Memoriu General

ASOCIEREA S.C.
SENGHER SISTEME
S.R.L. – S.C. IPA S.A. – S.C. ALMER OT-CL-05 - Extinderea si
PROIECT reabilitarea facilitatilor de tratare
S.R.L.-S.C. VIALES Y OBRAS apa uzata in aglomerarea Caracal
PUBLICAS S.A.
I. PIESE SCRISE
PARTE SCRISA
1 LISTA DE SEMNATURI
MEMORIU ARHITECTURA
INTOCMIT,
PROIECTANT: ARH. LAVINIA COCHINA
MEMORIU LUCRARI CIVILE SI EDILITARE
INTOCMIT,
PROIECTANT: ING. MARIAN MATEI
MEMORIU INSTALATII HIDROMECANICE
INTOCMIT,
PROIECTANT: ING. GABRIELA IACOB
MEMORIU INSTALATII ELECTRICE
INTOCMIT,
PROIECTANT: ING. DANIEL BELGUN
MEMORIU INSTALATII SANITARE
INTOCMIT,
PROIECTANT: ING. ADRIAN GUIU
MEMORIU INSTALATII INCALZIRE, VENTILARE SI CLIMATIZARE
INTOCMIT,
PROIECTANT: ING. ADRIAN GUIU
MEMORIU AUTOMATIZARE SI SCADA
INTOCMIT,
PROIECTANT: ING. EMIL GOACE
MEMORIU AMENAJARI EXTERIOARE, ALEI, PLATFORME SI PEISAGISTICA
INTOCMIT,
PROIECTANT: ING. PADINA CONSTANTIN
VERIFICAT ARH. LAVINIA COCHINA
SEF PROIECT: ING. CRISTIAN MERISANU
REPREZENTANT ANTREPRENOR
ANCA MARIA GHIMPAU
OT - CL - 05 - EXTINDEREA SI REABILITAREA FACILITATILOR DE TRATARE APA UZATA IN AGLOMERARAEA CARACAL

Faza: DTAC – Statie de epurare Caracal
Pag. 1
ASOCIEREA S.C. SENGHER SISTEME
PUBLICAS S.A.
1 LISTA DE SEMNATURI ................................................................................................................................. 1

2 MEMORIU TEHNIC ...................................................................................................................................... 5
2.1 DATE GENERALE ................................................................................................................................. 5
2.1.1. DENUMIREA OBIECTIVULUI DE INVESTITII ................................................................................. 5
2.1.2. LOCALIZAREA OBIECTIVULUI ...................................................................................................... 5
2.1.3. AUTORITATEA CONTRACTANTA ................................................................................................. 5
2.1.4. ANTREPRENOR ........................................................................................................................... 5
2.1.5. ELABORATORUL PROIECTULUI ................................................................................................... 6
2.1.6. INCADRAREA LUCRARII IN CATEGORIA DE IMPORTANTA SI EXIGENTELE DE CALITATE ............ 6
2.1.7. LOCALIZARE GEOGRAFICA .......................................................................................................... 9
2.1.8. DATE GEOMORFOLOGICE .........................................................................................................10
2.1.9. CLIMA SI FENOMENELE NATURALE SPECIFICE ZONEI ..............................................................10
2.1.10. CARACTERISTICI HIDROGEOLOGICE .........................................................................................10
2.1.11. GEOLOGIA, SEISMICITATEA ......................................................................................................11
2.1.12. DATE GEOTEHNICE ...................................................................................................................12
2.1.13. SITUATIA EXISTENTA.................................................................................................................13
2.1.14. CERINTELE DOCUMENTATIEI DE ATRIBUIRE ............................................................................21
2.1.15. SITUATIA PROIECTATA..............................................................................................................22
2.2 MEMORII PE SPECIALITATI ...............................................................................................................24
2.2.1 MEMORIU ARHITECTURA .........................................................................................................24
2.2.2 MEMORIU LUCRARI CIVILE SI EDILITARE ..................................................................................44
2.2.2.1 CARACTERISTICILE AMPLASAMENTULUI ..............................................................................44
2.2.2.2 CLASE SI CATEGORII DE IMPORTANTA .................................................................................49
2.2.2.3 DESCRIEREA CONSTRUCTIILOR .............................................................................................49
2.2.2.4 ORGANIZAREA EXECUTIEI LUCRARILOR ...............................................................................59
2.2.2.5 PROTECTIA MEDIULUI INCONJURATOR ...............................................................................59
2.2.2.6 MASURI PRIVIND CALITATEA, PROTECTIA CONTRA FOCULUI (PSI) SI PROTECTIA MUNCII .60
2.2.2.7 MASURI DE CONTROL...........................................................................................................60
2.2.2.8 PRINCIPALELE STANDARDE SI CODURI APLICABILE ..............................................................60
2.2.2.9 PROGRAM DE CONTROL AL CALITATII PE FAZE DETERMIANTE ...........................................61
2.2.3 MEMORIU TEHNIC INSTALATII SANITARE ................................................................................71
2.2.3.1 DESCRIEREA SITUATIEI EXISTENTE. ......................................................................................71

Pag. 2
PUBLICAS S.A.
2.2.3.2 BAZA DE PROIECTARE ...........................................................................................................71

2.2.3.3 DESCRIEREA SITUATIEI PROIECTATE.....................................................................................71
2.2.3.4 EXECUTIA LUCRARILOR.........................................................................................................76
2.2.3.5 CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR ....................................................................................78
2.2.3.6 RESPONSABILITATILE ANTREPRENORULUI GENERAL ...........................................................80
2.2.3.7 STANDARDE SI NORMATIVE APLICABILE ..............................................................................83
2.2.3.8 MASURI DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA...............................................................85
2.2.3.9 MASURI DE PREVENIRE SI STINGEREA INCENDIILOR ...........................................................90
2.2.4 MEMORIU TEHNIC – INSTALATII INCALZIRE, VENTILARE SI CLIMATIZARE ...............................91
2.2.4.1 DESCRIEREA GENERALA A LUCRARILOR ...............................................................................91
2.2.4.2 BAZA DE PROIECTARE ...........................................................................................................91
2.2.4.3 DESCRIEREA SITUATIEI PROIECTATE.....................................................................................91
2.2.4.4 EXECUTIA LUCRARILOR.........................................................................................................96
2.2.4.5 CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR ..................................................................................100
2.2.4.6 RESPONSABILITATILE ANTREPRENORULUI GENERAL .........................................................104
2.2.4.7 STANDARDE SI NORMATIVE APLICABILE ............................................................................107
2.2.4.8 MASURI DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA.............................................................108
2.2.4.9 MASURI DE PREVENIRE SI STINGEREA INCENDIILOR .........................................................114
2.2.5 MEMORIU TEHNIC INSTALATII ELECTRICE..............................................................................116
2.2.5.1 DESCRIEREA SITUATIEI EXISTENTE .....................................................................................116
2.2.5.2 DESCRIEREA SITUATIEI PROIECTATE...................................................................................116
2.2.6 MEMORIU AUTOMATIZARI SI SCADA .....................................................................................116
2.2.7 MEMORIU TEHNIC HIDROMECANICE .....................................................................................117
2.2.7.1 DESCRIEREA SITUATIEI PROIECTATE...................................................................................117
2.2.7.2 FLUXUL TEHNOLOGIC .........................................................................................................119
2.2.7.3 TREPTELE DE TRATARE .......................................................................................................120
2.2.7.4 FILOZOFIA DE CONTROL .....................................................................................................147
2.2.7.5 CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR ..................................................................................184
2.2.7.6 STANDARDE SI NORMATIVE APLICABILE ............................................................................185
2.2.7.7 NORME DE PROTECTIE A MUNCII IN PERIOADA EXECUTIEI LUCRARILOR .........................197
2.2.7.8 MASURI DE PREVENIRE A INCENDIILOR IN PERIOADA EXECUTIEI LUCRARILOR ................198
2.2.7.9 PROGRAM DE CONTROL PE FAZE DETERMINANTE ............................................................198

Pag. 3
PUBLICAS S.A.
2.2.8 MEMORIU TEHNIC AMENAJARI EXTERIOARE, ALEI, PLATFORME SI PEISAGISTICA ...............200

2.3 DATE SI INDICII CARE CARACTERIZEAZA INVESTITIA PROIECTATA, CUPRINSI IN ANEXA LA CEREREA
DE AUTORIZARE..........................................................................................................................................200
2.4 DEVIZUL GENERAL AL LUCRARILOR, INTOCMIT CU PREVEDERILE LEGALE IN VIGOARE ................200
2.5 ANEXE LA MEMORIU ......................................................................................................................200
2.5.1 STUDIU GEOTEHNIC ...............................................................................................................201
2.5.2 REFERATELE DE VERIFICARE A DOCUMENTATIEI TEHNICE ....................................................202
2.5.3 AVIZE.......................................................................................................................................203

Pag. 4
PUBLICAS S.A.
OT - CL - 05 - EXTINDEREA SI REABILITAREA FACILITATILOR DE TRATARE APA UZATA IN

Denumire proiect: AGLOMERARAEA CARACAL
Faza de Proiectare: D.T.A.C. - Statie de Epurare Caracal

Predarea: UNICA
Volum Unic MEMORIU GENERAL
Data predarii: Decembrie 2022
Autoritate Contractanta: S.C. COMPANIA DE APA OLT S.A.
2 MEMORIU TEHNIC
2.1 DATE GENERALE
2.1.1. DENUMIREA OBIECTIVULUI DE INVESTITII
Prezenta documentatie s-a intocmit in scopul obtinerii Autorizatiei de Construire pentru realizarea Statiei
de epurare Caracal, Jud. Olt.
Investitia cuprinsa in prezentul proiect face parte din contractul: ASISTENTA TEHNICA PENTRU
PREGATIREA APLICATIEI DE FINANTARE SI A DOCUMENTATIILOR DE ATRIBUIRE PENTRU PROIECTUL
REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APA SI APA UZATA DIN JUDETUL OLT, IN PERIOADA
2014 - 2020.
Lucrarile prevazute in prezenta documentatie au ca scop realizarea obiectivului: „Statie de epurare
Caracal”, din cadrul investitiei: „OT - CL - 05 - EXTINDEREA SI REABILITAREA FACILITATILOR DE TRATARE
APA UZATA IN AGLOMERARAEA CARACAL „
2.1.2. LOCALIZAREA OBIECTIVULUI
Localitatea Caracal, judetul Olt
2.1.3. AUTORITATEA CONTRACTANTA
S.C. COMPANIA DE APA S.A OLT. - Str. Artileriei, nr. 2, cod postal 230072, Slatina, judet Olt, Tel: +40 249 43
17 50; Fax: +40 349 40 11 68;
2.1.4. ANTREPRENOR
Asocierea ASOCIEREA S.C. SENGHER SISTEME S.R.L. – S.C. IPA S.A. – S.C. ALMER PROIECTS.R.L.-S.C. VIALES Y
OBRAS PUBLICAS S.A cu sediul social in Romania, cu sediul social în Craiova, strada Fraţii Goleşti
nr.2,bl.M18B, ap.14, judeţul Dolj, telefon +40 790.44.33.44, înregistrată la Registrul Comerţului subnr.J
16/1202/2005, cod unic de înregistrare RO17657901, cont R091INGB0000999909982028deschis la

Pag. 5
PUBLICAS S.A.
ING BANk, reprezentata legal de Ghimpau Anca Maria, avand calitatea deAdministrator
2.1.5. ELABORATORUL PROIECTULUI
PROIECTANT GENERAL: SC ALMER PROIECT S.R.L. SC ALMER PROIECT SRL Craiova, Al.Arh.Duiliu
Marcu,nr.9,bl.12,ap.40, CUI RO34963250; J16/1401/2015
2.1.6. INCADRAREA LUCRARII IN CATEGORIA DE IMPORTANTA SI EXIGENTELE DE CALITATE
Stabilirea categoriei de importanta a constructiei s-a facut in baza Legii 10/1995, „Legea privind calitatea in
constructii”, cu respectarea „Regulamentului privind stabilirea categoriei de importanta a constructiilor –
Metodologie de stabilire a categoriei de importanta a constructiilor” aprobat cu Ord. MLPAT nr.31/N/1995
si a H.G. 766/1997 cu referire la Regulamentul din anexa nr. 3 privind „Stabilirea categoriilor de importanta
a constructiilor”.
Se va prezenta incadrarea in clasa de importanta conform STAS 4273 – 83 pentru constructiile si instalatiile
hidrotehnice:
Standardul 4273-83 stabileste criteriile de diferentiere si modul de incadrare a constructiilor si instalatiilor
hidrotehnice in clasele de importanta in vederea proiectarii lor.
Caracterizarea constructiilor si instalatiilor hidrotehnice intr-o anumita clasa de importanta este prezentata
in tabelul 3.3.1-1:
Tabel nr. 3.3.1-1: Caracterizarea constructiilor si instalatiilor hidrotehnice
Clasa de Caracterizarea constructiilor si instalatiilor hidrotehnice

importanta
I Constructii de importanta Constructii hidrotehnice a caror avariere are urmari

exceptionala catastrofale sau la care intreruperile in functiune sunt
inandmisibile
II Constructii de importanta Constructii hidrotehnice a caror avariere are efecte grave

deosebita sau a caror functionare poate fi intrerupta in mod
exceptional pentru scurt timp
III Constructii de importanta Constructii hidrotehnice a caror avariere pune in pericol

medie obiective socio-economice
IV Constructii de importanta Constructii hidrotehnice a caror avariere are o influenta

secundara redusa asupra altor obiective socio-economice
V Constructii de importanta Constructii hidrotehnice a caror avariere nu are urmari

redusa pentru alte obiective socio-economice
Prezentul proiect se incadreaza, conform tabelului de mai sus, in clasa de importanta IV, “Constructii de

Pag. 6
PUBLICAS S.A.
importanta secundara”.
Incadrarea in clasa de importanta a constructiilor hidrotehnice proiectate, conform STAS 4273 – 83, pentru
diferite folosinte se face in functie de:
 categoria constructiei sau instalatiei hidrotehnice stabilita pe baza de criterii socio-
economice;
 durata de exploatare proiectata;
 rolul functional al constructiei sau instalatiei in cadrul amenajarii hidrotehnice din care face
parte.
Categoria constructiei hidrotehnice, aferenta asezarilor omenesti, pe baza criteriilor socio–economice, se
stabileste in functie de marimea si importanta asezarii, perspectivelor de dezvoltare si de felul amenajarii
hidrotehnice, conform tabelului 3.3.1-2:
Tabel nr. 3.3.1-2: Clasificarea constructiilor hidrotehnice
Importanta asezarii omenesti Felul amenajarii hidrotehnice Categoria constructiilor

hidrotehnice
Alimentare cu apa 1
Municipii cu peste 250 mii locuitori
Canalizare 2
Municipii puternic industrializate si cu Alimentare cu apa 2

maxim 250 de mii locuitori Canalizare 3
Municipii, centre industriale, culturale Alimentare cu apa 3

sau turistice importante si cu peste 10
mii de locuitori Canalizare 3 sau 4
Alte localitati urbane Alimentare cu apa 3
Canalizare 4
Localitati rurale Alimentare cu apa 4
Canalizare 4
Concluzionand, constructia hidrotehnica din prezentul proiect se incadreaza la categoria “Municipii, centre
industriale, culturale sau turistice importante si cu peste 10 mii de locuitori”:
 canalizare – clasa 3.
In functie de durata de exploatare proiectata lucrarea pezenta se incadreaza la categoria:
 definitiva (permanenta): constructii hidrotehnice care se proiecteaza pentru o durata de
exploatare cel putin egala cu ½ din durata lor de serviciu normala, dar nu mai mica de 10 ani.
Dupa rolul functional in cadrul amenajarii hidrotehnice obiectivul prezent este:

Pag. 7
PUBLICAS S.A.
 principal, deoarece o eventuala avariere sau distrugere partiala sau totala, provoaca fie
scoaterea din functiune a amenajarii respective, fie reducerea considerabila a capacitatii sale
de productie sau a capacitatii de aparare impotriva inundatiilor.
Pe baza duratei de exploatare si rolului functional in cadrul amenajarii hidrotehnice s-a stabilit urmatorul
tabel nr. 3.3.1-3, de incadrare in clasa de importanta:
Tabel nr. 3.3.1-3: Tabel incadrare in clasa de importanta pentru constructii hidrotehnice
Incadrarea constructiilor hidrotehnice Categoria constructiilor hidrotehnice
Dupa durata Dupa rolul functional 1 2 3 4

de exploatare Clasa de importanta a constructiilor hidrotehnice
Definitive Principale I II III IV
Secundare III III IV IV
Provizorii Principale III III IV IV
Secundare IV IV IV IV
Conform tabelului de mai sus lucrarile hidrotehnice aferente prezentei documentatii se incadreaza in
categoria de constructii hidrotehnice astfel:
 constructie definitiva, avand rol functional principal, clasa de importanta - III.

Pag. 8
PUBLICAS S.A.
2.1.7. LOCALIZARE GEOGRAFICA
Municipiul Caracal este situat la intersecția DN6 (București – Craiova - Timișoara, E70) cu drumurile
naționale Corabia – Râmnicu Vâlcea – Sibiu (DN54, DN64) beneficiind în același timp și de un important nod
de cale ferată care completează transportul rutier cu cel feroviar. Are o poziție geografică ce îl situează la
40 km de portul fluvial Corabia, la 55 km de aeroportul Craiova. Terenurile afectate de lucrarile prevazute
pentru „Extinderea si reabilitarea facilitatilor de tratare apa uzata in aglomerarea Caracal" sunt in
proprietatea Consiliului Local si se afla in administrarea Operatorului Regional, S.C. COMPANIA DE APA S.A
OLT
Statia de epurare Caracal urmeaza a se realiza atit pe amplasamentul actualei statii de epurare aflata in
functiune.

Pag. 9
PUBLICAS S.A.
2.1.8. DATE GEOMORFOLOGICE
Din punct de vedere geomorfologic amplasamentul se situeaza in Campia Romanatilor

Din puntc de vedere geologic, perimetrul studiat face parte din marea unitate structurala cunoscuta sub
numele Platforma Moesica. Cuvertura acestei unitati cuprinde depozite Paleozoice, Mezozoice, si Neozoice,
depuse pe un fundament cutat alcatuit din sisturi verzi. Neozoica este reprezentat prin termeni ai
Miocenului, prin Pliocen si Cuaternar. La suprafata, depozitele sedimentare de varsta cuaternara sunt
reprezentate de pamanturi nisipoase sustinute de un orizont de nisipuri cu pietrisuri si acoperite in general
de sol vgetal. Solurile cele mai intalnite sunt cernoziomurile ciocolatii.
2.1.9. CLIMA SI FENOMENELE NATURALE SPECIFICE ZONEI
Zona geografică în care se află oraşul Caracal are un climat temperatcontinental, cu uşoare influenţe
submediteraneene.
Temperatura medie anuală este de 11 °C; Temperatura minimă absolută este de — 31°C;
Temperatura maximă absolută este de + 40.5°C;
Regimul precipitaţiilor este deficitar (400 - 500 mm), cu perioade lungi de secetă (80 - 100 zile) întâlnite de
obicei la începutul şi sfârşitul perioadei de vegetaţie.
2.1.10. CARACTERISTICI HIDROGEOLOGICE
Râurile importante din zona Caracal:

Oltul la aproximativ 12 km depărtare de oraş.Este unul dintre râurile mari din România. În acest sector
Oltul primeşte pe dreapta ca afluenţi râul Teslui şi pârâul Gologan.
Caracteristica văilor afluentilor Oltului din zona Caracal este adâncimea mică şi paralelismul pe direcţia NV-
SE.
Tesluiul afluent al Oltului care trece pe la N-E de oraş.Tesluiul drenează satele din nordul oraşului şi se
varsă în Olt, lângă localitatea Fărcaşele
Pârâul Gologan –curge prin centrul orașului, denumit de localnici şi pârâul Caracal.
Este singura apă permanentă de suprafaţă din teritoriul administrativ al municipiului Caracal.
În mare parte cursul pârâului Gologan a fost canalizat, pentru o mai bună igienizare a oraşului. Iniţial,
pârâul avea o vale puţin adâncită, denivelată cu 5-10 m faţă de nivelul câmpiei din jur, cu debite mici şi
variabile.
De-a lungul pârâului au fost construite o serie de baraje artificiale în spatele cărora se află un şir de lacuri

Pag. 10
PUBLICAS S.A.
artificiale cum sunt: lacul Grozăveşti, lacul Drăghiceni, lacul Obogeanu (în nordul parcului oraşului), lacul din
parcul Poroineanu, lacul Opincaru (situat în partea de est a oraşului). Apa acestor lacuri era folosită în
sistemele de irigaţii ale unităţilor agricole din zonă, iar lacul din parc are scop recreativ.
Pârâul Gologanu colectează apele menajere ale oraşului şi apele reziduale din zona industrială, de aceea
calitatea apelor sale este afectată în prezent de un oarecare grad de poluare.
Pentru a deversa apa cât mai curată în râul Olt a fost necesară construirea unei staţii de epurare în partea
de est a oraşului.
Apele subterane In zona municipiului Caracal sunt identificate doua sisteme acvifere principale:
- acviferul freatic, cu nivel liber in zona municipiului Caracal permite captarea unui debit Q = 0,6 -2
l/s, pentru denivelari de 0,3 -5 m, iar nivelul piezometric Np se afla la adancimi cuprinse intre 2.50 - 10 m.
- acvifere de medie adancime, cantonate in Stratele de Candesti, sunt alcatuite din nisipuri si
pietrisuri marunte in alternanta cu orizonturi argiloase.
- pomparile experimentale au indicat debite, Q = 1 - 10 l/s, iar nivelul piezometric din aceste
formatiuni este ascensional, ajungand la adancimi de peste 25 m.
Analizele de laborator efectuate pentru apa din forajele executate in vederea stabilirii agresivitatii fata de
betoane (STAS 3349-83) si metale (114-76) - indica o agresivitate medie.
2.1.11. GEOLOGIA, SEISMICITATEA
Conform hartii de macrozonare seismica a teritoriului Romaniei, anexa la SR 11100/1-93, perimetrul

cercetat se incadreaza in microzona de intensitate 8.1, cu perioada de revenire de 50 de ani (fig. 1).
Fig. 1: Zonarea seismica a teritoriului Romaniei

Pag. 11
PUBLICAS S.A.
Conform hartilor anexe la normativul P100-1/2019, valoarea de varf a acceleratiei terenului pentru
proiectare, pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani, este: a g = 0.20 g, iar
perioada de control (colt) a spectrului de raspuns Tc = 1.0 sec (fig. 2 si 3).
Fig. 2: Zonarea valorilor de varf ale acceleratiei terenului pentru proiectare ag cu IMR = 225 ani si 20%
posibilitate de depasire in 50 de ani
Fig. 3: Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de perioada de control (colt), TC a spectrului de raspuns
2.1.12. DATE GEOTEHNICE
Cercetarea geotehnica se stabileste tinand cont de normativul NP 074/2014, conform caruia s-a estimat
incadrarea preliminara a lucrarii in Categoria geotehnica 2 asociata unui risc geotehnic moderat (12
puncte).
Categoria geotehnica de risc a fost estimata tinand cont de urmatorii factori (tabelul de mai jos):
 factori legati de teren, dintre care cei mai importanti sunt conditiile de teren si apa subterana;

Pag. 12
PUBLICAS S.A.
 factori legati de structura si de vecinatatile acesteia.
Tabel nr. 5: Factori privind calculul categoriei geotehnice
Factori avuti in vedere Descriere Punctaj
Conditii de teren Terenuri medii 4
Apa subterana Epuismente normale 1
Clasificarea constructiei dupa categoria de importanta Normala 3
Vecinatati Risc moderat 2
Risc seismic ag = 0.20 g 2
Categoria geotehnica 2 include tipuri conventionale de lucrari si fundatii, fara riscuri majore sau conditii de
teren si de solicitare neobisnuite ori exceptional de dificile.
Amplasamentul studiat a fost investigat prin intermediul a 6 sondaje pana la adancimea de 6.00 m.
Caracteristicile geotehnice de calcul ale materialelor din alcatuirea terenului de fundare, au fost stabilite pe
baza determinarilor geotehnice de laborator, efectuate pe proba prelevate din foraje, prelucrate conform
recomandarilor STAS-urilor de specialitate.
Din analiza lucrarilor geotehnice si a incercarilor de laborator, rezulta ca amplasamentul prezinta in
componenta materiale compatibile cu fundarea directa cu fundatii tip radier general, stratul de fundare
este alcatuit din argile nisipoase vartoase. Stratificatia locala de la nivelul terenului:
- 0.00-0.40 strat vegetal praf nisipos slab argilos, indesat, tasat
- 0.40-1.00 Argila vartoasa
- 0.90-5.00 argila nisipoasa vartoasa
- 5.00-6.00 argila prafoasa nisipoasa vartoasa
Presiunea conventionala pe strat se va considera Pconv=250 kPa.
Nivelul hidrostatic nu a fost interceptat in foraje
Adancimea de inghet conform STAS6054-89 este de 0.90 m iar indicele mediu de inghet in grade/zi este
547
2.1.13. SITUATIA EXISTENTA
Statia de epurare Caracal urmeaza a se realiza atit pe amplasamentul actualei statii de epurare
aflata in functiune, cit si pe suprafete de teren adiacente acesteia conform planului de situatie . Emisarul
este raul Gologan.

Pag. 13
PUBLICAS S.A.
Statia de epurare Caracal cuprinde urmatoarele trepte de epurare:

Treapta de epurare mecanica:
- Camera de admisie
- Gratare rare
- Gratare fine
- Deznisipator cu separator de grasimi
- Decantor primar
Treapta de epurare biologica:
- Bazin de aerare;
- Decantor secundar;
Treapta de tratare a namolului:
- Statie de pompare namol biologic in exces;
- Bazin de omogenizare namol primar si namol biologic in exces;
- Statie de pompare namol omogenizat;
- 2 bazine de fermentare anaeroba a namolului omogenizat;
- Bazin de colectare biogaz;
- Centrala termica;
Capacitatea treptei de epurare mecanica poiectata este de 100l/s.
Camera de admisie
Camera de admisie este o structura de beton armat (L/B/H: 1.60x1.10x1.86). La camera de intrare sunt
conectate 2 colectoare principale ale orasului, o conexiune de bypass general si o conexiunea la catre cele
doua linii de gratare rare. Sunt prevazute vane stavilar pentru directionare apei brute catre cele doua linii
de gratare rare si de descarcare directa a apei catre emisar pentru situatii de avarie.
Gratare rare
Doua gratare rare, un gratar manual si un gratar prevazut cu sistem automat de curatare sunt prevazute la
intrarea in deznisipator.
Gratarul rar automat este destinat captarii si eliminarii din apele menajere a impuritatilor cu dimensiuni
mai mari de 20mm. Gratarul a fost prevazut pentru o functionare in regim automat in dunctie de gradul de
incarcare a apei uzate.
Caracteristcile si dimensiunile gratarului rar cu curatare automata:
- Latimea gratarului 900mm;
- Inaltimea gratarului: 5879mm;

Pag. 14
PUBLICAS S.A.
- Deschiderea intre bare: 10mm;

- Grosime bare: 8mm;
- Putereamototurlui de antrenare: 0.74kW;
Tabloul electric de comnada si control asigura pornirea/oprirea automata a greblei de curatare din
componenta gratarului in fucntie de nivelul apei din amonetele si avalul gratarului rar. Dimensiuni
800x1700x300mm.
Gratar des
Gratarul des este amplasat la intrarea in deznisipator si are rolul de retinere a corpurilor din apa mai mici
de 20mm.
Caracterisiticile dimensionale ale gratarului des cu curatare automata:
- Latimea gratarului: 900mm;
- Inaltimea gratarului 5879mm;
- Inclinare gratarului: 70°;
- Deschiderea intre bare: 8mm
- Grosime bara: 8mm;
- Puterea motorului de antrenare 0.74kW;
Tabloul electric de comnada si control asigura a fost prevaut, la fel ca si la gratarul rar pentru
pornirea/oprirea automata a greblei de curatare din componenta gratarului in fucntie de nivelul apei din
amonetele si avalul gratarului rar. Dimensiuni 800x1700x300mm.
Grebla mecanica
Grebla mecanica este montata pe canalul prevazut cu gratat fix. Caracteristicile tehnice pentru grebla
mecanica:
- Latimea greblei 1400mm;
- Puterea motorului de antrenare 0.74kW;
- Viteza lantului 0.11m/s;
- Turatia arborelui de antrenare 10rot/min;
Separatorul de grasimi
Separator de grasimi construit dintr-un compartiment avand dimensiunile: b=1.04m, B=4,0m, L=26,0m,
Hapa=2.80m. prin intermediul a doi pereti longitudinali compartimentul separatorului este impartit in trei
coridoare care comunica intre ele la parte inferioara si superioara. In compartimentul central se face
aerarea iar in cele doua compartimente laterale, la suprafata se face colectarea grasimilor.
Caracteristici tehnice pentru aeratoare:

Pag. 15
PUBLICAS S.A.
- Lungime totala 1060mm;

- Lungimezonei perforate 1000mm;
- Diametru suport 64mm;
- Suprfata activa 0,18m2;
- Greutate 1.3kg;
- Parametrii functionale:
- Debit minim Qminim=3Nm3/h;
- Debit maxim Qmax=12Nm3/h;
- Material
- Membrana EPDM;
- Suport PP;
- Garnituri EPDM 4 mm
Alimentarea cu aer de proces se realizeaza prin intermediul a 2 turbosuflante cu urmatoarele caracteristici:
- Q=(1090 – 1383) m3/h
- Puterea motorului P=30kW;
- Turatia 1465 rot.min;
- Presiunea nominala Pn10
- Diferenta de presiune 50kPa;
- Nivel de zgomot 88/98dB
- Greutate 630kg;
Componenta turbosuflnatelor: suflanta, motor electric, amortizor acustic pe absorbtie si refulare, carcasa
de protectie, racord flexibil, supapa de sens, supapa de siguranta, tablou electric.
Debitmetru Parshall
Pentru masura debitului de influent in statia de epurare este prevazut un debitmetru montat in canal tip
Parshall. Canalul din beton are sectiunea de 800mm si este prevazut cu o ingustare variabila pentru
produce o diferenta de nivel intre partea amonte si partea aval. A fost prevazut un jgheab Parshall cu
traductor de nivel cu ultrasunete BM 90.
Caracteristici tehnice:
- Debit minim 2.9 l/s;
- Debit maxim 598 l/s=2152.8m3/h;
- Dimensiuni 2867x1000x1001 mm;
- Strangulare 30.48 mm;

