Sunteți pe pagina 1din 136

World wide web e o parte a internetului

JANINA MIHAELA MIHĂILĂ

BAZELE

TEHNOLOGIEI

INFORMAŢIEI

EDITURA UNIVERSITARĂ Bucureşti

Coperta: Angelica Mălăescu (Badea) Copyright © 2009 Editura Universitară Director: Vasile Muscalu B-dul Nicolae Bălcescu 27-33, sect. 1, Bucureşti. Tel./Fax. (021) 315.32.47 / 319.67.27

EDITURĂ RECUNOSCUTĂ DE CONSILIUL NAŢIONAL AL CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR (C.N.C.S.I.S.)

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României MIHĂILĂ,

JANINA MIHAELA Bazele tehnologiei informaţiei / Janina MihaelaMihăilă- Bucureşti:

Editura Universitară, 2009 Bibliogr. ISBN 978-973-749-818-2004 Distribuţie: tel/fax: (021) 315.32.47 (021) 319.67.27

ISBN 978-973-749-818-2

Cuvânt înainte Lucrarea de faţă doreşte să vină în sprijinul tuturor acelora care au nevoie de a cunoaşte, înţelege şi aplica elemete de bază, teoretice şi practice, ale tehnologiei informaţiei, atât de necesară în viaţa de zi cu zi a fiecăruia dintre noi. Conceput ca un ghid de pregătire pentru un utilizator începător, manualul devine un instrument de lucru individual şi în consecinţă poate fi folosit de toţi aceia ce doresc să asimileze elemente de bază în studiul INFORMATICII şi doresc să se autoevalueze în vederea susţinerii unui examen această disciplină. Lucrarea este structurată în trei părţi:

PARTEA I

INFORMATICĂ

GENERALĂ

PARTEA a - II - a

OPERARE PC

PARTEA a-III-a

EVALUARE SUMATIVĂ

Prezenta lucrare conţine principalele noţiuni de bază în operare, utile şi necesare, iară de care nu se poate utiliza

calculatorul ca un sistem de calcul.

Fiecare capitol conţine noţiuni elementare strict necesare pentru înţelegerea şi însuşirea corespunzătoare a cunoştinţelor de bază, precum şi dezvoltarea gândirii logice, asociative a studenţilor. Lucrarea este elaborată într-un limbaj simplu, concis şi în special complet pentru a putea fi accesibilă oricărui utilizator indiferent de pregătirea sa în domeniu. Fiecare capitol conţine întrebări şi operaţii elementare pentru ca fiecare utilizator să-şi poată verifica nivelul de asimilare a noţiunilor şi gradul dobândirii deprinderilor şi

abilităţilor practice. Utilizatorii lucrării sunt solicitaţi uneori de a da răspunsuri comentate şi în acelaşi timp le sunt supuse atenţiei şi teste de creativitate, cum ar fi elaborarea de eseuri pe teme date. Toate aceste caracteristici oferă utilizatorului posibilitatea folosirii cu succes a materialului.

Lucrarea cuprinde următoarea tematică de bază:

2

INTRODUCERE - NOŢIUNI GENERALE STRUCTURA SISTEMULUI DE CALCUL SISTEME DE OPERARE EDITOARE DE TEXT

SISTEMUL DE OPERARE WINDOWS Setul de lucrări practice cuprinde următoarele

capitole:

Teste cu complement multiplu (itemi cu mai multe

răspunsuri corecte sau nici unul);

Teste de creativitate (elaborarea unui eseu din aria curriculară a specializării facultaţii, la alegere din temele propuse sau cu propria temă). Aceasta lucrare a fost scrisa din dorinţa de a vă oferi un instrument de lucra simplu, maleabil şi flexibil, dar, în acelaşi timp şi informaţii concise, riguros structurate şi relevante pentru pregătirea voastră viitoare. Vă doresc spor în activitatea de pregătire studenţească şi profesională, prezentă şi permanentă.

Autoarea

CUPRINS

Cuvânt înainte

3

PARTEA I INFORMATICĂ GENERALĂ

8

CAPITOLUL 1 DATE ŞI INFORMAŢII

8

Elemente generale

8

Clasificarea informaţiilor

9

Sistem informatic şi informaţional

 

11

Clasificarea sistemelor informatice

15

Strategii de abordare a proiectării

19

CAPITOLUL 2 SISTEMUL DE CALCUL

21

Informatica şi subdomeniile sale

 

21

Modul de funcţionare

23

Structura calculatorului electronic numeric

24

Organizarea calculatorului secvenţial

25

Clasificare

29

Performanţele calculatorului.

33

PARTEA a-II-a OPERARE PC

3

CAPITOLUL 3 ELEMENTE DE

ERGONOMIE ŞI ÎNTREŢINERE

34

34

 

Probleme de sănătate

Probleme de întreţinere şi manipulare

35

CAPITOLUL 4 OPERARE PC

 

42

Deschiderea sesiunii de lucru

42

Elemente de interfaţă

43

Lucrul cu ferestre ..

 

48

închiderea sesiunii de lucru

51

Repornirea calculatorului

51

Modalitaţi de lucru cu mouse-ul

 

52

Aplicaţii practice

...

53

CAPITOLUL 5 OPERAŢII DE BAZĂ ŞI

 

INFORMAŢII GENERALE 54 Vizualizarea componentelor de bază

54

Schimbarea configuraţiei ecranului

54

Setarea caracteristicilor ecranului

 

56

Setarea tastaturii şi modificarea opţiunilor

58

Formatarea dischetei

59

Opţiunea Prinţ Screen.

 

61

Folosirea funcţiei Help

61

Aplicaţii practice

62

CAPITOLUL 6 OPERAŢII DE BAZĂ

 

ASUPRA APLICAŢIILOR SOFTWARE

63

Instalarea aplicaţiilor software

 

63

Dezinstalarea aplicaţiilor software

 

63

închiderea forţată a unei aplicaţii

64

Aplicaţii practice

65

CAPITOLUL 7 EDITOARE DE TEXT

66

Tipuri de procesoare de text

66

Studiu aplicativ: Windows NOTEPAD 66

 

Meniul editorului de texte

67

Aplicaţii practice

73

CAPITOLUL 8 ORGANIZAREA INFORMAŢIEI 74

4

Modul de organizare a informaţiei

 

74

Definiţii şi clasificare

75

Localizarea directoarelor/fişierelor

 

78

Proprietăţile fişierelor

79

Atributele fişierelor

79

Crearea fişierelor/directoarelor

80

Selectarea fişierelor/directoarelor

 

82

Redenumirea fişierelor/directoarelor

83

Copierea/Mutarea fişierelor/directoarelor

...

84

Ştergerea fi şierelor

89

Refacerea fişierelor/directoarelor

92

Lansarea în execuţie

93

Schimbarea modului de prezentare

 

96

Aplicaţii practice.

100

CAPITOLUL 9 ARHIVARE 101 Lansarea programului WINRAR

 

101

Vizualizarea conţinutului unei arhivare Dezarhivarea unui fişier.

.....

108

108

Aplicaţii pracice

110

CAPITOLUL 10 VIRUŞI ŞI PROGRAME

 

ANTIVIRUS

111

Viruşi

111

Lansarea în execuţie

...

113

Scanarea discurilor

114

Aplicaţii practice

115

PARTEA a-III-a EVALUARE SUMATIVĂ CAPITOLUL 11 ÎNTREBĂRI DE EVALUARE

116

CAPITOLUL 12 TESTE GRILĂ CU COMPLEMENT

MULTIPLU

130

CAPITOLUL 13 LUCRĂRI PRACTICE 139

Lucrarea 1.

¡39

Lucrarea 2

ţ4ţ

Lucrarea 3

¡44

Lucrarea 4

ţ47

5

CAPITOLUL 14 TEMATICA DE ESEURI 149

Bibliografie

ţ52

PARTEA I INFORMATICĂ GENERALĂ CAPITOLUL

1 DATE ŞI INFORMAŢII

  • 1.1 Elemente generale

Informaţia se fundamentează pe date care prin prelucrare (procesare), au dobândit, semnificaţie, scop sau utilitate. Ea este codificată în cod numeric binar (folosind sistemul de numeraţie în baza 2), utilizând bitul ca simbol de reprezentare (cifra binară 0, 1). Prelucrarea informaţiei se referă în principal la operaţii aritmetice şi logice. Deoarece informaţia constituie obiectul principal al comunicării, ea trebuie să prezinte urmatoarele

caracteristici:

Consistenţa - suficient de cuprinzătoare încât să poată acoperii un domeniu întreg şi să poată furniza un volum mare de cunoştinţe; Relevanţa - să poată furniza acele cunoştinţe utile, în vederea luării unei decizii;

Exactitate - conţinutul ei să reflecte situaţia reală a procesului sau fenomenului; Oportunitate - să fie furnizată în timp util; Accesibilitate - să fie clară, uşor de înţeles, asimilat şi prelucrat. Puternicul avânt înregistrat de majoritatea activităţilor sociale, care folosesc un volum mare sau extrem de mare de date şi implicit au ca obiect: stocarea, transmiterea, memorarea sau prelucrarea informaţiei, a condus la o diversificare fără precedent a naturii informaţiilor, concomitent cu creşterea exponenţială a volumului

acesteia. Se impun astfel mai multe criterii de clasificare a informaţiei şi anume, după: formă; natură; suportul utilizat.

  • 1.2 Clasificarea informaţiilor

6

Informaţiile se pot clasifica după mai multe criterii. Vom da în continuare clasificări ale informaţiilor după urmăroarele criterii: după formă, natură şi din punct de vedere al suportului tehnic utilizat. A) Clasificarea informaţiei după forma sa Forma analogică a informaţiei constă în reprezentarea fenomenelor fizice, imagini fixe, sunete şi imagini dinamice aşa cum sunt ele percepute şi înregistrate de dispozitivele tehnice de înregistrare, fară a fi necesară o conversie sau codificare a acestora înainte de transmiterea sau memorarea pe suporturile tehnice de informaţii. Exemple de reprezentare analogică a informaţiei:

înregistrarea mesajelor şi a informaţiilor sonore pe bandă magnetică sau casetă magnetică cu ajutorul echipamentelor audio de tip analogic (magnetofon, casetofon) precum şi a echipamentelor de captare a sunetului (microfon); înregistrarea imaginilor unor documente sau filmarea unor

activităţi, operaţii, procese prin folosirea echipamentelor analogice pentru imagine şi sunet de tip videorecorder şi a

camerei de luat vederi adecvate.

Forma digitală a informaţiei se realizează pornind de la fenomenul real sau de la forma analogică a acestuia, folosind o codificare numerică binara, o evaluare cantitativă, o cuantificare a fenomenului care face obiectul reprezentării. Pe suportul tehnic informaţia se prezintă ca o succesiune de biti (valori binare de 0 si 1) ordonate dupa un sistem de reguli (cod) şi prin urmare introdusă în sistemul de calcul, iar ulterior transmisă şi memorată direct.

Clasificarea informaţiei după natura sa date: numerice, alfabetice, alfanumerice; texte: sub formă de caractere, cuvinte, fraze, paragrafe, pagini de texte, organizate sub formă de documente, şi destinate a fi prelucrate cu programe adecvate de editare şi tehnoredactare a textelor, control

7

gramatical, sintactic şi semantic al cuvintelor, formatarii şi apoi paginării textului redactat; documente grafice care conţin reprezentări grafice, desene, schiţe tehnice etc. şi care pot fi vizualizate prin afişare pe monitorul calculatorului, tipărirea lor la imprimantă sau la dispozitivul de realizare desene (plotter), etc; secvenţe audio generate de vocea umană, fenomene naturale, instrumente muzicale sau sintetizoare electronice

de voce şi acustice;

secvenţe video de natură animată sau film, însoţite in general de informaţie sonoră: voce sau sunet. Clasificarea informaţiei din punct de vedere al suportului tehnic utilizat

1. informaţie stocată pe suporturi tehnice:

magnetice: banda magnetică, caseta magnetică, discul magnetic, discul flexibil, cartela magnetică etc. cu lectură optică: discurile optice a căror informaţie este citită optic cu dispozitive lasser. 2. informaţie stocată pe

suporturi grafice:

opace realizate din hârtie: documentele clasice, documentele informatice tipărite la imprimantă,

documentele realizate cu ajutorul plotter-lui;

transparente

realizate din peliculă

fotografică, peliculă film, microfilm, etc. 1.3 Sistem informatic şi informaţional

Datele se referă, în principal, la elementele primare provenite din diverse surse, din variate domenii de

activitate, fară a avea o formă organizată care să permită luarea unei decizii. Informaţiile sunt date cu caracter de noutate care îmbogăţesc nivelul de cunoştiinţe a celui care primeşte aceste informaţii. O dată care nu aduce nimic nou nu poate fi considerată o informaţie.

