile chirurgiei, Ed.Teora, Bucuresti, vol.I si II, 2005 : pagina 229, 260 450) Principalele dezavantaje ale exciziei suprafasciale in arsurile profunde sint A) Hemoragie intraoperatorie mai mare; B) Timp operator prelungit; C) Risc de lezare a elementelor profunde D) Poate sa apara denervare cutanata E) Poate determina defecte estetica importante Rspuns: B D E Bibliografie: Schwartz Principiile chirurgiei, Ed.Teora, Bucuresti, vol.I si II, 2005 : pagina 249 451) Care din urmatoarele elemente constituie factori predictivi ai infectiilor in arsuri: A) varsta mica (copii) B) arsuri peste 20% suprafata corporala C) prezenta leziunilor inhalatorii D) afectiuni medicale cardiovasculare preexistente E) diabetul zaharat Rspuns: A B C Bibliografie: Schwartz Principiile chirurgiei, Ed.Teora, Bucuresti, vol.I si II, 2005 : pagina 254 452) In arsurile electrice care din urmatoarele afirmatii sint reale : A) Profunzimea leziunii este direct proportionala cu marimea segmentului corporal afectat; B) Pentru evitarea edemului membrelor sint necesare catitati de lichide mai mici in reechilibrarea volemica post arsura; C) mioglobinuria este un marker al severitatii leziunilor; D) Cele mai frecvente arsuri sint ale mainilor degetelor si axilei; E) cataracta este o complicatie frecventa, care apare in primele saptamini post arsura. Rspuns: C D Bibliografie: Schwartz Principiile chirurgiei, Ed.Teora, Bucuresti, vol.I si II, 2005 : pagina 256,257 453) Urmatoarele afirmatii privind boala Basedow-Graves sunt adevarate: A) are la baza un mecanism autoimun distructiv B) se caracterizeaza deobicei prin valori crescute ale radioiodocaptarii (RIC) C) determinarea anticorpilor anti-receptor TSH (TRaB) permite diferentierea de hipertiroidimele non-autoimune D) manifestarile oftalmopatiei din boala Basedow-Graves apar intotdeauna concomitent cu manifestarile de hipertiroidism E) tratamentul cu iod radioactive este bine tolerat, usor de administrat, relativ ieftin si fara efecte negative asupra oftalmopatiei din boala Basedow-Graves Rspuns: B C Bibliografie: 7: pagina 120, 124, 126 454) Hipotiroidismul primar: A) are la adult 3 cauze principale: autoimuna, deficitul de iod, tumorile hipotalamohipofizare

B) la pacientii cu hipotiroidism ce asociaza angina pectorala administrarea substitutiei tiroidiene cu levo-tiroxina reprezinta o contraindicatie absoluta C) se poate manifesta cu mialgii, sdr de tunel carpian, hipoacuzie, cardiomegalie D) asociaza intotdeauna gusa E) este necesara cresterea dozei de levo-tiroxina cu aproximativ 50g/zi la bolnavele hipotiroidiene in cursul sarcinii Rspuns: C E Bibliografie: 7: pagina 129,130,131,132 455*) Pentru stabilirea diagnosticului de tireotoxicoza/hipertiroidism sunt necesare: A) valori crescute ale TSH-ului B) TSH scazut (sub 0,1U/ml), T4 liber, T3 crescute C) valori crescute ale RIC(radioiodocaptarii) D) anticorpi anti-TPO (anti-tiroperoxidaza) crescuti E) valori crescute ale TSH-ului, scazute ale T4 liber Rspuns: B Bibliografie: 7: pagina 121 456) Criza tireotoxica: A) se caracterizeaza prin febra, agitatie, tulburari severe cardiovasculare (aritmii, insuficienta cardiaca) B) tratamentul presupune inhibarea sintezei hormonilor tiroidieni cu antitiroidiene de sinteza, urmat la o ora de administrarea de iodura de sodiu sau solutie Lugol in scopul inhibarii secretiei hormonilor tiroidieni C) tratamentul presupune inhibarea secretiei de hormoni tiroidieni cu iodura de sodiu sau solutie Lugol urmat la o ora de administrare de antitiroidiene de sinteza pentru inhibitia sintezei hormonilor tiroidieni D) este contraindicata administrarea glucocorticoizilor in criza tireotoxica E) tratamentul de electie al crizei tireotoxice este cu iod radioactiv Rspuns: A B Bibliografie: 7: pagina 128 457) Mixedemul congenital: A) diagnosticul clinic al bolii este de regula precoce si usor de realizat avand ca semne neonatale: icter prelungit, hernie ombilicala, macroglosie B) se manifesta prin nanism dizarmonic si deficit intelectual pana la cretinism C) screeningul neonatal cu dozarea TSH-ului in ziua a cincea e absolut necesar D) retardarea mintala poate fi prevenita print-un tratament cu hormoni tiroidieni inceput foarte precoce, in primele 2 luni de viata E) tratamentul este de substitutie cu hormoni tiroidieni Rspuns: B C E Bibliografie: 7: pagina 129, 132, 133 458*) Cel mai sensibil test pentru pentru diagnosticul hipotiroidismului primar este: A) TSH-ul plasmatic B) determinarea T3, T4 C) T4 liber, T3 liber D) T3, T4 liber E) RIC (radioiodocaptarea) Rspuns: A Bibliografie: 7: pagina 129