Pag. 16
PUBLICAS S.A.
Tabloul electric de comnada si control asigura a fost prevaut pentru pornirea/oprirea automata a
suflantelor. Dimensiuni 800x1700x300mm.
Decantoare primare
Sunt prevazute doua decantoare primare circulare cu diametre diferite D=25m si D=30m. Apa preepurata
este introdusa in centrul decantorului printr-o conducta in forma de pipa, de unde prin deversare se
difuseaza in cuva. Circulatia apei in decantor are loc dupa directia radiala, de la camera centrala spre
dversorul de evacuare. Apa limpezita se scurge in deversor, in jgheabul colector dispus pe conturul periferic
al decantorului care se descarca prin 2 conducte Dn700mm in canalul de evacuare spre bazinul de aerare.
Namolul decantat este dirijat cu lama racloare spre chesonul de colectare de unde prin conducta de
evacuare ajunge in camera de aspiratie a pompelor de namol primar. Grasimile si spuma sunt colectate
intr-un jgheab si descarcate intr-un camin de colectare.
Statie de pompare namol primar
Statia de pompare este o constructie din beton armat cu doua compartimente, o cuva deschisa pentru
bazinul de aspiratie, respectiv o cuva inchisa cu doua compartimente camera uscata a pompelor la subsol si
sala masinilor. Namolul evacuat din decantoarele primare este receptionat in bazinul de aspiratie de unde,
prin functionarea cu intermitenta a pompelor este introdus in cuva de omogenizare namol primar cu namol
biologic in exces.
Echipamente instalate:
- Electropompe submersibile
- Debit 90m3/h;
- Inaltime de pompare H=34m;
- Putere motor P=30kW;
Pentru mentinerea namolului primar colectat in suspensie au fost prevazute mixere:
- Diametru D=930mm;
- Lungime L=1031mm;
- Putere motor P=5.5kW;
- Numar de pale 3;
- Turatia 150 rot/min;
- Concentratia maxima a namolului 12%;
Bazine biologice
Bazinul biologic este compus din 10 compartimente longitudinale, fiecare compartiment are o latime de
3.0m, adancimea apei este 2.9m si lungimea de 50m. Aductiunea apei se realizeaza prin intermediul unei

Pag. 17
PUBLICAS S.A.
conducte de Dn 500mm care se descarca intr-un canal deschis de repartitie tranversal bazinului de aerare.
Distributia apei uzate in cele 10 compartimente se face prin intermediul unor ferestre prevazute cu vane
stavilar Dn300mm.
Colectarea apei uzate se realizeaza prin intermediul unui jgheab din beton prevazut in capatul din aval la
bazinului de aerare. Pentru o colectare uniforma au fost prevazute deversoare de reglare a nvelului.
Accesul namolului activ in bazin se face printr-un jgheab din beton asezat transversal, distributia acestuia in
bazinul de aerare se face prin intermediul unor ferestre de 150x150mm, cu posibilitatea de inchidere.
Distribuitia aerelui sub presiune se face prin intermediul unor conducte de distrinutie din otel care sunt
racordate la o conducta principala de distributie. Pentru aigurarea difuziei aerului de proces in lungul
fiecarui compartiment sunt prevazute distribuitoare de aer racordate la conductele de distributie.
Caracteristicile sistemului de aerare:
- Debit minim de functionare pentru difuzor poros Qmin=2 Nm3/h;
- Debit maxim de functionare pentru difuzor poros Qmax=9 Nm3/h;
- Difuzori porosi:
- Dimensiuni:
- Lungime totala 810mm
- Lungimea zonei perforata: 750mm
- Diametru suport: 63mm;
- Suprafata activa 0.135m2;
- Greutatea: 1.1kg
- Materiale:
- Membrana EPDM;
- Suport PP;
Sistemul de aerare a fost prevazut cu armaturi de purjare pentru eliminarea condensului din conductele de
distributie.
Statia de suflante
Statia de suflante cuprinde 4 suflante amplsate in arpopierea bazinului biologic.
Caracteristici tehnice Suflante:
- Q=5200- 5405 m3/h;
- Puterea motorului P=110kW;
- Turatia 1488 rot/min;
- Diferenta de presiune =40kPa;

Pag. 18
PUBLICAS S.A.
- Nivel zgomot 88/98dB;

- Greutate 1710kg;
Componenta:
- Suflanta;
- Motor electric;
- Amortizor acustic;
- Carcasa de protectie;
- Racord flexibil,
- Supapa de sens;
Tablou electric de comanda si control care asigura pornirea/oprirea automata a suflantelor functie de
gradul de aerare cerut. Dimensiuni 800x1700x300.
Decantoare secundare
Doua decantoare secundare radiale D=35m si inaltimea utila 3m. Apa uzata soseste la camera de distributie
printr-o conducta Dn800mm. Intrarea in decantor se face in corpul central pe la partea inferioara. Din
corpul centralapa trece in spatiul de decantare pe sub un ecran metalic. Apa decantata se colecteaza intr-
un jgheab circular trecand peste un deversor metalic reglabil. Plecarea apei decantate se face printr-o
conducta Dn600mm. Namolul depus prin sedimentare pe radierul decantorului este aspirat si colectat
printr-un jgheab circular amplasat in centrul decantorului. Din acest jgheab namolul pleaca gravitational
printr-o conducta Dn500mm spre statia de pompare namol activ si recirculare.
Statie de pompare namol activ si in exces
Statia de pompare este o constructie din beton armat cu doua compartimente: o cuva deschisa pentru
bazinul de aspiratie, respectiv o cuva inchisa cu doua compartimente camera uscata a pompelor.
Echipamente instalate:
- Electropompa submersibila;
- Debit Q=504 m3/h;
- Inaltimea de pompare H=18.5m;
- Putere electrica P=37kW;
Metantacuri
Pentru stabilizarea namolului produs in statia de epurare au fost construite doua metantancuri 2x1500m3.
Incarcarea celor doua metantancuri a fost prevazuta a se realiza in mod continuu. Debitul de alimentare
reglandu-se in functie cantitatile de namol retinute in decantoare. Incalzirea namolului a fost prevazuta a se
realiza prin recircularea namolului prin trei schimbatoare de caldura apa/namol. Apa calda se obtine in

Pag. 19
PUBLICAS S.A.
centrala termica, incalzirea facandu-se prin arderea biogazului produs. Pentru recircularea namolului au
fost montate trei pompe 2+1 stand by.
Platforme de uscare a namolului
Au fost prevazute platforme asfaltate prevazute cu un sistem de distributie a namolului prin intermediul
unor jgheaburi de namol. Compartimentarea platformei s-a realizat cu gardulete prefabricate din beton.
Radierul este prevazut cu drenuri longitudinale cu posibilitatea de descarcare in reteua de canalizare
interna a statiei de epurare.
Pavilion de exploatare
Constructie din zidarie de caramida cu fundatii din beton cu dimensiunile 10.50x17m. Cladirea
cuprindelaboratorul chimic si biologic, atelier, birouri, vestiar si grupuri sanitare.
Centrala termica
Constructie din zidarie de caramida cu fundatii din beton, cu dimensiunile 8.1mx9.2m.
Caracteristici tehnice:
- Puterea nominala 145-174,5kW;
- Debitul calorific 157-191kW;
- Presiunea in camera de combustie 1.2 mbar
- Volum camera de combustie 0.21m3;
- Temperatura maxima de lucru 95°C;
- Combustibil folosit gaz metan;
- Corpul cazanului otel;
Alimentarea cu energie electrica
Statia de epurare existenta este alimentata din reteaua electrica de interes public, de la un post de
transformare in cabina zidita, amplasat in incinta statiei. Postul este alimentat la tensiunea de 20kV, din LEA
Caracal Sud - Plaviceni. Postul de transformare are puterea de 630kVA si furnizeaza energie electrica in
sistem trifazat 400V/50Hz. Punctul de delimitare este la nivelul de tensiune 20kV, reprezentat de clemele
de legatura electrica a racordului pentru PTCZ, in punctul de racordare reprezentat de stalpul LEA. Din
postul de transformare existent se alimenteaza si consumatori casnici.
Instalatii electrice
Instalatiile electrice existente, de distributie de j.t., de iluminat exterior, de impamantare si legaturi
echipotentiale se afla intr-o stare avansata de uzura fizica si morala si sunt insuficiente, fapt ce recomanda
inlocuirea lor.

Pag. 20
PUBLICAS S.A.
2.1.14. CERINTELE DOCUMENTATIEI DE ATRIBUIRE
Cerintele documentatiei de atribuire specifica urmatoarele: Procesul de epurare pentru statia de epurare
Caracal modernizata avand capacitatea de 35,451 L.E va cuprinde:
- Camera admisie, Capcana de pietris
- Treapta mecanica de pretratare a influentului, care include gratarele rare si dese, deznisipator-
separator de grasimi cu insuflare de aer, statia de pompare apa uzata, masurarea debitului influent
si bazinul de receptie a namolurilor provenite de la fosele septice,
- Treapta primara de tratare a influentului cuprinde:Camera de distributie decantoare primare;
Decantoare primare; Statie de pompare namol primar; decantoare primare;
- epurarea secundara cu indepartarea nutrientilor (treapta biologica) include bazinele anaerobe,
cele biologice cu namol activ, statia de suflante, statia de stocare si dozare pentru precipitarea
chimica a fosforului si cea pentru dozarea si stocarea metanolului, decantoarele secundare si statia
de pompare namol activ de recirculare si in exces;
- masurarea debitului efluent;
- namolul rezultat din etapele de epurare, respectiv namolul namolul biologic in exces este stabilizat
anaerob. Treapta de tratare a namolului cuprinde:Bazin de stocare si ingrosare namol in exces;
Ingrosatorul gravitational pentru namolul primar; Statia de ingrosatoare mecanica a namolului in
exces; Bazin mixt de primire a namolurilor ingrosate; Bazine de fermentare a namolului; Bazine de
stocare a namolului fermentat; Gazometrul pentru stocarea biogazului si facla pentru arderea
biogazului in exces; Centrala termica si unitatea de cogenerare; Statia de deshidratare mecanica a
namolului fermentat; Depozit de namol deshidratat.
- nisipul retinut in deznisipatorul-separator de grasimi va fi transferat la un spalator de nisip
pentru reducerea procentului de materii organice, iar continutul de apa al nisipului va fi redus
inainte de transportul la locul de depozitare; materialele retinute de catre gratarele dese vor fi
spalate si compactate;
- grasimile separabile, retinute in deznisipatorul-separator de grasimi se vor transmite la
fermentarea anaeroba;
- apele uzate rezultate din procesele de epurare (supernatantul provenit de la ingrosarea si
deshidratarea namolului) vor fi stocate intr-un bazin tampon si apoi reciclate la intrarea in
treapta de epurare secundara.
- apa necesara spalarii gratarelor si echipamentelor de ingrosare si deshidratare se va prelua
din efluentul statiei de epurare prin intermediul unei statii de pompare;

Pag. 21
PUBLICAS S.A.
- Stocare apa uzata excedentare: Bazine de retentie;Statie de pompare golire bazine de retentie
Functionarea proceselor va fi automatizata. Va fi instalat un sistem de supervizare, control si achizitie de
date (SCADA).
2.1.15. SITUATIA PROIECTATA
Datorita necesitatii de imbunatatire a calitatii apei epurate pentru a fi conform standardelor Europene si
Romanesti in vigoare, va fi construita o noua statie de epurare care va cuprinde treapta mecanica, treapta
biologica, avansata si tratarea namolului.
Statia de epurare a apelor uzate Caracal va avea capacitatea de 35,451 LE si va epura un debit zilnic de
ape uzate, in conditii de vreme uscata (Qzi,max) de 6,901 m3/zi si un debit orar maxim pe timp ploios
epurat Q uz or max ploaie proiectat ( Qh ,max, ploaie ) de 807 m3/h. Apa epurata va fi deversata in raul
Gologanul.
Procesul de tratare a apei uzate va fi un proces cu namol activat, cu stabilizarea anaeroba a namolului ,cu
indepartarea biologica a compusilor de carbon, a azotului si indepartarea chimica a fosforului.
STRUCTURA STATIEI
Schema de epurare propusă cuprinde următoarele obiecte tehnologice:
- Camin de admisie;
- Capcana de pietris;
- Gratare rare;
- Gratare dese;
- Statie de pompare;
- Masurare debit influent;
- Deznisipatoare – separatoare de grasimi;
- Statie de receptie a namolurilor din fosele septice;
- Camera de distributie decantoare primare;
- Decantoare primare;
- Statie de pompare namol primar;
- Bazine de namol activat pentru inlaturarea carbonului si a nutrientilor, azot si fosfor;
- Statia de suflante;
- Unitate de stocare si dozare coagulant FeCl3.

Pag. 22
PUBLICAS S.A.
- Statie de stocare- dozare metanol;
- Camera de distributie decantoare secundare;
- Decantoare secundare;
- Statia de pompare a namolului activat in exces;
- Punct de masurare a debitului de efluent.
- Bazin de stocare si ingrosare namol in exces;
- Ingrosatorul gravitational pentru namolul primar;
- Statia de ingrosatoare mecanica a namolului in exces;
- Bazin mixt de primire a namolurilor ingrosate;
- Bazine de fermentare a namolului;
- Bazine de stocare a namolului fermentat;
- Gazometrul pentru stocarea biogazului si facla pentru arderea biogazului in exces;
- Centrala termica si unitatea de cogenerare;
- Statia de deshidratare mecanica a namolului fermentat;
- Depozit de namol deshidratat.

- Bazine de retentie;
- Statie de pompare golire bazine de retentie

- Statie de pompare apa tehnologica (in cadrul obiectului decantoare secundare)
In plus fata de cele de mai sus vor fi incluse urmatoarele obiecte:
- Post de transformare
- Cladire administrativa si laborator (reabilitare)
Lucrarile generale mai sus mentionate sunt detaliate in capitolele urmatoare.

Pag. 23
PUBLICAS S.A.
2.2 MEMORII PE SPECIALITATI
2.2.1 MEMORIU ARHITECTURA
2.2.1.1 SITUATIA PROIECTATA
Pentru „Statie de epurare Caracal”, din cadrul investitiei: „OT - CL - 05 - EXTINDEREA SI REABILITAREA
FACILITATILOR DE TRATARE APA UZATA IN AGLOMERARAEA CARACAL „ sunt propuse urmatoarele
obiecte construite:
1. Obiect 1a-Capcana Pietris; 2-Gratare Rare; 3-Gratare Dese; 4-Statie Pompare Influent;
2. Obiect 6a+6b-Statie Suflante, Desnisipator;
3. Obiect 7-Statie de receptie pentru namolul provenit din fose septice;
4. Obiect 13-Statia De Suflante sistemul de aerare biologie;
5. Obiect 14-Statie de stocare si dozare FeCl3; 15-Statie de stocare si dozare Metanol
6. Obiect 21-Statia pompare namol ingrosat; 24-Statia pompare alimentare fermentator;
28-Statie pompare alimentare, deshidratare namol;
7. Obiect 22;Ob.29;Ob.30;-Hala tratre namol; Ob.32-Depozitarea namolului deshidratat;
8. Obiect 25a-Cladire tehnica fermentator;
9. Obiect 35a-Cladire Electrica – existenta (schimbare destinatie)
10. Obiect C2 Spatiu tehnic-centrala – existenta (reabilitare)
11. Obiect C3 Cladire administrativa si laborator – existenta (reabilitare)
12. Imprejmuire
Amplasarea cladirilor in cadrul incintei respecta prevederile Certificatului de Urbanism eliberat de Primaria
Municipiului Caracal si a tehnologiei procesului de epurare.
Ariile construite si desfasurate si principalele destinatii ale cladirilor sunt:
Denumire Arie
Arie construita
Nr. obiect desfasurata Destinatie
(mp)
(mp)
Capcana Pietris;
Ob.1a_2_3_4 Gratare Rare; Gratare Dese; 208.65 mp 208.65 mp Tehnico-edilitar
Statie Pompare Influent
Ob.6a_6b Statie Suflante, desnisipator 73.00 mp 73.00 mp Tehnico-edilitar
Statie de receptie pentru namolul
Ob.7 12.18 mp 12.18 mp Tehnico-edilitar
provenit din fose septice;
Statia de Suflante sistemul de
Ob.13 78.54 mp 78.54 mp Tehnico-edilitar
aerare biologie;
Statie de stocare si dozare FeCl3;
19.75 mp 19.75 mp
Ob.14_15 Statie de stocare si dozare Tehnico-edilitar
Metanol
Statia pompare namol ingrosat;
Ob.21_24_28 49.28 mp 49.28 mp Tehnico-edilitar
Statia pompare alimentare

Pag. 24
PUBLICAS S.A.
fermentator;
Statie pompare alimentare,
deshidratare namol;
Hala tratre namol; Depozitarea
Ob.22_29_30_32 1058.58 mp 1058.58 mp Tehnico-edilitar
namolului deshidratat;
Ob.25a Cladire tehnica fermentator; 131.50 mp 131.50 mp Tehnico-edilitar
Cladire Electrica – existenta
Ob.35a 19.25 mp 19.25 mp Tehnica
(schimbare destinatie)
Spatiu tehnic-centrala – existenta
Obiect C2 76.00 mp 76.00 mp Tehnica
(reabilitare)
Cladire administrativa si
Obiect C3 317.00 mp 317.00 mp Administrativ
laborator – existenta (reabilitare)
2.2.1.1.1 OBIECT 1a_2_3_4 – Capcana Pietris; Gratare Rare; Gratare Dese; Statie Pompare
Influent
Statia de gratare este o constructie noua dezvoltata pe parter si in subsol alcatuita din trei zone (obiecte):
ob.1a-Capcana de pietris, ob.2-3 Gratare rare si Gratare dese si Ob.4- Statie de pompare influent.
Capcana de pietris aflata in partea stanga a axului 1, este o cuva ingropata, deschisa la partea superioara,
realizata din beton armat cu dimensiunile exterioare de 5.35m x 4.70m si adancimea fata de cota +/-0.00
de 4.35m. Zona de Gratare rare si Gratare dese, cuprinsa intre axele 1 si 2, dezvoltata pe subsol si parter,
cuprinde canalele de beton echipate cu gratare rare si dese, instalatiile de transport, precum si zona de
depozitare a containerelor, cu acces orizontal pentru echipamentul de transport pe una din laturiile
constructiei si prevazuta cu goluri tehnologice pentru montarea si demontarea echipamentelor prin
invelitoare. Cladirea este prevazuta cu un electropalan. Statia de pompare influent aflata in partea dreapta
a axului 2 este o cuva ingropata, inchisa la partea superioara cu planseu de beton armat si prevazuta cu
goluri tehnologice pentru montarea si demontarea echipamentelor, realizata din beton armat cu
dimensiunile exterioare de 6.20m x 8.10m si adancimea fata de cota +/-0.00 de 4.95m.
a. Caracteristicile constructiei propuse

Functiune: Imobil Tehnico-edilitar
Suprafata construita: Ac =208.65 mp
Suprafata construita desfasurata: Acd = 208.65 mp
Suprafata utila desfasurata: Aud = 121.98 mp
Regim de inaltime: Subsol + Parter
Hmax de la CTA (cota terenului amenajat) = 6.80m
b. Elemente de trasare
Amplasarea constructiei pe teren se va face astfel incat intrarea in imobil sa se faca la 0.20m deasupra
C.T.A. Cota ±0.00 a cladirii (cota finitului de la parter) s-a stabilit la cota absoluta 89.40.
c. Descrierea functionala
Cladirea are o singura incapere:

Pag. 25
PUBLICAS S.A.
- camera gratarelor Su = 121.98 mp
d. Inaltimea spatiilor interioare

Inaltimea libera a spatiilor interioare, masurata intre nivelul finit al cotei de calcare si intradosul
elementelor de structura a acoperisului este de minim 5.00m.
e. Sistemul constructiv
Infrastructura cladirii va fi din fundatii continue din beton armat la peretii canalelor si fundatii izolate din
beton armat sub stalpi din axul C, planseul de la cota ±0.00 va fi din beton armat, conform proiectului de
rezistenta.
Suprastructura cladirii va fi o structura metalica din profile laminate constand in cadre transverasale si
longitudinale cu stalpi din profile HEA si grinzi din profile IPE.
f. Inchideri exterioare
Inchiderile se vor realiza din panouri autoportante termoizolante si tamplarie Aluminiu cu geam
termoizolant si o usa sectionala. Panourile autoportante vor fi montate pe o structura secundara din tabla
ambutisata, sprijinite la partea inferioara pe un soclu de beton de 30cm inaltime fata de cota +/-0.00,
protejat cu un sort de tabla vopsita in camp electrostatic culoare albastru.
g. Finisaje interioare
Pardoselile vor fi din beton elicopterizat, iar finisajele interioare la pereti si tavane vor fi fetele interioare
ale panourilor termoizolante autoportante, realizate din tabla lisa, vopsite in camp electrostatic culoare alb.
h. Finisaje exterioare
Constructia este inchisa perimetral cu panouri autoportante termoizolante cu fetele exterioare din tabla de
otel profilata vopsita in camp electrostatic, culoare gri - RAL 9007. Profilele verticale de colt, accesoriile de
la invelitoare si ancadramentele de la tamplarie sunt din tabla de otel vopsit electrostatic, culoare albastru
RAL 5010. Tamplaria de aluminiu este de culoare gri. La nivelul C.T.A. conturul constructiei va fi inconjurat
perimetral de un trotuar de garda din beton, 80cm latime, cu panta spre exterior.
i.Invelitoare
Imobilul va avea acoperisul rezolvat in doua ape, cu coama la mijlocul deschiderii, pantele acoperisului fiind
de 10 grade fata de orizontala; Materialul de invelitoare va fi din panouri termoizolante montate pe pane
din profile metalice, culoare gri. Se vor monta piese speciale/ acesorii metalice albastre, apa se va colecta la
jgheaburi si burlane din tabla vopsita electrostatic culoare albastru; sorburile burlanelor vor fi protejate cu
parafrunzare. In invelitoare se prevad doua goluri tehnologice acoperite pentru acces echipamente.
2.2.1.1.2 OBIECT 6a_6b – Statie Suflante, Desnisipator

Statia de suflante si deznisipator este o constructie noua cu regim de inaltime parter, de forma
dreptunghiulara cu dimensiunile in plan de 10.00m x 7.30m. La camera de suflante pe zona de mijloc este
realizata o platforma de beton de 0.70m x 1.80m la 10cm fata de cota ±0.00, pentru pozitionare
echipamente. La camera de comanda, pardoseala este flotanta cu placa de beton coborata la 80cm fata de

Pag. 26
PUBLICAS S.A.
cota ±0.00 pentru a permite montarea cablurilor.
a.Caracteristicile constructiei propuse

Suprafata construita: Ac = 73.00 mp
Regim de inaltime: Parter
b.Elemente de trasare
c.Descrierea functionala
Cladirea are trei incaperi:
- hala deznisipator Su= 47.60 mp
- statie suflante Su= 7.05 mp
- camera comanda Su= 8.40 mp
d.Inaltimea spatiilor interioare

e.Sistemul constructiv
Infrastructura constructiei va fi din fundatii izolate sub fiecare stalp de tip talpa si cuzinet din beton armat,
planseul de la cota ±0.00 va fi din beton armat, conform proiectului de rezistenta.
f.Inchideri exterioare
g.Finisaje interioare
h.Finisaje exterioare

Pag. 27
PUBLICAS S.A.
i.Invelitoare
parafrunzare.
2.2.1.1.3 Ob.7 – Statie de receptie pentru namolul provenit din fose septice
Statia de receptie pentru namolul este o constructie noua cu regim de inaltime subsol si parter, compusa
din doua zone: camera de receptie cu dimensiunile exterioare in plan de 4.20 x 2.90m si adiacent o cuva din
beton armat cu mai multe compartimente, acoperita cu o placa din beton armat, prevazuta cu goluri
tehnologice si goluri de acces.

Cladirea are o incapere:
- receptie namol Su= 8.88 mp

Infrastructura constructiei vor fi fundatii continue de tip talpa din beton armat, planseul de la cota ±0.00 va

Pag. 28
PUBLICAS S.A.
fi din beton armat, conform proiectului de rezistenta.

Suprastructura cladirii se va realiza in cadre metalice din teava rectangulara, iar inchiderile si invelitoarea se
vor realiza din panouri sandwich.
termoizolant. Panourile autoportante vor fi montate pe o structura secundara din tabla ambutisata,
sprijinite la partea inferioara pe un soclu de beton de 30cm inaltime fata de cota +/-0.00, protejat cu un
sort de tabla vopsita in camp electrostatic culoare albastru.
i.Invelitoare
parafrunzare.
2.2.1.1.4 Ob.13 Statia de Suflante sistemul de aerare biologie

Statia de suflante este o constructie noua cu regim de inaltime parter, de forma dreptunghiulara cu
dimensiunile in plan de 15.40m x 5.10m. La camera de suflante pe zona de mijloc sunt realizate trei
platforme de beton de 2.20m x 2.20m la 10cm fata de cota ±0.00, pentru pozitionare echipamente.
Peretele din axul B, are trei zone cu panouri tremoizolante demontabile pentru acces echipament. La
camera electrica, pardoseala este flotanta cu placa de beton coborata la 80cm fata de cota ±0.00 pentru a
permite montarea cablurilor.


Pag. 29
PUBLICAS S.A.

Cladirea are doua incaperi:
- statie suflante Su= 51.52 mp
- camera electrica Su= 16.33 mp

i.Invelitoare

Pag. 30
PUBLICAS S.A.
parafrunzare.
2.2.1.1.5 Ob.14_15 Statie de stocare si dozare FeCl3; Statie de stocare si dozare Metanol
Statia de dozare este o constructie noua cu regim de inaltime parter, de forma dreptunghiulara cu
dimensiunile in plan de 3.95m x 4.70m.

Cladirea are o singura incape:
- camera reactivi Su= 15.53 mp

Infrastructura constructiei vor fi fundatii continue de tip talpa din beton armat, planseul de la cota ±0.00 va
fi din beton armat, conform proiectului de rezistenta.
Suprastructura cladirii se va realiza in cadre metalice din teava rectangulara, iar inchiderile si invelitoarea se
vor realiza din panouri sandwich.

Pag. 31
PUBLICAS S.A.
i.Invelitoare
parafrunzare.
2.2.1.1.6 Ob.21_24_28 Statia pompare namol ingrosat; Statia pompare alimentare fermentator;
Statie pompare alimentare, deshidratare namol;
Statia de pompe este o constructie noua cu regim de inaltime parter, partial ingropata, de forma
dreptunghiulara cu dimensiunile in plan de 8.80m x 5.60m.

C.T.A. Cota ±0.00 a cladirii (cota betonului de la zona de acces) s-a stabilit la cota absoluta 91.20.
- statia de pompe Su= 40,83 mp


Pag. 32
PUBLICAS S.A.
conform proiectului de rezistenta.
i.Invelitoare
Imobilul va avea acoperisul rezolvat intr-o apa, cu coama la mijlocul deschiderii, pantele acoperisului fiind
parafrunzare.
2.2.1.1.7 Ob.22_29_30_32 Hala tratare namol; Depozitarea namolului deshidratat;

Este o constructie noua, cu regim de inaltime parter cu dimensiunile maxime in plan de 36.05m x 32.30m,
alcatuita din doua zone/ obiecte: Ob.22_29_30-Hala tratre namol si Ob. 32-Depozitarea namolului
deshidratat.
Hala tratare namol este de forma dreptunghiulara cu dimensiunile in plan de 9.85m x 22.20m, pozitionata
in partea staga fata de hala de depozitare, intrea axele 1 si 2.
Hala pentru depozitarea namolului este de tip sopron, deschisa, cu dimensiunile in plan de 26.40m x
32.30m, pozitionata in partea dreapta fata de hala de tratare, intre axele 2 si 4. Este impartita in doua

Pag. 33
PUBLICAS S.A.
compartimente de depozitare prevazute pe mijlocul lor cu o rigola de colectare si prevazuta perimetral cu

parapeti din beton armat pana la coa +2.50, prevazuta cu cate o zona de acces pentru fiecare platforma.

C.T.A. Cota ±0.00 a cladirii (cota finitului de la parter) s-a stabilit la cota absoluta 91.15/ 91.28.
Cladirea are 5 functiuni:
- hala deshidratare namol Su= 163.59 mp
- depozit polimeri Su= 10.23 mp
- vestiar/ Grup Ssanitar Su= 10.48 mp
- camera de comanda Su= 19.87 mp
- platforma depozitare namol Su= 397.54 mp
- platforma depozitare namol Su= 397.54 mp

elementelor de structura a acoperisului este de minim 4.53 la hala tratare si 5.20m la depozitul de namol.
Infrastructura constructiei va fi din fundatii de tip talpa continua din beton armat sub pereti, planseul de la
cota ±0.00 va fi din beton armat, conform proiectului de rezistenta.
longitudinale cu stalpi din profile HEA si grinzi din profile IPE, pentru Hala tratre namol si stalpi din beton
armat monolit si grinzi metalice pentru zona de depozitare namol.
la Hala tratare, Inchiderile se vor realiza din panouri autoportante termoizolante si tamplarie Aluminiu cu
geam termoizolant. Panourile autoportante vor fi montate pe o structura secundara din tabla ambutisata,

Pag. 34
PUBLICAS S.A.
Pardoselile vor fi din beton elicopterizat, pardoseala flotanta si/sau ceramica iar finisajele interioare la
pereti si tavane vor fi fetele interioare ale panourilor termoizolante autoportante, realizate din tabla lisa,
vopsite in camp electrostatic culoare alb.
La Hala tratare, Constructia este inchisa perimetral cu panouri autoportante termoizolante cu fetele
exterioare din tabla de otel profilata vopsita in camp electrostatic, culoare gri - RAL 9007. Profilele verticale
de colt, accesoriile de la invelitoare si ancadramentele de la tamplarie sunt din tabla de otel vopsit
electrostatic, culoare albastru RAL 5010. Tamplaria de aluminiu este de culoare gri. La nivelul C.T.A.
conturul constructiei va fi inconjurat perimetral de un trotuar de garda din beton, 80cm latime, cu panta
spre exterior.
i.Invelitoare
din profile metalice, culoare gri peste Hala tratre namol si tabla cutata peste depozitul de namol. Se vor
monta piese speciale/ acesorii metalice albastre, apa se va colecta la jgheaburi si burlane din tabla vopsita
electrostatic culoare albastru; sorburile burlanelor vor fi protejate cu parafrunzare.
2.2.1.1.8 Ob.25a Cladire tehnica fermentator;

Cladire tehnica fermentator este o constructie noua cu regim de inaltime parter, de forma dreptunghiulara
cu dimensiunile in plan de 13.15 x 10.00m. La camera electrica, pardoseala este flotanta cu placa de beton
coborata la 50cm fata de cota ±0.00 pentru a permite montarea cablurilor.

Cladirea are trei incaperi:
- camera incalzire namol Su= 91.20 mp
- camera biogaz Su= 14.94 mp
- camera electrica Su= 12.18mp

Pag. 35
PUBLICAS S.A.

Pardoselile vor fi din beton elicopterizat si pardoseala flotanta, iar finisajele interioare la pereti si tavane
vor fi fetele interioare ale panourilor termoizolante autoportante, realizate din tabla lisa, vopsite in camp
electrostatic culoare alb.
i.Invelitoare
parafrunzare.
2.2.1.1.9 Ob.35a Cladire Electrica – existenta (schimbare destinatie)

Cladirea cu camera electrica este o constructie existenta (ce isi schimba destinatia actuala) cu regim de
inaltime parter, de forma dreptunghiulara cu dimensiunile in plan de 3.32m x 5.80m.


Pag. 36
PUBLICAS S.A.