8

Orice decizie are la bază informaţii şi date referitoare la obiectul activităţii respective. Datele şi informaţiile trebuiesc prelucrate în concordanţă cu cerinţele tehnologiei informaţionale. Prelucrarea datelor (procesare) reprezintă totalitatea ca formă şi conţinut a datelor. Prelucrarea datelor se face în următoarele etape:

culegerea datelor - operaţia prin care se obţin datele primare (date surse); pregătirea datelor - forma iniţială a datelor diferă de forma sub care acestea intră în prelucrare; selectarea - alegerea dintre datele primare a datelor care sunt necesare pentru generarea anumitor informaţii; codificarea - trecerea datelor într-o formă adecvată prelucrării;

conversia - transferarea datelor de pe un suport pe altul; copierea (multiplicarea) - reproducerea pe un mediu identic a datelor păstrându-se forma, conţinutul şi semnificaţia acestora;

verificarea - analiză a corectitudinii datelor ca formă şi conţinut, urmărind eliminarea posibilităţiilor de alterare a datelor datorate culegerii, transmiterii şi pregătirii acestora.

3) prelucrarea datelor - cu ajutorul operaţiilor:

sortarea - aranjarea datelor într-o anumită ordine conform

unor criterii bine definite cu scopul de a obţine o eficienţă maximă şi o prezentare cât mai adecvată a rezultatelor;

clasificarea - gruparea acestora după caracteristici comune fără stabilirea unor priorităţii în cadrul grupei;

compararea - stabilirea asemănărilor şi a deosebirilor dintre două sau mai multe date;

analiza - o examinare a grupului de date urmărindu-se condiţiile îndeplinirii uneia sau mai multor cerinţe;

9

sintetizarea - stabilirea unor caracteristici esenţiale

(generale) pe care ie au datele ce constituie un grup, formându-se astfel o nouă structură ce surprinde acele caracteristici comune;

f. calcularea - efectuarea operaţiilor aritmetice şi logice asupra uneia sau mai multor date simultan; furnizarea datelor - pe parcursul prelucrării forma sub care se găsesc datele de cele mai multe ori nu corespunde cerinţelor beneficiarului şi se impune necesitatea prezentării rezultatelor într-o formă clară şi concisă astfel încât să nu existe probleme de interpretare eronată (de înţelegere); păstrarea datelor - se face în colecţii de date, alcătuite dupa reguli bine definite, în vederea unor prelucrări ulterioare; Asupra acestor colecţii de date se poate acţiona cu următoarele funcţii:

funcţia de validare - precizarea modului în care o dată poate fi introdusă în colecţie;

regăsirea datelor - căutare şi localizare a unei date în cadrul colecţiei; modificarea - schimbarea unor atribute pentru o dată existentă în colecţie

distrugerea datelor - eliminarea datelor respective din

colecţie cu precizarea condiţiilor în care se face această operaţie.

transmiterea sau comunicarea datelor - modul în care datele trec de la o etapă la alta pe parcursul prelucrării.

în orice domeniu de activitate luarea unei decizii se bazează pe un flux informaţional. Totalitatea fluxurilor informaţionale cu o anumită organizare care asigură legătura dintre conducere (sistemul decizional) şi execuţie (sistemul de execuţie) se numeşte

sistem informaţional.

10

Dacă, cu precădere, în desfăşurarea respectivei activităţi se

foloseşte în mod special echipamentul electronic atunci sistemul informaţional se numeşte sistem informatic. Observaţie Sistemul informatic este componentă a sistemului informaţional - nu se pot identifica cele două sisteme. Creşterea permanentă a nivelului de automatizare a activităţiilor, în general, conduce la accentuarea rolului sistemului informatic. în structura unui sistem informatic al cărui element principal este calulatorul electronic sau sistemul de calcul se identifică urmatoarele componente:

cadrul organizatoric şi datele vehiculate în respectivul domeniu de activitate;

resursele umane - pe de o parte analiştii de sistem si proiectanţii de sistem şi pe cealaltă parte, utilizatorii (beneficiarii);

metodele şi tehnicile de proiectate;

echipamentele electronice de calcul; sistemul de programare utilizat pentru realizarea

obiectivelor sistemului informatic şi evident pentru utilizarea eficientă şi corectă a echipamentelor. Observaţie

?

Omiterea uneia din aceste componente face imposibilă funcţionarea sistemului informatic în ansamblu. Concluzii:

- informaţia este un mesaj obţinut prin prelucrarea datelor; - informaţiile trebuie să prezinte câteva caracteristici:

conciziune, claritate, completitudine şi actualitate. Prelucrarea datelor se poate realiza manual sau automat.

Automat - se numeşte sistem de prelucrare automată a datelor (SPAD) şi cuprinde resurse materiale şi umane. 1.4 Clasificarea sistemelor informatice în clasificarea sistemelor vom avea în vedere următoarele criterii: specialiazarea, localizarea datelor, locul în care

11

sunt efectuate prelucrările, domeniul de funcţionare, nivelul ierarhic în structura organizatorică şi activitatea automatizată. A. în funcţie de specialiatatea acestora:

Sisteme informatice specializate (sunt proiectate pentru a rezolva un anume tip de problemă dintr-un anume tip de domeniu). Sisteme informatice de uz general (cu ajutorul acestora se pot rezolva o gamă largă de probleme din mai multe domeni). Sisteme locale (acestea reprezintă programele necesare prelucrărilor de date, iar acestea se află pe un singur sistem de calcul). Sisteme pe reţea (sistem informatic funcţionează într-o reţea de calculatoare caz în care datele şi programele pot fi distribuite mai multor staţii de lucru, evident staţii care compun acea reţea). De remarcat pentru acest sistem ar fi uşurinţa cu care pot fi transmise datele, viteza mare cu care se face aceasta transmisie şi costurile minime. în funcţie de localizarea datelor şi de locul în care sunt efectuate prelucrările:

Sisteme informatice cu date centralizate (datele se găsesc pe un singur sistem de calcul). Sisteme informatice cu date distribuite (datele sunt repartizate pe mai multe calculatoare în reţeaua respectivă). Sisteme informatice cu prelucrare centralizată (prelucrarea datelor se face pe un singur calculator, chiar dacă, informaţiile de prelucrat se găsesc pe mai multe staţii de lucru aflate în reţea). Sisteme informatice cu prelucrări distribuite (prelucrăriile datelor se fac pe mai multe staţii de lucru, iar datele provin de la unul sau mai multe calculatoare aflate în reţea) După domeniul în care funcţionează sistemul informatic:

Sistem informatic pentru baze de date (sunt specializate în gestiunea unor cantităţi mari de date).

12

Sistem informatic pentru prelucrări ştiinţifice (acestea sunt specializate pe domenii ştiinţifice). Sisteme informatice pentru conducerea proceselor tehnologice

După nivelul ierarhic ocupat de sistemele informatice în structura organizatorică a societăţii respective:

Sisteme informatice pentru conducerea activitaţiilor la nivelul unităţilor economice.

Sisteme informatice organizate sub o structura de grup.

Sisteme informatice teritoriale. Structuri informatice la nivel de ramură, subramură şi la nivel economic naţional. Sistem informatic de uz general. în funcţie de activitatea pe care sistemul informatic o automatizează:

Sistem informatic pentru conducerea producţiei. Sistem informatic pentru activitaţi comerciale. Sistem informatic pentru evidenţa contabilă. Sistem informatic pentru evidenţa materialelor şi

mărfurilor. Sistem informatic pentru evidenţa personalului şi salarizarea acestuia. Sistem informatic pentru evidenţa mijloacelor fixe. La proiectarea sistemului informatic se respectă anumite reguli ce au fost deduse din practica. I. Abordarea globală modulară La proiectarea sistemului informatic trebuie să se ţină cont de legătura acestuia cu lumea exterioară, cu alte sisteme similare, compatibilitatea sistemului de altă natură, posibilitatea includerii sistemului informatic într-un sistem mai complex.

Criteriul eficienţei economice

Conform acestui criteriu se are în vedere raportul dintre

rezultatele directe sau indirecte obţinute prin implementarea şi folosirea sistemului informatic şi

13

costurile de realizare ale acestuia. Se au în vedere rapoarte cât mai mari ca procesul să fie cât mai rentabil. Orientarea spre utilizator Se ţine cont de dorinţele şi preferinţele beneficiarului (utilizatorului). Asigurarea unicităţii introducerii datelor De cele mai multe ori o serie de date este necesară în mai multe locuri în cadrul sistemului informatic. Introducerea datelor se face în mod unic iar sistemul informaţional trebuie să distribuie automat acestea în locurile în care sunt necesare. V. Antrenarea beneficiarului la realizarea sistemului Modalitatea de introducere a datelor trebuie să adapteze aplicaţia la nevoile utilizatorului, ceea ce are implicţii asupra modului de calcul şi de prelucrare a datelor. Observaţii:

■ Sistemul informatic trebuie să fie independent de configuraţie şi dotarea tehnica a beneficiarului, la momentul respectiv care să poată achiziţiona noi dotări tehnice pentru a dezvolta sistemul. s Rezultatele obtinuţe cu ajutorul sistemului informatic depind de modul de abordare a sistemului şi evident de costurile investite pentru realizare.

1.5 Strategii de abordare a proiectării Vom menţiona două stategii de tipul:

Ascendent (de jos în sus sau de la mic la mare). Conform acestei strategi rezolvarea unei probleme începe cu rezolvarea problemei de la detaliu. Soluţiile sunt angrenate în vederea rezolvării întregii probleme. Se procedează astfel pâna se ajunge la vârf, adică până la rezolvarea problemei globale. Această metodă prezintă următorul dezavantaj: pentru abordarea problemei trebuie să se cunoască în detaliu domeniul din care face parte problema, evident înainte de a se rezolva.

14

Descendent (de sus în jos sau de la mare la mic). Această strategie se bazează pe un principiu

cunoscut din antichitate "divide et impera". Problema se descompune în subprobleme ce sunt rezolvate separat,

individual, până în cel mai mic detaliu. Menţionăm următoarele avantaje ale acestei strategii:

în fiecare moment avem o imagine de ansamblu a problemei respective;

subproblemele pot fi rezolvate de diverşi proiectanţi, ceea ce duce la scurtarea timpului de execuţie. Pentru realizarea unui sistem informatic sunt antrenate mai multe elemente dintre care cele mai importante sunt:

8 resursele umane 51 resursele materiale ■ resursele temporare e resursele fizice

în final, acestea conduc la costuri destul de ridicate, din care, rezulta problema eficienţei şi a rentabilităţii sistemului informaţional. Din practică au rezultat câteva etape ce trebuie parcurse pentru realizarea sistemului informatic. Analiza sistemului informatic Această etapă stabileşte neajunsurile sistemului informatic deja existent şi cerinţele pe care aceasta trebuie să le îndeplinească în viitor.

Proiectarea sistemului informatic în această etapă se concepe întregul sistem, elementele componente ale acesuia, stuctura şi metodele de realizare. Astfel, se disting doua subetape:

proiectarea de ansamblu care stabileşte arhitectura de ansamblu, modul de descompunere pe componente,

intrările (datele) şi ieşirile (rezultatele) sistemului.

proiectarea de detaliu în care fiecare element descris şi cuprins într- o schemă la etapa anterioară este descris în detaliu. Etapa de elaborare de program

Etapă în care este stabilit limbajul de programare executat pentru fiecare element programat ce îl modelează.

15

Implementarea sistemului (pregatirea pentru execuţie) Exploatarea şi întreţinerea sistemului Etapă finală a proiectului, în care se exploatează sistemul folosind în paralel, o serie de operaţii de întreţinere ale acesteia (operaţii menite să realizeze eficacitatea şi

rentabilitatea sistemului). CAPITOLUL 2 SISTEMUL DE CALCUL

2.1 Informatica şi subdomeniile sale Denumirea Informatică provine din limba franceză şi s-a format prin concatenarea primei şi respective ultimei părţi

a termenilor: m/ormaţie şi matematică, ceea ce arată cu prisosinţă obiectele utilizate în cadrul acestei discipline, precum şi domeniul în care se încadrează disciplina ca atare. Evoluţia în timp a confirmat apariţia şi dezvoltarea unor subdomenii ale informaticii, dintre care, cele mai cunoscute sunt enumerate în continuare.

Teoria informaţiei - disciplina care se ocupă de codificarea, cuantificarea (măsurarea) modului de transmitere a informaţiei pentru prelucrarea acesteia. Informaţia în accepţiunea ştiinţei calculatorului e o formulare înregistrabilă a unei cunoştinţe noi, care se referă la starea de moment a unui fenomen variabil cu un număr finit de stări. Colecţia de date reprezintă un sistem omogen de date, care se referă la acelaşi obiect. Se organizează pe baza unor principii care răspund în mod complet prelucrărilor la care

sunt supuse acele date. Arhitectura calculatoarelor -

studiază modul în care sunt organizate diferite componente hardware de calcul şi modul în care sunt interconectate pentru a putea deţine un sistem eficient, util şi sigur. Sistem de gestiune al bazelor de date (SGBD) - studiază modul în care pot fi organizate colecţii mari de date care însă nu necesită, în prelucrarea lor, calcule matematice complexe. Procesul trebuie să se facă eficient, fără erori şi

16

cu asigurarea securităţii datelor. Exemple: informaţii

economice, social - administrative, etc.