459) Urmatoarele afirmatii despre unele forme clinice de hipertiroidism- sunt adevarate: A) in caz de adenom toxic tiroidian, scintigrama tiroidiana evidentiaza un nodul hiperfixant , cu inhibarea captarii iodului radioactiv in vecinatate, la nivelul tesutului tiroidian extranodular B) diagnosticul de tiroidita subacuta e sugerat de gusa dureroasa, ferma, VSH net crescut si valori crescute ale RIC C) amiodarona poate induce hipertiroidism D) amiodarona poate induce hipotiroidism E) TSH plasmatic crescut (peste 6 U/ml) si T4 liber, T3 scazute sugereaza un hipertiroidism hipofizar Rspuns: A C D Bibliografie: 7: pagina 121, 122 460) Severitatea gusii endemice se apreciaza determinand : A) volumul tiroidian ultrasonografic B) prevalenta gusii C) ioduria medie la copii de varsta scolara D) RIC (radioiodocaptarea) E) frecventa TSH-ului neonatal (>5U/ml) masurata in ziua a 5-a postnatal Rspuns: B C E Bibliografie: 7: pagina 144 461) Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre profilaxia gusii endemice: A) doza minima necesara de iod care asigura o sinteza adecvata de hormoni tiroidieni este de 50mg/zi B) asociat profilaxiei generale cu sare iodata, s-a initiat la noi in tara o profilaxie individuala (cu tablete de iodura de potasiu) urmatoarelor categorii populationale cu risc crescut: prescolari, scolari, sarcina, perioada de alaptare C) se recomanda un grad de iodare al sarii de 20mg iod/kg de sare D) principala complicatie a profilaxiei iodate este hipertiroidismul indus de iod E) se recomanda 1 tb de 1 mg iodura potasiu /saptamana la copii intre 6-14 ani si 2 tb de 1mg/saptamana la copii intre 14-18 ani Rspuns: B C D E Bibliografie: 7: pagina 147, 148, 149 462) Urmatoarele afirmatii despre tratamentul hipertiroidismului sunt adevarate: A) este necesara echilibrarea bolii cu antitiroidiene de sinteza inaintea terapiei chirurgicale B) cea mai severa reactie adversa la antitiroidiene de sinteza este hipotiroidismul C) tratamentul chirurgical este recomandat la copii si adolescenti care necesita un tratament radical D) tratamentul cu iod radioactiv se recomanda la copii si adolescenti care necesita un tratament radical E) corticoterapia impiedica de regula agravarea oftalmopatiei din boala Basedow-Graves indusa de iodul radioactiv Rspuns: A C E Bibliografie: 7: pagina 124,125,128 463) Factorii favorizani ai apariiei cancerului de col sunt:

A) debutul activitii sexuale la vrst tnr; B) parteneri sexuali multiplii; C) prima sarcin la vrst foarte tnr; D) partener sexual circumcis; E) fumatul. Rspuns: A, B, C, E (pag. 3069) 464) Agenii virali incriminai n etiologia cancerului de col uterin sunt: A) citomegalovirusul; B) herpes simplex virus tip 2 (HSV-2); C) human papiloma virus (HPV); D) virusul rubeolei; E) virusul urlian. Rspuns: B, C (pag. 3069) 465) Grupul ganglionar secundar n extensia limfatic a cancerului de col cuprinde urmtorii ganglioni: A) ganglionii obturatori; B) ganglionii hipogastrici; C) ganglionii iliaci comuni; D) ganglionii periaortici; E) ganglionii femurali profunzi i superficiali. Rspuns: C, D, E (pag. 3070) 466*) Screeningul pentru cancerul de col se face prin: A) colposcopie; B) chiuretaj biopsic; C) conizaie; D) examen citologic; E) histerectomie. Rspuns: D (pag. 3071) 467) Din tumorile epiteliale maligne n cancerul de col uterin nu fac parte urmtoarele tipuri histologice: A) Carcinom epidermoid cu celule mari cheratinizate. B) Carcinom bazocelular. C) Carcinosarcom. D) Adenosarcom. E) Carcinom epidermoid microinvaziv. Rspuns: C D (pag 3070.) 468*) Stadiul IIIb al cancerului de col presupune: A) invazia parametrelor pn la pereii excavaiei i/sau hidronefroz sau rinichi nefuncional; B) invazia 1/3 caudale a vaginului dar fr atingerea pereilor n caz de invazie a parametrelor;

C) invazia 1/3 caudale a vaginului cu atingerea pereilor excavaiei; D) invazia mucoasei vezicale; E) invazia mucoasei rectale. Rspuns: A (pag. 3072) 469) Adenocarcinomul de col uterin: A) reprezint 10-15% din cancerul de col uterin; B) reprezint 20-25% din cancerul de col uterin; C) reprezint 50% din cancerul de col uterin; D) i are originea n glandele endocervicale; E) i are originea pe exocol. Rspuns: A, D (pag. 3071; 3072) 470) n etiologia cancerului de col uterin sunt implicai urmtorii factori infecioi : A) Human papiloma virus (HPV). B) Herpes simplex virus tip 2 (HSV-2). C) Herpes simplex virus tip 1 (HSV-1). D) Citomegalovirus. E) Toxoplasma gandi. Rspuns: A B (pag 3069) 471) Indicaiile tratamentului citostatic n cancerul de col uterin sunt: A) carcinomul in situ; B) formele avansate de boal n asociere cu radioterapia; C) stadiul Ia1; D) prezena metastazelor ganglionare, ovariene sau n parametre; E) recidivele sau metastazele la distan n asociere cu radioterapia. Rspuns: B, D, E (pag. 3075) 472) Alegei afirmaiile corecte referitoare la stadializarea cancerului de col uterin: A) n stadiul Ia 2 invazia stromal este mai mare de 3 mm, dar nu mai mult de 5 mm i larg de 7 mm. B) n stadiul Ib 1 leziunea nu depete 4 cm. C) Stadiul IIa presupune invazia vaginului fr interesarea parametrelor. D) Stadiul IIa presupune invazia vaginului cu interesarea parametrelor. E) Stadiul IIIb include i prezena hidronefrozei sau a rinichiului nefuncional. Rspuns: A B C (pag 3072) 473) Prognosticul cancerului gastric este mai mult influentat de: A) profunzimea invaziei prin peretele gastric B) prezenta si extinderea interesarii ganglionilor limfatici C) extensia in suprafata pe peretele gastric D) toate variantele anterioare E) nici una din variante nu este corecta Raspuns: A B (pag. 1205)

474) Care dintre urmatoarele afirmatii despre cancerul gastric sunt adevarate ? A) La majoritatea populatiilor s-a demonstrate o repartitie 2:1 barbati:femei B) Varful de incidenta apare in a saptea si a opta decada a vietii C) In ultimii 30 de ani se constata o scadere a incidentei localizarii la nivelul cardiei D) Este, deseori, incurabil, atunci cand este descoperit in faza simptomatica E) Adenocarcinomul gastric reprezinta aproximativ 59 % din totalul tumorilor gastrice maligne Raspuns: A D (pag. 1205) 475) Care dintre urmartorii factori sunt considerati factori de risc pentru aparitia cancerului gastric ? A) Consumul de alimente conservate prin afumare B) Grupul sangvin O C) Infectia cu Helicobacter Pylori D) Anemia pernicioasa E) Consmul de vitamina C si antioxidanti Raspuns: A C D (pag.1205) 476) Leiomiosarcomul gastric : A) Are originea n musculatura striat B) Este cea mai frecvent dintre afeciunile gastrice maligne C) Rspndirea la distan este tardiv D) Nu rspunde, de obicei, la chimio i radioterapie E) Pentru a exciza tumora n totalitate, poate fi necesar rezecia colonului adiacent sau a splinei Rspuns: C,D,E (pag1209-1210) 477) Urmtorii factori de diet sunt considerai de risc n apariia cancerului gastric : A) Consumul de alimente conservate B) Alimentaia srat C) Consumul de alimente afumate D) Aportul de fructe i legume E) Consumul de alimente condimentate Rspuns: A,B,C,E (pag 1205) 478) Principalele cai de diseminare a cancerului gastric sunt: A) directa B) limfatica C) peritoneala D) arteriala E) vagala Raspuns: A B C (pag. 1206) 479) Evenimentele moleculare precoce care apar in progresia celulei epiteliale gastrice de la benign la malign sunt: A) activarea oncogenelor