Hmax de la CTA (cota terenului amenajat) = nu se modifica
Amplasarea constructiei pe teren nu se modifica. Cota ±0.00 a cladirii (cota finitului de la parter) s-a stabilit
la cota absoluta 86.50.
- camera electrica Su= 14.60 mp

Inaltimea libera a spatiului interior, masurata intre nivelul finit al cotei de calcare si intradosul planseului de
beton este de 3.00m.
Nu se modifica fata de existent
Nu se modifica fata de existent.
Se vor face reparatii la pardoselile existente din beton sclivisit. Se vor executa reparatii la tencuielile
existenete si se vor aplica zugraveli lavabile de interior culoare alb.
Se vor face reparatii la tencuiala exterioara si se va zugravi cu vopsea lavabila de exterior culoare gri.
Tamplaria exterioara existenta se va inlocuii cu tamplarie PVC culoare alb. Usa exterioara de acces se va
inlocuii cu usa metalica de exterior.
i.Invelitoare
Invelitoarea existenta din tabla zincata faltuita se va inlocui cu tabla cu cuta marunta vopsita in camp
electrostatic culoare gri, inclusiv accesorii. Se va verifica starea elementelor de sarpanta si a asterelei si se
vor inlocui elementele degradate. Lambriul exterior din PVC se va demonta integral. Timpanele, sageacul si
alte elemente vizibile ale sarpantei se vor inchide cu placaj OSB 12mm, protejat cu polistiren expandat 2cm,
finisat cu tencuiala decorativa culoare alb.
2.2.1.1.10 Obiect C2 Spatiu tehnic-centrala – existenta (reabilitare)

Spatiul tehnic - Centrala este o constructie existenta cu regim de inaltime parter, de forma poligon

Pag. 37
PUBLICAS S.A.
neregulat cu 4 laturi cu dimensiunile maxime in plan de 9.45 x 8.66m, ce are la interior un cos de fum care
iese prin invelitoare si se inalta pana la cota de +15.60 fata de cota +/-0.00. Starea actuala a constructiie
este medie spre proasta, din cauza lipsei de intretinere adecvata si a uzurii marterialelor existente. Cosul de
fum existent se va dezafecta, urmand a fi montat un cos metalic nou.

Functiune: Spatiu tehnic
Hmax de la CTA (cota terenului amenajat) = 8.05
Amplasarea constructiei pe teren nu se modifica.
- camera centrala termica Su= 65.97 mp

Inaltimea libera a spatiului interior nu se modifica.
Infrastructura existenta a constructiei este din fundatii continue, talpi si grinzi din beton armat sub
elementele structurale si nu necesita interventii, conform concluzilor expertizei tehnice.
Suprastructura existenta a cladirii este realizata in sistem de zidarie portanta rigidizata cu stalpi si centuri si
nu necesita interventii, conform concluzilor expertizei tehnice.
Se va inlocui tamparia exterioara existenta cu tamparie PVC multicamerala cu geam termoizolant de
culoare gri.
Se vor face reparatii la pardoseala existenta si se va finisa cu vopsea epoxidica. Se vor executa reparatii la
tencuieli interioare si gleturi, se vor reface zugravelile interioare cu vopsea lavabila.
Finisajul exterior al fatadei se va reface cu tencuiala decorativa cu culorile alb, gri si albastru;
i.Invelitoare
Pe zona de invelitoare dezafectata prin desfiintarea cosului de fum existent se va construi sarpanta folosind

Pag. 38
PUBLICAS S.A.
acelasi sistem cu cea existenta. Elementele degradate ale sarpantei existente vor fi inlocuite.
Invelitoarea se va reabilita prin inlocuirea sau repararea elementelor degradate si se va completa in zona
sarpantei nou construita. Daca in urma lucrarilor de reparatii la sarpanta va aparea necesitatea demontarii
invelitorii existente, aceasta se va inlocui in totalitate cu tabla cu cuta mica vopsita electrostatic culoare gri
si acesorile corespunzatoare.
Lambriul exterior din PVC se va demonta integral. Timpanele, sageacul si alte elemente vizibile ale sarpantei
se vor inchide cu placaj OSB 12mm, protejat cu polistiren expandat 2cm, finisat cu tencuiala decorativa
culoare alb.
2.2.1.1.11 Obiect C3 Cladire administrativa si laborator – existenta (reabilitare)

Cladirea administrativa este o constructie existenta cu regim de inaltime parter, de forma dreptunghiulara
cu dimensiunile in plan de 20.15 x 11.50m, formata din doua tronsoane, cel principal (construit primul)
adapostind incaperile necesare functionarii statiei de epurare initiala, la care s-a adosat un tronson cu doua
incaperi de depozitare. Starea actuala a constructiie este medie spre proasta, din cauza lipsei de intretinere
adecvata si a uzurii marterialelor existente.
Pentru aducerea constructiei la parametri de utilizare corespunzatori, in conformitate cu cerintele
beneficiarului, se vor efectua urmatoarele lucrari de constructii si reparatii:
- Reabilitarea invelitorii prin inlocuirea sau repararea elementelor degradate
- Inlocuirea elementelor deteriorate ale sarpantei
- Realizarea sistemului de colectare si evacuare ape pluviale (jgheaburi si burlane)
- Construire scara acces pod in exterior
- Inlocuire tamplarie exterioara existenta cu tamplarie eficienta energetic (ferestre si usi din PVC),
inlocuire tamplarie interioara existenta cu usi de interior celulare, sau tamplarie PVC de interior
(daca exista solicitari functionale in acest sens).
- Pereti interiori - reparatii tencuiala si glet, refacerea zugravelilor cu vopsea lavabila de interior
- Pardoselile – se vor demonta cele existente si se vor inlocui cu finisaje de pardoseala noi
corespunzatoare functiunii fiecarui spatiu.
- Anvelopanta – Realizarea eficientei energetice a anvelopantei prin aducerea termoizolatiei
peretilor exteriori la grosimea de 15cm ; realizarea finisajului exterior al fatadei cu tencuiala
decorativa ; reparatia sau inlocuirea termoizolatiei existente a anvelopantei inclusiv la planseul
dintre parter si pod
- Reabilitarea trotuarului de garda
- Demolarea sobei existente intre camere si completarea golului cu zidarie
- Reconfigurarea anumitor spatii conform cerintelor beneficiarului

Functiune: Cladire administrativa
Suprafata utila desfasurata: Aud = 249.93.00 mp

Pag. 39
PUBLICAS S.A.
Hmax de la CTA (cota terenului amenajat) = 6.62 m
Amplasarea constructiei pe teren nu se modifica.
Lista spatiilor interioare:
nr. crt. functiune incapere suprafata (mp)

1 HOL ACCES 5.83
2 HOL 32.55
3 BIROU DIRECTOR 11.89
4 BIROU PERSONAL 12.41
5 CAMERA CNTROL 18.62
6 CAMERA 18.08
7 GS 3.60
8 GS 19.8
9 LABORATOR 25.75
10 ANEXA LABORATOR 2.3
11 CAMERA 12.19
12 MAGAZIE 18.94
13 CHICINETA 6.14
14 HOL 2.78
15 GS 2.61
16 C.TEHNICA 5.54
17 DEPOZITARE 30.86
18 DEPOZITARE 20.04

Inaltimea libera a spatiilor interioare nu se modifica.
Infrastructura existenta a constructiei este din fundatii continue, talpi si grinzi din beton armat sub
elementele structurale si nu necesita interventii, conform concluzilor expertizei tehnice.
Suprastructura existenta a cladirii este realizata in sistem de zidarie portanta rigidizata cu stalpi si centuri si
nu necesita interventii, conform concluzilor expertizei tehnice.
Se va inlocui tamparia exterioara existenta cu tamparie PVC multicamerala cu geam termoizolant, de
culoare gri.

Pag. 40
PUBLICAS S.A.
Se vor inlocui finisajele de pardoseala. Se vor executa placaje ceramice la grupurile sanitare, pe holuri. Se
vor executa reparatii la tencuieli interioare si gleturi, se vor reface zugravelile interioare cu vopsea lavabila.
Finisajul exterior al fatadei se va reface cu tencuiala decorativa cu culorile alb, gri si albastru;
i.Invelitoare
Reabilitarea invelitorii prin inlocuirea sau repararea elementelor degradate ; Daca in urma lucrarilor de
reparatii la sarpanta va aparea necesitatea demontari invelitorii existente, aceasta se va inlocui in totalitate
cu tabla cu cuta mica vopsita electrostatic culoare gri si acesorile corespunzatoare. Lambriul exterior din
PVC se va demonta integral. Timpanele, sageacul si alte elemente vizibile ale sarpantei se vor inchide cu
placaj OSB 12mm, protejat cu polistiren expandat 2cm, finisat cu tencuiala decorativa culoare alb.
2.2.1.1.12 Imprejmuirea
Imprejmuirea se va realiza din panouride gard zincat bordurat cu pe stalpi metalici, cu inaltimea de 2m.
Accesul principal va fi prevazut cu poarta pietonala si poarta cu deschidere automatizata pentru accesul
auto. Accesul secundar va avea poarta auto cu acces automatizat.
Constructii se inscriu in Categoria de Importanta C (normala).

Intocmit
Arh. Lavinia Cochina
2.2.1.2 INDEPLINIREA CERINTELOR DE CALITATE
Cerinta “A” REZISTENTA SI STABILITATEA

In Memoriul tehnic de structura, sunt descrise lucrarile referitoare la realizarea cerintei esentiale «A» in
conformitate cu prevederile Legii nr.10/1995 si Legii nr.123/2007 privind calitatea in constructii.
Cerinta “B” – SIGURANTA IN EXPLOATARE:
S-a prevazut deschiderea usilor conform reglementarilor asigurand accesul cu gabarite de trecere
corespunzatoare. In cladire parapetii existenti au inaltimea minima conform STAS 6131-79.
Sunt respectate prevederile Normativului NP068-02 – siguranta in exploatare a cladirilor - asigurand
realizarea cerintei esentiale «B» in conformitate cu prevederile Legii nr.10/1995 si Legii nr.123/2007
privind calitatea in constructii.
Cerinta “C” – SECURITATEA LA INCENDIU
Cerinta de securitate la incendiu implica realizarea constructiilor astfel incat sa se asigure:
- Protectia si evacuarea utilizatorilor, tinand seama de varsta si starea lor fizica;
- Limitarea pierderilor de bunuri;
- Preintampinarea propagarii incendiului;
- Protectia pompierilor si a altor forte care intervin pentru evacuarea si salvarea persoanelor,

Pag. 41
PUBLICAS S.A.
protejarea bunurilor periclitate, limitarea si stingerea incendiului si inlaturarea unor efecte

negative ale acestuia.
Se vor respecta prevederile Legii 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor, ale HGR 448/2002 si
Normativul P-118/1999 privind siguranta la foc.
Conform Normativului P118-99, tabel 2.1.9., gradul de rezistenta la foc al fiecarui compartiment de
incendiu este II.
Limitarea propagarii incendiului la vecinatati: Distanţele obiectivelor fata de cladirile invecinate corespund
prevederilor P118/99 tabel 2.2.2.
Masuri constructive pentru limitarea propagarii incendiului pe fatade si pe acoperis : nu este cazul.
Cerinta “D”
- IGIENA SI SANATATEA OAMENILOR:
Modul de respectare a Ordinului MS 331/1999 pentru aprobarea Normelor de avizare sanitara a
proiectelor, obiectivelor si a obiectivelor cu impact asupra sanatatii publice, STAS 6472 privind
microclimatul, NP 008 privind puritatea aerului, STAS 6221 si STAS 6646 privind iluminarea naturala si
artificiala.
- REFACEREA SI PROTECTIA MEDIULUI:
Modul de respectare a prevederilor din Legea 256/2006 privind protectia mediului, Legea 107/1996 a
apelor, OG 243/2000 privind protectia atmosferei, HGR 188/2002, Ordinul MAPPM 462/1993, Ordinul
MAPPM 125/1996, Ordinul MAPPM 756/1997.
Cerinta “E -ECONOMIE DE ENERGIE SI IZOLARE TERMICA
Masurile de termoizolare proiectate vor asigura realizarea prevederilor Normativului C107/2-97 si
realizarea cerintei esentiale «F» in conformitate cu prevederile Legii nr.123/2007.
Tinand seama de prevederile Normativului C107/2-97, rezulta ca din punct de vedere al protectiei termice,
al cresterii confortului termic si al economiei de energie, lucrarile proiectate la cladiri se incadreaza in
normele si normativele in vigoare.
Economia de energie rezulta din cele de mai sus, asigurandu-se realizarea cerintei esentiale «E» in
conformitate cu prevederile Legii nr.123/2007.
Cerinta “F” – PROTECTIE IMPOTRIVA ZGOMOTULUI
Din punct de vedere al protectiei impotriva zgomotului sunt indeplinite conditiile de calitate, nefiind
necesara prevederea de masuri constructive suplimentare. Lucrarile propuse se vor realiza cu utilaje si
echipamente moderne care respecta toate reglementarile in vigoarea atat cele romanesti cat si cele din
Uniunea Europeana, asigurandu-se realizarea cerintei esentiale in conformitate cu prevederile Legii
nr.10/1995 si Legii nr.123/2007 privind calitatea in constructii.
2.2.1.3 STANDARDE SI NORMATIVE APLICABILE

Pag. 42
PUBLICAS S.A.
Directiva UE nr.
Asigurarea calitatii in construcţii
89/106/EEC
Legea nr.10/1995 cu
Lege privind asigurarea calitatii in construcţii
toate actualizarile
C107-1-2005 Normativ de izolare termica a constructiilor
Legea nr. 50/1991
Autorizarea lucrarilor de constructii
actualizata 2007
NP068-02 Siguranta in exploatare
Normativ pentru proiectarea şi executarea hidroizolaţiilor din materiale
NP040-00
bituminoase la lucrările de construcţii
P100-1/2006 Normativ de proiectare antiseismica – pentru cladiri noi
Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de
C 300-94
constructii si instalatii aferente acestora. Buletinul constructiilor nr. 9/1994
P1118-99 Normativ de prevenire si stingere a incendiilor
Norme tehnice privind masurile de asigurare a igienei si sanatatii oamenilor, a
NE 002-97 refacerii si protectiei mediului la lucrarile de executie a constructiilor.
47/N/03.03.97
Bul. Constructiilor
Regulament privind protectia si igiena muncii in constructii
nr. 5-6-7-8/83
Norme specifice de protectia muncii pentru lucrari de zidarie, montaj,
IM 006-96
prefabricate si finisaje in constructii. Buletinul constructiilor nr.10/1996
Norme tehnice privind masurile de asigurare a igienei si sanatatii oamenilor, a
NE 002-97 refacerii si protectiei mediului la lucrarile de executie a constructiilor.
47/N/03.03.97
Bul.constr. nr. 5-6-7-8- Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii. Buletinul
/1993 constructiilor nr. 5-6-7-8-/1993
Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de
C 300-94
constructii si instalatii aferente acestora. Buletinul constructiilor nr.9/1994
Norme specifice de protectia muncii pentru lucrari de zidarie, montaj,
IM 006-96
prefabricate si finisaje in constructii. Buletinul constructiilor nr.10/1996
Intocmit
Arh. Lavinia Cochina

Pag. 43
PUBLICAS S.A.
2.2.2 MEMORIU LUCRARI CIVILE SI EDILITARE
2.2.2.1 CARACTERISTICILE AMPLASAMENTULUI
a. Conditii de clima:
Din punct de vedere al evaluarii încărcărilor din zăpadă, aceasta a fost facuta conform normativului CR 1-1-
3/2012.
Conform hartii de zonare, valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă în zona Caracal, având intervalul de
recurenţă IMR=50 ani, este sk=2,0 kN/m2.
Din punct de vedere al solicitărilor din vânt, conform CR 1-1-4/2012, amplasamentul corespunde unei
presiuni de referinţă a vântului qb=0.7 kN/m2, mediată pe 10 min la 10 m cu interval mediu de recurenţă
de 50 ani.

Pag. 44
PUBLICAS S.A.
Conform NP 112-2014 – Normativ privind proiectarea fundatiilor de suprafata, adâncimea maximă de

îngheţ în zona Caracal este de 0,70÷0,80 m.

Pag. 45
PUBLICAS S.A.
b. Zona seismica de calcul:

Conform hărților de zonare seismică (P100/1-2013), amplasamentului îi corespunde o accelerație la nivelul
terenului ag=0.20g, cu o perioadă de colț a spectrului seismic Tc=1.0 sec, pentru un cutremur cu un interval
mediu de recurență de 225 de ani, cutremur ce trebuie considerat în proiectarea la starea limită ultimă.
Coeficientul de amplificare dinamică este, conform normativului P100/1-2013, βo=2.50, pentru palierul TB-
TC.
Factorul de importanta pentru actiunea seismica este Υ=1.2, fiind asociat clasei de importanta II.

Pag. 46
PUBLICAS S.A.
c. Particularitati geotehnice ale terenului:

Pe amplasamentul statiei de epurare au fost efectuate mai multe foraje, fisele forajelor fiind urmatoarele:

Pag. 47
PUBLICAS S.A.
FISA FORAJULUI F1
0.00m -0.40m strat vegetal, praf nisipos, slab argilos, indesat, tasat
praf argilos, nisipos, cafeniu, indesare medie, plastic consistent (umplutura),
-0.40m -2.00m cu elemente de piatra
-2.00m -4.00m argila nisipoasa vartoasa
-4.00m -6.00m argila prafoasa nisipoasa
FISA FORAJULUI F2
0.00m -0.35m Placa din beton
-0.35m -0.50m Piatra sparta in masa argiloasa, cafeniu inchisa, plastic consistenta
-0.50m -1.50m Perna argiloasa vartoasa
FISA FORAJULUI F3
0.00m -0.35m Placa din beton
-0.35m -0.50m Piatra sparta in masa argiloasa, cafeniu inchisa, plastic consistenta
-0.50m -1.50m Perna argiloasa vartoasa (argila vartoasa)
FISA FORAJULUI F4
0.00m -0.15m Placa din beton degradata
-0.15m -0.90m Praf argilos, nisipos, cafeniu, indesare medie cu elemente de piatra
-0.50m -1.50m Argila nisipoasa vartoasa
-1.50m -6.00m argila prafoasa nisipoasa vartoasa
FISA FORAJULUI F5
0.00m -0.15m Placa din beton degradata
-0.15m -0.90m Praf argilos, nisipos, cafeniu, indesare medie cu elemente de piatra
FISA FORAJULUI F6
0.00m -0.40m Strat vegetal, praf nisipos, slab argilos, indesat, tasat
-0.15m -0.90m Praf argilos, nisipos, cafeniu, indesare medie
Conform studiului geotehnic, presiunea conventionala la cota de fundare pconv=250kPa.

Pag. 48
PUBLICAS S.A.
Nivelul panzei freatice nu a fost interceptat in forajele executate.
2.2.2.2 CLASE SI CATEGORII DE IMPORTANTA
Conform Codului de proiectare seismică P100-1/2013 clasa de importanță expunere a construcțiilor este
“II”.
Conform HG 766-97, categoria de importanță a construcțiilor este “C”.
2.2.2.3 DESCRIEREA CONSTRUCTIILOR
Statia de Epurare Caracal se va reabilita si extinde, in acest sens fiind nevoie atat de lucrari de interventii
asupra obiectelor existente, cat si de realizarea de structuri pentru obiecte noi, dupa cum urmeaza:
• OBIECT 1: CAMIN DE ADMISIE

Structura caminului de admisie consta in realizarea unei cuve din beton armat, de forma circulara, cu
diametrul interior de 3.00m si inaltimea libera de 3.45m. Radierul va avea grosimea de 35cm, peretii
circulari vor avea grosimea de 30cm, iar placa de beton (capacul) va avea grosimea de 20cm. Pentru accesul
in camin va fi realizat un gol de acces in placa, iar pe peretele cuvei se vor fixa trepte din otel beton;
• OBIECT 1a CAPCANA DE PIETRIS; OB.2-GRATARE RARE; OB.3-GRATARE DESE; OB.4-STATIE DE

POMPARE INFLUENT
Pentru aceste obiecte se va realiza o infrastructura comuna, acestea fiind conectate din punct de vedere
tehnologic.
Obiectul 1a – Capcana de pietris consta intr-o cuva din beton armat cu dimensiunile interioare de 3.90m x
4.95m si adancimea de 4.35m. Radierul va avea grosimea de 50cm, iar peretii laterali vor avea grosimea de
40cm.
Pentru obiectele 2 si 3 (gratare rare si gratare dese) se va realiza un sistem de canale din beton armat cu
adancimea de 3.15m si latima de 70cm. Avand in vedere distanta foarte mica dintre canale, precum si
adancimea acestora, peretii despartitori vor fi realizati din beton armat cu grosimea de 60cm. Deasupra
canalelor in care se monteaza gratarele se va realiza o cladire pe structura metalica cu o deschidere de
10.10m interax si 2 travee (una de 4.90m interax si alta de 5.90m interax). Stalpii din axele A si B se vor fixa
direct de peretii canalelor, acestea evazandu-se local pentru montarea buloanelor de ancoraj. Pentru stalpii
din axul C se vor realiza fundatii izolate de tip talpa si cuzinet din beton armat, cu dimensiunile in plan
2.00m x 2.50m. Structura metalica se va realiza din profile laminate la cald (stalpi HEA, grinzi IPE pane si

Pag. 49
PUBLICAS S.A.
rigle din profile UNP);
Obiectul 4 – Statie de pompare influent consta intr-o cuva din beton armat cu dimensiunile in plan
4.80mx6.20m si adncimea libera de 4.75m. Radierul cuvei va avea grosimea de 50cm, iar peretii vor avea
grosimea de 40cm. Deasupra cuvei se va realiza un planseu din beton armat cu grosimea de 20cm. In
planseu se vor realiza un gol tehnologic cu dimensiunile de 1.15mx3.60m si un gol de acces cu
diemensiunile 1.00mx1.00m. Pentru montarea si demontarea echipamentelor, deasupra golului tehnologic
se va monta o grinda monorail.
• Ob.5 -CAMINE DEBITMETRU INTRARE

Pentru montarea debitmerului si a vanelor se vor realiza 2 camine din beton armat, de forma
dreptunghiulara, cu dimesniunile interioare 1.50mx2.20m, respectiv 1.80mx2.65m si adancimea de 2.60m.
Radierele caminelor vor avea grosimea de 30cm, peretii de 25cm, iar placile de beton (capacele) vor avea
grosimea de 15cm. Pentru accesul in camine vor fi realizate goluri de acces in placa, iar pe peretele cuvei se
vor fixa trepte din otel beton;
• Ob.6 -DESNISIPATOR SEPARATOR DE GRASIMI AERAT

Structura desnisipatorului consta intr-o cuva din beton armat cu mai multe compartimente. Cuva se va
realiza suprateran, prin urmare fundatiile se vor realiza ca fundatii continue de tip talpa cu latimea de
1.00m si cuzinet din beton armat cu latimea de 40cm sub peretii cuvei. Fundul cuvei va fi realizat dintr-o
placa de beton armat cu grosimea de 40cm. Peretii cuvei vor avea dimensiuni cuprinse intre 25cm si 40cm.
• Ob.6a-6b -STATIE SUFLANTE DESNISIPATOR

Statia pentru suflante este o cladire cu regim de inaltime parter si forma dreptunghiulara in plan, cu 1
deschidere de 6.30m si 3 travee (2 de 3.25m si una de 2.50m interax).
Suprastructura cladirii va fi o structura metalica din profile laminate la cald, constand in cadre transverasale
si longitudinale cu stalpi din profile HEA si grinzi din profile IPE. Pentru stabilitatea structurii la forte
laterale, in planul acoperisului va fi realizat un sistem de contravantuiri orizontale.
Panele si riglele de inchidere se vor realiza din profile tip UNP, iar inchiderile se vor realiza din panouri
sandwich.
Infrastructura consta in fundatii izolate sub fiecare stalp de tip talpa si cuzinet din beton armat.
Placa de pardoseala se va realiza din beton armat cu grosimea de 25cm. Pe zona camerei de comanda,

Pag. 50
PUBLICAS S.A.
placa de pardoseala va fi coborata cu aproximativ 80cm, pardoseala fiind o pardoseala flotanta care sa
permita montarea cablurilor dedesubt.
• Ob.6c -STATIE POMPARE GRASIMI SI SPUMA

Statia de pompare consta in realizarea a 2 camine din beton armat, dupa cum urmeaza:
- Un camin turnat monolit de forma patrata cu dimensiunile interioare 1.50mx1.50m si adancimea
libera de 2.65m. Radierul si peretii caminului vor avea grosimea de 25cm, iar placa de 15cm;
- Un camin prefabricat de forma circulara cu diametrul inetrior de 1.50m si adancimea de 1.40m.
Ambele camine vor fi prevazute cu capace carosabile din fonta.
• OB.7 - STATIE DE RECEPTIE PENTRU NAMOLUL PROVENIT DIN FOSE SEPTICE

Statia consta intr-o cuva din beton armat cu mai multe compartimente, compartimentul principal avand
dimensiunile interioare de 3.20mx3.70m si o adancime de 3.55m. Radierul cuvei va avea grosimea de 40cm,
iar peretii de 30cm. Cuva va fi acoperita cu o placa din beton armat cu grosimea de 15cm, prevazuta cu
goluri tehnologice si goluri de acces.
Langa cuva betonata se va realiza o cladire cu regim de inaltime parter, o deschidere de 3.70m si o travee
de 2.40m interax. Structura de rezistenta a cladirii se va realiza in cadre metalice din teava rectangulara, iar
inchiderile si invelitoarea se vor realiza din panouri sandwich.
Fundatiile vor fi fundatii continue de tip talpa din beton armat.
• OB.8-DECANTOARE PRIMARE LONGITUDINALE; OB.9-STATIE DE POMPARE NAMOL PRIMAR

Decantoarele primare se vor realiza sub forma unor cuve descoperite din beton armat cu perete comun,
radierul avand grosimea de 50cm, iar peretii de 40cm.
La unul din capate se va amenaja statia de pompare, statie realizata tot din beton armat cu radierul de
50cm grosime si peretii de 40cm. Statia va fi realizata ingropat, accesul la aceasta realizandu-se prin
intermediul unei scari din beton armat.
• Ob.10 -CAMIN DE DISTRIBUTIE SPRE LINIILE BIOLOGICE; Ob.11 -BAZINE BioP (ANAEROBE)
Bazinele biologice si caminul de distributie se vor realiza sub forma unor cuve descoperite din beton armat
cu mai multe compartimente, partial ingropate. Radierul va avea grosimea de 50cm, iar peretii de 45cm.
Pentru accesul la echipamentele tehnologice se vor realiza o platforma metalica si o scara metalica

Pag. 51
PUBLICAS S.A.
verticala.
• Ob.12 -BAZINE DE AERARE (BIOLOGICE); OB.16 -CAMIN DE DISTRIBUTIE SPRE DECANTARE

SECUNDARA
Bazinele de aerare si caminul de distributie se vor realiza sub forma unor cuve descoperite din beton armat
cu mai multe compartimente, partial ingropate. Radierul va avea grosimea de 60cm, iar peretii de 50cm.
Avand in vedere lungimea foarte mare a bazinelor, la mijlocul acestora se va realiza un rost de tasare-
dilatatie.
Radierul bazinelor se va realiza pe o perna de balast compactat de 80cm grosime.
Pentru monitorizarea fluxului si accesul la echipamentele tehnologice se vor realiza platforme metalice si o
scara metalica de acces. Pentru protectia personalului statiei, platformele metalice vor fi prevazute cu
balustrade.
• Ob.13 -STATIA DE SUFLANTE - SISTEMUL DE AERARE BIOLOGIE;

deschidere de 4.10m si 4 travee (2 de 3.20m si 2 de 4.00m interax).
sandwich.
Placa de pardoseala se va realiza din beton armat cu grosimea de 20cm. Pe zona camerei de comanda,
placa de pardoseala va fi coborata cu aproximativ 80cm, pardoseala fiind o pardoseala flotanta care sa
permita montarea cablurilor dedesubt.
Fundatiile suflantelor se vor realiza ca fundatii izolate de tip bloc de beton armat pentru fiecare suflanta in
parte.
• OB.14-STATIE DE STOCARE SI DOZARE FeCl3; OB.15-STATIE DE STOCARE SI DOZARE METANOL

Substantele utilizate in procesul tehnologic (FeCl3 si Metanol), sunt stocate in 4 rezervoare. Pentru aceste
rezervoare se vor realiza fundatii de tip radier general cu grosimea de 60cm si cuve perimetrale de retentie
in caz de avarie al rezervoarelor. Cuvele sunt realizate din beton armat cu grosimea peretilor de 25cm.

Pag. 52
PUBLICAS S.A.
Cuvele si radierele sunt comune pentru rezervoarele de acelasi tip, iar intre cele 2 cuve este amplasata
statia de dozare. Statia de dozare este o cladire cu regim de inaltime parter, o deschidere de 3.45m si 2
travee de 2.25m, realizata pe structura metalica in cadre din teava rectangulara, cu invelitoare si inchideri
din panouri sandwich.
Fundatiile cladirii sunt fundatii continue de tip talpa din beton armat.
• Ob.17 -DECANTOARE SECUNDARE; Ob.17a -STATIA POMPARE SPUMA; Ob.18 -STATIE POMPARE
NAMOL RECIRCULARE EXTERNA SI EXCES; Ob.33 -STATIE POMPARE APA TEHNOLOGICA
Decantoarele secundare sunt constructii din beton armat monolit partial ingropate, de forma circulara, cu
diametrul interior de 22.00m si inaltime variabila, fundul acestora avand forma tronconica.
Radierul are grosimea de 45cm, iar peretii laterali de 35cm. In mijlocul decantoarelor, pentru sustinerea
podului raclor se va realiza o structura din 4 stalpi de beton armat cu sectiunea 40x40cm si grinzi cu
sectiunea transversala 35x40cm.
Intre cele 2 decantoare secundare este amplasata statia de pompare spuma. Statia de pompare spuma
consta intr-o cuva ingropata din beton armat cu dimensiuni interioare de 3.50mx8.20m si adancimea libera
de 2.24m, respectiv 3.75m. Radierul cuvei va avea o grosime de 40cm, peretii de 35cm, iar placa de 20cm.
• Ob.19 -CANAL DE MASURARE DEBITE CU ULTRASUNETE

Canalul de masurare debite cu ultasunete este o cuva descoperita din beton armat monolit cu forma
dreptunghiulara in plan, dimensiuni interioare de 0.80x5.00m si adancimea de 1.35m. Radierul cuvei va
avea grosimea de 25cm, iar peretii de 20cm.
• Ob.19a -BAZIN DE STOCARE SI INGROSARE GRAVITATIONALA NAMOL IN EXCES

Structura bazinului consta intr-o cuva descoperita din beton armat partial ingropata, de forma patrata, cu
dimensiunea interioara a laturilor de 8.00m si adancimea de 4.25m. Radierul va avea grosimea de 40cm, iar
peretii laterali de 35cm.
• Ob.20 -INGROSATOR DE NAMOL PRIMAR

Ingrosatorul de namol primar este o constructie din beton armat monolit partial ingropata, de forma
circulara, cu diametrul interior de 5.50m si inaltime variabila, fundul acestuia avand forma tronconica.
Radierul are grosimea de 40cm, iar peretii laterali de 30cm.
Pentru accesul la echipamente, deasupra bazinului se va realiza o platforma prevazuta cu scara metalica de

Pag. 53
PUBLICAS S.A.
acces si balustrade de protectie.
• Ob.21 STATIA POMPARE NAMOL INGROSAT; Ob.24 STATIA POMPARE ALIMENTARE FERMENTATOR;
Ob.28 STATIE POMPARE ALIMENTARE, DESHIDRATARE NAMOL
Statia de pompare este o cladire partial ingropata, cu infrastructura realizata ca o cuva din beton armat cu
dimensiunile interioare de 5.10mx8.30m. Radierul cuvei va avea grosimea de 40cm, iar peretii laterali de
25cm. Pentru fixarea suprastructurii, se vor realiza ingrosari locale ale pertilor in dreptul stalpilor.
sandwich.
Fundatiile pompelor se vor realiza sub forma de cuzineti din beton armat pe radierul general, pentru fiecare
pompa in parte.
• Ob.23 -BAZIN OMOGENIZARE NAMOL COMBINAT

Structura bazinului consta intr-o cuva descoperita din beton armat partial ingropata, de forma circulara, cu
dimensiunea interioara de 6.80m si adancimea de 4.50m. Radierul va avea grosimea de 40cm, iar peretii
laterali de 30cm.
• Ob.25 -FERMENTATOR ANAEROB MEZOFIL

Fermentatorul are structura unui rezervor din beton armat de forma circulara, cu diametrul interior de
12.00m si inaltimea maxima la interior de 14.80m. Radierul va avea o grosime de 1.00m, iar peretii laterali
vor avea grosimea de 60cm. Capacul rezervorului se va realiza sub forma unei placi din beton armat de
forma tronconica in prima parte si dreapta pe zona centrala, cu grosime variabila, plecand de la grosimea
de 60cm langa pereti si ajungand la 30cm in zona centrala.
• Ob.25a -SPATIU TEHNIC FERMENTATOR

deschidere de 8.90m interax si 3 travee (2 de 4.50m si 1 de 3.05m interax).