Algoritmică şi progamare - studiază limbajele de program prin care pot fi reprezentaţi algoritmii şi structurile de date

astfel încât aplicaţia să poată fi prelucrată. Metode şi tehnici de programare - procedee de programare în diferite limbaje de programare. Limbaje de programare -

studiază diferite limbaje prin care se pot modela algoritmii. Aceste limbaje sunt apropiate celui uman şi pot fi relativ

uşor traduse în secvenţe de comenzi, pe care sa le poată înţelege şi executa calculatorul. Proiectare asistată de calculator - studiază metodele în care poate fi implicat sistemul de calcul în proiectare; de

exemplu: ingineria proiectării. Instruire asistată de calculator - domeniul educaţiei, în care poate fi implicat calculatorul la diferite nivele de instruire si autoinstruire; de exemplu: lecţii interactive, teste de verificare, autoevaluare, etc. Robotică şi animaţie - domenii care studiază metodele prin care pot fi generate şi prelucrate imagini; studiază şi modul în care se poate răspunde unei situaţii din exterior. Ex:

acţiunea unui robot. Sisteme expert - sisteme care se ocupă de programe, ce pot reproduce condiţii, folosite de exemplu pentru luarea unei decizii corecte si viabile.

Inteligenta artificiala - Definiţia unanim acceptată a a fost dată de John McCarthy în 1955: "crearea unei maşini care se comportă într-un mod care ar fi considerat inteligent dacă un om s-ar fi comportat aşa". O altă definiţie a inteligenţei artificiale este proprietatea unui sistem de a fi capabil de a învăţa. Calculele numerice şi simbolice se referă la studiul si descrierea fenomenelor din lumea reală

cu ajutorul formulelor matematice, care pot fi manipulate

17

algebric pentru obţinerea unor modele matematice descrise prin algoritmi. Aceste modele permit descrierea şi reprezentarea sistemelor de calcul, a fenomenelor complexe, de exemplu din domeniul aeronauticii, mediul economic. Sisteme de

operare - studiază modul în care trebuie să fie organizate programele care au rol de control şi gestiune a tuturor operaţiilor din sistemul de calcul. 2.2 Modul de funcţionare

Un calculator electronic numeric este un sistem cibernetic

alcătuit prin interconectarea unor blocuri funcţionale standard care realizează prelucrarea numerică a informaţiilor materializate prin semnale electrice şi reprezentate exclusiv sub formă discretă .. Ca orice sistem cibernetic funcţionarea unui calculator electronic numeric este determinată în mod unic de către un program memorat alcătuit dintr-un ansamblu finit de instrucţiuni interdependente şi executate automat, program (alcătuit din instrucţiuni şi comenzi concepute pe baza unui algoritm) ce indică o succesiune de operaţii elementare (aritmetice şi logice). Algoritmul este o succesiune finită de operaţii ce conduc la rezolvarea problemei. Algoritmii stau la baza programării. Pentru a fi valizi, aceştia trebuie sa prezinte următoarele caracteristici: H fmitudinea (să nu conţină erori de ciclare) generalitatea (să rezolve o întreagă clasă de probleme) 18 completitudinea (să cuprindă toate cazurile problemei) claritatea (să fie inteligibil şi cât mai simpu). Funcţionarea calculatorului secvenţial, în principal, se bazează pe repetarea succesivă şi evident, finită, a următoarelor operaţii: instrucţiunea este citită;

instrucţiunea este compilată; dacă este corectă (din punct de vedere sintactic şi nu logic) este executată automat; în caz contrar, se emite mesaj de eroare.

2.3 Structura calculatorului electronic numeric

18

La nivelul unui sistem de calcul se identifică două subsisteme principale (fizic şi logic):

Subsistem hardware (fizic) - cuprinde totalitatea componentelor fizice din care este alcătuit calculatorul. 3 Subsistem software (logic) - alcătuit din totalitatea programelor, succesiunilor de comenzi şi structuri de date, cu care este înzestrat sistemul pentru a fi funcţional. 2.4 Organizarea fizică a calculatorului secvenţial Structura de bază a unui calculator secvenţial ce funcţionează pe baza unui program memorat constă în interconectarea unor unităţi funcţionale numite blocuri funcţionale:

1. Sistemul de intrare - ieşire (I/E) (echipamentele periferice ale calculatorului) este alcătuit din:

dispozitive periferice care pot fi grupate în: subsistemul de

intrare - SI - format din dispozitivele periferice de intrare care asigură preluarea datelor din mediul exterior şi introducerea acestora în sistemul de calcul (tastatură, mouse, etc.);

subsistemul de ieşire - SE - format din dispozitivele periferice de ieşire care extrag rezultatele şi le transmit într-o formă accesibilă utilizatorului (beneficiarului):

monitor, imprimantă, plotter, boxe, etc. medii de stocare Mediile de stocare sunt suporturi fizice pe care stochează informaţia, facând-o portabilă (HDD, CD, discheta, discul zip). dispozitive pentru accesarea mediilor de stocare care se împart în:

dispozitive pentru interfaţa cu utilizatorul; interfeţe;

magistralele de transmisie a comenzilor de control a

datelor, instrucţiunilor şi stărilor.

19

Dispozitivele periferice pentru accesarea mediilor de stocare (după locul pe care îl ocupă acestea, interne şi externe) sunt: unitatea floppy, unitatea CD-ROM, unitatea DVD, unitatea ZIP, etc. d. Interfeţele asigura o conexiune între două componente pentru ca acestea să poată lucra ca

un ansamblu:

paralele - transmitera se face în paralel şi simultan a celor 8 biţi ca formă byte; serială - sunt universale şi transmit cei 8 biţi unul după altul;

interfaţa USB permite conectarea majoritatii perifericelor. 2. Subsistemul de prelucrare - SP - sau Unitatea de centrală (UC) este compus din unitatea de memorie (UM); unitatea centrală de prelucrare (UCP). La rândul ei, Unitatea centrală de prelucrare (UCP) este compusă din:

sistem de comandă (SC) sau unitate de comandă şi control (UCC); unitatea aritmetico-logică (UAL).

Unitatea de memorie - UM - are rolul da a stoca datele şi informaţiile cu care lucrează sistemul precum şi rezultatele intermediare în vederea reutilizării lor ulterioare (memorie internă şi memorie externă). Unitatea de memorie (UM) este o memorie internă sau o memorie principală care reprezintă componenta sistemului de calcul ce are rolul de a stoca păstra datele şi instruncţiunile programelor în locaţii bine definite prin

adrese. în principal memoria internă este formată dintr- un număr

mare de celule de memorie. Fiecare celulă fiind un circuit care poate stoca 1 bit (binary digit) de informaţie (cea mai mica unitate de informaţie ce se poate reprezenta in calculator).

Din punctul de vedere al volatilităţi memoria este de două

tipuri:

20

Memoria ROM (read only memory) prezintă următoarele caracteristici:

poate fi doar citită fară a putea fi scrisă sau rescrisă; nu îşi pierde conţinutul la închiderea sesiunii de lucru (oprirea calculatorului); este inscripţionată de către producător cu ajutorul unei aparaturi speciale. Capacitatea memoriei ROM este şi este folosită pentru stocarea informaţiei non-volatile; in general este inscriptionala de către producătorul calculatorului; este folosita pentru stocarea programelor critice, precum cele necesare butarii

calculatorului sau cele ce configurează diverse dispozitive(de ex. fonturile imprimantei) (memoria ROM conţine programe estenţiale ce se încarcă la pornirea calculatorului). Memoria RAM (random access memory) prezintă următoarele caracteristici:

este o memorie volativă (memorie ce se pierde la oprirea calculatorului); poate fi atât citită cât şi scrisă; este folosită pentru stocarea programelor şi datelor, fiind din acest motiv considerată memoria principală de lucru a calculatorului. Memoria externă (ME) este o memorie secundară, utilizată în cazul în care prelucrările efectuate depăşesc capacitatea memoriei interne sau când se doreşte arhivarea datelor şi programelor. In principiu se referă la mediile de stocare, dar sunt privite din alt punct de vedere. Unitatea centrală de prelucrare (UCP) este implementată cu ajutorul microprocesorului ((xP), element de bază al sitemului de calcul (la minicalculatoare poartă denumirea de procesor). Microprocesorul are rolul principal de a prelucra informaţiile primite de la SI şi de a transmite rezultatele către SE. Pentru acest lucru microprocesorul este prevăzut cu un anumit număr de registre interne numite regiştrii, ce îi conferă capacitatea de a memora datele sau rezultatele

21

intermediare. Deoarece această capacitate este relativ mică calculatorul este prevăzut cu o capacitate mai mare care să poată stoca date şi programe. UCP realizează prelucrarea şi controlul activităţii întregului microcalculator conceput ca un sistem programabil de prelucrare a informaţiei. Astfel, UC se prezintă din punct de vedere fizic sub forma unui singur cip şi se numeşte microprocesor. Subsitemul de comandă - SC - sau Unitatea centrală de comanda şi control (UCC) are rolul de a realiza comanda şi controlul celorlalte componente: primeşte comenzi de la memorie, le interpretează şi corespunzător emite comenzi către unitatea aritmetico-logica (UAL), unitatea de memorie (UM) şi către sistemul de intrare (SI) şi sistemul de ieşire (SE), SI şi SE sunt comenzi de transfer.

Unitatea aritmetică şi logică - UAL - are rolul de a găzdui toate operaţiile aritmetice (+,-*, /, **) şi logice (conjuncţia (şi), disjuncţia (sau), implicaţie (=>), echivalenţa (<->), negaţia) la care sunt supuse datele şi informaţiile în

procesul de prelucrare.

Aceste blocuri funcţionale se pot afla într-un singur bloc fizic (în cazul calculatoarelor de mică capacitate sau se pot găsi în unităţi funcţionale independente şi inerconectate (în cazul calculatoarelor de capacitate medie şi mare). Subsistemele funcţionale ale calculatorului sunt conectate prin intermediul unor magistrale (o magistrală de date şi comenzi şi o magistrală de instrucţiuni şi stări) materializate fizic prin trasee de cupru pe o placă de circuit imprimat numită placa de bază - PB. Magistralele sunt dispozitive ce asigură funcţionarea tuturor blocurilor componente ca un ansmblu stabilind legătura funcţională între componente. Din punct de vedere fizic sunt sisteme de conductoare ce asigură o viteză de transmitere direct proporţională cu lăţimea magistralei. 2.5 Clasificare O clasificare completă şi corectă a calculatoarelor este dificil de realizat datorită existenţei numărului mare de

22

diversităţi şi criteriilor ce ar trebui luate în considerare. în literatura de specialitate s-au sintetizat următoarele criterii:

mărimea fizică;

capacitatea de procesare; capacitatea de memorare; capacitatea de stocare a informaţiilor; preţul; viteza de operare şi s-au stabilit câteva tipuri generale:

Microcalculatoarele (P.C.) Minicalculatoarele Calculatoarele Mainframe Supercalculatoarele Microculatoarele (P.C.)

Minicalculatoarele au cunoscut cea mai rapida dezvoltare şi cea mai mare diversificare odată cu apariţia cip-ului (un circuit integrat obţinut prin încapsularea unui mare număr de tranzistoare într-un înveliş ceramic pe o singură postilă de siliciu). De menţionat următoarele caracteristici esenţiale (ce derivă din modul lor de construcţie):

accesibilitatea din punct de vedere al preţului, posedă dimensiuni reduse

portabilitatea

utilizarea în cele mai diverse domenii de activitate

permit schimbul de date în reţea consum redus de energie. Construcţia PC-ului se bazează pe microprocesor, acesta conţinând porţiuni din UCP.

Minicalculatoarele Apariţia acestora a fost impusă de necesitatea executării anumitor funcţii specializate numite aplicaţii multi-utilizator (maşini de control numeric, automatizări industriale, transmisii de date între sisteme şi dispersate din punct de vedere geografic).

23

Din punct de vedere al dimensiunii sunt calculatoare medii compuse din modul structurat cu funcţii precise, sunt uşor de instalat şi de utilizat şi se pot conecta la reţeaua electrică fără restricţii. De precizat ca sistemul I/E este mai dezvoltat în sensul comunicării prin reţeaua de periferice. Calculatoarele Mamframe Aceste calculatoare sunt intermediare între

minicalculatoare şi supercalculatare şi au următoarele caracteristici:

complexitatea procesorului, dispun de un volum mare de stocare în unitatea de memorie, sistemul de I/E este mai dezvoltat, dar este orientat pe gestionarea de staţii de lucru (permit acesul multi-utilizator

la sute şi chiar mii de utilizatori) necesită instalaţii speciale şi proceduri de menţinere în funcţiune (nu pot fi cuplate direct la reţeaua de înaltă tensiune şi acesul la date se face controlat prevăzut cu un sistem de protecţie adecvat) utilizarea acestora în domeniul financiar, bancar, medical, etc. Supercalculatoarele In cazul necesităţii unor prelucrări complexe ale datelor din diverse domenii de activitate ca: proiectarea aero-navală, cercetare meteorologică şi seismologică, etc. se folosesc supercalculatoarele care oferă o performanţa deosebită. Complexe şi foarte scumpe, acestea sunt capabile să execute un număr foarte mare de instrucţiuni pe secundă. Procesorul acestor calculatoare este format dintr-un număr mare de microprocesoare (de ordinul miilor) şi sunt proiectate pentru calcul paralel. Clasificrea calculatoarelor personle se face după următoarele criterii:

capacitaea de memorare viteza de lucru costurile

24

domeniul de utilizare Amintim următoarele tipuri:

Desktop Monitorul este aşezat deasupra carcasei unităţii centrale. Tower Carcasa UC este mai îngustă şi mai înaltă. Palm PC (Organizer, PalmTop, Handhold) Prezentând următoarele caracteristici:

posibilitatea transferului de date printr-un PC, recunoaşterea scrisului de mână, posibilitatea accesării Internetulului, ® dimensionare redusă, procesare dificilă a textelor, acesta se foloseşte ca agendă telefonică, ca un calculator de buzunar sau calendar. Laptop (Notebook)

Construit pentru a putea fi utilizat în afara biroului, acesta

prezintă următoarele facilităţi:

independenţă (prevăzut cu o sursă proprie de alimentare:

baterii, acumulatori);

portabilitate (dimensionare redusă şi componente uşoare);

« utilizarea afişajului cu cristale lichide, tastatură şi un înlocuitor de mouse. 5. PDA (Personal digital assistants) Miniatural, poate fi purtat în mână, acesta prezintă următoarele caracteristici:

combinarea facilităţilor de calcul cu cele de telefonie şi fax;

folosirea unui stilou special în locul tastaturii, recunoaşterea scrisului de mână sau comenzii vocale, facilitarea lucrului în reţea, preţ mare, aplicabilitate limitată.