B) instabilitatea genetica C) mutatia p53 D) supraexpresia factorului epidermal de crestere E) activitatea telomerazei Raspuns: B C E (pag. 1206-1207) 480) Care dintre urmatoarele afirmatii despre patogenia si morfo-patologia cancerului gastric sunt adevarate ? A) Cacerul polipoid realizeaza aspectul de stomac in tub de sticla B) Tumorile polipoide sunt, frecvent, bine differentiate C) Displazia mucoasei gastrice este privita drept un factor predictive pozitiv pentru cancerul gastric D) Metaplazia intestinala reprezinta inlocuirea epiteliului intestinal cu unul gastric E) Tipul difuz de cancer gastric pare sa fie mai putin corelat cu influentele de mediu Raspuns: B C E (pag. 1206) 481) n cadrul manifestrilor clinice, cel mai frecvent semn de cancer gastric este reprezentat de : A) Anorexia cu scderea ponderal B) Hematemeza masiv C) Greaa D) Durerea E) Vrsturile Rspuns: A (pag 1207) 482) In cancerul gastric, urmatoarele afirmatii sunt corecte: A) majoritatea tumorilor maligne gastrice (85%) apar intr-un stomac cu hipoclorhidrie B) displazia severa ar trebui sa constituie o indicatie pentru rezectia gastrica C) tipul difuz se asociaza cu metaplazia intestinala si se localizeaza mai frecvent antral D) tipul difuz are un prognostic mai prost E) atunci cand metaplazia intestinala este descoperita antral, riscul de aparitie a cancerului gastric este invers proportional cu intinderea metaplaziei Raspuns: A B D (pag. 1206) 493) In cadrul manifestarilor clinice ale cancerului gastric: A) hematemeza masiva apare la 50 % dintre pacienti B) disfagia este simptomul dominant atunci cand cancerul este localizat la nivelul pilorului C) anorexia cu scadere ponderala este cel mai frecvent simptom D) durerea este o acuza tardiva si rareori intalnita E) sensibilitatea abdominala este un semn rar Raspuns: C D E (pag. 1207) 494) Care dintre urmatoarele afirmatii privind manifestarile clinice ale cancerului gastric sunt adevarate ? A) In aproximativ 50 % din cazuri se poate palpa o masa tumorala abdominala

B) Insamantarea peritoneala a fundului de sac pelvin poarta numele de semnul lui Krukenberg C) Anemia si sangerarile oculte prin scaun nu sunt frecvente, aparand la 5 % dintre pacienti D) aparitia nodulului Sister-Joseph este semn clinic de neoplasm gastric avansat E) Greata si varsaturile pot sa apara cand leziunile distale obstrueaza pilorul Raspuns: A D E (pag. 1207) 495) In diagnosticul si stadializarea cancerului gastric A) Cancerul gastric precoce este definit ca un cancer ce depaseste musculara proprie si se poate extinde in seroasa, dar nu prin aceasta B) Ecografia endoscopica ofera informatii exacte despre profunzimea penetratiei tumorale prin peretele gastric C) Cea mai importanta investigatie specifica este endoscopia flexibila gastro-intestinala superioara cu biopsie D) Tomografia computerizata abdominala superioara, cu administrare intravenoasa a substantei de contrast ar trebui efectuata anterior endoscopiei E) Sensibillitatea si specificitatea radiografiei cu Bariu (simpla sau cu dublu contrast sunt de 60 % Raspuns: BC (pag. 1207)