Pag. 54
PUBLICAS S.A.

sandwich.
Placa de pardoseala se va realiza din beton armat cu grosimea de 25cm.
• Ob.26 -GAZOMETRU
Gazometrul este un rezervor cu membrana (de tip balon). Fundatia acestuia va consta intr-o placa din
beton armat cu grosimea de 25cm si o o grinda circulara cu sectiunea de 50x50cm. Pentru asigurarea
fundarii sub adancimea de inghet, sub grinda inelara se va trurna beton simplu cu grosimea de 70cm si
latimea de 50cm. Langa fundatia gazometrului se va realiza si un camin din beton armat de forma
dreptunghiulara, cu dimensiunile interioare de 2.50mx3.00m si inaltimea libera de 2.25m. Radierul si peretii
caminului vor avea grosimea de 25cm, iar placa de deasupra de 15cm. Pentru accesul in camin se va lasa un
gol de acces in placa, iar pe peretii caminului se vor monta trepte din otel-beton.
• Ob.26a -FACLA DE VEGHE

Pentru fixarea faclei se va realiza o fundatie de tip bloc din beton armat cu dimensiunile in plan de
1.00mx1.60m. Facla se va fixa de blocul din beton cu ancore chimice.
• Ob.27 -BAZIN DE COLECTARE NAMOL FERMENTAT (STABILIZAT)

Structura bazinului consta intr-o cuva descoperita din beton armat partial ingropata, de forma circulara, cu
dimensiunea interioara de 6.80m si adancimea de 4.50m. Radierul va avea grosimea de 40cm, iar peretii
laterali de 30cm.
• Ob.22 – INGROSATOR MECANIC DE NAMOL BIOLOGIC IN EXCES; Ob.29 – DESHIDRATAREA

NAMOLULUI; Ob.30 – INSTALATIA DE PREPARARE SI DOZARE SOLUTIE D EPOLIMERI; Ob.32 – DEPOZITAREA
NAMOLULUI DESHIDRATAT
Pentru depozitarea namolului se va realiza o platforma betonata cu pereti de inchidere perimetrali din
beton armat pana la cota +2.50. Platformele vor fi acoperite cu invelitoare din tabla cutata pe structura
metalica din profile laminate la cald. Grinzile principale ale acoperisului se vor prinde articulat pe stalpii din
beton armat.
Fundatiile vor fi fundatii de tip talpa continua din beton armat sub pereti.

Pag. 55
PUBLICAS S.A.
Platforma va avea 2 deschideri de 12.95m interax (intre axele 2 si 4) si 6 travee de 5.30m interax (intre
axele A si G).
Echipamentele necesare procesului tehnologic vor fi montate intr-o cladire realizata prin extinderea
platformei de namol cu inca o deschidere de 9.30m pe traveele cuprinse intre axele C si G. In axul 1 se vor
realiza stalpi din profile metalice de tip HEA incastrati la baza in fundatii izolate din beton armat. Pentru
manipularea echipamentelor in interiorul halei, se va monta o grinda de rulare bidirectionala, grinda ce se
va agata de grinzile principale ale cladirii. Inchiderile si invelitoarea acestei extinderi se vor realiza din
panouri sandwich.
• OB.34-REABILITARE DECANTOR SECUNDAR 1 / 2 CU FUNCTIUNE NOUA DE BAZIN DE RETENTIE

Conform temei de proiectare, decantoarele secundare si camera de distributie se vor reintegra in noul
proces cu destinatia de bazine de retentie ape meteorice.
In acest scop, a fost realizata o expertiza tehnica de expertul tehnic Ing. ILARIE MODORAN pentru
Decantorul secundar 1 si Decantorul secundar 2, doua constructii identice semingropate, de forma circulara
cu diametrul de cca 36m si adancimea fata de cota caii de rulare de cca 3.30 (constructii realizate dupa un
proiect tip).
In urma inspectiei realizate in teren s-au constat urmatoarele:
- dupa inlaturarea izolatiei exterioare nu s-au observat pierderi de apa si infiltratii;
- deteriorarea stratului superior din beton pe calea de rulare a podului raclor;
- fisuri in peretii perimetrali si in stratul superior de finisare a radierului de fundare, fisuri care au traseu
neregulat si nu au semnificatie structurala, dar dezvoltarea lor ar duce la exfiltratii;
- degradarea finisajului interior in proportie de 20%
Prin Expertiza Tehnica au fost propuse ca solutie de interventie minimala lucrari de reparatii, acestea
urmand a fi extinse in functie de constatarile ulterioare golirii decantoarelor:
 Repararea in zona grinzii de rulare a podului raclor, dupa cum urmeaza:

-se inlatura stratul de beton degradat de pe partea superioara a grinzii de rulare a podului raclor;
-se buciardeaza stratul superior al betonului
-se curata prin spalare cu apa sau suflare cu aer
-se monteaza bare ∅8 BST500 la 5cm distanta pe ambele directii pentru confinarea betonului de
completare ce se va turna.

Pag. 56
PUBLICAS S.A.
-se realizeaza un numar de 6 conectori/ml fixati cu rasina epoxidica

-se betoneaza noul strat de beton, dupa amorsarea stratului vechi de beton.
 Curatirea suprafetelor interioare:
-se curata suprafata interioara prin ciocanire, periere, hidrosablare sau alt procedeu similar;
-se inlatura toate straturile neaderente de beton pana se obtine o suprafata curata si rugoasa;
-se inlatura toate zonele exfoliate din betonul de acoperire a armaturii.
 Curatirea si tratarea armaturilor vizibile:
-se inlatura straturile de rugina a armaturilor vizibile prin sablare, ciocanire sau frecare cu peria de sarma;
-se trateaza armaturile vizibile cu materiale de tip Sika, Sipex sau similar pentru a asigura pasivizarea
armaturilor si rezistenta acestora;
 Tratarea zonelor cu fisuri in pereti:
-zonele cu fisuri mai mici de 1mm nu vor necesita interventii
-zonele cu fisuri mai mari de 1mm se vor trata prin injectare si chituire
 Tratarea/ finisarea suprafetelor interioare:
-dupa realizarea interventiilor indicate mai sus, se face o inspectie a intregii suprafete interioare si se
remediaza eventualele zone cu defecte locale;
-intreaga suprafata interioara se trateaza pentru impermeabilizare
• GURA DE VARSARE
Pentru protectia malurilor la deversarea apei, malurile canalului se vor betona in dreptul conductei de
deversare
• CLADIREA ADMINISTRATIVA
In conformitate cu concluziile Expertizei Tehnice, aceasta nu necesita lucrari de interventii structurale,
urmand a fi realizate numai lucrari de refacere finisaje.
• CLADIREA CENTRALEI TERMICE

In conformitate cu concluziile Expertizei Tehnice, aceasta nu necesita lucrari de interventii structurale,
urmand a fi realizate numai lucrari de refacere finisaje. Cosul de fum existent se va dezafecta, urmand a fi
montat un cos metalic nou. Pe zona afectata de desfacerea cosului se va reface sarpanta. Totodata se vor
inlocui toate elementele degradate ale sarpantei.

Pag. 57
PUBLICAS S.A.
Pentru dimensionarea si verificarea structurilor la starea limita ultima s-au avut in vedere urmatoarele
grupari de incarcari:
Gruparea fundamentala - Starea limita Ultima
In care:
Gki - efectul pe structura al actiunii permanente i, luata cu valuarea sa caracteristica
Qki - efectul pe structura al actiunii variabile i, luata cu valuarea sa caracteristica
Qk1 - efectul pe structura al actiunii variabile ce are ponderea predominanta
Ø0,1 – factor de simultaneitate, Ø0,1=0.7
Gruparea speciala – Starea Limita Ultima

Pentru calculul eforturilor in elementele structurilor, s-au folosit programe de calcul automat.
Pentru calculul eforturilor din actiunea seismica, incarcarile s-au stabilit in conformitate cu
Normativul P100-1/2013 pentru "proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social culturale,
agrozootehnice si industriale".
in care :
Aek – valoarea caracteristica a actiunii seismice
ψ2,i – coeficient pentru determinarea valorii cvasipermanente a actiunii variabile Qi, avand valorile
recomandate in tabelul urmator:
Tipul Actiunii ψ2,i
Actiuni din vant si Actiuni din variatii de 0
temperatura
Actiuni din zapada si Actiuni datorate 0.4
exploatarii
Incarcari in depozite 0.8

Pag. 58
PUBLICAS S.A.
ɣ1 – coeficientul de importanta al structurii

Pentru dimensionarea si verificarea structurilor la starea limita de serviciu s-au avut in vedere urmatoarele
grupari de incarcari:
Starea Limita se Serviciu
In care:
Gki - efectul pe structura al actiunii permanente i, luata cu valuarea sa caracteristica
Qki - efectul pe structura al actiunii variabile i, luata cu valuarea sa caracteristica
Qk1 - efectul pe structura al actiunii variabile ce are ponderea predominanta
ψ 0i – factor de simultaneitate, Ø0,1=0.7
2.2.2.4 ORGANIZAREA EXECUTIEI LUCRARILOR
Executia lucrarilor se va face numai de catre un antreprenor specializat in executia acestui tip de lucrari in
baza unui proiect tehnic de executie.
Organizarea de santier (amplasarea de baraci pentru scule, depozite mici de materiale) se va face in locuri
stabilite de comun acord executant-beneficiar. Se recomanda ca organizarea executiei lucrarilor sa se faca
numai in curtea existenta, fara a fi afectate spatii publice (trotuare, carosabil, etc.)
2.2.2.5 PROTECTIA MEDIULUI INCONJURATOR
In cadrul lucrarilor de organizare de santier se va amenaja obligatoriu un grup sanitar pentru muncitori.
Se interzice depozitarea materialelor pe spatiile verzi existente, adiacente constructiei. Deasemenea, se
interzice circulatia autovehiculelor de santier peste spatiile verzi si alte terenuri, cu exceptia celor destinate
pentru organizarea de santier.
Materialele rezultate din demolari, sapaturi, etc. se vor transporta si depozita in locuri special amenajate si
pentru care s-au obtinut toate avizele si acordurile organelor locale abilitate.
Curatenia pe santier se va asigura prin grija executantului si va fi controlata de beneficiar prin intermediul
inspectorului de santier.
Pe perioada executiei se interzice deversarea apelor uzate in spatiile naturale din zona si se vor lua masuri
ca eventualele materiale bituminoase utilizate sa nu contamineze solul.
Dupa terminarea lucrarilor, terenul se va elibera de toate resturile de materiale neutilzate. Suprafata de
teren afectata de organizartea de santier va fi reamenajata, aducandu-se la parametrii initiali.
Realizarea lucrarilor si exploatarea cladirii in conditii normale nu creaza conditii pentru producerea de noxe

Pag. 59
PUBLICAS S.A.
care sa afecteze mediul inconjurator.
2.2.2.6 MASURI PRIVIND CALITATEA, PROTECTIA CONTRA FOCULUI (PSI) SI PROTECTIA MUNCII
Realizarea lucrarilor de constructii se face respectand planurile cu detalii de executie si prevederile din
caietele de sarcini, ce fac parte din documentatie.
Deasemenea la executie trebuie sa fie respectate Normativele si Instructiunile in vigoare privind calitatea
lucrarilor in constructii,protectia muncii si paza contra incendiilor pentru acest gen de lucrari.
In acest sens se vor respecta : Normativul NE 012-2012, Legea 10-95 privind calitatea lucrarilor in
constructii, HG 766-97, cu referire la regulamentele privind calitatea in constructii,precum si “Regulamentul
privind protectia muncii si igiena in constructii” aprobat de MLPAT cu ordinal 9.N.I.- 15.03.1993 – si
Normativul de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executiei lucrarilor de constructii si instalatii
aferente acestora – C 300-94 “Norme tehnice de protectie contra focului” si Norme Generale,aprobate cu
ordinal 38-94 a Ministerului de Interne şi nr.1219-94 al MLPAT.
2.2.2.7 MASURI DE CONTROL
Organizarea activitatii de urmarire curenta, privind comportarea in timp a constructiilor, ca urmare a

incadrarii acestora in categoria III constructii obisnuite,se va face conform instructiunilor.
Se atrage atentia asupra necesitatii controlarii calitatii lucrarilor,pe faze de executie si pe faze
determinante, pentru lucrarile care devin ascunse,conform programului de urmarire a calitatii lucrarilor de
constructii, conform legii 10-95 si ordinului M.L.P.A.T nr. 7/N-28.10.1996.
Documentaţia necesită verificare M.L.P.A.T la exigentele A1 si A2.
2.2.2.8 PRINCIPALELE STANDARDE SI CODURI APLICABILE
- P100-1/2013 - Cod de proiectare seismică- Partea I-Prevederi de proiectare pentru clădiri;

- CR 0-2012 - cod de proiectare. Bazele proiectării construcţiilor;
- CR 1-1-4-2012 - Cod de proiectare. Evaluarea actiunii vântului asupra constructiilor;
- CR 1-1-3/2012 - Cod de proiectare. Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor;
- SR EN 1992-1-1:2004 - Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1 Reguli generale şi
reguli pentru clădiri;
- SR EN 1992-3-2006 - Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 3 Silozuri si rezervoare;
- SR EN 1993-1-1-2006 – Eurocode 3 – Proiectarea structurilor din otel. Partea 1-1: Reguli generale si
reguli pentru cladiri;
- SR EN 1993-1-8-2006 – Eurocode 3 Proiectarea structurilor din otel. Partea 1-8: Proiectarea

Pag. 60
PUBLICAS S.A.
imbinarilor;
- SR EN 1993-1-10:2006 - Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oţel. Partea 1-10: Alegerea claselor
de calitate a oţelului;
- NP 112-2014 – Normativ privind proiectarea fundatiilor de suprafata;
- CP 012/1-2007 – Cod de practica pentru producerea betonului
2.2.2.9 PROGRAM DE CONTROL AL CALITATII PE FAZE DETERMIANTE

Pag. 61
PUBLICAS S.A.
PROGRAM DE CONTROL PE FAZE DETERMINANTE
Proiect : OT - CL - 05 - EXTINDEREA SI REABILITAREA FACILITATILOR DE TRATARE APA UZATA

IN AGLOMERARAEA CARACAL
Beneficiar: S.C. COMPANIA DE APA OLT S.A.
Proiectant: S.C. ALMER PROIECT S.R.L.
Antreprenor: ASOCIEREA S.C. SENGHER SISTEME S.R.L. – S.C. IPA S.A. – S.C. ALMER
PROIECTS.R.L.-S.C. VIALES Y OBRAS PUBLICAS S.A
Legea privind calitatea in constructii nr.10/18.01.1995

 Regulamentul privind controlul de stat al calitatii in constructii aprobat prin HGR nr.492/2018
 Ordinul nr.1370/2014 pentru aprobarea“ Procedurii privind efectuarea controlului de stat in faze de
executie determinante pentru rezistenta mecanica si stabilitatea constructiilor “
Se stabileste de comun acord prezentul program pentru controlul calitatii lucrarilor
Documentul Cine
care se intocmeste si
intocmeste: semneaza :
Lucrari ce se : -P.V.L.A.-P.V. Nr. si Observ
I-Inspectia de
Nr. Controleaza, se verifica de data atii
stat in
crt. sau se receptioneaza Receptie,lucr actului
constructii
calitativ, pentru care se ari ascunse incheiat
B-Beneficiar
intocmesc documente Metode de -P.V.-Proces
E-Executant
scrise control verbal
P-Proiectant
-P.V.R.-P.V.
G-
de receptie la
Geotehnician
terminarea
T-Topometrist
lucrarilor
1 2 3 4 5 6 7
1. Predare/Primire
Vizual
amplasament P.V. B,E,T
Măsuratori
OBIECT 1: CAMIN DE ADMISIE

2. Verificare natura teren de
Vizual
fundare si cota excavatie P.V.L.A. B,E,G,T
Măsuratori
Verificarea armaturilor din

radier, inainte de turnarea Vizual P.V.L.A. E,B,P
3. betonului Măsuratori
OBIECT 1a CAPCANA DE PIETRIS; OB.2-GRATARE RARE; OB.3-GRATARE DESE; OB.4-STATIE DE POMPARE
INFLUENT

Pag. 62
PUBLICAS S.A.
Verificare natura teren de

Vizual
Măsuratori
4.
5.
betonului Măsuratori
6. peretii cuvelor, inainte de Vizual P.V.L.A. E,B,P
turnarea betonului Măsuratori
Verificarea confectiei
metalice dupa montare si Vizual P.V. E,B,P
7.
inainte de montarea Măsuratori
inchiderilor si invelitorii
Ob.5 -CAMINE DEBITMETRU INTRARE
Vizual
Măsuratori
8.
9. Verificarea armaturilor din
Ob.6 -DESNISIPATOR SEPARATOR DE GRASIMI AERAT
fundare si cota excavatie Vizual
P.V.L.A. B,E,G,T
10. Măsuratori

fundatii, inainte de turnarea Vizual P.V.L.A. E,B,P
placa, inainte de turnarea Vizual P.V.L.A. E,B,P
13. Proba de etanseitate
Vizual P.V. E,B
Ob.6a-6b -STATIE SUFLANTE DESNISIPATOR

P.V.L.A. B,E,G,T
14. Măsuratori


Pag. 63
PUBLICAS S.A.
16. Verificarea confectiei

Ob.6c -STATIE POMPARE GRASIMI SI SPUMA

P.V.L.A. B,E,G,T
17. Măsuratori

peretii caminului, inainte de Vizual P.V.L.A. E,B,P
turnarea betonului Măsuratori
OB.7 - STATIE DE RECEPTIE PENTRU NAMOLUL PROVENIT DIN FOSE SEPTICE
P.V.L.A. B,E,G,T
19. Măsuratori

OB.8-DECANTOARE PRIMARE LONGITUDINALE; OB.9-STATIE DE POMPARE NAMOL PRIMAR

P.V.L.A. B,E,G,T
22. Măsuratori

pereti, inainte de turnarea Vizual P.V.L.A. E,B,P
Vizual P.V. E,B

Pag. 64
PUBLICAS S.A.
Ob.10 -CAMIN DE DISTRIBUTIE SPRE LINIILE BIOLOGICE; Ob.11 -BAZINE BioP (ANAEROBE)

P.V.L.A. B,E,G,T
26. Măsuratori

Vizual P.V. E,B
Ob.12 -BAZINE DE AERARE (BIOLOGICE); OB.16 -CAMIN DE DISTRIBUTIE SPRE DECANTARE SECUNDARA

P.V.L.A. B,E,G,T
30. Măsuratori

Vizual P.V. E,B
Ob.13 -STATIA DE SUFLANTE - SISTEMUL DE AERARE BIOLOGIE

P.V.L.A. B,E,G,T
34. Măsuratori


Pag. 65
PUBLICAS S.A.
OB.14-STATIE DE STOCARE SI DOZARE FeCl3; OB.15-STATIE DE STOCARE SI DOZARE METANOL

P.V.L.A. B,E,G,T
37. Măsuratori

Ob.17 -DECANTOARE SECUNDARE; Ob.17a -STATIA POMPARE SPUMA; Ob.18 -STATIE POMPARE NAMOL
RECIRCULARE EXTERNA SI EXCES; Ob.33 -STATIE POMPARE APA TEHNOLOGICA

P.V.L.A. B,E,G,T
39. Măsuratori

Vizual P.V. E,B
Ob.19 -CANAL DE MASURARE DEBITE CU ULTRASUNETE

P.V.L.A. B,E,G,T
43. Măsuratori

Ob.19a -BAZIN DE STOCARE SI INGROSARE GRAVITATIONALA NAMOL IN EXCES
P.V.L.A. B,E,G,T
45. Măsuratori


Pag. 66
PUBLICAS S.A.

Vizual P.V. E,B
Ob.20 -INGROSATOR DE NAMOL PRIMAR

P.V.L.A. B,E,G,T
49. Măsuratori

Vizual P.V. E,B
Ob.21 STATIA POMPARE NAMOL INGROSAT; Ob.24 STATIA POMPARE ALIMENTARE FERMENTATOR;
Ob.28 STATIE POMPARE ALIMENTARE, DESHIDRATARE NAMOL

P.V.L.A. B,E,G,T
53. Măsuratori

Ob.23 -BAZIN OMOGENIZARE NAMOL COMBINAT

P.V.L.A. B,E,G,T
56. Măsuratori

Pag. 67
PUBLICAS S.A.

Ob.25 -FERMENTATOR ANAEROB MEZOFIL
Vizual
58. fundare si cota excavatie P.V.L.A. B,E,G,T
Măsuratori

placa de inchidere, inainte Vizual P.V.L.A. E,B,P
de turnarea betonului Măsuratori
Vizual P.V. E,B
Ob.25a -SPATIU TEHNIC FERMENTATOR

P.V.L.A. B,E,G,T
63. Măsuratori

Ob.26 -GAZOMETRU
P.V.L.A. B,E,G,T
66. Măsuratori

Ob.27 -BAZIN DE COLECTARE NAMOL FERMENTAT (STABILIZAT)

Pag. 68
PUBLICAS S.A.

P.V.L.A. B,E,G,T
68. Măsuratori

Vizual P.V. E,B
Ob.22 – INGROSATOR MECANIC DE NAMOL BIOLOGIC IN EXCES; Ob.29 – DESHIDRATAREA NAMOLULUI;

Ob.30 – INSTALATIA DE PREPARARE SI DOZARE SOLUTIE D EPOLIMERI; Ob.32 – DEPOZITAREA
NAMOLULUI DESHIDRATAT
P.V.L.A. B,E,G,T
72. Măsuratori

OB.34-REABILITARE DECANTOR SECUNDAR 1 / 2 CU FUNCTIUNE NOUA DE BAZIN DE RETENTIE
75. Verificarea pregatirii

suprafetelor si montarii Vizual P.V.L.A. E,B,P
barelor de armatura si Măsuratori
conectorilor, inainte de
turnarea betonului
La controlul fiecărei faze determinante prin grija beneficiarului vor fi întocmite procese verbale
semnate de participanţi.
Aceste documente vor fi folosite de proiectant ca acte primare la întocmirea raportului privind calitatea
lucrărilor de construcţii care se prezentă la prerecepţia lucrărilor şi vor face parte integrantă din cartea
tehnică a construcţiei.
Definitivarea prezentului program de către constructor, beneficiar şi proiectant se va face în max. 15
zile de la primirea lui în şantier. Dacă în cadrul acestui termen nu va fi invitat proiectantul pe şantier
ptr. Definitivare, acest program se va considera însuşit şi semnat de constructor şi beneficiar.

Pag. 69
PUBLICAS S.A.
Executantul va anunţa în scris ceilalţi factori interesaţi ptr. participare cu min. 5 zile înaintea datei la
care urmeaza să se facă verificarea şi va pune la dispoziţie instrumente de control şi echipament de
protecţie.
Coloana 4 se completează la încheierea actului respectiv, în cazul cînd spaţiul din coloana 4 este
insuficient se va face o anexă.
La recepţia obiectului un exemplar din prezentul program completat se va anexa la CARTEA
CONSTRUCŢIEI.
De acord,
BENEFICIAR, PROIECTANT, EXECUTANT
Ing. Marian Matei

Pag. 70
PUBLICAS S.A.
2.2.3 MEMORIU TEHNIC INSTALATII SANITARE
2.2.3.1 DESCRIEREA SITUATIEI EXISTENTE.
Obiectele din cadrul statiei de epurare Caracal existente:
- Pavilion administrativ – cladire C3
- Cladire centrala termica – cladire C2
2.2.3.2 BAZA DE PROIECTARE
Baza de proiectare este constituita din:

- planurile de arhitectura
- tema de proiectare: instalatii tehnologice
- standarde si normative in vigoare
- scenariul de securitate la incendiu
2.2.3.3 DESCRIEREA SITUATIEI PROIECTATE
INSTALATII SANITARE CLADIRE ADMINISTRATIVA

 INSTALATII INTERIOARE DE ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE MENAJERA
Alimentarea cu apa a pavilionului administrativ se face prin intermediul unei conducte din PEID De40mm de
la reteaua de alimentare cu apa potabila din incinta.
Conducta de alimentare cu apa va intra in cladirea administrativa in spatiul tehnic destinat amplasarii
boilerului pentru preparare apa calda menajera.
Sistemul de distribuţie al alimentarii cu apa rece si apa calda este ramificat , cu distribuţie in parterul
cladirii.
Dimensionarea instalatiei s-a facut conform STAS 1478/90 iar dimensiunile tronsoanelor sunt conforme cu
cele din planurile anexate. Traseele se vor izola cu tuburi de izolatie din polietilena expandata cu grosimea
de 9mm. Coloanele montate in ghene de gips special amenajate, vor fi izolate cu tuburi termoizolatoare, cu
grosimea izolaţiei de 6 mm.
Prepararea apei calde menajere se realizează local, în sistem de semi-acumulare prin intermediul unui
boiler electric avand capacitate de 300l , putere electrica Pe=3kW, U=400[V].
Trecerile conductelor prin pereţi şi planşee vor fi protejate prin intermediul unor tuburi de protectie
etanseizate cu garnituri. Tuburile de trecere sunt alese cu doua diametre mai mari decat cel al conductei si

Pag. 71
PUBLICAS S.A.
cu rezistenta la foc asemanatoare cu a elementului de constructie strapuns. Tuburile de trecere vor depasi
planseul finit la partea superioara a acestuia cu 20[mm], iar in cazul peretilor acestea se vor monta la fata
finisata a acestora.
Reteaua de distributie a apei reci pentru consum menajer se va face cu tevi de tip polipropilena fara
insertie, iar reteaua de distributie a apei calde de consum menajer se va face cu tevi de tip polipropilena cu
insertie de aluminiu. Preluarea dilatarilor conductelor se va realiza prin montarea lirelor de dilatare,
confectionate din acelasi tip de teava sau vor fi preluate cu ajutorul compensatoarelor naturale de dilatatie.
Se va urmări ca la execuţie să se respecte distanţele minime normate a conductelor de apă faţă de
conductorii electrici. În punctele de cotă minimă şi acolo unde conductele formează un sac se prevăd
robinete de golire.
Conductele de legătură la obiectele sanitare se vor monta îngropate în tencuiala in slituri si in interiorul
peretilor de gips.
Vor fi montati robineti de inchidere intre coloane si legaturile la obiectele sanitare si robineti de sectionare
coltar D½’’ la obiectele sanitare.
Legăturile de la robinetele coltar şi bateriile obiectelor sanitare vor fi facute cu racorduri flexibile.
Colectarea apelor uzate menajere din cladire se va face prin intermediul coloanelor de canalizare din
polipropilena avand diametrele D40, D50, D110mm care se vor racorda la canalizarea nou proiectata din
incinta. In incaperile prevazute cu consumatori de apa, vor fi montate sifoane de pardoseala din polietilena
cu garda hidraulica – vezi planse. Se va urmari racordarea cel putin a unui consumator de apa la sifonul de
pardoseala pentru prevenirea mirosurilor neplacute.
Instalatia interioară de canalizare va fi prevăzută cu ventilare primară realizată prin prelungirea coloanei de
canalizare deasupra acoperişului şi montarea unei piese de capăt (caciula de ventilare) la capătul superior al
coloanei. Deasemenea coloana de canalizare va fi prevazuta cu piese de curatire la parter. Sifoanele de
pardosela si legaturile obiectelor sanitare la ele se vor face prin sapa.Conductele de canalizare a apelor
menajere montate la interiorul cladirilor, vor fi din polipropilena (PP) prin mufare cu garnitura de cauciuc,
iar cele montate in exteriorul cladirilor, vor fi din policlorura de vinil PVC-KG prin mufare cu garnitura de
cauciuc.
Toate conductele exterioare de colectare a apelor uzate menajere se vor monta ingropat, sub adancimea
minima de inghet Hmininghet = -1.00 [m] fata de cota terenului amenajat.
Evacuarea apelor pluviale se face cu ajutorul unei retele de jgheaburi si burlane direct catre teren.
 INSTALATII DE STINGERE A INCENDIULUI IN FAZA INITIALA
Se vor prevedea materialele de dotare PSI pentru intervenţia iniţială din interior.