2.6 Performantele calculatorului

9

Performanţele calculatoarelor depind de cele două componente ale structurii de bază a acestora: a componenta hardware; componenta software.

25

Menţionăm principalii factorii tehnici care pot influenţa performanţele calculatorului:

capacitatea de memorie sau dimensiunea memoriei RAM; viteza procesorului;

dimensiunea HDD; a viteza de transmitere a datelor pe magistralelor de calcu; dimensiunea memoriei CASH;

măsuri de protecţie.

PARTEA a - II - a OPERARE PC CAPITOLUL 3

ELEMENTE DE ERGONOMIE ŞI ÎNTREŢINERE 3.1 Probleme de sănătate şi de ergonomie

Lucrul la calculator presupune respectarea tuturor regulilor

ce trebuiesc luate în considerare ori de câte ori se lucrează cu dispozitive şi aparatură electrică şi electronică: evitarea

contactului cu sursele de curent, evitarea folosirii de cabluri neizolate, etc. Utilizarea calculatorului implică realizarea unor mişcări stereotipe (mişcări dese şi tipice ale gâtului, coatelor, degetelor, etc.), ce pot provoca afecţiuni ale coloanei

vertebrale, umerilor, gâtului, etc. Aceste afecţiuni se datorează mişcărilor repetate, concept cunoscut sub numele RSI (Repetitive Străin Injury - Accidentare cauzată de mişcări repetate). Pentru crearea unui mediu sănătos de lucru şi evitarea accidentelor se recomandă respectarea unor norme ergonomice menite a proteja utilizatorul de anumite

probleme de sănătate:

utilizarea unor scaune reglabile, confortabile şi cu spătar comod; asigurarea unei distanţe adecvate de la birou sau terminal pentru genunchi şi coapse (genunchii trebuie să fie la o înălţime de maximum 70 cm de sol); poziţionarea adecvată a monitorului, mouse-ului şi tastaturii;

26

utilizarea unei tastaturi ergonomice, detaşabile cu un design care să permită o poziţionare corectă a mâinilor, pentru evitarea durerilor în mâini şi braţe, etc.; asigurarea unei distanţe optime faţă de monitor, cu scopul de a evita afectarea ochilor şi utilizarea ecranelor de pro-tecţie;

asigurarealuminozităţii şi aerisirii încăperii;

corespunzătoare a

dotarea ferestrelor cu jaluzele ajustabile pentru a evita stră-lucirea sau reflexia luminii; respectarea pauzelor de câte 10 minute la fiecare 50 de minute de lucru; utilizarea unui suport pentru cabluri; cablurile de alimentare să fie bine legate şi protejate. 3.2 Probleme de întreţinere şi manipulare a componentelor sistemului de calcul

Pentru o utilizare corespunzătoare a tuturor componentelor sistemului de calcul se recomandă respectarea unor reguli de întreţinere a acestora, atât în laborator, cât şi la birou sau

acasă. Se va evita vărsarea de lichide pe calculator şi pe com-ponentele sale externe; acestea se vor folosi într-un mediu lipsit de praf sau alte impurităţi; se vor evita câmpurile electro-magnetice puternice precum şi schimbările bruşte de temperatură. De asemenea, orice operaţie de curăţare sau întreţinere se va putea efectua numai după deconectarea alimentării de la curent a calculatorului. Carcasa metalică (tower) se va feri de praf şi va fi curăţată cu o lavetă uşor umezită, eventual cu o

27

soluţie de curăţare, fără însă a se atinge mufele din spatele ei.

soluţie de curăţare, fără însă a se atinge mufele din spatele ei. Monitorul se va curăţa

Monitorul se va curăţa pe carcasa de plastic cu o soluţie de curăţare, având grijă să nu ajungă în zona circuitelor din interior. Ecranul monitorului se va curăţa folosind o soluţie specială, comercializată la magazinele de specialitate.

soluţie de curăţare, fără însă a se atinge mufele din spatele ei. Monitorul se va curăţa

Tastatura se recomandă a se feri de praf cu o husă, pe perioada cât nu mai este utilizată. Se va curăţa cu o soluţie alcoolică, fară a se pulveriza direct, spre a nu se afecta con-tactele tastelor. Pad-ul mouse-ului se va curăţa frecvent cu o soluţie alcoolică; impurităţile aflate aici sunt purtate de biluţa mouse-ului în interior, afectându-se precizia senzorilor de mişcare. în acest caz, mouse-ul va fi curăţat. Unitătile DVD-rom/DVD-RW

9

Nu mai este nici o surpriză în aceste condiţii, că toţi marii producători de calculatoare fac trecerea de la unităţile CD-ROM la unităţile DVD-ROM pentru calculatoarele produse. Problema cea mai mare care se ridică însă este multitudinea de formate diferite care sunt disponibile: DVD+R/RW, DVD-R/RW si DVD-RAM. în afară de

28

formatul DVD-RAM, care se apropie ca funcţionalitate mai mult de o unitate de stocare portabilă; celelalte formate sunt suportate de majoritatea unităţilor DVD-ROM şi DVD-Player actuale. DVD-R/RW a fost creat de DVD Forum, cei responsabili de crearea formatului DVD-Video. Prin urmare, acesta este compatibil cu mai multe DVD- Playere anterioare, precum si cu unităţi DVD-ROM. Specificaţiile tehnice permit o viteza de 4x pentru scriere şi de 2x pentru rescriere. Din punct de vedere al capacităţii de rescriere, discurile DVD-RW se aseamănă cu cele CD-RW, având o viaţă de 1000 de re scrieri. DVD+R/RW este cel mai recent dintre formate. Deşi iniţial discurile în acest format nu puteau fi citite de unităţile clasice, unităţile mai noi au început să înglobeze suport şi pentru acest gen de discuri, datorită eforturilor unor firme precum Sony, Philips şi HP. în comparaţie cu formatul DVD-R/RW, mai tânărul DVD+R/RW oferă viteze mai mari, de 4x la scriere si de 2,4x la rescriere şi permite formatarea discului direct in timpul scrierii.

formatul DVD-RAM, care se apropie ca funcţionalitate mai mult de o unitate de stocare portabilă; celelalte

Unităţile de discuri flexibile/CD-ROM se vor curăţa cu o soluţie specială aplicată pe un disc de curăţare sau folosind trusa de curăţare pentru CD-ROM. Pentru dischete se vor respecta următoarele reguli:

în cazul în care discheta conţine date valoroase, se va executa o copie de siguranţă a ei (back-up). Dischetele se vor păstra în cutiuţele lor speciale, în poziţie verticală într-un mediu de depozitare lipsit de praf sau impurităţi şi ferit de variaţii de temperatură (creşterea temperaturii duce la dilatarea discului, iar la revenire, informaţia existentă de cele mai multe ori nu mai poate fi citită corect de către

29

unitate). Dischetele vor avea lipită o etichetă pe care se va scrie numai cu creionul, foarte uşor, spre a nu afecta integritatea informaţiilor păstrate. Nu se vor lipi mai multe etichete unele peste altele, numărul lor excesiv ducând la creşterea nepermisă a grosimii discului, uneori el nemaiîncăpând în unitate. Nu se va atinge cu mâna zona propriu-zisă a discului în fanta de citire - scriere. Discurile nu se vor lăsa în apropierea magneţilor puternici, în vecinătatea unor câmpuri electromagnetice puternice sau în bătaia soarelui, întrucât informaţiile de pe disc se vor altera. Nu se va extrage discul din unitate când LED-ul unităţii este încă aprins. în cazul CD-ROM-urilor se vor respecta aceleaşi reguli, cu următoarele deosebiri:

La introducerea sau extragerea din unitate se vor manevra

cu grijă, fără a se atinge cu mâna suprafaţa ce conţine informaţii, spre a nu se lăsa impurităţi ori praf

Se vor inscripţiona numai pe partea special destinată

acestui scop, folosindu-se doar markere speciale. Nu se va scrie pe ele cu pixuri sau creioane, acestea zgâriind discul. Când nu se folosesc, se vor păstra în cutiile lor sau în suporturi speciale. TASTATURA Tastatura este unul din cele mai folosite dispozitive periferice de intrare, care permite utilizatorului să introducă şiruri de caractere alfanumerice, interpretate de calculator ca pe nişte comenzi. Apăsarea oricărei taste va genera un cod unic, codul ASCII corespunzător fiecărui caracter.

unitate). Dischetele vor avea lipită o etichetă pe care se va scrie numai cu creionul, foarte

30

în general, tastaturile conţin 4 blocuri de taste: Tastatura alfanumerică - tastele inscripţionate cu litere, aranjate conform tastaturii tipice a maşinilor de scris. Aceste taste vor genera coduri aparţinând: - caracterelor: alfabetice ->

(a

...

z,

A

...

Z)

cifrelor

 

(0

...

9)

semnelor cu semnificaţie specială (!,

...

*), spaţiul ş.a.

comenzilor:

 

retur de car (Carriage Return) salt la linie nouă (Line Feed)

ENTER -> saltul cursorului cu un număr de poziţii TAB -> tipărirea ecranului la imprimantă PRINŢ SCREEN întreruperea executării unui program ESCAPE Tastatura conţine patru blocuri de taste:

Tastatura alfanumerică include taste pentru codurile cifrelor, caracterelor alfabetice mari si mici, semnelor

speciale şi bara de spaţiu. De asemenea aici sunt şi codurile comenzilor:

retur de car (carriage retum) salt la linie noua (line feed) <ENTER>; tabulare <TAB>; întreruperea unui program <ESC>; tipărirea ecranului la imprimantă <PRINT SCREEN>; suspendarea temporara a executării <PAUSE / BREAK>. Tastatura de editare care conţine tastele pentru editarea unui text:

derulare pagină ecran:

<PAGE-UP> în urmă <PAGE-DOWN> în avans <HOME> avans la începutul rândului <END> mutarea cursorului la sfârşitul rândului <INSERT> comutare între modul insert şi modul suprascriere cu tasta ştergere <DELETE> şi <BACKSPACE> ştergerea caracterului din dreapta, respectiv stânga cursorului.

31

Tastatura numerică este destinată introducerii datelor numerice şi a operaţiilor aritmetice, la care se adaugă sepa-ratorul zecimal O. Tastele funcţionale conţin 12 taste notate cu <F1>, <F2>,

<F12> care au ataşate diferitelor comenzi sau grupuri

, de comenzi specifice programului care controlează activitatea calculatorului. Tasta caldă, prin acţionare generează un cod către calculator, care poate reprezenta un caracter sau o comandă. Tasta rece nu generează cod prin apăsare. Aceasta se foloseşte totdeauna împreuna cu o tastă caldă pentru a schimba codul acesteia. Tastele reci sunt pereche:

...

<SHIFT>, <CTRL> şi <ALT>. Astfel, dacă se acţionează o tasta caldă, se generează codul unei litere mici. Dacă se acţionează simultan o tasta caldă şi tasta <SHIFT> se obţine codul literei mari.

Tastele comutator: <Caps Lock> - comută între

caractere mici şi majuscule; <Num Lock> - comută tastatura de editare în starea de tastatură numerică (ledul martor aprins) sau tastatură de editare (ledul martor stins). <INSERT> - comută între corectura cu inserare şi corectura cu suprascriere. Tastatura anglo-saxona are tastele dispuse astfel: Q, W, E,

R

pe când tastatura franceză are

, dispunere: A, Z, E, R, T ; Y

...

