COLEGIUL NATIONAL DE INFORMATICA Vlad Cristian Popescu,

„TUDOR VIANU” cls a XI-a A

MASURAREA
ACELERATIEI
GRAVITATIONALE
CU AJUTORUL UNUI
PENDUL
GRAVITATIONAL
SIMPLU
 I. Teoria lucrării
Definiție: Pendulul gravitațional reprezintă un sistem fizic, format dintr-un
corp de masă m suspendat de un punct fix printr-un fir de lungime l, care
efectuează o mișcare oscilatorie sub acțiunea forței gravitaționale. El a fost studiat
pentru prima dată în profunzime de savantul italian Galileo Galilei și aplicat în
studierea mișcării corpurilor.

Pentru măsurarea accelerației gravitaționale vom folosi un astfel de pendul si

câteva formule definitorii pentru el:

pentru oscilații cu un unghi mai mic de 5°:

T ≅2π
√ l
g
, unde

T = perioada oscilațiilor (măsurata in secunde)

π = 3,1415926

l = lungimea firului (exprimata in metri)

m
g = accelerația gravitațională, aprox 9,81 2
s
II. Materiale si dispozitive utilizate
In acest experiment am folosit următorul pendul gravitațional, format din:

 un suport cu stativ
 un fir
 o bila
 o rigla
 cronometrul de la telefon

III. Modul de lucru

Pentru a realiza aceasta măsurătoare am parcurs următorii pași:
1) Am ținut bila la un unghi relativ mic
2) Am dat drumul la bila si am pornit cronometrul
3) Am numărat pana la numărul de oscilații dorite
4) La ultima oscilație am oprit cronometrul
5) Am notat datele in caiet
IV. Datele colectate
După ce am urmat pașii de mai sus, am obținut următoarele date, pe care le-am
Δt
calculat cu aceste formule: T (perioada) = N s, unde N = nr de oscilații si Δ t este

timpul in care bila fac N oscilații. Așadar, avem următoarele date:

Nr. Det. l (cm) Δ t (s) Ν Τ (s)

1) 15,5 3,90 5 0,78
2) 18,5 5,15 6 0,8583
3) 21,5 2,61 3 0,87
4) 27,5 1,75 2 0,875
5) 30,5 7,57 7 1,0814
6) 33,5 4,51 4 1,1275
7) 36,5 5,90 5 1,18
8) 39,5 7,92 6 1,32
9) 42,5 3,72 3 1,24

După ce am notat datele inițiale le-am introdus

√
in aceasta formula T ≅ 2 π l , prezentata la început care
g
ne-a calculat accelerația gravitaționala pentru fiecare
determinare. Cu ajutorul unei funcții (cea din dreapta),
am putut calcula accelerația gravitaționala cu precizie
mai mare.

Așadar, am obținut următoarele valori pentru accelerația gravitaționala

 g1=10,05 ; g2=9,91; g3 =11,21; g4 =9,81 ; g5=10,29 ;

m
g6 =10,40; g7 =10,34 ; g8=8,94 ; g 9=10,91 ;(¿ )
s2

Urmează sa calculam valoarea pentru accelerația gravitaționala in medie:

g1 +g 2+ g 3+ …+ g9 m
gmediu = => gmediu ≅ 10,20 2 ;
9 s

Acum, știm fiecare accelerație gravitaționala si accelerația gravitaționala in

medie, așa ca putem calcula eroarea absoluta folosind aceasta formula:

|ε|=g mediu−g 1,2,3… 8,9 ;

Nr. Det. m |ε|(eroare absoluta)

g (¿ 2
)
s
1) 10,05 0,15
2) 9,91 0,29
3) 11,21 1,01
4) 9,81 0,39
5) 10,29 0,09
6) 10,40 0,2
7) 10,34 0,14
8) 8,94 1,26
9) 10,91 0,71
Acum putem calcula o eroare medie cu ajutorul mediei aritmetice:

ε 1+ ε 2 +ε 3 + …+ε 9
ε mediu = =¿ ε mediu ≅ 0,47 1 ;
9

gn=g ± ε mediu=¿ g ϵ [ g−ε mediu ; g+ ε mediu ]=¿ g ϵ [9,729; 10,671]

VI. Concluzii si erori

 In concluzie, accelerația gravitaționala finala este inclusa in intervalul:
[9,729 ;10,671]. Ea este destul de diferita de valoarea adevărata care este inclusa in

intervalul [ 9,78; 9,83], deoarece multe erori nu au fost luate in calcul.

In primul rând, bila de la capătul pendulului era o sfera cu o raza de

aproximativ 1 cm, adică cu o suprafața totala de 12,5 cm2, deci atunci când bila
era in mișcare o suprafața de aproximativ 6,25 cm2 era expusa la frecare cu
aerul. Aceasta frecare este considerabila, pentru ca un pendul gravitațional
simplu ar trebui sa aibă o masa negajabila, punctiforma.

In al doilea rând, multe erori umane au fost făcute: pornirea

cronometrului prea târziu sau prea devreme, evaluarea incorecta a punctului,
in care oscilația are amplitudinea maxima, timpul de reacție prea mare al
omului si etc.

In ultimul rând, masa bilei care trebuie luata in calcul. O bila cu o

circumferința de 6,2 cm are o masa mica, dar nu neglijabila. Cum spuneam si
mai sus, jos ne trebuie un obiect foarte mic si punctiform, pentru a putea
neglija masa.