Pag. 72
PUBLICAS S.A.
Cladirea administrativa se va dota cu stingatoare portative de 6kg cu pulbere tip P6 - 2 buc,

stingator portabil cu dioxid de carbon tip G6 - 1buc.
INSTALATII SANITARE CLADIRE STATIE STOCARE SI DOZARE Fe3Cl SI METANOL
Alimentarea cu apa a statiei de precipitare chimica se face prin intermediul unei conducte din PEID
De32mm de la reteaua de alimentare cu apa potabila din incinta. Instalatia in interior se va realiza din
polipropilena reticulara pentru alimentare cu apa (PP-R) . Se va alimenta cu apa spalatorul de ochi si dusul
de urgenta , de asemenea se va prevede un robinet dublu servici.
de 9mm.
robinete de golire.
Legăturile la bateriile obiectelor sanitare vor fi facute cu racorduri flexibile.
Apa provenita in urma spalarilor si descarcarilor accidentale ale instalatiei de dozare clorura ferica va fi
evacuata prin intermediul unui sifon de pardoseala din polietilena Dn110mm prevazut cu garda hidraulica..
Apa provenita din utilizarea dusului de urgenta sau a spalatorului de ochi se va evacua prin intermediul unui
sifon din polietilena cu racord D110mm prevazut cu garda hidraulica. Conducta de canalizare din PVC-KG
D110 montata sub pardoseala se va racorda la conducta de canalizare din incinta nou proiectata.
Evacuarea apelor pluviale de pe pe acoperis vor fi colectate prin intermediul unui sistem de jgheaburi si
burlane si descarcat la teren.
INSTALATII SANITARE CENTRALA TERMICA
Alimentarea cu apa a cladirii se face prin intermediul unei conducte din PEID De40mm de la reteaua de
alimentare cu apa potabila din incinta.
Conducta de alimentare cu apa intra in spatiul destinat centralelor termice . Instalatia in interior se va

Pag. 73
PUBLICAS S.A.
realiza din polipropilena reticulara pentru alimentare cu apa (PP-R) . Se prevede un racord Dn32 cu robinet
11/4’’ pentru alimentarea cu apa a celor doua centrale termice prin intermediu buteliei de egalizare a
presiunii.
S-a prevazut o statie de dedurizare apa pentru umplerea si completarea cu apa a instalatiei de incalzire.
de 20mm.
robinete de golire.
Apa provenita in urma spalarilor si descarcarilor accidentale ale instalatiilor din camera destinata
centralelor termice se face prin intermediul a doua guri de scurgere din fonta avand racord Dn100. Gurile
de scurgere cunt prevazute cu racord vertical, cos de aluviuni si garda hidraulica . Gurile de scurgere sunt
racordate la o conducta din PVC-KG Ø 110 montata sub placa.
Apa provenita in urma spalariilor si descarcarilor accidentale in „Camera de Gaz” si „Camera Cogenerare”
este evacuata prin intermediul unei guri de scurgere din fonta avand racord Dn100 racordate la o conducta
de canalizare din PVC-KG Ø110 montata sub placa. Evacuarea apelor pluviale se va face prin intermediul
unui sistem de jgheaburi si burlane si se vor descarca la teren.
INSTALATII SANITARE CLADIRE DESHIDRATARE
Pentru cladirea deshidratare s-a prevazut un racord de alimentare cu apa din PEID De32 , pentru
alimentarea grupului sanitare si un alt racord cu apa potabila realizat printr-o conducta PEID De63 pentru
alimentarea cu apa a unitatii de dozare polimer ( vezi planuri hidromecanice).
Conducta de alimentare cu apa va intra in cladirea deshidratare in spatiul destinat grupului sanitar
Sistemul de distribuţie al alimentarii cu apa rece si apa calda este ramificat , cu distribuţie in parterul
cladirii.

Pag. 74
PUBLICAS S.A.
de 9mm. Coloanele montate in ghene de gips special amenajate, vor fi izolate cu tuburi termoizolatoare, cu
grosimea izolaţiei de 6 mm.
Prepararea apei calde menajere se realizează local, în sistem de semi-acumulare prin intermediul unui
boiler electric avand capacitate de 100l , putere electrica Pe=1.5kW, U=230[V].
Reteaua de distributie a apei reci pentru consum menajer se va face cu tevi de tip polipropilena fara
insertie, iar reteaua de distributie a apei calde de consum menajer se va face cu tevi de tip polipropilena cu
insertie de aluminiu. Preluarea dilatarilor conductelor se va realiza prin montarea lirelor de dilatare,
confectionate din acelasi tip de teava sau vor fi preluate cu ajutorul compensatoarelor naturale de dilatatie.
robinete de golire.
Conductele de legătură la obiectele sanitare se vor monta îngropate în tencuiala in slituri si in interiorul
peretilor de gips.
Vor fi montati robineti de inchidere intre coloane si legaturile la obiectele sanitare si robineti de sectionare
coltar D½’’ la obiectele sanitare.
Legăturile de la robinetele coltar şi bateriile obiectelor sanitare vor fi facute cu racorduri flexibile.
Colectarea apelor uzate menajere din cladire se va face prin intermediul coloanelor de canalizare din
polipropilena avand diametrele D40, D50, D110mm care se vor racorda la canalizarea nou proiectata din
incinta. In incaperile prevazute cu consumatori de apa, vor fi montate sifoane de pardoseala din polietilena
cu garda hidraulica – vezi planse. Se va urmari racordarea cel putin a unui consumator de apa la sifonul de
pardoseala pentru prevenirea mirosurilor neplacute.
Instalatia interioară de canalizare va fi prevăzută cu ventilare primară realizată prin prelungirea coloanei de
canalizare deasupra acoperişului şi montarea unei piese de capăt (caciula de ventilare) la capătul superior al
coloanei. Deasemenea coloana de canalizare va fi prevazuta cu piese de curatire la parter. Sifoanele de
pardosela si legaturile obiectelor sanitare la ele se vor face prin sapa.Conductele de canalizare a apelor
menajere montate la interiorul cladirilor, vor fi din polipropilena (PP) prin mufare cu garnitura de cauciuc,

Pag. 75
PUBLICAS S.A.
iar cele montate in exteriorul cladirilor, vor fi din policlorura de vinil PVC-KG prin mufare cu garnitura de
cauciuc.
Toate conductele exterioare de colectare a apelor uzate menajere se vor monta ingropat, sub adancimea
minima de inghet Hmininghet = -1.00 [m] fata de cota terenului amenajat.
Evacuarea apelor pluviale se face cu ajutorul unei retele de jgheaburi si burlane direct catre teren
2.2.3.4 EXECUTIA LUCRARILOR
RECOMANDARI PRIVIND TEHNOLOGIA DE EXECUTIE

Montarea conductei colectoare de canalizare se va începe de la ieşirea ei din clădire, mergând spre punctul
cel mai îndepărtat care trebuie racordat. Montarea coloanelor de canalizare se executa plecând de la cota
cea mai de jos spre acoperiş. Coloanele trebuiesc - montate in poziţie perfect verticală. Toate coloanele
vor fi prevazute cu piese de curatire. Toate conductele orizontale ale canalizării se vor monta cu panta
indicată în proiect.
Toate armăturile vor fi montate în poziţia închis, conform planurilor.
Montajul obiectelor sanitare se va începe după terminarea lucrărilor de finisare şi se va face conform
detaliilor furnizate de producător.
Lucrările de izolare a conductelor vor fi începute numai după efectuarea probelor de presiune.
Umplutura de pământ se va executa numai după probarea instalaţiilor.
Instalaţiile de apă rece şi caldă vor fi supuse la următoarele încercări:
Incercarea de etanşeitate la presiune. Se va efectua înainte de montarea armăturilor de serviciu şi a
aparatelor, poziţiile acestora fiind blindate. Presiunea de încercare va fi de 6 bar. Instalaţia se va menţine
sub presiune 30 minute, timp în care nu se admite nici o scădere a presiunii. În caz contrar se vor remedia
neetanşeităţile şi se va reface proba. După încheierea probei se face proces verbal de constatare.
Incercarea de funcţionare a instalaţiei. Se va verifica dacă la toate punctele de consum se asigură debitul
prevăzut in calcul.
Instalaţia de canalizare va fi supusă la următoarele încercări:
Incercarea de etanşeitate. Se va face controlând traseele conductelor şi îmbinările. Punctele de îmbinare
ce se închid cu elemente de mascare vor fi încercate pe parcursul lucrărilor, înainte de închiderea lor,
încheindu-se procese verbale pentru lucrări ascunse.
Incercarea de funcţionare. Se va face prin punerea în funcţiune a obiectelor sanitare în măsură să realizeze
debitul de calcul al instalaţiei.
Înainte de darea în folosinţă, conductele se vor spăla, lăsând apa să curgă până la limpezire.

Pag. 76
PUBLICAS S.A.
Pe timpul desfăşurării lucrărilor de construcţii - montaj se vor respecta prevederile republicane privind
protecţia muncii precum şi cele PSI.
Orice modificare la prezenta documentaţie solicitată de beneficiar sau de constructor se va face numai cu
acordul proiectantului.
RETELE DE APA
Tehnologia de executie a retelei de apa este urmatoarea:
- trasarea axului conductei si fixarea reperilor de nivelment, necesari in perioada de executie a
lucrarilor;
- desfacerea pavajului existent din ampriza retelelor (daca este cazul);
- executarea sapaturilor si a sprijinirilor – excavatiile rezultate urmand a se depozita pe aceeasi parte a
strazii si partial transportate in depozite intermediare;
- executia patului din nisip pentru pozarea conductelor;
- lansarea si montarea conductelor si bransamentelor;
- executia caminelor de vane conform proiectului;
- realizarea probei de presiune si remedierea eventuala a defectiunilor;
- executia umpluturii transeii cu material excavat si compactarea acestuia;
- montarea grilei de semnalizare albastre;
- transportul excedentului de pamant;
- refacerea pavajului carosabilului (daca este cazul).
- receptia si punerea in functiune.
RETELE DE CANALIZARE
Tehnologia de executie a canalizarii este urmatoarea:
- trasarea axului canalului si fixarea reperilor de nivelment, necesari in perioada de executie a
lucrarilor;
- desfacerea pavajului existent din ampriza retelelor (daca este cazul);
- executarea sapaturilor si a sprijinirilor – excavatiile rezultate urmand a se depozita pe aceeasi parte a
strazii si partial transportate in depozite intermediare;
- executia patului din nisip pentru pozarea tuburilor;
- lansarea si montarea tuburilor canalului si racordurilor;
- executia caminelor;
- verificarea etanseitatii canalului, conform prevederilor STAS 3051–91;
- executia umpluturii transeii cu material excavat si compactarea acestuia;
- montarea grilei de semnalizare maro;
- transportul excedentului de pamant;
- refacerea pavajului carosabilului.
Executia retelelor se face pe tronsoane, in flux continuu, din aval spre amonte.
Pe toata durata executiei lucrarilor, constructorul va monta indicatoare pentru dirijarea circulatiei, parapeti
de-a lungul transeei, podete pietonale.
Pe timpul noptii, zona de lucru va fi semnalizata luminos.
Interventiile asupra canalizarilor existente vor fi facute in prezenta delegatului autorizat al regiei de

Pag. 77
PUBLICAS S.A.
specialitate.
Inaintea inceperii lucrarilor, antreprenorul va consulta planul cu retele al amplasamentului in vederea
stabilirii pozitiei exacte a utilitatilor, a cunoasterii tuturor retelelor aflate in ampriza de lucru, pentru a se
putea lua masurile de sustinere, deviere sau consolidare a acestora, dupa caz.
Proiectantul va fi chemat pe santier pentru verificarea cotei de fundare si a naturii terenului de fundare.
Pe masura executarii sapaturii, contractorul va observa concordanta intre datele geotehnice avute in
vedere la proiectare si stratificatia intalnita in sapatura, anuntand proiectantul in cazul in care apar
discrepante.
DESCRIERE SOLUTIE ADOPTATA
Executia lucrarilor nu necesita tehnologii deosebite si nici dotarea cu mijloace PSI suplimentare.
Executantul va prezenta beneficiarului toate materialele si echipamentele utilizate.
Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica datele din proiect cu datele de pe santier , iar in caz de
neconcordanta se vor solicita proiectantului clarificarile si eventualele modificari care se impun.
Modificarile aduse proiectului se vor realiza conform prevederilor din caietul de sarcini si vor constitui
anexa la proiect.
2.2.3.5 CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR
Controlul calitatii lucrarilor se supune reglementarilor prevazute de legislatia in vigoare, respectiv

Legea nr. 10 / 18 ianuarie 1995 cu toate modificarile si completarile ulterioare privind calitatea in
constructii. Conform acestei legi verificarea calitatii executiei constructiilor este obligatorie si se efectueaza
de catre investitori prin diriginti de specialitate sau prin agenti economici de consultanta specializati (Art.
13).
Conducerea si asigurarea calitatii in constructii constituie obligatia tuturor factorilor care participa la
conceperea, realizarea si exploatarea constructiilor si implica o strategie adecvata si masuri specifice pentru
garantarea calitatii acestora.
Conform Art 14 al aceleiasi legi, agentii economici care executa lucrari de constructii asigura nivelul de
calitate corespunzator cerintelor, prin personal propriu si responsabili tehnici cu executie atestati, precum
si printr-un sistem propriu conceput si realizat. Receptia constructiilor constituie certificarea realizarii
acestora pe baza examinarii lor nemijlocite, in conformitate cu documentatia de executie si cu
documentele cuprinse in cartea tehnica a constructiei.
Pentru obtinerea unor constructii de calitate corespunzatoare sunt obligatorii realizarea si mentinerea, pe
intreaga durata de existenta a constructiilor, a urmatoarelor cerinte esentiale conform Legii nr. 123/2007:

Pag. 78
PUBLICAS S.A.
1. Rezistenta mecanica si stabilitate;
Memoriul tehnic rezistenta din prezenta documentatie descrie in detaliu lucrarile referitoare la realizarea
cerintei esentiale «A» in conformitate cu prevederile Legii nr.10/1995 si Legii nr.123/2007 privind calitatea
in constructii.
2. Siguranta la incendiu;
Proiectul cuprinde evidentierea masurilor necesare in conformitate cu prevederile Normativului P118-99 si

a celorlalte acte normative in vigoare, asigurand pentru intreg compartimentul de incendiu cerinta
esentiala «C» in conformitate cu prevederile Legii nr.10/1995 cu toate modificarile si completarile
ulterioare si Legii nr.123/2007 privind calitatea in constructii.
3. Igiena, sanatate si mediu;
Asigurarea protectiei mediului rezulta din cele de mai sus, asigurandu-se conditiile cerintei esentiale «E» in
conformitate cu prevederile Legii nr.10/1995 si Legii nr.123/2007 cu toate modificarile si completarile
ulterioare privind calitatea in constructii.
4. Siguranta in exploatare;
Sunt respectate prevederile Normativului NP068-02 – siguranta in exploatare a cladirilor civile -asigurand
realizarea cerintei esentiale «D» in conformitate cu prevederile Legii nr.10/1995 si Legii nr.123/2007 cu
toate modificarile si completarile ulterioare privind calitatea in constructii.
S-au prevazut rampe de acces in cladire pentru persoane cu dizabilitati locomotorii.
5. Protectie impotriva zgomotului.
Conform analizei situatiei existente, din punct de vedere al protectiei impotriva zgomotului sunt indeplinite
conditiile de calitate, nefiind necesara prevederea de masuri constructive suplimentare.
Lucrarile propuse se vor realiza cu utilaje si echipamente moderne care respecta toate reglementarile in
vigoarea atat cele romanesti cat si cele din Uniunea Europeana, asigurandu-se realizarea cerintei esentiale
«F» in conformitate cu prevederile Legii nr.10/1995 si Legii nr.123/2007 cu toate modificarile si
completarile ulterioare privind privind calitatea in constructii.
6. Economie de energie si izolare termica;
Stabilirea coeficientului global de izolare termica si masurile de termoizolare proiectate asigura realizarea
prevederilor Normativului C107/2-97 si realizarea cerintei esentiale «E» in conformitate cu prevederile Legii
nr.123/2007.
Tinand seama de prevederile Normativului C107/2-97, rezulta ca din punct de vedere al protectiei termice,
al cresterii confortului termic si al economiei de energie, lucrarile proiectate la cladire se incadreaza in
normele si normativele in vigoare.

Pag. 79
PUBLICAS S.A.
Economia de energie rezulta din cele de mai sus, asigurandu-se realizarea cerintei esentiale «F» in
conformitate cu prevederile Legii nr.123/2007.
Certificarea calitatii produselor folosite in constructii se efectueaza prin grija producatorului, in
conformitate cu metodologia si procedurile stabilite pe baza legii.
La lucrarile de constructii se interzice folosirea de produse fara certificarea calitatii lor, care trebuie sa
asigure nivelul de calitate corespunzator cerintelor. Art. 11 – L10/95.
La lucrarile de constructii care trebuie sa asigure nivelul de calitate conform cerintelor se vor folosi
produse, procedee si echipamente traditionale, precum si altele noi pentru care exista agremente tehnice
corespunzatoare. Art. 12-L10/95.
Verificarea calitatii executiei constructiilor este obligatorie si se efectueaza de catre investitori prin diriginti
de specialitate sau prin agenti economici de consultanta specializati. Art. 13 –L10/95
Agentii economici care executa lucrari de constructii asigura nivelul de calitate corespunzator cerintelor,
prin personal propriu si responsabili tehnici cu executia atestati, precum si printr-un sistem propriu
conceput si realizat. Art. 14-L10/95.
Receptia constructiilor constituie certificarea realizarii acestora pe baza examinarii lor nemijlocite, in
conformitate cu documentatia de executie si cu documentele cuprinse in cartea tehnica a constructiei.
Cartea tehnica a constructiei cuprinde documentatia de executie si documente privitoare la realizarea si
exploatarea acesteia. Ea se intocmeste prin grija investitorului si se preda proprietarului constructiei, care
are obligatia sa o pastreze si sa o completeze la zi;
Receptia constructiilor se face de catre investitor - proprietar, in prezenta proiectantului si a executantului
si/sau reprezentantilor de specialitate, legal desemnati de acestia.Art. 17 – L10/95
Urmarirea comportarii in exploatare a constructiilor se face pe toata durata de existenta a acestora si
cuprinde ansamblul de activitati privind examinarea directa sau investigarea cu mijloace de observare si
masurare specifice, in scopul mentinerii cerintelor. Art. 18-L10/95.
2.2.3.6 RESPONSABILITATILE ANTREPRENORULUI GENERAL
Executantul lucrarilor de constructii are urmatoarele obligatii principale:

a. sesizarea investitorilor asupra neconformitatilor si neconcordantelor constatate in proiecte, in

Pag. 80
PUBLICAS S.A.
vederea solutionarii;
b. inceperea executiei lucrarilor numai la constructii autorizate in conditiile legii si numai pe baza si in
conformitate cu proiecte verificate de specialisti atestati;
c. asigurarea nivelului de calitate corespunzator cerintelor printr-un sistem propriu de calitate
conceput si realizat prin personal propriu, cu responsabili tehnici cu executia atestati;
d. convocarea factorilor care trebuie sa participe la verificarea lucrarilor ajunse in faze determinante
ale executiei si asigurarea conditiilor necesare efectuarii acestora, in scopul obtinerii acordului de
continuare a lucrarilor;
e. solutionarea neconformitatilor, a defectelor si a neconcordantelor aparute in fazele de executie,
numai pe baza solutiilor stabilite de proiectant cu acordul investitorului;
f. utilizarea in executia lucrarilor numai a produselor si a procedeelor prevazute in proiect, certificate
sau pentru care exista agremente tehnice, care conduc la realizarea cerintelor, precum si
gestionarea probelor-martor; inlocuirea produselor si a procedeelor prevazute in proiect cu altele
care indeplinesc conditiile precizate si numai pe baza solutiilor stabilite de proiectanti cu acordul
investitorului;
g. respectarea proiectelor si a detaliilor de executie pentru realizarea nivelului de calitate
corespunzator cerintelor;
h. sesizarea, in termen de 24 de ore, a Inspectiei de stat in constructii, lucrari publice, urbanism si
amenajarea teritoriului in cazul producerii unor accidente tehnice in timpul executiei lucrarilor;
i. supunerea la receptie numai a constructiilor care corespund cerintelor de calitate si pentru care a
predat investitorului documentele necesare intocmirii cartii tehnice a constructiei;
j. aducerea la indeplinire, la termenele stabilite, a masurilor dispuse prin actele de control sau prin
documentele de receptie a lucrarilor de constructii;
k. remedierea, pe propria cheltuiala, a defectelor calitative aparute din vina sa, atat in perioada de
executie, cat si in perioada de garantie stabilita potrivit legii;
l. readucerea terenurilor ocupate temporar la starea lor initiala, la terminarea executiei lucrarilor; m)
stabilirea raspunderilor tuturor participantilor la procesul de productie - factori de raspundere,
colaboratori, subcontractanti - in conformitate cu sistemul propriu de asigurare a calitatii adoptat si
cu prevederile legale in vigoare.
Obligatii si raspunderi ale investitorilor - Art. 21
Investitorii au urmatoarele obligatii principale referitoare la calitatea constructiilor:
a. stabilirea nivelului calitativ ce trebuie realizat prin proiectare si executie pe baza reglementarilor

Pag. 81
PUBLICAS S.A.
tehnice, precum si a studiilor si cercetarilor efectuate;

b. obtinerea acordurilor si a avizelor prevazute de lege, precum si a autorizatiei de construire;
c. asigurarea verificarii proiectelor prin specialisti verificatori de proiecte atestati;
d. asigurarea verificarii executiei corecte a lucrarilor de constructii prin diriginti de specialitate sau
agenti economici de consultanta specializati, pe tot parcursul lucrarilor;
e. actionarea in vederea solutionarii neconformitatilor, a defectelor aparute pe parcursul executiei
lucrarilor, precum si a deficientelor proiectelor;
f. asigurarea receptiei lucrarilor de constructii la terminarea lucrarilor si la expirarea perioadei de
garantie;
g. intocmirea cartii tehnice a constructiei si predarea acesteia catre proprietar;
h. expertizarea constructiilor de catre experti tehnici atestati, in situatiile in care la aceste constructii
se executa lucrari de natura celor prevazute la art. 18 alin. 2 al prezentei legi.
Obligatii si raspunderi ale executantilor - Art. 23
a. sesizarea investitorilor asupra neconformitatilor si neconcordantelor constatate in proiecte, in
b. inceperea executiei lucrarilor numai la constructii autorizate in conditiile legii si numai pe baza si in
c. asigurarea nivelului de calitate corespunzator cerintelor printr-un sistem propriu de calitate
d. convocarea factorilor care trebuie sa participe la verificarea lucrarilor ajunse in faze determinante
e. solutionarea neconformitatilor, a defectelor si a neconcordantelor aparute in fazele de executie,
f. utilizarea in executia lucrarilor numai a produselor si a procedeelor prevazute in proiect, certificate
investitorului;
g. respectarea proiectelor si a detaliilor de executie pentru realizarea nivelului de calitate

Pag. 82
PUBLICAS S.A.
h. sesizarea, in termen de 24 de ore, a Inspectiei de stat in constructii, lucrari publice, urbanism si

i. supunerea la receptie numai a constructiilor care corespund cerintelor de calitate si pentru care a
j. aducerea la indeplinire, la termenele stabilite, a masurilor dispuse prin actele de control sau prin
k. remedierea, pe propria cheltuiala, a defectelor calitative aparute din vina sa, atat in perioada de
l. readucerea terenurilor ocupate temporar la starea lor initiala, la terminarea executiei lucrarilor;
m. stabilirea raspunderilor tuturor participantilor la procesul de productie - factori de raspundere,
In ceea ce priveste raspunderile proiectantului - Art 22, privind calitatea lucrarilor, acestea se refera la:
a. precizarea prin proiect a categoriei de importanta a constructiei;
b. asigurarea prin proiecte si detalii de executie a nivelului de calitate corespunzator cerintelor, cu
respectarea reglementarilor tehnice si a clauzelor contractuale;
c. prezentarea proiectelor elaborate in fata specialistilor verificatori de proiecte atestati, stabiliti de
catre investitor, precum si solutionarea neconformitatilor si neconcordantelor semnalate;
d. elaborarea caietelor de sarcini, a instructiunilor tehnice privind executia lucrarilor, exploatarea,
intretinerea si reparatiile, precum si, dupa caz, a proiectelor de urmarire privind comportarea in
timp a constructiilor.
e. stabilirea, prin proiect, a fazelor de executie determinate pentru lucrarile aferente cerintelor si
participarea pe santier la verificarile de calitate legate de acestea;
f. stabilirea modului de tratare a defectelor aparute in executie, din vina proiectantului, la
constructiile la care trebuie sa asigure nivelul de calitate corespunzator cerintelor, precum si
urmarirea aplicarii pe santier a solutiilor adoptate, dupa insusirea acestora de catre specialisti
verificatori de proiecte atestati, la cererea investitorului;
g. participarea la intocmirea cartii tehnice a constructiei si la receptia lucrarilor executate.
 Legea nr. 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor ;

 Norme generale de apărare împotriva incendiilor aprobate prin ord. MAI Nr.163/2007 ;

Pag. 83
PUBLICAS S.A.
 OMAI 87 / 2010- Metodologie de atestare a persoanelor care proiecteaza, executa, verifica,

intretin si/sau repara sisteme si instalatii de aparare impotriva incendiilor, efectueaza lucrari de
termoprotectie si ignifugare, de verificare, intretinere si reparare a autospecialelor si/sau a altor
mijloace tehnice destinate apararii impotriva incendiilor ;
 Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor sanitare I9;
 Normativ privind secutitatea la incendiu a constructiilor, Partea a II a instalatii de stingere , P118/2-
2013
 Ordin 6026/2018 pentru modificarea si completarea reglementarii tehnice “Normativ privind
securitatea la incendiu a constructiilor, Partea a II-a – Instalatii stingere” , indicativ P118/2-2013
 SR EN 14339:2006 - Hidranţi de incendiu subterani
 NP003/96 – Normativ pentru proiectarea, executia si exploatarea instalatiilor tehnico- sanitare si
tehnologice cu tevi din polipropilena.
 NTPA 002/97 – Normativ privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale
localitatilor.
 C 42/85 – Normativ pentru executarea si receptionarea termoizolatiilor la elementele de instalatii.
 HG 273/94 – Regulamentul de efectuare a receptiei lucrarilor de constructii si instalatii aferente
acestora.
 Norme generale de protectia muncii (NGPM/96).
 SR EN 671-2:2002 - Sisteme fixe de luptă împotriva incendiilor. Sisteme echipate cu furtun. Partea
2: Hidranţi interiori echipaţi cu furtunuri plate
 Legea nr.10/1995 privind calitatea in constructii ;
 HG 766/1997 - HOTARÂRE pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în constructii;
 HGR 537/2007 – Hotarare privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele de prevenire
si stingere a incendilor ;
 Legea nr. 481/2004 privind protectia civila ;
 Legea nr. 319/2006 privind securitatea si sanatatea in munca
 Instrucţiuni de utilizare a echipamentelor din componenţa instalaţiei
 STAS 1478/90 – Instalatii sanitare.Alimentarea cu apa la constructii civile si industriale.Prescriptiile
fundamentale.
 STAS 1795/90 – Instalatii sanitare.Canalizari interioare.Prescriptii fundamentale.
 STAS 1504/85 – Instalatii sanitare.Distante de amplasare a obiectelor sanitare, armaturilor si
accesoriilor.

Pag. 84
PUBLICAS S.A.
 NP003/96 – Normativ pentru proiectarea, executia si exploatarea instalatiilor tehnico-sanitare si

tehnologice cu tevi din polipropilena.
 Instructiunile producatorilor de echipamente si materiale
 Norme specifice de securitatea muncii pentru lucrari de instalatii tehnico-sanitare si de incalzire
 C 56 → Norma v pentru veriﬁcarea calita i
Prezenta lista nu este restrictiva. Se ia in consideratie intotdeauna ultima editie a actului normativ.
2.2.3.8 MASURI DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA
La executie se vor respecta prevederile privind protectia muncii, conforme cu normele generale si specifice
lucrarilor de constructii conform actelor normative in vigoare :
- LEGE nr. 319/2006, actualizata in 25-09-2010. Cu Norma metodologica din 11/10/2006 de aplicare
a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006 Publicat in Monitorul Oficial,
Partea I nr. 882 din 30/10/2006 actualizate si completate prin Hotararea nr.955/2010 publicata in
Monitorul Oficial, nr.661 din 27.09.2010.Cuprinde: Dispozitii generale; Domeniu de aplicare
;Obligatiile angajatorilor; Obligatiile lucratorilor; Supravegherea sanatatii; Comunicarea, cercetarea,
inregistrarea si raportare evenimentelor; Grupuri sensibile la riscuri; Infractiuni; Contraventii;
Autoritati competente si institutii cu atributii in domeniu; Dispozitii finale.
- HOTARARE nr. 1425 din 11 octombrie 2006- publicat in M. Oficial nr. 882/oct. 2006 cu modificarile
si completarile prin Hotararea nr.955/2010 publicata in Monitorul Oficial, Partea I NR.661 DIN
27.09.2010. pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si
sanatatii in munca nr. 319/2006.Cuprinde: Dispozitii generale; Autorizarea functionarii din punct de
vedere al securitatii si sanatatii in munca;Servicii de prevenire si protectie;Organizarea si
functionarea comitetului de securitate si sanatate in munca; Instruirea lucratorilor in domeniul
securitatii si sanatatii in munca; Pericol grav si iminent si zone cu risc ridicat si specific;
Comunicarea si cercetarea evenimentelor, inregistrarea si evidenta accidentelor de munca si a
incidentelor periculoase, semnalarea, cercetarea, declararea si raportarea bolilor profesionale;
Avizarea documentatiilor cu caracter tehnic de informare si instruire in domeniul securitatii si
sanatatii in munca; Anexe.
- HOTARARE nr. 300 din 2 martie 2006- publicata in M. Oficial, Partea I nr. 252/martie 2006 privind
cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile ; Intocmirea
planului propriu de securitate si sanatate, evaluare nivelului de risc la locurile de munca.
- HOTARARE nr. 493 din 12 aprilie 2006 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 380 din 03/05/2006

Pag. 85
PUBLICAS S.A.
- privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile

generate de zgomot. Cerintele minime pentru protectia lucratorilor impotriva riscurilor pentru
sanatatea si securitatea lor,generate sau care pot fi generate de expunerea la zgomot, in special
impotriva riscurilor pentru auz.
- HOTARARE nr. 971 din 26 iulie 2006- publicat in M. Oficial, Partea I nr. 683/august 2006 privind
cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca. Prezenta
Hotarare stabileste semnalul de interzicere, semnalul de avertizare, semnalul de obligativitate,
semnalul de salvare sau de prim ajutor, semnalul de indicare, panourile de semnalizare, culoare de
securitate, semnale luminoase, semnale acustice, comunicarea verbala, gest-semal-miscare si
pozitia bratelor/sau a mainilor intr-o forma codificata.
- HOTARARE nr. 1028 din 9 august 2006- publicat in M. Oficial nr. 710/august 2006 privind cerintele
minime de securitate si sanatate in munca referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de
vizualizare. Angajatorii au obligatia de a face o analiza a posturilor de lucru pentru a evalua
conditiile de securitate si sanatate oferite lucratorilor, in special in ceea ce priveste eventualele
riscuri pentru vedere, probleme fizice si solicitare mentala.
- HOTARARE nr. 1048 din 9 august 2006- publicat in M. Oficial, Partea I nr. 722/august 2006 privind
cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor
individuale de protectie la locul de munca. Prin echipament individual de protectie se intelege orice
echipament destinat sa fie purtat sau tinut de lucrator pentru al proteja impotriva unuia ori mai
multor riscuri care ar outea sa ii puna in pericol securitatea si sanatatea la locul de munca, precum
si orice element suplimentar sau accesoriu proiectat in acest scop.
- HOTARARE nr. 1050 din 9 august 2006 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 737 din 29/08/2006
privind cerintele minime pentru asigurarea securitatii si sanatatii lucratorilor din industria
extractiva de foraj. Angajatorul trebuie sa se asigure ca este intocmit si tinut la zi un document
referitror la securitate si sanatate care indeplineste cerintele prevazute la art.7,12,16,17 din Legea
319/2006.
cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta
riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare.In intelesul prezentei hotarari ,prin
manipularea manuala a maselor se intelege orice tip de transport sau sustinere a unei mase de
catre unul sau mai multi lucratori, inclusiv ridicarea, asezarea, impingera ,tragerea, purtarea sau
deplasarea unei mase, care, datorita caracteristicilor acesteia sau conditiilor ergonomice

Pag. 86
PUBLICAS S.A.
necorespunzatoare, prezinta riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare.

cerintele minime pentru imbunatatirea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor care pot fi
expusi unui potential risc datorat atmosferelor explozive. Angajatorul trebuie sa ia masuri tehnice si
/sau organizatorice corespunzatoare respectand urmatoarele principii de baza; -prevenirea formarii
atmosferelor explozive sau acolo unde natura activitatii nu o permite, evitarea aprinderii
atmosferelor explozive si limitarea efectelor daunatoare ale unei explozii in vederea asigurarii
sanatatii si securitatii lucratorilor.
cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca. Prezenta hotarare stabileste:
stabilitatea si rezistenta cladirilor; instalatiile electrice din cladiri;cai si iesiri de urgenta; detectarea
si prevenirea incendiilor; ventilatia locurilor de munca in spatii inchise; temperatura din incaperi;
iluminatul natural si artificial; pardoseli, pereti, plafoane si acoperisuri ale incaperilor; ferestre si
luminatoare; usi si porti; caile de circulatie; massuri specifice pentru scari rulante si transportoare;
incaperi pentru odihna instalatii sanitare; vestiare si dulapuri pentru imbracaminte; dusuri,
chiuvete, cabine de wc-uri etc.
- HOTARARE nr. 1092 din 16 august 2006 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 762 din
07/09/2006privind protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti biologici
in munca.Prevederile prezentei hotarari se aplica pentru toate activitatile in care lucratorii datorita
activitatii profesionale ,sunt expusi sau risca sa fie expusi la agenti biologici.
06/09/2006 privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate pentru protectia
lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti cancerigeni sau mutageni la locul de
munca.Angajatorul este obligat sa reinoiasca periodic evaluarea riscurilor si in mod obligatoriu la
orice modificare a conditiilor de munca prin care poate fi influentata expunerea lucratorilor la
agenti cancerigeni sau mutageni.
11/09/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor
la riscuri generate de campuri electromagnetice.Prezenta hotararese refera la riscurile pentru
sanatatea lucratorilor datorate efectelor recunoscute ca nocive pe termen scurt asupra corpului
uman, provocate de circulatia curentilor indusi si de absortia de energie, precum si de curentii de
contact.