Tastaturile sunt specializate pe ţări. Calculatorul identifică fiecare tip de tastatură printr-un cod intern. CAPITOLUL 4 OPERARE PC 4.1 Deschiderea sesiunii de lucru (pornirea calculatorului)

Calculatorul are prevăzut pe unitatea sa centrală:

butonul de pornire (mai mare şi uneori inscripţionat cu

Power sau On), utilizat pentru pornirea calculatorului prin alimentare la reţeaua electrică (operaţie cunoscută sub

32

numele de start la rece) şi pentru oprirea lui prin întreruperea alimentării cu energie electrică; butonul Reset pentru repornirea calculatorului în caz de blocare, fără a-1 deconecta de la reţea (operaţie cunoscută sub numele de start la cald). Pentru deschiderea sesiunii de lucru se acţionează comutatorul Power-On al calculatorului şi comutatorul de alimentare de la reţea a monitorului. Acesta poate fi aşezat frontal sau lateral. In general acest comutator este prevăzut cu un LED martor care semnalează dacă monitorul este pornit sau oprit. Ca rezultat al acestor acţionări, se lansează automat sistemul de operare care este instalat (de exemplu sistemul de operare Windows), iar pe monitor este vizualizată inter-faţa grafică a acestuia (atractivă şi uşor de utilizat). în cazul utilizării unui calculator conectat în reţea trebuie introdus numele de conectare (login) şi parola. 4.2 Elemente de interfaţă Sistemul de operare Windows pune la dispoziţia utiliza-torului câteva componente specifice şi anume:

Suprafaţa de lucru sau desktop-ul reprezintă fundalul pe care sunt plasate toate celelalte elemente vizuale ale siste-mului şi prezintă un spaţiu liber pentru a putea fi deschise ferestrele corespunzătoare aplicaţiilor ce rulează pe sistem. Din motive estetice se pot plasa diferite imagini pe fundal (background).

numele de start la rece) şi pentru oprirea lui prin întreruperea alimentării cu energie electrică; butonul

33

Pictogramele sau iconiţele (icons) sunt mici simboluri grafice (imagini) ce sunt asociate unor aplicaţii sau grupuri de aplicaţii. Pictogramele asociate aplicaţiilor permit lansarea rapidă a acestora, acţionând dublu click pe acestea. Pictogramele asociate grupurilor de aplicaţii (de tip folder sau director) permit buna gestionare logică a acestora. Poziţionarea pictogramelor pe ecran se realizează cu ajutorul mouse-ului sau acţionând butonul dreapta al mouse-ului. Drept urmare se afişează un meniu din care se selectează opţiunea Arrange Icons, ce permite aranjarea acestora în funcţie de următoarele criterii: nume, tip, mărime, dată sau în mod automat.

Refresh

Name

Size

Type

| Paste

 

j New ►

Auto Arrange

 
 

Align to Grid

t

i Properties

 

w» Show Desktop Icons

Lock Web Items on Desktop Run Desktop Cleanup Wizard

 

Indicatorul mouse-ului, reprezentat de obicei printr-o săgeată ce poate culisa pe întreg ecranul şi cu care se acţionează asupra obiectelor dorite. Bara de sarcini sau taskbar este bara poziţionată la marginea inferioară a ecranului şi pe care pentru fiecare aplicaţie deschisă (minimizată sau nu) apare un buton. în cazul în care se folosesc simultan mai multe aplicaţii, pe bara de sarcini se vizualizează denumirile tuturor acestora (atâta timp cât nu au fost închise).

34

Pentru activarea în orice moment a oricărei aplicaţii aflate în lucru (deci care nu a fost închisă) se acţionează cu mouse-ul un click pe butonul corespunzător aplicaţiei dorite. Bara de taskuri conţine butonul Start, data şi ora curentă şi butonul de control al volumului plăcii de sunet, etc. Butonul START, poziţionat pe bara de sarcini, în stânga acesteia, conţine un "cuprins" al sistemului de operare Windows, ce poate fi vizualizat la acţionarea unui click al mouse-ului. Ca efect al acţionării se afişează meniul fix, ce cuprinde diferite opţiuni ce se pot alege rapid, prin care utilizatorul poate ajunge la orice componentă Windows.

Consols de Administrare BitDeFender New OFFice Document Open OFFice Document ' ' ■' * Windows Catalog Windows Update

Pentru activarea în orice moment a oricărei aplicaţii aflate în lucru (deci care nu a fost

Programs Documents Settings Search

Help and Support

Run. .

.

gg||jj Log OFF £jjj Turn OFF Computer.

^J

Aceste opţiuni folosite de utilizator sunt următoarele:

PROGRAMS - afişează grupurile de programe ce pot fi

lansate în execuţie de către utilizator; DOCUMENTS - afişează cele mai recente 15 documente folosite de utilizator, ce pot fi foarte uşor accesate printr-un simplu click; SETTINGS - afişează lista setărilor pentru o serie de componente hardware; SEARCH (FIND) - comanda de căutare rapidă a fişierelor şi directoarelor; HELP - afişează informaţii despre executarea taskurilor şi a

procedurilor în Windows; RUN

- permite tastarea

... comenzilor MS-DOS; SHUT DOWN

...

- afişează caseta de

35

dialog Shut Down care permite încheierea sesiunii de lucru.

dialog Shut Down care permite încheierea sesiunii de lucru. Poziţionarea mouse -ului pe oricare din primele

Poziţionarea mouse-ului pe oricare din primele patru opţiuni are drept efect vizualizarea unui meniu derulant cores-punzător fiecăruia (meniu ce se schimbă corespunzător culisării mouse-ului pe câte una din cele patru opţiuni). Fereastra Windows şi elementele sale componente (a) Bara de titlu poziţionată în partea superioară a ecranului este zona în care se vizualizează numele aplicaţiei sau funcţiei ce a fost selectată (de exemplu corespunzător aplicaţiei Word. Acţionând prin târâre cu butonul stânga al mouse- ului pe bara de titlu, se poate modifica poziţia ferestrei pe ecran în locaţia dorită. Dacă se poziţionează

indicatorul mouse-ului pe fron-tiera ferestrei până ce acesta devine săgeată dublă şi se trage într-un sens sau altul, se poate redimensiona fereastra (modificarea dimensiunilor acesteia la valorile dorite).

(b) Butoanele de control localizate în colţul din dreapta sus al ferestrei şi folosite pentru redimensionarea ferestrelor (de la stânga spre dreapta):

Minimizare (fereastra nu se vizualizează dar aplicaţia este încă deschisă sub forma unui buton pe bara de sarcini) Restaurare (aducerea ferestrei la dimensiunile avute anterior). Maximizare (fereastra se dimensionează la maximum). închidere (fereastra nu se mai vizualizează,

36

c) Bara inferioară unde se găseşte numărul obiectelor din fereastră. Dacă obiectele existente în fereastră ocupă

c) Bara inferioară unde se găseşte numărul obiectelor din fereastră. Dacă obiectele existente în fereastră ocupă un spaţiu ce depăşeşte suprafaţa vizibilă, atunci vor fi plasate două bare de derulare: pe orizontală şi pe verticală, ce pot fi acţionate cu mouse-ul prin culisare pe axa dorită sau utilizând săgeţile direcţionale.

37

Căsuţele de dialog care asigură interfaţa sistemului cu utilizatorul.

□ □ □ □

Elementele componente fiind formate din:

Bara de titlu a casetei Butonul de închidere Butonul de Help"

d)

Zona de obiecte organizate în secţiuni

Themes • Desktop j Screen Saver

Appearance \

Căsuţele de dialog care asigură interfaţa sistemului cu utilizatorul. □ □ □ □ Elementele componente fiind

IfltfVl

B ackground: ; eH | Purple flower Radiance @Red moon desert I Rhododendron P^j Ripple i tjÈÎËI River Sumida Customize Desktop ..

4.3 Lucrul cu ferestre Asupra unei ferestre se poate acţiona prin următoarele operaţii: a) Selectarea unei ferestre

Position: ! Center

Cu ajutorul mouse-ului: se va poziţiona cursorul pe fereastră sau pe pictograma ei şi se va executa cliclc. Dacă fereastra este una de aplicaţie, se vor acţiona concomitent tastele Alt+Esc. în cazul unei ferestre a unui document, se va acţiona combinaţia de taste Ctrl+F6 sau Ctrl+Tab.

38

Deschiderea unei ferestre Deschiderea ferestrei document pentru vizualizare se va realiza prin executarea unui dublu- click de mouse pe pictograma ferestrei. în cazul unei ferestre de aplicaţie, se va proceda la lansarea în execuţie a aplicaţiei. Deplasarea unei ferestre Uzual, se va poziţiona cursorul mouse-ului pe bara de titlu a ferestrei şi se va glisa fereastra până în poziţia dorită, executându-se o simplă operaţie de drag & drop. Aranjarea ferestrelor deschise în cazul în care au fost deschise simultan mai multe ferestre (evident doar una dintre ele fiind activă la un moment dat şi fiind recunoscută prin culoarea albastră a titlului său, celelalte având culoarea gri), sistemul de

operare oferă posibilităţi variate de aranjare a lor:

In cascadă - suprapuse ca un teanc de foi. Se poate vedea doar bara de titlu şi conţinutul ultimei ferestre, cea activă

în momentul actual. în mozaic - TILE - repartizate uniform pe spaţiul monitorului. Aici se pot găsi opţiunile:

Tile Vertically -> Aranjate vertical Tile Orizontally -> Aranjate orizontal

Tooltuars
Tooltuars
T"i8e W bi—i ¡zMrzis Hori^ontally T i l e ¡ « z i s Vsf-tícally Show
T"i8e W bi—i ¡zMrzis Hori^ontally
T
i
l e
¡ « z
i s
Vsf-tícally
Show the DeskJtop I
P 1
T^^kL Manager 1
--
Lock the j Properties I

39

: Search - " Fokfers . ~ ; Fte P Insert Fgrrndí Ijxk Teto Wr>tw

Toolbars

Cascade Windows

Open Folder Toolbars Cascade Windows

Tile Windows Horizontally

5how the Desktop Task Manager

Tile Windows Vertically Show the Desktop Task Manager v* Lock the Taskbar Properties

^ Lock the Taskbar Properties

íDáHtífi #5 : -jj if Text + Le » 14 * 3 ¡J SS^MriH £,: ..
íDáHtífi #5 :
-jj
if Text + Le » 14 * 3 ¡J SS^MriH £,:
..
/,
C:\Doainente and SetBrçsl DKuments\
g« •

40

Exemplu de aplicare a comenzii Tile WindowsHorizontally

4.4 închiderea sesiunii de lucru (oprirea calculatorului)

Pentru închiderea corectă a sesiunii de lucru trebuie acţionat butonul Start şi selectată opţiunea Shut down (evident după ce datele au fost salvate şi toate aplicaţiile închise). Ca efect al apelării acestei opţiuni se vizualizează o casetă de dialog, ce în

funcţie de versiunea Windows folosită poate afişa următoarele opţiuni:

SHUT DOWN

SHUT DOWN

RESTART IN MSDOS MOD LOG OFF RESTART

(Windows '98)

RESTART (Windows 2000 Server).

Această casetă se poate afişa şi după acţionarea concomitentă a combinaţiei de taste: ALT + F4.

4.4 închiderea sesiunii de lucru (oprirea calculatorului) Pentru închiderea corectă a sesiunii de lucru trebuie acţionat

De exemplu opţiunea SHUT DOWN se selectează pentru oprirea calculatorului, iar opţiunea RESTART IN MS-DOS MOD se alege când se doreşte repornirea calculatorului în sistemul de operare MS-DOS. 4.5 Repornirea calculatorului Repornirea calculatorului este necesară în următoarele cazuri:

în urma instalării unui nou program; în cazul în care calculatorul s-a blocat (nu mai răspunde comenzilor date); Sistemul de operare Windows pune la dispoziţia utiliza-torului trei posibilităţi de restartare a calculatorului (repornirea sa fără a-1 închide şi deschide din nou):

Selectarea opţiunii RESTART aflată în caseta de dialog SHUT DQWN.

Prin acţiunea concomitentă, de două ori, a următoarei combinaţii de taste CTRL+ALT+DEL,

42

Acţionarea butonului RESTART localizat pe unitatea centrală

(recomandată doar în caz de eşec al primelor două opţiuni).

  • 4.6 Modalitaţi de lucru cu mouse-ul

Cu ajutorul mouse-ului se pot executa patru operaţii:

operaţia de indicare (point) prin care cursorul de mouse este

deplasat pe ecran pentru a indica un anumit obiect; operaţia clic (cliclc) prin care se apasă scurt un buton al mouse-ului; în general folosită pentru selectare; ® operaţia clic dublu (double click) prin care se apasă scurt, de doua ori succesiv, un buton al mouse-ului; • operaţia de glisare sau tragere (drag&drop) prin care mouse-ul având un buton apăsat, se deplasează între două puncte de pe masa de lucru, cauzând deplasarea conforma a cursorului pe ecran. Există mai multe tipuri de mouse-uri, clasificate după:

numărul de butoane: cu 2 sau 3 butoane; cu rotiţă tip scroll; cu rotiţă sau tehnologie radio; tipul postului prin care se conectează la calculator: serial sau paralel; compatibilitate: compatibile Microsoft, compatibile Genius, compatibile Logitech, etc.

  • 4.7 Aplicaţii practice

Aranjaţi pictogramele existente pe desktop în funcţie de numele

lor.

Să se alinieze automat pictogramele de pe desktop folosind meniul contextual.

Citiţi data curentă de pe taskbar. Vizualizaţi ultimul document recent accesat cu ajutorul meniului Start.

Presupunând că a apărut o eroare, restartaţi calculatorul. Aranjaţi ferestrele active ale aplicaţiilor în cascadă. Aranjaţi ferestrele active ale aplicaţiilor în mozaic orizontal. Aranjaţi ferestrele active ale aplicaţiilor în mozaic vertical. Puneţi o altă imagine pe desktop

CAPITOLUL 5 OPERAŢII DE BAZĂ ŞI

43

INFORMAŢII GENERALE Vizualizarea componentelor de bază ale calculatorului Aceste informaţii se vizualizează prin acţionarea buto-nului din dreapta al mouse-ului pe pictograma My Computer afişat pe Desktop, iar din meniul afişat se alege opţiunea Properties ce deschide fereastra System Properties, în care sunt prezentate proprietăţile sistemului:

sistemul de operare instalat precum şi versiunea acestuia; tipul de procesor şi memoria RAM. Schimbarea configuraţiei existente pe ecran (Desktop) La deschiderea sesiunii de lucru în partea din dreapta pe Taskbar există mai multe simboluri printre care şi cel ce indică ora curentă. Pentru a modifica ora şi data curentă se poate proceda în doua moduri:

® se acţionează dublu click pe aceasta pictogramă pentru a deschide fereastra Date and Time Properties, unde se operează modificările respective; se deschide directorul Control Panel din meniul Start - Settings.

44

 

M

 

1

2

3

4

5

«

\ 6

7

8

9

10

11

12

   

1

1

14

15 17 18 m
15
17
18
m

19

 

3

^ 20

21

22

23

24

25

26

 
 

28

29

30

1

r

 

1

:

f Date 8*. Time ! Time Zone is Internet Time j

1 t Date

11 : 19:58

• Time

Current time zone: E. Europe Daylight Time

M 1 2 3 4 5 « \ 7 8 9 10 11 12 1 1

Drept efect se va deschide fereastra corespunzătoare, unde se acţionează prin dublu click pe pictograma Date and Time pentru a opera modificările respective din fereastra de pro-prietăţi Date and Time. Pentru a modifica volumul se acţionează prin dublu click pe pictograma Sounds and Multimedia, iar din fereastra cores-punzătoare se trage cu mouse- ul butonul de volum (stânga

- dreapta), ţinând apăsat butonul din stânga al mouse-ului.

Options Help

Master Volume

Wave

 

SW Synth

CD Audio

Line In

PC Speaker

Balance:

Balance:

Balance:

: Balance:

! Balance:

 

! Balance:

     

P

> 0

41

8» 0

: P Q-

 

P

Q

C ¡3> ■ 4

 

<C i

Volume:

Volume:

 

Volume:

I

Volume:

; Volume:

 

: Volum«

;€,J

 
 

D Mute all

□ Mute

D Mute

1 XLJ

I "O-

; [I] Mute

 

i

O Mute

1 El Mute

 

Intel(r) Integrated Audio

45

Pentru ca pe Taskbar să se afişeze simbolul corespunzător volumului, lift, din fereastra anterioară se acţionează un click stânga pe opţiunea Show volume control on the taskbar.

46

5.3 Setarea caracteristicilor ecranului Pentru alegerea principalelor caracteristici ale ecranului se lucrează cu opţiunea Properties ce se obţine prin click dreapta, în orice loc pe ecran. Drept efect se deschide fereastra Display Properties.

Arrange Icons By

Refresh Undo Delete Ctrl+Z New

Arrange Icons By ► Refresh Undo Delete Ctrl+Z New ► Pentru schimbarea culorilor se selectează eticheta

Pentru schimbarea culorilor se selectează eticheta Appearance de unde se pot alege din meniul Scheme diferite teme predefmite ale Windows-ului.

Arrange Icons By ► Refresh Undo Delete Ctrl+Z New ► Pentru schimbarea culorilor se selectează eticheta

Paste

5.3 Setarea caracteristicilor ecranului Pentru alegerea principalelor caracteristici ale ecranului se lucrează cu opţiunea Properties ce

Dacă acestea nu corespund cerinţelor se pot alege diverse culori din meniul derulant Color sau se poate realiza propria culoare acţionând butonul Other. Din meniul derulant Item se alege obiectul a cărui culoare se modifică. Modificarea rezoluţiei curente (dimensiunea tuturor elementelor ce apar pe ecran) se realizează din aceeaşi fereastră Display Properties, selectând

47

eticheta Settings şi alegând rezoluţia corespunzătoare din meniul Screen Area. Tot din eticheta Settings se poate modifica rata de refresh a monitorului, acţionând butonul Advanced si selec-tând eticheta Monitor. Se va vedea un combo box unde apar toate ratele de refresh ce pot fi afişate de către monitor.

eticheta Settings şi alegând rezoluţia corespunzătoare din meniul Screen Area. Tot din eticheta Settings se poate
eticheta Settings şi alegând rezoluţia corespunzătoare din meniul Screen Area. Tot din eticheta Settings se poate

Activând eticheta Screen Saver se pot alege din meniul cu acelaşi nume, diferite opţiuni pentru ecranul monitorului. în cazul unei perioade de timp de repaus in lucru, se poate stabili

o parolă ce permite accesul la date şi se poate alege timpul după care se activează

48

screen saver-ul dacă nu se foloseşte calculatorul o perioada de timp.

(None]

   
   

[None]

 

3D FlowerBox

 

3D Pipes 3D Text Blank

 
 

Marquee

My Pictures Slideshow MiJSlifv S tarfîeld Webshols Windows XR

£

Cancel

Setarea tastaturii şi modificarea opţiunii pentru altă limbă

în cazul în care documentele trebuie redactate într-o limba

străină (evident necesitând si anumite caractere specifice care nu se găsesc pe tastatură), tastatura se poate seta pentru limba respectivă (pentru diacritice setarea se face pentru limba română).

Această operaţie se poate executa prin doua modalităţi:

Din fereastra Control Panel, selectând Regional Options şi folosind meniul Input Locales, unde sunt afişate tipurile de tastaturi existente.

5.4

Pentru adăugarea unei noi setări a tastaturii se acţionează butonul Add, iar pentru afişarea acestei opţiuni pe Taskbar se selectează opţiunea Enable indicator on taskbar. Pentru ca respectivele modificări să devină operabile se acţionează butonul Apply, iar în caz contrar butonul Cancel.

49

Ca efect al acţionării butonului Apply, pe Taskbar se va afişa o pictogramă ce reprezintă limba curentă utilizată (de exemplu:

EN pentru limba engleză sau RO pentru limba română). Pentru a schimba tastatura pentru altă limbă, se acţionează un click stânga pe această pictogramă şi se selectează limba dorită. Utilizând o combinaţie de taste ce se poate alege din fereastra Regional Options, acţionând butonul Change Key Sequence. 5.5 Formatarea dischetei Operaţia de formatare a unei dischete sau floppy disk are drept scop pregătirea acesteia în vederea utilizării ei (operaţie necesară pentru asigurarea compatibilităţii cu sistemul de operare utilizat).în general, la achiziţionare, discheta este formatată; în caz contrar este absolut necesară formatarea ei, parcurgând următoarele etape:

1. după introducerea dischetei în unitatea de dischetă se deschide fereastra My Computer (acţionând dublu click pe pictograma My Computer de pe Desktop) şi selectând 3,5 Floppy A (printr-un click stânga);

Ca efect al acţionării butonului Apply, pe Taskbar se va afişa o pictogramă ce reprezintă limba

se alege opţiunea Format din meniul File al acestei ferestre care va afişa o casetă de dialog unde se poate introduce numele dischetei în câmpul Volume Labei (operaţie ce nu este obligatorie);

pentru a iniţia operaţia de formatare se acţionează butonul Start, fapt ce va avea ca efect vizualizarea unei casete de dialog care cere confirmarea operaţiei, întrucât toate datele existente se pierd prin formatare; dacă se doreşte confirmarea operaţiei se

50

acţionează butonul OK (în caz contrar butonul Caneel pentru renunţare); după formatare se afişează o casetă de dialog care vizualizează rezultatele operaţiei; se închide caseta Format şi apoi fereastra My Computer. IMPORTANT Pentru hard disk (C, D, etc.) nu se utilizează opţiunea Format întrucât se şterg (evident nu se vor putea utiliza) toate fişierele sistemului de operare instalat pe calculator. După formatarea unei dischete orice informaţie conţinuta iniţial pe ea se va şterge. Pe ecran va apărea un mesaj de avertizare privitor la acest fapt. Se recomanda salvarea datelor utile de pe dischetă pe un alt mediu înainte de formatare.

Ş 3 . 5"'j 1 .t^MBj 5 12 bvtes/sector F=ile system i FAT Allocation unit si^e
Ş 3 . 5"'j 1 .t^MBj 5 12 bvtes/sector
F=ile system
i FAT
Allocation unit si^e 1 DefaulC âllocâtion sîse
l
Volume labei
...
;:
,
Format options
§
ji QuIcK Formafc:
Create ar-> MS-DC>5 startup dlsk.
^^

5.6. Opţiunea Prinţ Screen Modul de utilizare şi afişare Imaginea ecranului (conţinând toate componentele sale) poate fi copiată (în memoria virtuală Clipboard) prin inter-mediul tastei Prinţ Screen existente pe tastatură în vederea ataşării sale unui document: se alege din meniul Edit opţiunea Paste. Prin acţionarea simultană a combinaţiei de taste: Alt+Print Screen şi apoi a opţiunilor respective se copiază doar fereastra activă în memoria Clipboard. 5.7 Folosirea funcţiei Help

51

Sistemul de operare Windows pune la dispoziţia utili-zatorului funcţia Help, utilă în cazul în care nu sunt cunoscute toate funcţiile calculatorului. Funcţia Help poate fi selectată din meniul Start sau activată acţionând tasta funcţională FI existentă pe tastatură. Sistemul de operare Windows oferă posibilitatea de a căuta rapid informaţiile cu ajutorul funcţiei Search (aflată tot în meniul Start).

De exemplu, pentru a primi ajutor la un anume cuvânt, se scrie în

câmpul Type în the word(s) to search for, cuvântul respectiv şi apoi se acţionează butonul List Topics. Pentru a vizualiza informaţiile găsite se selectează una din denumirile afişate în zona din stânga şi apoi se acţionează butonul Display.

Sistemul de operare Windows pune la dispoziţia utili-zatorului funcţia Help, utilă în cazul în care nu

5.8 Aplicaţii practice Presupunând că trecem la orarul de iarnă, modificaţi ora implicită a sistemului. Verificaţi corectitudinea datei calendaristice introduse în memoria sistemului. Micşoraţi volumul difuzoarelor cu ajutorul comenzilor logice. Schimbaţi culoarea implicită a ferestrelor sistemului de operare. Alegeţi un Screen-Saver şi setaţi timpul de aşteptare activ până la trecerea în mod economizor energie la 10 minute.

Setaţi tastatura pentru a putea funcţiona în limba romană.Sesizaţi modificările. încercaţi să formataţi o dischetă protejată la scriere. Observaţi ce se întâmplă.

Capturaţi o imagine a ferestrei de formatare a dischetei şi

salvaţi-o cu numele

..

imagdisc.jpg".

52

CAPITOLUL 6 OPERAŢII DE BAZĂ ASUPRA APLICAŢIILOR SOFTWARE Instalarea aplicaţiilor software

Instalarea unei aplicaţii soft se realizează prin inter-mediul programului de instalare executabil (de obicei acesta apare sub

denumirea de Setup.exe), după ce în prealabil în unitatea corespunzătoare s-a introdus discheta sau CD-ul. Apoi se răspunde la toate cererile apărute pe ecran la derularea acestui program. Dezinstalarea aplicaţiilor software Dezinstalarea unei aplicaţii soft este utilă atunci când nu se mai foloseşte aplicaţia pentru a elibera hard disk-ul. Această operaţie se poate realiza prin următoarele modalităţi:

1. prin intermediul funcţiei Uninstall ce se găseşte în directorul aplicaţiei, selectând pictograma Add or Remove Programs din fereastra Control Panel se deschide o fereastra de dialog unde

   

se acţionează un click stânga pe butonul Change / Remove; Brltannica ►

j

 

I

 

1

 

11) Dictionary

 

i

f§ Broderbund ►

I

 

1

 

I

g| Dicţionar Mix ►

I

#j Dictionary

 

help

IÎHW

 

11J EA Gaines ►

 
 

53

2. ştergând directorul cu comanda Delete (dacă nu există nici o opţiune Uninstall în directorul aplicaţiei res-pective şi aplicaţia nu se află în fereastra Add or Remove Programs). 6.3 închiderea forţată a unei aplicaţii care nu răspunde comenzilor primite în cazul în care o aplicaţie nu mai răspunde comenzilor lansate de la tastatură sau mouse, aceasta trebuie închisă forţat, prin acţionarea simultană, o singură dată a combinaţiei de taste Ctrl+Alt+Del.

Ca efect al acestei acţionări pe ecran se afişează o fereastră în

care sunt prezentate toate aplicaţiile ce rulează în acel moment pe calculator, menţionându-se în dreptul fiecăreia starea aplicaţiei.