Pag. 87
PUBLICAS S.A.
- HOTARARE nr. 1146 din 30 august 2006- publicat in M. Oficial nr. 815/oct. 2006 privind cerintele
minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de
munca. Angajatorul este obligat sa ia masurile necesare pentru ca echipamentele de munca a caror
securitate depinde de conditiile de instalare sa fie supuse unei verificari initiale ,dupa instalare si
inainte de prima punere in functiune si a unei verificari dupa montare intr-un loc de munca nou sau
pe un nou amplasament efectuate de persoane competente ,in conformitate cu legislatia si /sau
practicile nationale, in scopul asigurariiunei instalatii corecte si a bunei functionari a acestor
echipamente de munca.
- HOTARARE nr. 1218 din 6 septembrie 2006 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 845 din
13/10/2006 Privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate in munca pentru
asigurarea protectiei lucratorilor impotriva riscurilor legate de prezenta agentilor chimici.Cerintele
minime de securitate si sanatate in munca prevazute de prezenta hotarare se aplica in cazul in care
agentii chimici periculosi sunt prezenti sau pot fi prezenti la locul de munca , cu respectarea
prevederilor privind masurile de protectie impotriva radiatiilor ionizante aplicabile agentilor
chimici.
- HOTARARE nr. 1876 din 22 decembrie 2005 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 81 din
30/01/2006privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor
la riscurile generate de vibratii. Prezenta hotarare stabileste cerintele minime pentru protectia
lucratorilor impotriva riscurilor pentru sanatatea si securitatea la care apar sau pot sa apara
datorita expunerii la vibratii mecanice si se aplica activitatilor in exercitarea carora lucratorii sunt
sau este posibil sa fie expusi la riscuri generate de vibratii mecanice in timpul activitatii.
- HOTARARE nr. 355/2007 actualizata in 21-01-2008 cu HG 37/2008 Publicat in Monitorul Oficial,
Partea I nr. 45 din 21/01/2008 privind supravegherea sanatatii lucratorilor. Prezenta hotarare
stabileste cerintele minime pentru supravegherea sanatatii lucratorilor fata de riscurile pentru
securitate si sanatate , pentru prevenirea imbolnavirii lucratorilor cu nboli profesionale cauzate de
agenti nocivi, chimici, fizici, fizico –chimici sau biologici, caracteristici locului de munca, precum si a
suprasolicitarii diferitelor organe sau sisteme ale organismului in procesul de munca.
Supravegherea sanatatii lucratorilor este asigurata de catre medicii specialisti de medicina a muncii.
- HOTARARE nr. 510/2010din 02/06/2010 privind cerintele minime de securitate si sanatate in
munca referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de radiatiile optice artificiale
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 427 din 25/06/2010.Prevederile prezentei hotatari se
aplica activitatilor in care lucratorii sunt expusi sau este posibil sa fie expusi, prin natura lor, la

Pag. 88
PUBLICAS S.A.
riscuri generate de radiatiile optice artificiale si se refera la riscurile pentru sanatatea si securitatea
lucratorilor, generate de efecte nocive pentru ochi si piele ale expunerii la radiatii optice artificiale
- HOTARARE nr. 600/2007din 13/06/2007 privind protectia tinerilor la locul de munca Publicat in
Monitorul Oficial, Partea I nr. 473 din 13/07/2007.Prevederile prezentei hotarari au drept scop
asigurarea protectiei tinerilor impotriva exploatarii economice,oricarei munci susceptibile sa
dauneze securitatii sanatatii sau dezvoltarii lor fizice, psihologice,morale ori sociale sau sa
pericliteze educatia acestora si se aplica oricarei persoane in varsta de pana la 18 ani care au
incheiat un contract individual de munca in conformitate cu legislatia in viguare.
- ORDIN nr. 455/2010 Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale din 14/06/2010 pentru
constituirea comisiilor de abilitare a serviciilor externe de prevenire si protectie si de avizare a
documentatiilor cu caracter tehnic de informare si instruire in domeniul securitatii si sanatatii in
munca din cadrul inspectoratelor teritoriale de munca Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 411
din 21/06/2010
- ORDIN nr. 3/2007 Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei din 03/01/2007 privind
aprobarea Formularului pentru inregistrarea accidentului de munca – FIAM Publicat in Monitorul
Oficial, Partea I nr. 70 din 30/01/2007. Prezentul ordin aproba modelul formularului pentru
inregistrarea accidentului de munca si modelul anexei pentru inregistrarea finalizarii incapacitatii
temporare de munca.
- LEGE nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale, republicata in
2009. Asigurarea pentru accidentele de munca si boli profesionale reprezinta o asigurare de
persoane, face parte din sistemul de asigurari sociale, este garantata de stat si cuprinde raporturi
specifice pri care se asigura protectia sociala a salariatilor impotriva diminuarii sau pierderii
capacitatii de munca si decesului acestora ca urmare a accidentelor de munca si a bolii
profesionale.
- Norme Generale de protectia muncii – Min.Muncii si Protectiei Sociale si Min.Sanatatii –1996
- Normativ NSPM –editia 2000 – “Norme de protectia muncii in transportul si distributia energiei
electrice”
- Regulament privind protectia si igiena muncii in constructii – Bul. Constructiilor nr. 5-6-7-8/1993
- Ordonanta de urgenta nr. 195/2005 privind protectia mediului.
Se va prevedea dotarea cu mijloace de prima interventie pe parcursul executiei.
Activitatea de constructii montaj la obiectiv nu trebuie sa constituie sursa de poluare a solului, aerului si
apelor.

Pag. 89
PUBLICAS S.A.
2.2.3.9 MASURI DE PREVENIRE SI STINGEREA INCENDIILOR
- LEGE nr. 307/2006 din 12/07/2006 privind apararea impotriva incendiilor publicata in M.Oficial nr.
633/iulie/2006 cu Rectificarea publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 788 din 18/09/2006.
- O.U.G. nr. 70/2009 publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 444 din
29/06/2009.Cuprinde:Dispozitii generale; Obligatii privind apararea impotriva
incendiilor;Exercitarea autoritatii de stat in domeniul apararii impotriva incendiilor; Serviciile de
urgenta voluntare si private; Raspunderea juridica; Dispozitii finale.
- ORDIN nr.163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de aparare impotriva incendiilor publicat
in Monitorul Oficial, Partea I mr.216 din 29.03.2007. Cuprinde:Continutul organizarii activutatii de
aparare impotriva incendiilor;Structuri cu atributii de aparare impotriva incendiilor; Acte de
autoritate, documente specifice si evidente privind apararea impotriva incendiilor; Organizarea
activitatii de aparare impotriva incendiilor la locul de munca; Indeplinirea cerintei
esentiale”securitate la incendiu”; Stabilire la foc a constructiei; Limitarea izbucnirii, propagarii si
dezvoltarii incendiului si a efluentilor in interiorul si in afara incintei focarului de incendiu; Instalatii
aferente constructiilor si instalatiile tehnologice; Limitarea propagarii incendiului la constructiile
invecinate; Evacuarea utilizatorilor si securitatea fortelor de interventie; Masuri generale de
prevenire a incendiilor la exploatarea constructiilor, instalatiilor si amenajarilor; Masuri generale de
prevenire a incendiilor la executarea lucrarilor cu foc deschis; Masuri generale de prevenire a
incendiilor la exploatarea cailor de evacuare;Masuri generale de prevenire a incendiilor in locuinte
unifamiliale/multifamiliale/gospodariile populatiei; Masuri generale de prevenire a incendiilor in
spatii destinate persoanelor cu dizabilitati/solicitantilor de azil; Echiparea si dotarea cu mijloace
tehnice de aparare impotriva incendiilor;Planificarea si executarea exercitiilor privind modul de
actiune in caz de incendiu; Contolul respectarii normelor de aparare impotriva incendiilor;Dispozitii
finale;Anexe.
- HOTARARE Nr. 207 din 17 martie 2005-publicat in M. Oficial nr. 286/apr. 2005 privind stabilirea
cerintelor esentiale de securitate ale explozivilor de uz civil si a conditiilor pentru introducerea lor
pe piata actualizat cu Hotararea nr. 1401/2010 publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 43 din
18/01/2011;
Intocmit,
Ing. Adrian GUIU

Pag. 90
PUBLICAS S.A.
2.2.4 MEMORIU TEHNIC – INSTALATII INCALZIRE, VENTILARE SI CLIMATIZARE
2.2.4.1 DESCRIEREA GENERALA A LUCRARILOR
In cadrul proiectului sunt prevazute urmatoarele tipuri de instalatii:

- instalatii interioare de incalzire cu radiatoare.
- Instalatii de incalzire cu aer.
- instalatii de ventilare mecanica.
- instalatii de climatizare.
- centrala termica.
Obiectele din cadrul statiei de epurare Caracal existente:
- Pavilion administrativ – cladire C3
- Cladire centrala termica – cladire C2
2.2.4.2 BAZA DE PROIECTARE
Baza de proiectare este constituita din:

- planurile de arhitectura.
- tema de proiectare: instalatii tehnologice.
- standarde si normative in vigoare.
INSTALATII DE INCALZIRE SI VENTILARE CLADIRE GRATARE RARE SI GRATARE DESE

 INSTALATIA DE INCALZIRE
Cladirea gratarelor va fi asigurata din punct de vedere termic in perioada anotimpului rece cu ajutorul a trei
aeroterme montate la interior pe perete cota +4.15 m.

Pag. 91
PUBLICAS S.A.
Calculul necesarului de caldura a fost facut astfel incat temperatura minima asigurata la interior in
conditiile de functionare a sistemului de ventilatie la capacitate maxima in perioada anotimpului rece sa fie
de minim +5°C.
 INSTALATIA DE VENTILARE
Camera Gratare va fi ventilata mecanic la nivelul a 8 schimburi orare conform documentatiei de atribuire
cu ajutorul a doua ventilatoare axiale de perete Ø 300 mm si un debit de 3000 m³/h.
Aportul de aer proaspat se va face prin intermediul a doua grile de transfer din aluminiu 1000 x 500 mm,
montata direct in peretele exterior .
INSTALATII DE CLIMATIZARE SI VENTILARE CLADIRE STATIE STOCARE SI DOZARE Fe3Cl SI METANOL

Cladirea Statiei de Precipitare Chimica va fi asigurata din punct de vedere termic in perioada anotimpului
rece cu ajutorul unui convector electric montat la interior pe perete.
Convectorul electric va fi prevazut cu termostat si timer.
de minim +10°C.
Cladirea va fi ventilata mecanic prin intermediul unui ventilator axial montata in perete cu debitul
L=300mc/h, Pe=36W, U=30[V]
Aportul de aer proaspat se va face prin intermediul unei grile de transfer din aluminiu 400 x 300 mm,
montata in usile de acces in statie.
INSTALATII DE INCALZIRE CLADIRE FERMENTATOR

Cladirea tehnica a fermentatorului va fi asigurata din punct de vedere termic in perioada anotimpului rece
cu ajutorul a doua aeroterme, montate la interior pe perete cota +2.70 m.
Aerotermele vor functiona cu agent termic apa calda 80/60°C, produs de centrala termica amplasata in
cladirea C2 in care se afla centrala termica , si vor fi dotate cu tablou de comanda cu termostat si timer.
Calculul necesarului de caldura a fost facut astfel incat temperatura minima asigurata sa asigure protectia
echipamentelor , Ti>50C.

Pag. 92
PUBLICAS S.A.
INSTALATII DE INCALZIRE SI VENTILARE CLADIRE DESHIDRATARE

Cladirea Deshidratare va fi asigurata din punct de vedere termic in perioada anotimpului rece cu ajutorul a
trei aeroterme montate la interior pe perete cota +3,30 m.
de minim +5°C.
Cladirea va fi ventilata mecanic prin intermediul unui ventilator axial montata in perete cu debitul
L=3000mc/h, Pe=36W, U=230[V], asigurand un numar de 3 schimburi de aer pe ora.
Aportul de aer proaspat se va face prin intermediul grilelor de transfer amplasate in usile de acces.
INSTALATII DE INCALZIRE CLADIRE STATIE DE POMPARE NAMOL OB21, OB24, OB28

Cladirea va fi asigurata din punct de vedere termic in perioada anotimpului rece cu ajutorul a trei
convectoare electrice amplasate pe perete , fiecare avand cate 2kW.
Calculul necesarului de caldura a fost facut astfel incat temperatura minima asigurata la in perioada
anotimpului rece sa fie de minim +5°C.
INSTALATII DE INCALZIRE CLADIRE DEZNISIPATOR
Cladirea va fi asigurata din punct de vedere termic in perioada anotimpului rece cu ajutorul a patru
convectoare electrice amplasate pe perete , fiecare avand cate 2kW.
Calculul necesarului de caldura a fost facut astfel incat temperatura minima asigurata la in perioada
anotimpului rece sa fie de minim +5°C.
INSTALATII DE INCALZIRE PAVILION ADMINISTRATIV cladire Corp C3
 PREPARAREA AGENTULUI TERMIC
Sursa de apa calda 80/60°C necesara incalzirii spatiilor aferente cladirii corp administrativ C3 o constituie
cazanul termic care asigura si necesarul de caldura pentru incalzirea namolului din fermentator.
Cetrala termica este amplsatat in corpul de cladire C2 si respecta prevederile normativelor in vigoare (P
118, I 13, I 6).
 CORPURI DE INCALZIRE
Corpurile de incalzire vor fi radiatoare din otel tip panou care se vor monta pe pereti cu ajutorul unor

Pag. 93
PUBLICAS S.A.
console de sustinere. Ele se vor racorda in diagonala iar la alegerea tipului acestora se va tine cont de
pierderile de caldura ale incaperilor calculate cu STAS 1907 precum si de coeficientii de corectie ce tin
seama de temperatura agentului termic precum si de locul de amplasare al radiatorului ( sub fereastra, pe
perete exterior sau pe perete interior ).
Fiecare radiator se va echipa cu ventil manual de aerisire, iar corpurile de incalzire legate in sac vor fi
prevazute cu robineti de golire si aeratoare in punctele inalte ale instalatiei, iar la montaj se va respecta o
distanta minima de (8÷10) [cm] intre partea inferioara a acestora si pardoseala finita.
Radiatoarele cu lungimi mai mari de 800 [mm], vor fi racordate in diagonala”. Circulatia agentului termic
prin radiatoare se va face de sus in jos. Acestea vor fi echipate cu robinete de reglaj tur, robineti retur si
ventil manual de aerisire. Corpurile de incalzire ce vor fi montate astfel incat nu va fi posibila golirea
acestora prin racordul de golire partiala sau totala a instalatiei, vor fi echipate cu robinet de golire ce se va
monta la partea inferioara a acestora.
Radiatoarele vor fi alimentate de la centrala termica cu agent termic prin intermediul conductelor din cupru
sau plipropilena reticulara. Procedeul de realizare a imbinarilor precum si timpii necesari operatiunii vor fi
respectati conform prescriptiilor tehnice ale furnizorului de materiale.
Pentru echilibrarea instalatiei fiecare radiator va fi echipat cu robinet de reglaj pe tur si retur existand astfel
si posibilitatea separarii radiatoarelor de retea.
Fiecare radiator se va echipa cu ventil manual de aerisire iar pentru golirea instalatiei atat butelia de
egalizare a presiunilor din centrala termica cat si punctele cele mai de jos ale instalatiei vor fi prevazute cu
robineti de golire.
In punctele de cota maxima a instalatiei se vor prevede ventile automate de aerisire.
La trecerea conductelor prin plansee si/sau prin pereti vor fi prevazute piese speciale de protectie, piese ce
se vor dimensiona astfel incat sa fie permisa deplasarea conductei protejate, ca urmare a dilatarii, respectiv
contracatrii acesteia.
Majoritatea incaperilor aferente pavilionului administrativ au ferestre cu ochiuri mobile ceea ce presupune
pozibiliatea ventilarii natural organizate a acestora.
INSTALATII DE INCALZIRE CLADIRE CENTRALA TERMICA CORP c2
 PREPARAREA AGENTULUI TERMIC
Sursa de apa calda 80/60°C necesara incalzirii spatiilor aferente cladirii corp administrativ, a cladirilor mari
in cadrul statiei de epurare, precum si necesarul de caldura tehnologic necesar pentru incalzirea namolului

Pag. 94
PUBLICAS S.A.
din fermentatorul de namol, o constituie 2 cazane termice cu regim de functionare 1+1 conform caietului
de sarcini.
Sursa de combustibil o reprezinta gazul GPL si biogazul produs in urma procesului de fermentare a
namolului din fermentator.( a se vedea procesul tehnologic).
Amplsarea celor doua cazane termice in cladirea C2 respecta prevederile normativelor in vigoare (P 118, I
13, I 6).
Unul dintre cazane va fi echipat cu arzator care sa functioneze pe biogaz si altul cu arzator pentru GPL.
Cazanul termic are o putere nominala de 315 kW si va fi echipat cu armaturi de siguranta si separatie.
Gazele de ardere evacuate au in componenta cantitati de NOx sub limitele admisibile.
Centrala termica, va fi prevazuta cu detectoare automate de gaze si monoxid de carbon, care vor actiona
asupra armaturii de inchidere a conductei de alimentare cu gaze a arzatorului.
Cazanul va fi echipat cu aparatura de siguranta, masura, control si automatizare a functionarii, ce va
permite programarea in timp a acestuia, pe timp de zi/noapte, dar si in functie de anotimp .
Arderea combustibilului gazos se va face cu emisii reduse de substante poluante (NOx < 20 [mg/kWh],
respectiv CO < 15 [mg/kWh]), respectandu-se astfel valorile limita impuse de normele referitoare la
protectia mediului.
La dimensionarea centralei termice s-a luat in calcul atat sarcina termica necesara incalzirii namolului
fermentat, cat si sarcina termica necesara pentru incalzirea spatiilor.
Parametrii agentului termic preparat de cazan vor fi Ttur/Tretur = 80/60 [°C].
Instalatia de incalzire va fi asigurata, in ceea ce priveste volumele de apa rezultate din dilatari, cu un vas de
expansiune inchis, cu membrana, montat pe returul cazanului, ce va avea capacitatea VEI = 300 [litri] si cu
rampa de asigurare a cazanului, aceasta urmand sa fie echipata cu doua supape de siguranta si
termomanometru radial.
Toate echipamentele si utilajele componente ale centralei termice vor fi complet automatizate (vor fi
prevazute cu: sonda temperatura exterioara, sonde temperatuara tur/retur cazan, sonda de temperatura
boiler, modul de automatizare cazan ce va oferii pozibilitatea cronotermostatarii cazanului, tablou electric
de protectie si comanda pompe de recirculare etc.).
Incarcarea cu apa rece a instalatiei de incalzire se va face prin racordul de la partea inferioara a buteliei de
egalizare a presiunilor si separare a circuitelor (vezi planse).
Consumatorii de energie electrica ce urmeaza sa fie montati in centrala termica (cazan, pompe de
recirculare, modul de automatizare etc.), vor fi conectati la instalatia electrica interioara, prin intermediul
unui tablou electric, ce va deservi centrala termica.

Pag. 95
PUBLICAS S.A.
Utilajele din centrala termica vor fi livrate de catre furnizor cu intreaga aparatura de comanda, protectie si
control necesare functionarii in conditii optime.
S-au prevazut circuite separate pentru incalzirea cladirilor si un circuit separat pentru incalzira
fermentatorului.
Pentru incalzirea fermentatorului, in cladirea tehnica a fermentatorului s-au prevazut 2 schimbatoare de
caldura din tronsoane, cu capacitate de 180kW fiecare, regimul lor de functionare cerut in documentatia de
atribuire este de 1+1.
2.2.4.4 EXECUTIA LUCRARILOR
 TEHNOLOGII DE EXECUTIE
Instalatia de încalzire a fost proiectata tinându-se cont de destinatia încaperilor, pentru asigurarea
necesitatilor de microclimat si confort, conform cerintelor beneficiarului.
Determinarea necesarului de caldura pentru incalzire s-a facut in conformitate cu prevederile SR 1907/1,2.
Ipoteze de calcul:
- orientarea geografica a cladiriilor (conform temei);
- temperatura exterioara de calcul : - 15°C;
- viteza vantului de calcul: zona eoliana III, in localitate: 6 m/s;
- temperatura interioara: s-a considerat o temperatura medie de 20°C pentru spatiile cu destinatie
birouri; o temperatura de 15°C pentru grupuri sanitare, coridoare si acces casa scarii, 5 0C pentru
spatiile tehnologice;
In cadrul procesului tehnologic de montare a instalatiilor de incalzire se vor respecta urmatoarele etape:
- trasarea pozitiei de amplasare a corpurilor statice;
- prinderea de perete;
- amplasarea (punerea in pozitie) a corpurilor statice si trasarea retelelor de distributie;
- montarea retelelor de distributie;
- montarea corpurilor statice.
La trecerea prin pereti conductele vor fi protejate cu mansoane din teava incastrate in beton sau zidarie,
avand un diametru care depaseste cu 2 trepte diametrul conductei protejate.
La montarea armaturilor, imbinarea se va face prin insurubare.
Intre conductele neizolate termic si intre acestea si elementele de constructie necombustibile (pereti,
plansee) se va mentine o distanta de 3 cm.
Se va respecta panta de 2‰ pentru conductele instalatiei de incalzire.

Pag. 96
PUBLICAS S.A.
La montarea corpurilor statice se vor respecta distantele intre acestea, intre echipamente si pereti, precum
si cotele de montaj pe inaltime.
Se vor respecta tehnologiile specifice fiecarei lucrari în parte.
Toate armaturile se vor monta in pozitia inchis. La montarea armaturilor se va asigura paralelismul intre
flansele conductelor si ale armaturilor.
In faza preliminara montajului, beneficiarul si constructorul au urmatoarele obligatii legale:
- receptionarea utilajelor conform proiectelor de executie, inclusiv constatarea starii utilajului dupa
efectuarea transportului si manevrelor de încarcare-descarcare;
- asigurarea conservarii utilajelor si pieselor livrate separat, dupa prevederile documentatiei tehnice
a utilajelor ;
- remedierea defectiunilor survenite la transport;
- asigurarea documentatiei tehnice pentru utilajele procurate de la uzine, ca utilaje de catalog sau
proiectate în uzine;
- încheierea de procese verbale de receptionare a fundatiilor si constructiilor.
Conditiile tehnice ce trebuie respectate la montaj sunt urmatoarele:
- pentru utilajele statice se va respecta verticalitatea si orizontalitatea cu abaterile admise, se va
realiza transmiterea eforturilor pe toate reazemele;
- pentru utilajele dinamice se va efectua centrarea acestora conform prescriptiilor tehnice din
documentatia tehnica a utilajului.
Pentru ambele categorii de utilaje este obligatorie protejarea acestora dupa montaj.
De asemenea, este absolut obligatorie consultarea de catre executant a documentatiei tehnice a utilajelor,
în vederea cunoasterii conditiilor tehnice impuse pentru transport, montaj, predari, îmbinarea
tronsoanelor.
Beneficiarul si întreprinderea de montaj au urmatoarele obligatii:
- de a introduce în contractele comenzilor de materiale obligatia furnizorilor de a marca materialele
de montaj cu simbolurile prevazute în proiect;
- de a organiza pastrarea (conservarea corespunzatoare a materialelor dupa caz: în aer liber sau
magazii), astfel încât sa se împiedice murdarirea sau deteriorarea acestora;
- de a executa transportul astfel încât sa se împiedice patrunderea de pamânt, nisip, etc, în
materialele de montaj. De asemenea, este obligatorie curatirea materialelor de eventualele
impuritati si de protectiile anticorozive prevazute pentru conservare la depozitare, precum si
executarea probelor specificate în documentatia tehnica sau în legislatie, înainte de introducerea în

Pag. 97
PUBLICAS S.A.
opera;
- de a organiza introducerea în opera a materialelor în asa fel încât sa fie imposibila construirea
traseelor de conducte cu alte materiale decât cele indicate, evitându-se astfel posibilitatea utilizarii
materialelor în mod neadecvat.
- de a începe montarea conductelor numai dupa receptia preliminara a montajului utilajelor în cauza,
stabilindu-se cu aceasta ocazie abaterile fata de cotele nominale precizate în proiect. Executarea si
montarea conductelor va tine seama de pozitiile reale ale utilajelor.
- de a nu începe montarea conductelor, decât dupa verificarea constructiilor, stabilind si abaterile
acestora fata de proiect;
- de a asigura certificate de calitate pentru materialele pentru care nu exista certificate de calitate.
Executarea si montarea conductelor va tine seama de dimensiunile reale ale constructiilor.
Pentru conductele care urmeaza a se prefabrica în ateliere (centrale sau locale) se vor lua urmatoarele
masuri:
- delimitarea dupa conditiile locale a marimii tronsoanelor executate (transport, ridicare, asezare în
pozitie, etc.) tinând seama si de necesitatile de ajustare pe cele 3 directii, în acest caz prevazându-
se plusuri de lungime de 100 mm în punctele respective;
- materialele vor fi bine curatate înainte de introducerea în opera;
- montarea armaturilor se va face dupa o probare preliminara;
- curatirea tronsoanelor executate si astuparea capetelor;
- probarea tronsoanelor în ateliere;
- marcarea tronsoanelor executate, cu denumirile conductelor;
- asigurarea contra deformarilor la transportarea si montarea tronsoanelor;
- montarea de garnituri fara defecte, verificarea si curatirea suprafetelor de etansare, asigurându-se
montarea centrata a garniturilor;
- asamblarea la racordurile utilajelor sa se faca fara a se executa tensiuni din conducta la strângerea
suruburilor.
Intreprinderea de montaj are obligatiile :
- sa procure toate materialele, utilajele si sa asigure manoperea si supravegherea pentru furnizarea
si executarea tuturor lucrarilor pentru instalatiile de incalzire.
- sa execute in modul cel mai corect si complet toate lucrarile, pentru indeplinirea conditiilor stabilite
de beneficiar; beneficiarul va avea dreptul sa respinga orice lucrare sau materiale care nu
corespund specificatiilor tehnice sau normelor in vigoare.

Pag. 98
PUBLICAS S.A.
- sa execute toate lucrarile in conformitate cu prezentul caiet de sarcini si cu normele si normativele

in vigoare.
- sa obtina aprobarile de executie.
- dupa contractarea utilajelor sa puna la dispozitia proiectantului documentatia tehnica necesara
pentru intocmirea eventualelor modificari.
- sa execute toate instalatiile de ventilare si conditionare coordonat cu celelalte instalatii.
- sa foloseasca toate golurile prevazute in proiectul de structura la traversarea planseelor si peretilor;
in acest scop se va coordona cu constructorul modul de verificare a executarii golurilor prevazute in
proiect odata cu turnarea betoanelor.
Caietul de sarcini prezent nu este limitativ, insa orice modificare sau completare se va face numai cu avizul
proiectantului.
Se vor respecta tehnologiile date de furnizorii echipamentelor.
Executarea lucrarilor de instalatii, cât si receptionarea lor se va face în conformitate cu prevederile
normativelor de instalatii termice (I13/2002).
- îndoirea la rece a conductelor se va realiza numai cu masini si unelte speciale
- îndoirea la cald a tevilor se va face cu nisip bine tasat si îndoite corespunzator
- atât la îndoirea la rece, cât si la cald a tevilor sudute longitudinal, sudura va fi asezata pe
generatoarea neutra a tevii îndoite
- tevile îndoite nu vor prezenta deformari ale sectiunii sau subtieri ale peretelui peste 0,5 mm
- montarea armaturilor se va face în pozitia închisa
- la montarea armaturilor cu flanse se va urmari paralelismul dintre flansele conductei si ale
armaturilor
Perioada în care se executa lucrarile precum si ordinea de atacare a acestora se va stabili de comun acord
cu beneficiarul.
Montarea utilajelor si a racordurilor dintre acestea va fi facuta cu concursul furnizorului, care va efectua si
punerea în functiune.
 DESCRIERE SOLUTIE ADOPTATA
Executia lucrarilor nu necesita tehnologii deosebite si nici dotarea cu mijloace PSI suplimentare.
Executantul va prezenta beneficiarului toate materialele si echipamentele utilizate.
Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica datele din proiect cu datele de pe santier , iar in caz de
neconcordanta se vor solicita proiectantului clarificarile si eventualele modificari care se impun.
Modificarile aduse proiectului se vor realiza conform prevederilor din caietul de sarcini si vor constitui

Pag. 99
PUBLICAS S.A.
anexa la proiect.
Controlul calitatii lucrarilor se supune reglementarilor prevazute de legislatia in vigoare, respectiv

Legea nr. 10 / 18 ianuarie 1995 cu toate modificarile si completarile ulterioare privind calitatea in
constructii. Conform acestei legi verificarea calitatii executiei constructiilor este obligatorie si se efectueaza
de catre investitori prin diriginti de specialitate sau prin agenti economici de consultanta specializati (Art.
13).
Conform Art 14 al aceleiasi legi, agentii economici care executa lucrari de constructii asigura nivelul de
calitate corespunzator cerintelor, prin personal propriu si responsabili tehnici cu executie atestati, precum
si printr-un sistem propriu conceput si realizat. Receptia constructiilor constituie certificarea realizarii
acestora pe baza examinarii lor nemijlocite, in conformitate cu documentatia de executie si cu
documentele cuprinse in cartea tehnica a constructiei.
Pentru obtinerea unor constructii de calitate corespunzatoare sunt obligatorii realizarea si mentinerea, pe
intreaga durata de existenta a constructiilor, a urmatoarelor cerinte esentiale conform Legii nr. 123/2007:
Dupa ce intreaga instalatie de incalzire a fost executata, se va proceda la spalarea instalatiei. Spalarea
consta in umplerea si mentinerea sub jet continuu a instalatiei de incalzire la presiunea retelei de
alimentare, pana cand apa evacuata nu mai contine impuritati vizibile (namol, nisip, etc.)
Se va efectua proba la rece, la cald si proba de eficacitate. Verificarea se va face conform normativului C-
31/ 84 si va cuprinde:
- incercarea la cald, verificandu-se buna functionare a instalatiei de ardere, a aparatelor de masura,
control si automatizare, precum si a intregii instalatii;
- proba la eficacitate se va face cu intreaga instalatie in functiune, in conditii normale de exploatare
la temperaturi scazute ale aerului exterior. Proba de eficacitate va dura 24 ore si masuratorile se
vor face la interval de cel mult o ora.
Inaintea efectuarii probelor se va verifica:
- concordanta instalatiilor si a dimensiunilor acestora corespunzator proiectului de executie;
- caracteristicile echipamentelor si concordanta acestora cu proiectul si cartile tehnice ale
echipamentelor;

Pag. 100
PUBLICAS S.A.
- pozitiile si amplasamentele echipamentelor;

- protectiile anticorozive;
- verificarea protectiei contra electrocutarii.
Pentru efectuarea probelor se vor respecta:
- prevederile din instructiunile I.13-2002, I13/1-96, I5-2010;
- prevederile din documentatia tehnica a utilajelor.
Efectuarea reparatiilor curente si capitale se va face în concordanta cu prevederile din documentatia
tehnica a utilajelor respective.
Proba de presiune la rece
Proba de presiune la rece are drept scop verificarea hidraulica la temperatura ambianta a rezistentei si
etanseitatii elementelor instalatiei.
Proba de presiune la rece se poate executa pe parti din instalatie sau pe întreaga instalatie, aceasta din
urma ramânând obligatorie si în cazul în care s-au executat pe probe de parti de instalatie.
Proba la rece se executa înainte de finisarea elementelor instalatiei (vopsitorii, izolari termice, etc), de
închiderea lor în canalele nevizitabile sau în santuri în pereti sau plansee, de înglobarea lor în elemente de
constructie si de finisarea acestora.
Proba se va executa în perioada de timp cu temperatura ambianta mai mare de 5oC. In vederea executarii
probei la rece, se va asigura deschiderea completa a tuturor armaturilor de închidere si reglaj.
Inainte de proba de presiune la rece instalatiile vor fi spalate cu apa potabila.
Spalarea instalatiilor cuprinde racordarea conductelor de retur ale instalatiilor la conducta de apa potabila,
umplerea instalatiilor, racordarea conductelor de întoarcere ale instalatiilor la jgheabul de golire la
canalizare si mentinerea instalatiilor sub jetul continuu, pâna când în apa golita din instalatii nu se mai
observa impuritati.
Presiunea de proba va fi cu 50% mai mare decât presiunea de regim, dar mai mica de 5 bar.
Citirea presiunilor la manometru se va face la intervalul de 10 minute. Proba este considerata corecta daca
manometrul nu arata variatii de presiune sau pierderi de apa la îmbinari.
In cazul unor defectiuni acestea vor fi remediate si apoi se va relua proba. Dupa executarea probei, golirea
instalatiei de apa este obligatorie.
Proba de presiune la cald
Proba la cald se va efectua cu agent termic cu debitul, temperatura si presiunea de regim.
Dupa 2 ore de functionare se va verifica daca toate elementele instalatiilor de încalzire se încalzesc uniform
si nu se constata pierderi.

Pag. 101
PUBLICAS S.A.
Odata cu proba la cald se va efectua si reglajul calitativ al instalatiilor.

Proba la cald se face cu scopul verificarii etanseitatii, a modului de comportare la dilatare-contractare si la
circulatia apei in instalatiile de incalzire.
Proba se efectueaza in doua faze: la temperatura de 50C in prima faza, in faza a doua la cea mai ridicata
temperatura de regim (90C).
De asemenea, proba la cald se face inaintea vopsirii, izolarii termice sau mascarii elementelor instalatiilor
de incalzire.
Proba la cald are drept scop verificarea etanseitatii, a modului de comportare la dilatare-contractare si a
circulatiei agentului termic la temperatura cea mai inalta de functionare a instalatiei.
Proba la cald se va efectua inaintea vopsirii si izolarii termice a instalatiei si dupa inchiderea completa a
cladirii.
Proba se va executa in perioade de timp cu temperaturi ambiante mai mari de +5 oC.
In timpul probelor se vor verifica imbinarile corpurilor de incalzire si armaturile, spre a se constata
eventualele pierderi. Se va controla daca dilatarile au fost preluate in bune conditii si se va verifica, de
asemenea, daca se face o buna aerisire a instalatiei.
Se va verifica daca temperatura corpurilor de incalzire nu prezinta diferente sensibile.
In cazul constatarii unor pierderi de presiune sau la aparitia pierderilor de apa se va proceda la remedierea
defectiunilor si repetarea probei. Dupa efectuarea probei golirea instalatiei este obligatorie.
Rezultatele tuturor probelor vor fi consemnate în procese verbale, semnate atât de executant cât si de
beneficiar, în care se vor consemna cu exactitate toate rezultatele înregistrate, constatarile facute, precum
si toate eventualele operatii de remediere care s-au efectuat.
Proba de eficacitate
Proba de eficacitate se face prin masuratori la minim 5% din totalul încaperilor, pe intreaga instalatie in
functiune, numai dupa ce toata cladirea a fost terminata.
Proba se va efectua în conditii normale de exploatare pe o durata de 24 ore.
Pe timpul probei instalatia trebuie sa functioneze continuu si toate usile si ferestrele sa fie închise.
Rezultatele probelor de eficacitate vor fi considerate satisfacatoare daca temperaturile aerului interior
corespund cu cele din proiect, cu o abatere de –1oC pâna la + 2oC.
Rezultatele tuturor probelor se consemneaza in scris.
Verificarea instalatiei de incalzire cu corpuri de incalzire si a producerii caldurii:
Asupra echipamentelor (corpuri de încalzire) montate în instalatii se fac urmatoarele verificari:
- corespondenta cu proiectul în ceea ce priveste echipamentul, marimea lui, cotele de montaj;

Pag. 102
PUBLICAS S.A.
- rizontalitatea si planeitatea lor;

- rigidizarea fixarii de elemente de constructie;
- daca armaturile montate la echipament sunt vizibile si usor accesibile si daca se închid sau se
deschid bine.
Inainte de mascare, principalele verificari la conducte au ca obiect urmatoarele:
- executarea corecta a îmbinarilor, sudurilor si îndoirilor, controlul efectuându-se cu ochiul liber;
- buna fixare a conductelor în bratari, console si alte dispozitive de sustinere respectiv sensul si
valoarea pantei prescrise în proiect; verificarea pantei se va face cu o nivela cu bula de aer având
lungimea de minim 70 cm;
- amplasarea corecta a compensatoarelor de dilatare si a punctelor fixe;
- paralelismul coloanelor aparente cu suprafetele finite ale peretilor pe lânga care sunt montate;
- respectarea pozitiei reciproce corecta a conductelor montate în plasa (cele de apa calda dedesubt,
la mijloc conductele electrice si deasupra cele de gaze);
- existenta tevilor de protectie la trecerea conductelor prin plansee sau pereti si realizarea corecta a
spatiului dintre tevile de protectie si conducte;
- amplasarea corecta a dispozitivelor de golire a apei si a celor de aerisire.
Instalatia de încalzire centrala se verifica la etanseitatea si circulatia fluidului prin probe la rece si la cald.
Certificarea calitatii produselor folosite in constructii se efectueaza prin grija producatorului, in
conformitate cu metodologia si procedurile stabilite pe baza legii.
La lucrarile de constructii se interzice folosirea de produse fara certificarea calitatii lor, care trebuie sa
asigure nivelul de calitate corespunzator cerintelor. Art. 11 – L10/95.
La lucrarile de constructii care trebuie sa asigure nivelul de calitate conform cerintelor se vor folosi
produse, procedee si echipamente traditionale, precum si altele noi pentru care exista agremente tehnice
corespunzatoare. Art. 12-L10/95.
Verificarea calitatii executiei constructiilor este obligatorie si se efectueaza de catre investitori prin diriginti
de specialitate sau prin agenti economici de consultanta specializati. Art. 13 –L10/95
Agentii economici care executa lucrari de constructii asigura nivelul de calitate corespunzator cerintelor,
prin personal propriu si responsabili tehnici cu executia atestati, precum si printr-un sistem propriu
conceput si realizat. Art. 14-L10/95.

Pag. 103
PUBLICAS S.A.
Receptia constructiilor constituie certificarea realizarii acestora pe baza examinarii lor nemijlocite, in
conformitate cu documentatia de executie si cu documentele cuprinse in cartea tehnica a constructiei.
Cartea tehnica a constructiei cuprinde documentatia de executie si documente privitoare la realizarea si
exploatarea acesteia. Ea se intocmeste prin grija investitorului si se preda proprietarului constructiei, care
are obligatia sa o pastreze si sa o completeze la zi;
Receptia constructiilor se face de catre investitor - proprietar, in prezenta proiectantului si a executantului
si/sau reprezentantilor de specialitate, legal desemnati de acestia. Art. 17 – L10/95
Urmarirea comportarii in exploatare a constructiilor se face pe toata durata de existenta a acestora si
cuprinde ansamblul de activitati privind examinarea directa sau investigarea cu mijloace de observare si
masurare specifice, in scopul mentinerii cerintelor. Art. 18-L10/95.
2.2.4.6 RESPONSABILITATILE ANTREPRENORULUI GENERAL

m. sesizarea investitorilor asupra neconformitatilor si neconcordantelor constatate in proiecte, in
n. inceperea executiei lucrarilor numai la constructii autorizate in conditiile legii si numai pe baza si in
o. asigurarea nivelului de calitate corespunzator cerintelor printr-un sistem propriu de calitate
p. convocarea factorilor care trebuie sa participe la verificarea lucrarilor ajunse in faze determinante
q. solutionarea neconformitatilor, a defectelor si a neconcordantelor aparute in fazele de executie,
r. utilizarea in executia lucrarilor numai a produselor si a procedeelor prevazute in proiect, certificate
investitorului;
s. respectarea proiectelor si a detaliilor de executie pentru realizarea nivelului de calitate

Pag. 104
PUBLICAS S.A.
t. sesizarea, in termen de 24 de ore, a Inspectiei de stat in constructii, lucrari publice, urbanism si

u. supunerea la receptie numai a constructiilor care corespund cerintelor de calitate si pentru care a
v. aducerea la indeplinire, la termenele stabilite, a masurilor dispuse prin actele de control sau prin
w. remedierea, pe propria cheltuiala, a defectelor calitative aparute din vina sa, atat in perioada de
x. readucerea terenurilor ocupate temporar la starea lor initiala, la terminarea executiei lucrarilor; m)
stabilirea raspunderilor tuturor participantilor la procesul de productie - factori de raspundere,
Obligatii si raspunderi ale investitorilor - Art. 21
Investitorii au urmatoarele obligatii principale referitoare la calitatea constructiilor:
i. stabilirea nivelului calitativ ce trebuie realizat prin proiectare si executie pe baza reglementarilor
tehnice, precum si a studiilor si cercetarilor efectuate;
j. obtinerea acordurilor si a avizelor prevazute de lege, precum si a autorizatiei de construire;
k. asigurarea verificarii proiectelor prin specialisti verificatori de proiecte atestati;
l. asigurarea verificarii executiei corecte a lucrarilor de constructii prin diriginti de specialitate sau
agenti economici de consultanta specializati, pe tot parcursul lucrarilor;
m. actionarea in vederea solutionarii neconformitatilor, a defectelor aparute pe parcursul executiei
lucrarilor, precum si a deficientelor proiectelor;
n. asigurarea receptiei lucrarilor de constructii la terminarea lucrarilor si la expirarea perioadei de
garantie;
o. intocmirea cartii tehnice a constructiei si predarea acesteia catre proprietar;
p. expertizarea constructiilor de catre experti tehnici atestati, in situatiile in care la aceste constructii
se executa lucrari de natura celor prevazute la art. 18 alin. 2 al prezentei legi.
Obligatii si raspunderi ale executantilor - Art. 23
n. sesizarea investitorilor asupra neconformitatilor si neconcordantelor constatate in proiecte, in
o. inceperea executiei lucrarilor numai la constructii autorizate in conditiile legii si numai pe baza si in

Pag. 105
PUBLICAS S.A.

p. asigurarea nivelului de calitate corespunzator cerintelor printr-un sistem propriu de calitate
q. convocarea factorilor care trebuie sa participe la verificarea lucrarilor ajunse in faze determinante
r. solutionarea neconformitatilor, a defectelor si a neconcordantelor aparute in fazele de executie,
s. utilizarea in executia lucrarilor numai a produselor si a procedeelor prevazute in proiect, certificate
investitorului;
t. respectarea proiectelor si a detaliilor de executie pentru realizarea nivelului de calitate
u. sesizarea, in termen de 24 de ore, a Inspectiei de stat in constructii, lucrari publice, urbanism si
v. supunerea la receptie numai a constructiilor care corespund cerintelor de calitate si pentru care a
w. aducerea la indeplinire, la termenele stabilite, a masurilor dispuse prin actele de control sau prin
x. remedierea, pe propria cheltuiala, a defectelor calitative aparute din vina sa, atat in perioada de
y. readucerea terenurilor ocupate temporar la starea lor initiala, la terminarea executiei lucrarilor;
z. stabilirea raspunderilor tuturor participantilor la procesul de productie - factori de raspundere,
In ceea ce priveste raspunderile proiectantului - Art 22, privind calitatea lucrarilor, acestea se refera la:
h. precizarea prin proiect a categoriei de importanta a constructiei;
i. asigurarea prin proiecte si detalii de executie a nivelului de calitate corespunzator cerintelor, cu
respectarea reglementarilor tehnice si a clauzelor contractuale;
j. prezentarea proiectelor elaborate in fata specialistilor verificatori de proiecte atestati, stabiliti de

Pag. 106
PUBLICAS S.A.
catre investitor, precum si solutionarea neconformitatilor si neconcordantelor semnalate;

k. elaborarea caietelor de sarcini, a instructiunilor tehnice privind executia lucrarilor, exploatarea,
intretinerea si reparatiile, precum si, dupa caz, a proiectelor de urmarire privind comportarea in
timp a constructiilor.
l. stabilirea, prin proiect, a fazelor de executie determinate pentru lucrarile aferente cerintelor si
participarea pe santier la verificarile de calitate legate de acestea;
m. stabilirea modului de tratare a defectelor aparute in executie, din vina proiectantului, la
constructiile la care trebuie sa asigure nivelul de calitate corespunzator cerintelor, precum si
urmarirea aplicarii pe santier a solutiilor adoptate, dupa insusirea acestora de catre specialisti
verificatori de proiecte atestati, la cererea investitorului;
n. participarea la intocmirea cartii tehnice a constructiei si la receptia lucrarilor executate.
Directiva UE nr. Asigurarea calitatii in constructii.

89/106/EEC
Legea nr.10/1995 cu toate Lege privind asigurarea calitatii in constructii.
modificarile si completarile
ulterioare privind
C107-1-2005 Normativ de izolare termica a constructiilor.
Legea nr. 50/1991 cu toate Autorizarea lucrarilor de constructii.
modificarile si completarile
ulterioare privind
NP068-02 Siguranta in exploatare.
P100-1/2006 Normativ de proiectare antiseismica – pentru cladiri noi.
P100/92/96 Normativ de proiectare antiseismica - pentru cladiri existente.
C 300-94 Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de
constructii si instalatii aferente acestora. Buletinul constructiilor nr. 9/1994.
P118-99 Normativ de prevenire si stingere a incendiilor.
NE 002-97 Norme tehnice privind masurile de asigurare a igienei si sanatatii oamenilor, a refacerii
si protectiei mediului la lucrarile de executie a constructiilor. 47/N/03.03.97.
SR 1907/1.2-96 Calculul necesarului de caldura; Temperaturi interioare conventionale de calcul.
C107/3 - 97 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie.
STAS 9960 Instalatii de ventilare si climatizare.
STAS 12025/2 Acustica in constructii. Efectele vibratiilor asupra cladirilor sau partilor de cladire, limite
admisibile.
STAS 11357 Masuri de siguranta contra incendiilor. Clasificarea materialelor si elementelor de
constructie din punct de vedere al combustibilitatii.
STAS 5184 Instalatii de ventilare. Conditii de receptie.
STAS 8974/1 Fiabilitate, mentenabilitate.
STAS 10702 Protectia contra coroziunii. Acoperiri protectoare.
I43 Instructiuni tehnice privind autorizarea intreprinderilor care executa, verifica si predau
la beneficiari instalatii electrice de automatizare, incalzire si ventilatie in medii cu
pericol de explozie.

Pag. 107
PUBLICAS S.A.
I 13 Normativ pentru proiectarea si executia instalatiilor de incalzire centrala.

C 16 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor
aferente.
HG 273/1994 Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora.
Anexa: Cartea tehnica a constructiei.
HG 925/1995 Regulamentul de verificare si expertizare tehnica de calitate a proiectelor, a executiei
lucrarilor si a constructiilor.
HG 392/1994 Regulamentul privind agrementul tehnic pentru produse, procedee si echipamente noi
in constructii.
Prezenta lista nu este restrictiva. Se ia in consideratie intotdeauna ultima editie a actului normativ.
2.2.4.8 MASURI DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA
Se vor respecta cu strictete prevederile urmatoarelor reglementari:

- Norme generale de protectia muncii - NGPM-96
- Normativul privind exploatarea instalatiilor de încalzire centrala I13
In toate etapele cuprinse în operatiile de executie ale instalatiilor de încalzire, vor fi respectate cerintele
esentiale referitoare la protectia, siguranta si igiena muncii si anume:
- siguranta în exploatare;
- igiena si sanatatea oamenilor;
- protectia împotriva zgomotului;
- siguranta la foc.
Verificarile, probele si încercarile echipamentelor componente ale instalatiilor de încalzire vor fi efectuate
respectându-se instructiunile specifice de protectie a muncii în vigoare pentru fiecare categorie de
echipamente.
Conducatorii de întreprinderi, sau de sectoare care executa instalatiile, au obligatia sa asigure:
- luarea de masuri organizatorice si tehnice pentru crearea conditiilor de securitate a muncii;
- realizarea instructajului de protectie a muncii a întregului personal de executie la cel mult 30 de zile
si consemnarea acestuia în fisele individuale sau alte formulare specifice care urmeaza sa fie
semnate individual;
- controlul aplicarii si respectarii de catre întreg personalul a normelor si instructiunilor specifice;
- verificarea cunostintelor asupra normelor si masurilor de protectie a muncii.
Realizarea instructajelor specifice de protectia muncii, verificarea cunostintelor si abaterilor de la normele
în vigoare, inclusiv sanctiunile aplicate, vor fi consemnate în fisele de instructaj individuale.
Zonele cu instalatii în probe sau zonele periculoase se îngradesc si se avertizeaza, interzicându-se accesul
altor persoane decât celor autorizate.

Pag. 108
PUBLICAS S.A.
Persoanele care schimba zona de lucru (locul de munca), vor fi instruite corespunzator noilor conditii de
lucru.
Instructajul va avea în vedere si masurile ce se impun pentru manevre urgente în scopul evitarii producerii
unor accidente.
La executie se vor respecta prevederile privind protectia muncii, conforme cu normele generale si specifice
lucrarilor de constructii conform actelor normative in vigoare :
- LEGE nr. 319/2006, actualizata in 25-09-2010. Cu Norma metodologica din 11/10/2006 de aplicare
a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006 Publicat in Monitorul Oficial,
Partea I nr. 882 din 30/10/2006 actualizate si completate prin Hotararea nr.955/2010 publicata in
Monitorul Oficial, nr.661 din 27.09.2010.Cuprinde: Dispozitii generale; Domeniu de aplicare
;Obligatiile angajatorilor; Obligatiile lucratorilor; Supravegherea sanatatii; Comunicarea, cercetarea,
inregistrarea si raportare evenimentelor; Grupuri sensibile la riscuri; Infractiuni; Contraventii;
Autoritati competente si institutii cu atributii in domeniu; Dispozitii finale.
- HOTARARE nr. 1425 din 11 octombrie 2006- publicat in M. Oficial nr. 882/oct. 2006 cu modificarile
si completarile prin Hotararea nr.955/2010 publicata in Monitorul Oficial, Partea I NR.661 DIN
27.09.2010. pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si
sanatatii in munca nr. 319/2006.Cuprinde: Dispozitii generale; Autorizarea functionarii din punct de
vedere al securitatii si sanatatii in munca;Servicii de prevenire si protectie;Organizarea si
functionarea comitetului de securitate si sanatate in munca; Instruirea lucratorilor in domeniul
securitatii si sanatatii in munca; Pericol grav si iminent si zone cu risc ridicat si specific;
Comunicarea si cercetarea evenimentelor, inregistrarea si evidenta accidentelor de munca si a
incidentelor periculoase, semnalarea, cercetarea, declararea si raportarea bolilor profesionale;
Avizarea documentatiilor cu caracter tehnic de informare si instruire in domeniul securitatii si
sanatatii in munca; Anexe.
- HOTARARE nr. 300 din 2 martie 2006- publicata in M. Oficial, Partea I nr. 252/martie 2006 privind
cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile ; Intocmirea
planului propriu de securitate si sanatate, evaluare nivelului de risc la locurile de munca.
- HOTARARE nr. 493 din 12 aprilie 2006 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 380 din 03/05/2006
- privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile
generate de zgomot. Cerintele minime pentru protectia lucratorilor impotriva riscurilor pentru
sanatatea si securitatea lor,generate sau care pot fi generate de expunerea la zgomot, in special
impotriva riscurilor pentru auz.

Pag. 109
PUBLICAS S.A.
- HOTARARE nr. 971 din 26 iulie 2006- publicat in M. Oficial, Partea I nr. 683/august 2006 privind
cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca. Prezenta
Hotarare stabileste semnalul de interzicere, semnalul de avertizare, semnalul de obligativitate,
semnalul de salvare sau de prim ajutor, semnalul de indicare, panourile de semnalizare, culoare de
securitate, semnale luminoase, semnale acustice, comunicarea verbala, gest-semal-miscare si
pozitia bratelor/sau a mainilor intr-o forma codificata.
- HOTARARE nr. 1028 din 9 august 2006- publicat in M. Oficial nr. 710/august 2006 privind cerintele
minime de securitate si sanatate in munca referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de
vizualizare. Angajatorii au obligatia de a face o analiza a posturilor de lucru pentru a evalua
conditiile de securitate si sanatate oferite lucratorilor, in special in ceea ce priveste eventualele
riscuri pentru vedere, probleme fizice si solicitare mentala.
cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor
individuale de protectie la locul de munca. Prin echipament individual de protectie se intelege orice
echipament destinat sa fie purtat sau tinut de lucrator pentru al proteja impotriva unuia ori mai
multor riscuri care ar outea sa ii puna in pericol securitatea si sanatatea la locul de munca, precum
si orice element suplimentar sau accesoriu proiectat in acest scop.
- HOTARARE nr. 1050 din 9 august 2006 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 737 din 29/08/2006
privind cerintele minime pentru asigurarea securitatii si sanatatii lucratorilor din industria
extractiva de foraj. Angajatorul trebuie sa se asigure ca este intocmit si tinut la zi un document
referitror la securitate si sanatate care indeplineste cerintele prevazute la art.7,12,16,17 din Legea
319/2006.
cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta
riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare.In intelesul prezentei hotarari ,prin
manipularea manuala a maselor se intelege orice tip de transport sau sustinere a unei mase de
catre unul sau mai multi lucratori, inclusiv ridicarea, asezarea, impingera ,tragerea, purtarea sau
deplasarea unei mase, care, datorita caracteristicilor acesteia sau conditiilor ergonomice
necorespunzatoare, prezinta riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare.
cerintele minime pentru imbunatatirea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor care pot fi
expusi unui potential risc datorat atmosferelor explozive. Angajatorul trebuie sa ia masuri tehnice si

Pag. 110
PUBLICAS S.A.
/sau organizatorice corespunzatoare respectand urmatoarele principii de baza; -prevenirea formarii

atmosferelor explozive sau acolo unde natura activitatii nu o permite, evitarea aprinderii
atmosferelor explozive si limitarea efectelor daunatoare ale unei explozii in vederea asigurarii
sanatatii si securitatii lucratorilor.
cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca. Prezenta hotarare stabileste:
stabilitatea si rezistenta cladirilor; instalatiile electrice din cladiri;cai si iesiri de urgenta; detectarea
si prevenirea incendiilor; ventilatia locurilor de munca in spatii inchise; temperatura din incaperi;
iluminatul natural si artificial; pardoseli, pereti, plafoane si acoperisuri ale incaperilor; ferestre si
luminatoare; usi si porti; caile de circulatie; massuri specifice pentru scari rulante si transportoare;
incaperi pentru odihna instalatii sanitare; vestiare si dulapuri pentru imbracaminte; dusuri,
chiuvete, cabine de wc-uri etc.
07/09/2006privind protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti biologici
in munca.Prevederile prezentei hotarari se aplica pentru toate activitatile in care lucratorii datorita
activitatii profesionale ,sunt expusi sau risca sa fie expusi la agenti biologici.
06/09/2006 privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate pentru protectia
lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti cancerigeni sau mutageni la locul de
munca.Angajatorul este obligat sa reinoiasca periodic evaluarea riscurilor si in mod obligatoriu la
orice modificare a conditiilor de munca prin care poate fi influentata expunerea lucratorilor la
agenti cancerigeni sau mutageni.
11/09/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor
la riscuri generate de campuri electromagnetice.Prezenta hotararese refera la riscurile pentru
sanatatea lucratorilor datorate efectelor recunoscute ca nocive pe termen scurt asupra corpului
uman, provocate de circulatia curentilor indusi si de absortia de energie, precum si de curentii de
contact.
- HOTARARE nr. 1146 din 30 august 2006- publicat in M. Oficial nr. 815/oct. 2006 privind cerintele
minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de
munca. Angajatorul este obligat sa ia masurile necesare pentru ca echipamentele de munca a caror
securitate depinde de conditiile de instalare sa fie supuse unei verificari initiale ,dupa instalare si

Pag. 111
PUBLICAS S.A.
inainte de prima punere in functiune si a unei verificari dupa montare intr-un loc de munca nou sau
pe un nou amplasament efectuate de persoane competente ,in conformitate cu legislatia si /sau
practicile nationale, in scopul asigurariiunei instalatii corecte si a bunei functionari a acestor
echipamente de munca.
- HOTARARE nr. 1218 din 6 septembrie 2006 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 845 din
13/10/2006 Privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate in munca pentru
asigurarea protectiei lucratorilor impotriva riscurilor legate de prezenta agentilor chimici.Cerintele
minime de securitate si sanatate in munca prevazute de prezenta hotarare se aplica in cazul in care
agentii chimici periculosi sunt prezenti sau pot fi prezenti la locul de munca , cu respectarea
prevederilor privind masurile de protectie impotriva radiatiilor ionizante aplicabile agentilor
chimici.
- HOTARARE nr. 1876 din 22 decembrie 2005 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 81 din
30/01/2006privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor
la riscurile generate de vibratii. Prezenta hotarare stabileste cerintele minime pentru protectia
lucratorilor impotriva riscurilor pentru sanatatea si securitatea la care apar sau pot sa apara
datorita expunerii la vibratii mecanice si se aplica activitatilor in exercitarea carora lucratorii sunt
sau este posibil sa fie expusi la riscuri generate de vibratii mecanice in timpul activitatii.
- HOTARARE nr. 355/2007 actualizata in 21-01-2008 cu HG 37/2008 Publicat in Monitorul Oficial,
Partea I nr. 45 din 21/01/2008 privind supravegherea sanatatii lucratorilor. Prezenta hotarare
stabileste cerintele minime pentru supravegherea sanatatii lucratorilor fata de riscurile pentru
securitate si sanatate , pentru prevenirea imbolnavirii lucratorilor cu nboli profesionale cauzate de
agenti nocivi, chimici, fizici, fizico –chimici sau biologici, caracteristici locului de munca, precum si a
suprasolicitarii diferitelor organe sau sisteme ale organismului in procesul de munca.
Supravegherea sanatatii lucratorilor este asigurata de catre medicii specialisti de medicina a muncii.
- HOTARARE nr. 510/2010din 02/06/2010 privind cerintele minime de securitate si sanatate in
munca referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de radiatiile optice artificiale
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 427 din 25/06/2010.Prevederile prezentei hotatari se
aplica activitatilor in care lucratorii sunt expusi sau este posibil sa fie expusi, prin natura lor, la
riscuri generate de radiatiile optice artificiale si se refera la riscurile pentru sanatatea si securitatea
lucratorilor, generate de efecte nocive pentru ochi si piele ale expunerii la radiatii optice artificiale
- HOTARARE nr. 600/2007din 13/06/2007 privind protectia tinerilor la locul de munca Publicat in
Monitorul Oficial, Partea I nr. 473 din 13/07/2007.Prevederile prezentei hotarari au drept scop

Pag. 112
PUBLICAS S.A.
asigurarea protectiei tinerilor impotriva exploatarii economice,oricarei munci susceptibile sa

dauneze securitatii sanatatii sau dezvoltarii lor fizice, psihologice,morale ori sociale sau sa
pericliteze educatia acestora si se aplica oricarei persoane in varsta de pana la 18 ani care au
incheiat un contract individual de munca in conformitate cu legislatia in viguare.
- ORDIN nr. 455/2010 Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale din 14/06/2010 pentru
constituirea comisiilor de abilitare a serviciilor externe de prevenire si protectie si de avizare a
documentatiilor cu caracter tehnic de informare si instruire in domeniul securitatii si sanatatii in
munca din cadrul inspectoratelor teritoriale de munca Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 411
din 21/06/2010
- ORDIN nr. 3/2007 Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei din 03/01/2007 privind
aprobarea Formularului pentru inregistrarea accidentului de munca – FIAM Publicat in Monitorul
Oficial, Partea I nr. 70 din 30/01/2007. Prezentul ordin aproba modelul formularului pentru
inregistrarea accidentului de munca si modelul anexei pentru inregistrarea finalizarii incapacitatii
temporare de munca.
- LEGE nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale, republicata in
2009. Asigurarea pentru accidentele de munca si boli profesionale reprezinta o asigurare de
persoane, face parte din sistemul de asigurari sociale, este garantata de stat si cuprinde raporturi
specifice pri care se asigura protectia sociala a salariatilor impotriva diminuarii sau pierderii
capacitatii de munca si decesului acestora ca urmare a accidentelor de munca si a bolii
profesionale.
- Norme Generale de protectia muncii – Min.Muncii si Protectiei Sociale si Min.Sanatatii –1996
- Normativ NSPM –editia 2000 – “Norme de protectia muncii in transportul si distributia energiei
electrice”
- Regulament privind protectia si igiena muncii in constructii – Bul. Constructiilor nr. 5-6-7-8/1993
- Ordonanta de urgenta nr. 195/2005 privind protectia mediului.
Se va prevedea dotarea cu mijloace de prima interventie pe parcursul executiei.
Activitatea de constructii montaj la obiectiv nu trebuie sa constituie sursa de poluare a solului, aerului si
apelor.
Evacuarea deseurilor si a molozului la gropile de gunoi autorizate se va face cu avizul firmei de salubritate
abilitate.
Masurile de protectia muncii indicate în prezenta lucrare nu sunt limitative, acestea urmând a fi completate
de executant cu instructiuni specifice, care vor fi afisate la locul de munca.