2. ştergând directorul cu comanda Delete (dacă nu există nici o opţiune Uninstall în directorul aplicaţiei

Add/Remove Windows |g| Adobe Reader 6.0 ! BitDefender Professional Edition ;fHl Britannica 2001 Deluxe Edition CD-ROM i<H| BSPiayer i^H Codec Pack - All In 1 6.0.0,0 jpH Compton's Interactive Encyclopedia 2000 International CorelDRAW 10 !§p FreeRIP MP3 vl ,20 ifH Harry Potter II \ Microsoft .NET Framework (English) vl.0.3705 ^ Microsoft -NET framework 1.1

Size

43,52MB :

Size

10,33MB ; Size 1.462,00MB j

Size

2,68MB

5ize

0,25MB

Size

14,41MB

Size

0,59MB

Size

4,71MB

Size

37,07MB

în dreptul aplicaţiei care nu mai răspunde se menţio-nează Not Responding. Pentru a o închide se acţionează butonul End Task.

54

sir

File Options View Windows 5hut Down Help

Users I

i Applications j Processes a Performance ;s Networking Task

Status

\ HI

Running

| untitled - Paint

Running

| llll M y Music

Running

< »

I - nd 2 ask J Switch To ) [ New Task

...

] Processes: 29

CPU Usage: 0%

Commit Charge: 174660K / 6334"

Aplicaţii practice Dacă o aplicaţie nu mai răspunde comenzilor logice obişnuite, închideţi-o forţat. Dezinstalaţi o aplicaţie. CAPITOLUL 7 EDITOARE DE TEXT

Editoarele de texte sunt acele aplicaţii software care ne ajută să

folosim calculatorul ca pe o veritabilă „maşină de scris". Mai precis, un editor de texte este acel program software care ne

permite să tastăm şi să edităm textul pe calculator.

Tipuri de procesoare de text

Există două tipuri majore de procesoare de text:

command driven sau „linie de comandă" Se caracterizează prin aceea că utilizatorul introduce pe lângă textul dorit şi comenzi pentru formatarea textului. Ex: WordPerfect for DOS WYSIWYG „what you see is what you get" sau "ceea ce vezi, asta primeşti" Monitorul afişează exact ceea ce se va tipări pe hârtie şi

utilizatorul vede efectul comenzilor sale de formatare în timp real. Ex: Microsoft Word Studiu aplicativ WINDOWS NOTEPAD

Lansarea în execuţie

Pentru lansarea în execuţie trebuie acţionat butonul Start şi selectată opţiunea Programs- >Accessories->Notepad apoi se va acţiona click de mouse. Se va deschide aplicaţia şi implicit o pagină albă pentru scrierea textului dorit.

iSO* [i

@ Codec Pack

CorelDRAW 10 ►

Entertainment ►

S Games ►

& System Tools ►

55

1

   

yj Address B OOK

 

j -/ Cakuiator

5 wlZ ►

W Calculator | i | Command Prompt | \ §

 
 

m™ < ""

 

^^^^^^^^^^^ 1 1

 
 

WlnRAR ►

W Paiijcreatss and edits text flies using basl

text formatting. [■

¡Şir] Mic^itwTd

# Internet Expbrer

Program Compatibility Wizard

\

   

SiMdei Soiiiaiie

§|f Microsoft Excel

% Synchronize mi Windows

 

J

Explorer

 

j

I WWM

¡gf Microsoft PowerPoint ¡jg] Mtaosoft Word

j % Windows Movie Maker j gf WordPad

 

1

   

Koîepsd

Sf MSN Expbrer

 

\

   
 

■A

 
       

|

0 Windows Media Player Windows

Messenger lig) ACD Systems ► i BtDefender Professional Edition >

 
 

V- r Broderbund •

   
 

| a w>>

 

|

S auMM.

   

7.3 Meniul editorului de texte 1. Meniul FILE cuprinde opţiunile: > NEW - care prin selectare va crea o noua pagină a edito-rului de text, ea putând fi salvată ca un fişier diferit. Shortcut: Ctrl+N

Edit Format View Help ||
Edit Format View Help
||

> OPEN - care prin selectare va deschide o casetă de dialog din care se poate selecta fişierul dorit din structura arborescentă afişată. Shortcut: Ctrl+O

56

Prin selectarea unui fişier din cele disponibile şi Apăsarea butonului OPEN f işierul se va deschide

Prin selectarea unui fişier din cele disponibile şi Apăsarea butonului OPEN fişierul se va deschide pentru vizualizare în fereastra activă a editorului de texte; prin apăsarea butonului CANCEL, fereastra este închisă şi niciun fişier nu va mai fi deschis. Observaţie:

9

Extensia fişierelor căutate va fi implicit .txt.

SAVE - permite salvarea într-un fişier cu extensia .txt Text Document a textului introdus în fereastra editorului de texte. Similar opţiunii OPEN, se va deschide o casetă de dialog în care se va cere introducerea numelui dorit pentru fişier sau a celui implicit pus de editor New Text Documentl.txt. Shortcut: Ctrl+S

SAVE AS - permite fie modificarea numelui unui fişier deja existent, fie salvarea unui fişier nou creat cu numele dat de utilizator.

> PAGE SETUP - permite modificarea setărilor implicite ale paginii editorului de texte.

pr

: omtat View Help

 

Ne

Ctri+N

w

 

Op

Ctrl+O 1

 

en ..

 

5av

Ctrl+5 I

e

Sav

Mi*-™!

e

As

5av Ctrl+5 I e Sav Mi*- ™! e As !® Edit Format View Help New Ctrl+N

Edit Format View Help

New

Ctrl+N

 

Open,,,

Ctrl+O J

 

Save

Ctrl+S 1

 

Save As

..

,

 

Page Setup,,

 
 

BB

HHP

> EXIT - permite utilizatorului să părăsească editorul de texte

iară a închide sesiunea de lucru a calculatorului. Dacă în fereastra activă a editorului de texte există un text ce a suferit modificări în cursul sesiunii de lucru, editorul va lansa o casetă de dialog în care va întreba utilizatorul dacă modificările respective urmează a fi salvate de editor la părăsirea aplicaţiei.

C Untitled Notepad

Open

,

Ctrl+O

Save

Ctrl+5

Page Setup.,.

 

Print

...

Ctrl+P

5av Ctrl+5 I e Sav Mi*- ™! e As !® Edit Format View Help New Ctrl+N

2. Meniul EDIT cuprinde opţiunile: > UNDO - permite anularea ultimei modificări efectuate asupra textului (de exemplu, tastarea unui caracter). Shortcut: Ctrl+Z

i Untitled Notepad

     
   
 

1 se adreseaza| 1

\

|

58

> CUT - plasează obiectul selectat în memoria clipboard şi în acelaşi timp îl şterge de pe ecran.

Shortcut: Ctrî+X

Untitled Notepad

 

Bl

i

ace:

Undo Ctrl+Z

i £ adreseaza ;;

|

 
   
 

Copy Ctrl+C

 

> COPY - copiază obiectul selectat în memoria clipboard. Shortcut: Ctrl+C

> CUT - plasează obiectul selectat în memoria clipboard şi în acelaşi timp îl şterge de

> PASTE - plasează obiectul disponibil din memoria clipboard

la locul indicat de cursor. Shortcut: Ctrl+V Observaţii:

1. Funcţiile Cut şi Copy operează doar asupra unui singur obiect selectat (prin obiect se înţelege o zonă compactă de text, tabel, imagine, grafic, etc.).

59

2. Memoria Clipboard păstrează obiectul introdus până când se va executa o noua operaţie Cut sau Copy.

Format View

Ctrl+i

Ctrl+X Ctrl+C Copy > FIND - permite parcurgerea rapidă a textului de către editor în căutarea
Ctrl+X Ctrl+C
Copy
> FIND - permite parcurgerea rapidă a textului de către editor în
căutarea cuvântului /caracterului (sau un şir de caractere)
introdus de utilizator. Shortcut: Ctrl+F
File
!;!;!! - C - iTilfŢ >,fe"V Help
ace
Undo Ctrl+Z
¡¡g adreseaza
Cut Ctrl+X Copy Ctrl+C
Delete Del

FIND NEXT - pentru găsire repetată. Shortcut: F3

REPLACE - deschide caseta de dialog „Replace" care permite înlocuirea caracterului /cuvântului marcat cu cel introdus de utilizator în tot documentul. Shortcut: Ctrl+H

Ctrl+Z \
Ctrl+Z \

Ctrl+X Ctrl+C

GO TO - permite poziţionare rapidă pe un cuvânt sau caracter. Shortcut: Ctrl+G

60

Find.,. Ctrl+F Find Next F3

> SELECT ALL - permite selectarea întregului

Find Next F3 Replace,,. Ctrl+H Go To .. , Ctrl+G WÊ3MÊM S8SÊSÊ
Find Next
F3
Replace,,.
Ctrl+H
Go To
..
,
Ctrl+G
WÊ3MÊM
S8SÊSÊ

3. Meniul FORMAT cuprinde opţiunile:

WORD WRAP FONT - afişează o casetă de dialog care permite utilizatorului să aleagă fontul ce va fi folosit pentru scriere, dimensiunea lui, precum şi diferite stiluri: cursiv, aldin, subliniat etc

Find.,. Ctrl+F Find Next F3 > SELECT ALL - permite selectarea întregului Find Next F3 Replace,,.

Meniul VIEW permite utilizatorului vizualizarea status bar-ului. Meniul HELP oferă o funcţie simplă de ajutor integrat şi informaţii despre versiunea instalată pe calculator. 7.4 Aplicaţii practice Lansaţi aplicaţia NOTEPAD şi deschideţi o fereastră nouă. Lansaţi aplicaţia NOTEPAD şi tastaţi un text scurt. Salvaţi fişierul cu titlul „my file.txt". Scrieţi textul cu font Arial, 22, caractere italice. După ce aţi lansat aplicaţia şi aţi deschis o fereastră nouă, scrieţi textul cu font Lucida Console, 14, caractere aldine. Salvaţi.

61

Selectaţi întreg textul existent pe pagină folosind shortcut-ul comenzii. Modificaţi tipul fontului folosit cât şi dimensiunea acestuia. Selectaţi primul rând al documentului. Vi se cere ca acesta să devină ultimul rând. Presupunând ca în întreg textul tastat, aţi scris un cuvânt greşit căutaţi-1 şi efectuaţi înlocuirile manual, mai întâi, apoi folosind comanda de înlocuire. Selectaţi un rând din text şi ştergeţi-1, păstrându-1 totuşi în memoria Clipboard. Adăugaţi la începutul textului conţinutul memoriei Clipboard. CAPITOLUL 8 ORGANIZAREA INFORMAŢIEI 8.1 Modul de organizare a informaţiei Informaţiile sunt organizate în fişiere şi directoare (foldere), iar acestea sunt la rândul lor sistematizate sub formă arborescentă, pe nivele ierarhice .. Fişierul este o colecţie de date ce prezintă aceleaşi caracteristici şi sunt supuse aceloraşi prelucrări (constituit din înregistrări omogene). La rândul lor, fişierele sunt organizate în directoare. Un director conţine mai multe fişiere de diferite tipuri, deci informaţiile cuprinse în el sunt de natură eterogenă Pe măsură ce se crează tot mai multe fişiere\directoare pe calculator, este necesar să se dezvolte un sistem de organizare care să ajute utilizatorul să păstreze evidenţa acestora, aşa cum se procedeaza şi cu sistematizarea hârtiilor şi actelor într- un birou. Cu cât se creaza mai multe fişiere' directoare, cu atât mai mult este necesară organizarea lor în categorii, pentru a le face mai uşor de localizat. Directoarele sunt esenţiale în organizarea fişierelor. De exemplu, se poate începe cu un director în care se păstrează toate scrisorile de afaceri. în timp, directorul se va umple cu atât de multe fişiere încât va deveni dificilă localizarea unuia anume, în acest moment, are sens împărţirea acestor fişiere în categorii - de exemplu după

62

clienţi sau după firmă - şi crearea unui director pentru fiecare categorie. Pentru efectuarea tuturor operaţiilor asupra fişierelor/directoarelor se poate utiliza programul Windows Explorer care este aplicaţia care gestionează organizarea informaţiilor. 8.2 Definiţii şi clasificare conform dicţionarului de specialitate Un fişier este un ansamblu structurat de informaţii, in general păstrat în memoria secundară a unui sistem informatic. Un fişier se numeşte permanent dacă va fi păstrat în afara duratei de execuţie a programului care 1-a creat. în caz contrar se numeşte fişier temporar. Fişier integrat Fişier unic ce conţine ansamblul informaţiilor exploatate de un sistem. (Permite o regrupare a diverşilor parametri şi a legăturilor de înlănţuire care există între articole.) Fişier invers Fişier în care s-a inversat ordinea, adică fişierul asociat unui fişier principal, care permite crearea de referinţe încrucişate. Fişier maşter Fişier principal referitor la o aplicaţie şi al cărui conţinut influenţează ansamblul operaţiilor de realizat. Se mai numeşte fişier director. Fişier public Fişier la care are acces orice persoană. Când un fişier nu este accesibil decât unor persoane autorizate, atunci se numeşte fişier privat. Fişier rezident Fişier păstrat în memorie şi ale cărui informaţii sunt imediat accesibile. (Acestui tip îi aparţin fişierele sistemului de exploatare sau datele din prelucrarea conversaţională.) Fişier de lucru Fişier destinat facilitării prelucrărilor, prin stocarea rezultatelor intermediare. (Este în general distrus la sfârşitul executării programului.)

63

Director

Listă de programe aflată într-o bibliotecă. Listă de fişiere.

Fiecare fişier sau director se reprezintă în formă grafică sub

forma unor imagini grafice de dimensiuni mici, numite

pictograme. Ele diferă în funcţie de tipul fişierului sau direc-torului, fiind caracteristice unui anumit tip. Un fişier se identifica după un identificator unic, ce este format din nume şi extensie separate prin punct. Extensia este adăugată automat numelui de fişier ales de utilizator de către aplicaţia ce creează fişierul. Un director se identifica după nume şi opţional extensie. Directoarele se găsesc stocate în memorie într-o structura arborescentă.

64

Aplicaţia

Pictograma

 

Pictograma

 

Exten-

Utilizare

aplicaţiei

fişierelor

sia

   

Microsoft

 

s

 
  • m Creare de

 

.doc

 

Word

 

documente

Microsoft

       

1]

 

.xls

  • i Creare foilor

 

Excel

   

de calcul

 
   

Microsoft

 

Pipi

   
  • D ■PPt

   
  • i Creare

PowerPoint

!

 

prezentă))

iE»

interactive

!

Paint

Iii

1

pi 6

j

■jpe

Creare

y

 

g

imagini

•gif

Notepad

 

#

     

.txt

Creare de

 
   

documente

 

Microsoft

 

r

   

i

 

.Ut

Vizualizare

Reader

 

r

 

texte

 

WinRar

Mulţii

 

\

   

.rar

Creare arhive

 

Windows

măr

S

.wav

Crearea şi

Media

redarea

Player

sunetelor

65

8.3

Localizarea directoarelor / fişierelor

Pot fi localizate direct de către utilizator folosind pro-gramul Windows Explorer sau cu ajutorul funcţiei „Search for Files and Folders" prezentă în meniul Start. ; Ip Help and Support ! Run, Selectându-se funcţia cu ajutorul unui click de mouse, se va deschide o fereastră unde se pot introduce numele fişierului sau cuvintele cheie funcţie de care fişierul poate fi localizat. Căutarea poate fi executată în întreg hard-disk- ul, opţiune implicită, sau doar în anumite directoare selectate de utilizator din meniul derulant „Look in:".

Look in; ocal Hard Drives ((_:;D:

ki^J MV Documents ; I My Pictures ij-p Music [BÏ Desktop ; My Computer My Documents Shared Documents *jS> 3.5 Floppy (A:) «W» Local Disk (C:) 1 L A U R A

( D O

¿¡Be CD Drive (E:)

Pentru a lansa căutarea efectivă, se tastează numele fişierului, eventual o frază existentă, se selectează directorul unde se va căuta şi se execută click pe butonul „Search". Pentru a se rafina căutarea, pot fi folosite opţiunile existente mai jos, referitoare la mărimea fişierului, ultima sa accesare, modificare ş.a.

5earch by any or all of the criteria below.

All or part oF the file name:

\ myfcext.t>ct| A word or phrase in the file: Look in: | Local Hard Drives ^
\ myfcext.t>ct|
A word or phrase in the file:
Look in:
| Local Hard Drives
^ | 1
When was it modified?
1
What size is it?
More advanced options
.
i
[ Back ] J Search j
[ Back ] J Search j

Â

  • 8.4 Proprietăţile fişierelor

Fereastra de proprietăţi a unui anumit fişier sau director permite utilizatorului să vizualizeze cele mai importante setări legate de acel director / fişier, dar permite de asemenea şi efectuarea unor modificări asupra acestor setări. Aceasta fereastră furnizează informaţii referitoare la:

66

^ numele dat de creatorul său S tipul fişierului S mărimea sa ■S locaţia în structura arborescentă S data creării S atributele asociate

8.5 Atributele fişierelor Unui fişier i se pot asocia unul sau mai multe atribute. Semnificaţia acestora este următoarea:

79

-> Read-Only (Doar citire) - fişierul poate fi accesat de către un utilizator doar în vederea citirii datelor; datele sale nu pot fi modificate; deci nu sunt permise operaţii de scriere - ştergere; Hidden (Ascuns) - fişierul poate fi vizualizat doar dacă este setată opţiunea care permite afişarea fişierelor/ directoarelor

ascunse; Aceste atribute pot fi modificate prin validarea butoanelor de către utilizator şi a apăsării tastei „Appty" la final, pentru a valida modificările efectuate.

General | Sharing ij Customize i îl Type:

\ feste File Folder

Location:

CADocuments and Settings\Laura\My Documents 1 ^

Size:

Size on disk:

G93 KB (709.708 bytes)

Contains:

700 KB [71 G.BOO bytes)

Created:

3 Files, 1 Folders

\M Read-only i I Hidden

1 4 aprilie 2004, 18:55:01 j Advanced ..

J C

8.6 Crearea fişierelor / directoarelor Aceasta operaţie se poate realiza prin mai multe modalităti.

Modalitatea 1:

Din fereastra unde se doreşte crearea fişierului, se deschide meniul File şi se va selecta opţiunea New. Se observă meniul de unde se poate alege tipul de fişier sau director nou ce se doreşte a fi creat. Tot astfel pot fi create şi documente Word, Excel, Notepad, arhive WinRar ş.a.

Edit View Favorites Tools Help a Shortcut ! ' - S ACDSee Alburn File Briefcase [fl
Edit View Favorites Tools Help
a Shortcut
!
' -
S ACDSee Alburn File
Briefcase [fl ACDSee BMP Image HI CorelDRAW
10.0 Graphie
Close

în imagine este exemplificată crearea unui director, dar se observă multitudinea de posibilităţi de noi documente la dispoziţia utilizatorilor.

Modalitatea 2:

După poziţionarea in fereastra unde se doreşte crearea fişierului,

printr-un click dreapta de mouse, se deschide meniul contextual, unde este de asemenea prezentă opţiunea New cu aceleaşi caracteristici ca mai sus.

Arrange Icons By Refresh «Customize This Fc Paste

Microsoft Access Application Microsoft PowerPoint Pi WinRAR archive COREL Texture

GŞLp

BjŞgj

f§u

Paste Shortcut ACDSee Album File Briefcase Microsoft Exc ?H§g WinRAR ZIP ACDSee BMP Image CorelDRAW lO.O Graphic Corel R.A.V.E. l.O Corel PHOTO - PAIN T lO.O Im Microsoft Word Document

69

8.7 Selectarea fişierelor \ directoarelor înainte de a efectua operaţii asupra fişierelor şi directoarelor, acestea trebuiesc selectate. Selecţia unui singur fişier sau a unui director este o operaţie uşoară. Este suficient să se execute click din butonul stâng al mouse-ului pe acesta sau să se utilizeze tastele cu săgeţi direcţionale (sus, jos, stânga, dreapta) de pe tastatură. Fişierul selectat este pus în evidenţă. Deasemenea, se pot selecta mai multe fişiere şi directoare, într-o singură operaţiune. Acest lucra este extrem de util atunci când se doreşte operarea asupra unui întreg grup de fişiere\directoare (de exemplu, pentru copierea sau mutarea mai multor fişiere sau directoare print-o singură operaţiune). De exemplu, este recomandat de a selecta câteva fişiere şi apoi copia cu o singură operaţiune pe un floppy disc, pentru a le face copii de siguranţă. Pentru a selecta mai multe fişiere\directoare cu ajutorai mouse-ului, se execută click din butonul stâng al mouse-ului pe primul fişier, se menţine apăsată tasta <Ctrl> şi se repeta executarea unui click pe fiecare fişier

suplimentar care trebuie selectat. Pentru a deselecta un fişier, se menţine apăsată tasta <Ctrl > şi se execută încă o dată click pe fişierul respectiv. Pentru a selecta rapid un grup continuu de fişiere, se selectează primul fişier din grup, se menţine apăsată tasta <Shift> şi se selectează ultimul fişier din grup. Toate fişierele cuprinse între primul şi ultimul vor fi, de asemenea, selectate.

8.7 Selectarea fişierelor \ directoarelor înainte de a efectua operaţii asupra fişierelor şi directoarelor, acestea trebuiesc

70

O altă modalitate de a selecta un grup continuu de fişiere este operaţiunea de tragere (drag), cu butonul stâng apăsat al mouse-ului, a unei casete în jurul grupului respectiv de fişiere (se glisează mouse- ul pentru a fi selectate în totalitate). 8.8 Redenumirea fişierelor / directoarelor Operaţia de redenumire se poate realiza prin mai multe procedee. Modalitatea 1:

Se va selecta fişierul/directorul dorit. Se apasă o singură dată pe numele lui, nu pe pictogramă. Observaţi că numele este înconjurat de o casetă şi apare un punct de inserţie pâlpâitor. Numele va apărea selectat cu albastru şi se va putea introduce noul nume, cu condiţia ca extensia să se păstreze neschimbată. Se introduce de la tastatură noul nume şi se valideaza operaţiunea prin acţionarea tastei <Enter>. Dacă în mod accidental se execută dublu click pe numele fişierului, se deschide fereastra programului care 1-a creat. Pentru a reveni la operaţia de schimbare a numelui, se închide programul şi se execută din nou click pe numele fişierului. Modalitatea 2:

Se va selecta fişierul dorit şi se va acţiona click dreapta pe el; din meniu se va alege opţiunea „Rename."

71

 

Explore

Open

Browse with ACDSee

Browse with ACDSee

. Add to Winamp's Bookmark list Enqueue in Winamp Play in Winamp

 
 

Sharing and

!§H§ Add to

 

HÜI Add to "Teste.rar"

1

^Compress and

¡¡¡¡¡g Compress

to "Teste, rar" and email

 
 

Bit Defender Antivirus v7

 

Send To

 

Cut

 

Copy

Paste

 
 

Create Shortcut

Delete

8.9 Copierea / Mutarea fişierelor / directoarelor Copierea Aceasta operaţie se poate realiza prin mai multe procedee. Modalitatea 1

Explore Open Browse with ACDSee . Add to Winamp's Bookmark list Enqueue in Winamp Play in
P-Tste Shortcut
P-Tste Shortcut
  • c opv To Folcder .

Move To Folcder Select AII Invert Selection

Din fereastra Windows Explorer, se selectează un fişier / director; se deschide meniul Edit şi se apelează funcţia Copy. Astfel fişierul / directorul va fi stocat într-o zonă de memorie temporară, numită memoria Clipboard şi la poziţionarea în locaţia unde se doreşte a fi copiat, din acelaşi meniu Edit se apelează funcţia Paste.

72

Modalitatea 2 Cu ajutorul barei de instrumente din fereastra Windows Explorer.

Se selectează un fişier / director şi se apasă pe

fs

i 4 l CQ py !°l ..

I

butoanele Copy

Paste

î

n

aceleaşi condiţii ca mai sus. Mai rapid se poate acţiona butonul Copy To care va deschide o fereastră de dialog, unde se poate selecta din structura arborescentă locaţia unde se doreşte a fi copiat fişierul. Aceeaşi fereastră permite deasemenea crearea unui nou director într-o anumită locaţie, prin apăsarea butonului „Make new folder". Notă: prin folosirea butonului Copy To, nu mai este necesară apelarea funcţiei Paste.

Select the place where you want to copy "Teste". Then click the Copy button. pll" Desktop mi I My Documents | My Computer | m 3.5 Floppy (A:) | m -^m» Local Disk(C:> | m LAURA <D:> |

M^» CD Drive (E:) j £ >;

To view any subfolders, click a plus sign above. [ Make New Folder j

 

Modalitatea 3:

Cu ajutorul mouse-ului se va selecta un fişier şi prin execuţia unui cliclc dreapta, se deschide un meniu contextual din care se vor selecta opţiunile Copy şi Paste.

Explore

Open Browse with ACDSee Search, .. Add to Winamp's Bookmark list Enqueue in Winamp Play in Winamp

Sharing and Security "Teste.rar" and email

...

HH Add to archive,., =l^Add to "Teste.rar" lüjCompress and email

..

I^SBitDeFender Antivirus v7 Send To Cut Paste

, ¡¡¡¡§Compress to

Copierea floppy -discurilor Uneori este cazul realizării unei copii a întregului floppy disc. Acest lucra este uşor de realizat fie în cadrul Exploratorului, fie în fereastra My Computer. Se poate copia de pe un floppy disc pe altul, utilizând aceeaşi unitate, dar discurile trebuie să aibă aceeaşi capacitate de stocare. Discul pe care se copiază va fi şters în timpul acestei operaţii. Pentru a copia un disc, se execută următorii paşi:

se introduce floppy discul care trebuie copiat; se executa click cu butonul drept al mouse-ului pe discul din fereastra My Computer sau pe cel din panoul din stânga al ferestrei Exploratorului;

73

se alege din meniul rapid Copy Disk (copiază