Pag. 113
PUBLICAS S.A.
2.2.4.9 MASURI DE PREVENIRE SI STINGEREA INCENDIILOR
Este necesara respectarea lucrarilor de prevenire si stingere a incendiilor si echiparea cu mijloace si

echipamente de prevenirea si stingerea incendiilor.
Obligatiile si raspunderile privind prevenirea si stingerea incendiilor revin unitatilor si personalului care
executa aceste instalatii.
Activitatea de prevenire si stingere a incendiilor este permanenta si consta în organizarea acesteia atât la
nivelul central al unitatii care executa, cât si local, la unitatile specifice.
Personalul care executa instalatiile va fi instruit periodic în timpul executarii lor.
Locurile cu pericol de incendiu sau explozie vor fi marcate cu indicatoare de avertizare conform
prevederilor STAS 297/1-88 si 297/2-92.
In vederea interventiei în caz de incendiu vor fi organizate echipe de interventie cu atributii concrete si se
vor stabili masuri de alertare a serviciilor proprii de pompieri si a pompierilor militari.
La executia instalatiilor se vor respecta prevederile din “Normele generale de prevenire ti stingerea
incendiilor” (Ord.MI nr.381/4.03.94) a normativului C 300 (“Normativul de prevenire si stingere a
incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora”), precum si alte
normative în vigoare.
Inainte de executarea unor operatii cu foc deschis (sudura, lipire cu flacara, arcuri electrice, topire de
materiale hidroizolante etc.) se va face un instructaj special personalului care realizeaza aceste operatii.
In vederea prevenirii si propagarii incendiilor în cladiri, instalatiile de ventilare sau climatizare vor fi
realizate conform precizarilor din normativul I 5/1996.
Propagarea incendiilor prin tubulatura va fi împiedicata prin prevederea clapetelor antifoc.
Lucrarile de sudura vor fi executate astfel încât sa se evite riscul producerii de incendii sau explozii si cu
permis de lucru cu fos deschis.
Nu vor fi executate concomitent sudura electrica si taierea cu flacara oxiacetilenica.
Spatiile în care se realizeaza sudurile vor fi împrejmuite cu panouri rezistente la foc evacuându-se
materialele combustibile si interzicându-se accesul altor persoane decât cele care efectueaza lucrarile.
Generatoarele de acetilena vor fi amplasate în spatii ventilate si la distante de minim 10 m de surse de
caldura, cabluri electrice, arzatoare si la cel putin 5 m fata de butelia de oxigen. Generatoarele de acetilena
vor fi amplasate la distanta de zona de executie a sudurilor si de substante sau materiale combustibile. Vor
fi utilizate generatoare de sudura, recipienti de oxigen, furtunuri, butelii, reductoare etc., în stare perfecta
care sa nu prezinte pericol de incendiu sau explozie.
Spatiile în care se executa lucrari de vopsitorii sau decapari vor fi ventilate corespunzator fara recircularea

Pag. 114
PUBLICAS S.A.
aerului.
Se interzice prezenta oricarei surse de foc la distanta de minim 25 m de zona de vopsire. Aceste zone vor fi
împrejmuite cu panouri de protectie.
In spatiile de lucru este interzisa aprinderea focului, fumatul, utilizarea de dispozitive sau unelte care pot
produce scântei.
Cantitatea de vopsea, diluanti sau alte lichide inflamabile aflate la locul operatiunii va fi limitata la strictul
necesar.
In timpul lucrului cu substante inflamabile se va tine seama de directia vântului astfel încât vaporii
substantelor sa nu fie îndreptati spre sursa de foc.
Se interzice fumatul sau lucrul cu foc deschis în zonele unde se executa izolatii sau operatii cu substante
inflamabile.
MASURI PSI
- Instructajul tuturor muncitorilor din santier.
- Formarea unei echipe de pompieri civili, cu instructajul conform normelor.
- Echiparea santierului cu mijloace de stingerea incendiilor.
- Asigurarea unui post telefonic pentru anuntarea pompierilor militari în caz de incendiu.
La executie se vor respecta prevederile privind masurile de prevenire si stingerea incendiilor, conforme cu
normele generale si specifice lucrarilor de constructii conform actelor normative in vigoare :
- LEGE nr. 307/2006 din 12/07/2006 privind apararea impotriva incendiilor publicata in M.Oficial nr.
633/iulie/2006 cu Rectificarea publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 788 din 18/09/2006.
- O.U.G. nr. 70/2009 publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 444 din
29/06/2009.Cuprinde:Dispozitii generale; Obligatii privind apararea impotriva
incendiilor;Exercitarea autoritatii de stat in domeniul apararii impotriva incendiilor; Serviciile de
urgenta voluntare si private; Raspunderea juridica; Dispozitii finale.
- ORDIN nr.163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de aparare impotriva incendiilor publicat
in Monitorul Oficial, Partea I mr.216 din 29.03.2007. Cuprinde:Continutul organizarii activutatii de
aparare impotriva incendiilor;Structuri cu atributii de aparare impotriva incendiilor; Acte de
autoritate, documente specifice si evidente privind apararea impotriva incendiilor; Organizarea
activitatii de aparare impotriva incendiilor la locul de munca; Indeplinirea cerintei
esentiale”securitate la incendiu”; Stabilire la foc a constructiei; Limitarea izbucnirii, propagarii si
dezvoltarii incendiului si a efluentilor in interiorul si in afara incintei focarului de incendiu; Instalatii
aferente constructiilor si instalatiile tehnologice; Limitarea propagarii incendiului la constructiile

Pag. 115
PUBLICAS S.A.
invecinate; Evacuarea utilizatorilor si securitaea fortelor de interventie; Masuri generale de

prevenire a incendiilor la exploatarea constructiilor, instalatiilor si amenajarilor; Masuri generale de
prevenire a incendiilor la executarea lucrarilor cu foc deschis; Masuri generale de prevenire a
incendiilor la exploatarea cailor de evacuare;Masuri generale de prevenire a incendiilor in locuinte
unifamiliale/multifamiliale/gospodariile populatiei; Masuri generale de prevenire a incendiilor in
spatii destinate persoanelor cu dizabilitati/solicitantilor de azil; Echiparea si dotarea cu mijloace
tehnice de aparare impotriva incendiilor;Planificarea si executarea exercitiilor privind modul de
actiune in caz de incendiu; Contolul respectarii normelor de aparare impotriva incendiilor;Dispozitii
finale;Anexe.
- HOTARARE Nr. 207 din 17 martie 2005-publicat in M. Oficial nr. 286/apr. 2005 privind stabilirea
cerintelor esentiale de securitate ale explozivilor de uz civil si a conditiilor pentru introducerea lor
pe piata actualizat cu Hotararea nr. 1401/2010 publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 43 din
18/01/2011;
Se mentioneaza ca masurile PSI si normele PSI indicate nu sunt limitative, ele vor fi completate în timpul
executiei cu masurile necesare conform specificului lucrarii.
intocmit,
Ing. Adrian Guiu
2.2.5 MEMORIU TEHNIC INSTALATII ELECTRICE
2.2.5.1 DESCRIEREA SITUATIEI EXISTENTE
2.2.6 MEMORIU AUTOMATIZARI SI SCADA

Pag. 116
PUBLICAS S.A.
2.2.7 MEMORIU TEHNIC HIDROMECANICE
Datorita necesitatii de imbunatatire a calitatii apei epurate pentru a fi conform standardelor Europene si
Romanesti in vigoare, va fi construita o noua statie de epurare care va cuprinde treapta mecanica, treapta
biologica, avansata si tratarea namolului.
Statia de epurare a apelor uzate Caracal va avea capacitatea de 35451 LE Apa epurata va fi deversata in
raul Gologanul
Procesul de tratare a apei uzate va fi un proces cu namol activat, cu stabilizarea anaeroba a namolului ,cu
indepartarea biologica a compusilor de carbon, a azotului si indepartarea chimica a fosforului.
DEBIT DE PROIECTARE SI INCARCARI CU POLUANTI

Urmatorul tabel prezinta debitul hidraulic si incarcarile cu poluanti pentru SEAU Caracal.
Debite proiectare unitate Valoare
Debit de apa uzata zilnic mediu: Q uz zi med m3/zi 5,751

3
Debit de apa uzata zilnic maxim: Q uz zi max m /zi 6,901
Debit de apa uzata orar maxim pe timp uscat: Q uz or max,uscat m3/h 403.43
Debit de apa uzata orar maxim pe timp ploios epurat Q uz or m3/h 807
max ploaie
Debit de apa uzata orar maxim pe timp ploios Q uz or max ploaie m3/h 2,538
Parameteri Incarcare Concentratie
(kg/zi) (mg/l)
Consum chimic de oxigen (CCO-Cr): 4,892.29 708.93
Consum biochimic de oxigen (BOD5): 2,127.08 308.23
Materii solide (SS): 3,013.36 436.66
Azot amoniacal (TN): 716.12 103.77
Fosfor total (TP): 135.78 19.68
CRITERII PRIVIND CALITATEA EFLUENTULUI

Pag. 117
PUBLICAS S.A.
Trebuie sa fie indeplinite următoarele standarde de calitate a apelor uzate:
Parametru UM
Consumul chimic de oxigen, CCO mg/l 125
Consumul biochimic de oxigen, CBO5 mg/l 25
Total Suspensii solide, TSS mg/l 35
Azot-Total, T-N mg/l 15
Fosfor-Total, T-P mg/l 2
Azot amoniacal (NH4-N): mg/l 3
Caracteristicile efluentului vor fi luate intr-o proba compozita omogena, nedecantata la 24 de ore, din
canalul de evacuare.
Avand in vedere ca apa uzata primita va fi apa uzata menajera si nu va contine substante toxice pentru
biomasa, confirmam ca aceste caracteristici ale efluentului vor fi indeplinite prin procesul de tratare
propus.
STRUCTURA STATIEI
Schema de epurare propusă cuprinde următoarele obiecte tehnologice:
- Camin de admisie;
- Capcana de pietris;
- Gratare rare;
- Gratare dese;
- Statie de pompare;
- Masurare debit influent;
- Deznisipatoare – separatoare de grasimi;
- Statie de receptie a namolurilor din fosele septice;
- Camera de distributie decantoare primare;
- Decantoare primare;
- Statie de pompare namol primar;
- Bazine de namol activat pentru inlaturarea carbonului si a nutrientilor, azot si fosfor;
- Statia de suflante;
- Unitate de stocare si dozare coagulant FeCl3.
- Statie de stocare- dozare metanol;
- Camera de distributie decantoare secundare;
- Decantoare secundare;

Pag. 118
PUBLICAS S.A.
- Statia de pompare a namolului activat in exces;

- Punct de masurare a debitului de efluent.
- Bazin de stocare si ingrosare namol in exces;
- Ingrosatorul gravitational pentru namolul primar;
- Statia de ingrosatoare mecanica a namolului in exces;
- Bazin mixt de primire a namolurilor ingrosate;
- Bazine de fermentare a namolului;
- Bazine de stocare a namolului fermentat;
- Gazometrul pentru stocarea biogazului si facla pentru arderea biogazului in exces;
- Centrala termica si unitatea de cogenerare;
- Statia de deshidratare mecanica a namolului fermentat;
- Depozit de namol deshidratat.
- Bazine de retentie;
- Statie de pompare golire bazine de retentie
- Statie de pompare apa tehnologica (in cadrul obiectului decantoare secundare)
2.2.7.2 FLUXUL TEHNOLOGIC
Apa uzata din reteaua de canalizare ajunge gravitational in statia de epurare.

Se va construi un camin nou de admisie din care pleaca doua conducte GRP DN630 una spre capcana de
pietris si cealalta este conducta de by-pass echipata la capat cu o clapeta antiretur.
Apa uzata curge gravitational in capacana de pietris, necesara pentru colectarea obiectelor grele si
voluminoase ce pot fi transportate prin intermediul retelei de canalizare, in perioada ploilor puternice. Ea
este lipita de canalele de montaj a gratarelor.
Dupa indepartarea materiilor solide grosiere > 30 mm cu ajutorul celor doua gratare rare automate
(2 active), respectiv a materiilor solide fine > 6 mm cu ajutorul celor doua gratare dese automate (2 active),
apa uzata va trece prin pompare in deznisipator – separator de grasimi aerat. Materiile retinute de catre
gratarele rare si dese (spalate si compactate) se vor depozita in containere separate.
Pentru determinarea cantitatii de apa uzata influenta in statia de epurare, pe traseul comun de
refulare a pompelor din statia de pompare apa uzata influenta a fost prevazut un debitmetru
electromagnetic.
Deznisipatoarorul separator de grasimi aerat este prevazut pe doua linii. Rolul acestui obiect este
de a asigura indepartarea particulelor anorganice de tipul nisipului si grasimilor. Substantele flotante vor fi
directionate catre o statie de pompare grasimi si spume vor fi evacuate periodic in bazinul de omogenizare
namol. Nisipul indepartat din apa uzata va fi directionat catre clasorul de nisip, unde va fi spalat si evacuat
in containerele special prevazute acestui scop.
Din desnisipator apa uzata curge liber in cele doua decantoare primare longitudinale care au rolul
de a retine namolul primar si asa sa se micsoreze volulmul biologic necesar. Namolul primar este evacuat
prin pompare spre linia de namol.
Apa uzata epurata primar curge mai departe in caminul de distributie spre epurarea biologica, care
vor asigura distributia egala a debitului respectiv a incarcarilor spre cele doua linii de epurare biologica.

Pag. 119
PUBLICAS S.A.
Inaintea bazinelor biologice s-au prevazut doua bazine anaerobe unde se vor crea conditii
favorabile indepartarii biologice a fosforului.
Pentru asigurarea reducerii fosforului in conditiile impuse de evacuare in emisar, reducerea
biologice a fosforului va fi suplimentata cu precipitare chimica. S-a prevazut in acest sens o statie de
preparare-dozare clorura ferica.
Pentru a realiza o denitrificare adecvata s-a prevazut si o statie de stocare si dozare metanol in
bazilele biologice.
Bazinele biologice.
Epurarea are loc prin procedeul cu namol activat in suspensie si denitrificare simultana, cu
stabilizare separata a namolului. In bazinele de aerare in prezenta namolului activat si a oxigenului, are loc
degradarea CBO5 si eliminarea azotului pana la limitele impuse de caietul de sarcini si normativele in
vigoare.
Amestecul apa namol din bazinul de aerare curge gravitational in cele doua decantoarel secundar
orizontale radiale. Namolul activat sedimentat pe radierul decantorului este evacuat gravitational spre
statia de pompare namol recirculat si in exces, de unde cea mai mare parte este recirculat prin pompare
in camera de distributie si ulterior ajunge in bazinul anaerob, iar excesul este pompat in bazinul tampon de
namol dupa o etapa de ingrosare atat a namolului primar cat si anamolului in exces. Din acest bazin, va fi
alimentata prin pompare fermentatorul unde are loc o stabilizare anaeroba a namolului. Din fermentator
namolul este evacuat gravitational intru-n bazin tampon de unde prin pompare este alimentata instalatia
de deshidratat. Namolul va fi deshidratat pana la 25 % SU.
Calitatea si debitul influentului va fi monitorizata, se vor face masuratori de pH, temperatura si

conductivitate. Se vor prevedea statii automate de prelevare probe, atat pentru influent cat si pentru
efluent.
Monitorizari privind efluentul se vor face prin intermediul unui debitmetru tip Parshall si senzorii
aferenti. Se va monitoriza debitul, pH-ul, conductivitate, PO4 si NH4+NO3.
Pentru asigurarea apei de spalare din efluent, necesara functionarii echipamentelor din diversele
etape ale fluxul de tratare a fost prevazuta o statie de pompare apa de spalare.
Supernatntul rezultat in urma proceselor tehnologice este redirectionat intr-un bazin de
uniformizare a conentratiilor echipat cu o statie de pompare supernatant, de unde este pompat in caminul
de distributie debite si incarcari spre biologie, fiind amestecat cu apa uzata sitata si degrosizata.
2.2.7.3 TREPTELE DE TRATARE
2.2.7.3.1 OBIECT 1: CAMIN DE ADMISIE

Caminul existent de admisie, amplasat in incinta statiei de epurare, va fi dezafectat.
Se va construi un camin nou de admisie din beton armat, de unde pleaca doua conducte despartite
printr-un deversor.
Primul canal cu DN 630 mm pleaca spre capcana de pietris/epurare si este dimensionat pentru un
debit de apa uzata, Qmax,ploaie = 807 m3/h.
Al doilea canal este canalul de by-pass cu DN 900 mm, este amplasat pe traiectoria actualului by-
pass si evacueaza apa uzata, care depaseste debitul Qmax,ploaie , sau toata apa uzata influenta in caz de avarie.
La capatul canalului de by-pass se va monta o clapeta antiretur, asigurandu-se ca apa din emisar sa nu se
reverse in statia de epurare.
Fiecare din cele doua conducte se vor izola cu vane stavilar actionate manual.

Pag. 120
PUBLICAS S.A.
In caminul de admisie se monteaza si un senzor de hidrocarburi, pentru a preveni curgerea spre

epurare a apei uzate contaminate.
Echipamentele prevăzute in caminul de admisie:
 Vana stavilar DN 630 cu actionare manuala, din inox AISI304L;
 Vana stavilar DN 900 cu actionare manuala, din inox AISI304L;
 Clapeta antiretur DN 900 din inox AISI3304L montata pe conducta de by-pass;
 Senzor online de hidrocarburi.
Pentru monitorizarea debitului de apa uzata evacuata prin conducta de by-pass este prevazut ub
camin in care se monteaza un debitmetru ultrasonic.
2.2.7.3.2 OBIECT 1A: CAPCANA DE PIETRIS

Inainte de gratare se va construi o capcana de pietris pentru colectarea obiectelor grele si
voluminoase ce pot fi transportate prin intermediul retelei de canalizare, in perioada ploilor puternice.
Capcana de pietris este o constructie ingropata din beton armat lipit de cele trei canale de montaj a
gratarelor.
Capcana de pietris are un deversor lateral pentru evacuarea apei uzata excedentara spre cele doua
bazine de retentie, debitul maxim evacuat fiind de Qmax = 807 m3/h.
Inaintea conductei din care transporta apa uzata spre bazinele de retentie este prevazuta o vana stavilar
DN 600 din otel inox AISI 304L cu actionare manuala. obiectele colectate in capcana de pietris sunt
indepartate cu un graifer.
2.2.7.3.3 OBIECT 2: GRATARELE RARE

Pentru acest obiect din cadrul fluxului tehnologic s-au adoptat două linii de grătare active. La
dimensionare s-au avut în vedere următoarele debite:
 debit de calcul Qc = 807 m3/h;
 debit de verificare Qv = 239,6 m3/h.
Grătarele rare şi dese precum şi containerele de colectare a reziduurilor vor fi amplasate într-o hală
inchisa cu structura metalica special amenajată şi încălzită pentru protejarea mecanismelor pe timpul iernii.
Gratarele rare au in componenta:
- doua linii de gratare rare cu curatire mecanica cu functionarea 2A;
- instalatia de transport retineri gratare rare,
- gratarul rar cu curatare manuala pentru linia de by-pass,
Pentru spalarea echipamentului se foloseste apa din circuitul de apa tehnologica al statiei de
epurare.
Containerele pentru colectarea reţinerilor de la grătarele rare şi dese vor fi cele
corespunzătoare autocamioanelor tip roll on off .
Gratarele rare mecanice sunt echipate cu un sistem de autocuratire automat ce va fi actionat in
functie de pierderea de sarcina in gratar sau functie de timp.
Grătarele rare şi dese precum şi instalaţiile conexe de evacuare a materiilor reţinute pe grătare vor
fi executate din oţel inoxidabil marca AISI 304L.
Canalul gratarelor sunt prevazute amonte si aval cu stavile de izolare, actionate manual.
Caracteristici stavilă:
 număr de unităţi: 5 buc.;
 tipul: cuţit;
 lăţime canal grătare: 700mm;

Pag. 121
PUBLICAS S.A.
Transportul reţinerilor de la grătarul rar se realizează astfel:

 transportor cu bandă;
 container 5 m3.
Echipamentele prevăzute pentru cele doua linii de gratare rare sunt:

 tip: grătar rar automat cu interspatiu e = 30 mm
 număr unităţi cu curatire mecanica: 2 buc.
 număr unităţi cu curatire manuala: 1 buc.
 capacitate: 404 m3/h
 spaţiul dintre bare: 30 mm
 latime canal montaj gratare : 700 mm
Stavilă:
 număr de unităţi: 4 buc.;
 tipul: cuţit;
 lăţime canal grătare: 700mm;
2.2.7.3.4 OBIECT 3: GRATARELE DESE
Gratarele dese au in componenta:

- doua linii de gratare dese cu curatire mecanica cu functionarea 2A;
- instalatia compactat si de transport retineri gratare dese.
Gratarele dese mecanice sunt echipate cu un sistem de autocuratire automat ce va fi actionat in

functie de pierderea de sarcina in gratar sau functie de timp.
Echipamentele prevăzute pentru cele doua linii de gratare dese sunt:
 tip: grătar des automat
 număr unităţi: 2 buc..
 capacitate: 404 m3/h
 spaţiul dintre bare: 6 mm
 latime canal montaj gratare : 700 mm
 spalator-compactor cu transportor elicoidal
 container 5 m3.
Hala gratarelor este vantilata fortat cu un ventilator:
 tip: axial
 debit: 4000 m3/h
epurare.
Punct de prelevare probe si monitorizare parametrii influent
In incinta halei gratarelor se va monta prelevatorul automat de probe influent si sondele pentru
monitorizarea calitatii influentului. Aceste echipament poate asigura prelevarea automata, a probelor de
apa uzata influenta si generarea zilnica de probe orare, care ulterior prin omogenizare decatre operator se
genereaza proba compozita.
Monitorizarea on-line a calitatii influentului cuprinde :
 pH+ temperatura;
 conductivitatea;

Pag. 122
PUBLICAS S.A.
Toate aceste echipamente vor fi conectate la sistemul SCADA al statiei de epurare.
2.2.7.3.5 OBIECT 4: STATIA DE POMPARE APA UZATA INFLUENTA
Statia de pompare influent in SEAU Caracal este lipit de canalele de montaj gratare si a fost
dimensionata la un volum util de 34 m³, configurata ca o basa cu dimensiunile 5,8 x 4,8 x 1,2 m. Volumul
basei a fost dimensionat ca la debitul maxim pompele sa aiba max 10 porniri/h.
Statia de pompare intrare este echipata cu 3 pompe submersibile cu regim de functionare 2A+1R,
fiecare cu turatie variabila si Qmax = 405 m³/h, dimensionate sa pompeze un debit total de Q orar,max = 807
m3/h. Daca este depasita capacitatea de pompare a statiei, debitul excedentar de apa este evacuat in
bazinele de retentie.
Nivelul apei in statia de pompare este monitorizat continuu de un traductor de nivel ultrasonic.
In cazul defectarii acestui senzor este prevazut un sistem de monitorizare de rezerva cu plutitori cu
contacte care semnaleaza nivelurile de minim si maxim de lucru ale statiei de pompare influent.
Pentru manevrarea pompelor submersibile s-a prevazut un sistem de ridicat cu palan manual din otel
zincat.
Basa statiei de pompare se va realiza din “beton impermeabil” armat supus la mediu agresiv
(hidrogen sulfurat).
Echipamentele prevăzute în staţia de pompare ape uzate sunt:

 pompe ape uzate:
 tip pompă: submersibilă
 număr de pompe active: 2 buc.
 număr de pompe rezervă: 1 buc.
 debit adoptat pe pompă: 405 m3/h
 înălţimea de pompare: 11,0 mCA
Caminul uscat de vane este constructie din beton armat ce adaposteste vanele si clapetii de sens unic
cat si colectorul de la cele 3 pompe.
2.2.7.3.6 OBIECT 5: DEBITMETRU INTRARE
Pe conducta de refulare comuna a statiei de pompare, intrun camin uscat, este montat un
debitmetru electromagnetic DN 400. Acesta masoara si inregistreaza in SCADA debitul de apa uzata
introdus in statia de epurare cu o precizie de minim 2%. S-a pevazut si un canal de by-pass din PE De400
SDR17 pentru debitmetrul electromagnetic in caz de avarie. Atat debitmetrul cat si conducta de by-pass se
pot izola cu vane cutit DN400 mm din oţel inox AISI 304L.
2.2.7.3.7 OBIECT 6: DEZNISIPATOR - SEPARATOR DE GRASIMI AERAT
Sunt prevazute 2 unitatati de deznisipare cu separare a grasimilor de tip longitudinal care se pot
izola individual fiecare cu o vana stavilar de perete din inox DN 500, cu actionare manuala.
La dimensionare s-au avut în vedere următoarele debite:

Pag. 123
PUBLICAS S.A.

Durata minimă de retenţie la vreme ploioasa s-a considerat tr = 5 min, iar pe timp
secetos este tr = 10 min.
Deznisiparea si separarea grasimilor prin aerare permite decantarea reziduurilor mai dense (nisip)
si flotarea grasimilor si a suspensilor fine. Prin eliminarea suspensilor fine se reduce abraziunea
echipamentelor din aval, iar prin eliminarea grasimilor se faciliteaza transferul de aer in bazinele biologice
din aval. Deznisipatorul cuplat cu separatorul de grasimi aerat va fi de tip longitudinal cu camera de flotatie
a grasimilor. Grasimea va fi separata de camera de deznisipare printr-un perete cu fante. Deversorul pentru
efluent va fi echipat cu placi de separare a spumei. Structura va avea partea de jos înclinata pentru a
permite nisipului depus sa alunece spre canalul de colectare a nisipului.
Îndepartarea nisipului din canalul de colectare va fi realizata cu ajutorul unui pod raclor care se
mişcă longitudinal de-a lungul bazinului pe calea de rulare. Sedimentele vor fi extrase cu pompe
submersibile de nisip legate pe podul raclor iar apa cu sedimente minerale va fi descărcată gravitaţional în
spalatorul de nisip unde este spalat si deshidrat si evacuat in containerul aferent.
Pentru separarea grasimilor s-a prevazut aerarea deznisipatorului pe toata lungimea. Aerul necesar
este asigurat de 3 suflante (2A+1R), (separate de biologie), amplasate in compartimentul special prevazut in
acest sens din cladirea cu spalatorul de nisip.
Colectarea grăsimilor si aspumei se realizează printr-un sistem de flotare, care împing grăsimile
depozitate pe partea laterală a separatorului de grăsimi, până la un camin de colectare situat în partea
posterioară a acestuia. Pentru a garanta colectarea grăsimilor, podul raclor este dotat cu sistem de
acţionare electromecanică a lamelelor de colectare. Grăsimile colectate se scurg gravitational in bazinul de
spuma si grasimi. Mai departe amestecul de grasimi si spume este pompat in bazinul de omogenizare
namol.
Toate conductele de transport a aerului şi cele pentru evacuarea şi colectare substanţe minerale
sedimentabile vor fi executate din oţel inoxidabil, iar reţeaua de aer imersată va fi din PVC.
Podul raclor aferent deznisipatorului şi separatorului de grăsimi va fi executat din oţel zincat pentru
structurile amplasate deasupra apei şi din oţel inoxidabil AISI 304L pentru structurile amplasate sub nivelul
apei.
Desnisipator-separatoeul de grasimi se va realiza din “beton impermeabil” armat supus la mediu
agresiv (hidrogen sulfurat).
Dimensiunile deznisipatorului - separator de grăsimi aerat rezultate din calculul de proces sunt:
 lungimea camerelor: 15,45 m;
 lăţime camere deznisipator: 2 x 1,50 m;
 lăţime camere separator de grăsimi: 2 x 0,60 m;
 înăţimea apei: 1,80 m.
 Cantitatea maximă zilnică de nisip rezultată: 0,46 m3/zi
Podul raclor aferent deznisipatorului şi separatorului de grăsimi va fi executat din oţel zincat pentru
structurile amplasate deasupra apei şi din oţel inoxidabil AISI 304L pentru structurile amplasate sub nivelul
apei.
Toate conductele de transport a aerului şi cele pentru evacuarea şi colectare minerale
sedimentabile vor fi executate din oţel inoxidabil, iar reţeaua de aer imersată va fi din inox.
Echipamentele prevăzute pentru deznisipator - separator de grăsimi sunt sunt:
a)pod raclor deznisipator:
 număr unităţi: 1 buc.
 tipul: rectangular

Pag. 124
PUBLICAS S.A.
b)pompe nisip:
 număr unităţi active: 2 buc.
 capacitatea pompei: 7.2 m3/h
 înălţimea de refulare: 5 mCA
Spalatorul de nisip si suflantele pentru aerarea desnisipatoarelor sunt ampalsate intr-o hală inchisa
cu structura metalica bicompartimentata, amplasata langa desnisipatoare.
Din punct de vedere structural hala de pretratare mecanică va fi o hală metalică cu dimensiunile în
plan L x l = (9,70 x 6,70) m.
In prima incapere este montat spalatorul de nisip si containerul de nisip si in cea de-a doua
incapere sunt montate cele 3 suflante aferente desnisipatoarelor. Spalatorul de nisip este alimentat prin
curgere gravitationala a amestecului apa/nisip.
Camera cu spalatorul de nisip este vantilata fortat cu un ventilator:
 tip: axial
 debit: 1500 m3/h
Echipamentele prevăzute:
a)Instalaţie de spălare şi evacuare a nisipului reţinut în deznisipatoare:
 capacitate: 15 mc/h
b)Container nisip pentru autocamioane tip roll on off:
 capacitate: 10 to
c)Suflantă în deznisipator:
 număr unităţi rezervă: 1 buc.
 volum de golire: 55 m3/h
 diferenţa de presiune: 0,235 bar
2.2.7.3.8 OBIECT 6C: STATIE DE POMPARE GRASIMI SI SPUMA
In vederea colectarii si pomparii grasimii retinute in separatorul de grasimi a desnisipatorului

si a spumei din decantoarele primare, se va prevedea o statie de pompare catre bazinul tampon de
namol. Statia de pompare construita din beton, este echipata cu doua (1A+1RA) pompe elicoidale, avand Q
= 0,5 l/s si H = 7mCA, montate intr-un camin uscat si ventilat, care aspira grasimile ai spuma colectata din
bazinul alipit.
Grasimile si spuma colectata atat din desnisipatoare cat si din decantoarele primare este pompata
in bazinul tampon de namol combinat.
2.2.7.3.9 OBIECT 7: STATIE DE RECEPTIE PENTRU NAMOLUL PROVENIT DIN FOSE SEPTICE
In vederea realizarii epurarii simultane a apelor uzate menajere si a reziduurilor provenite

din tancuri septice, in incinta statiei de epurare va fi amplasata hală inchisa cu structura metalica, de
receptie a materiilor vidanjabile. Nămolul provenit din fose septice va fi transportat cu autocisterne cu
aspiraţie sau alte echipamente similare.

Pag. 125
PUBLICAS S.A.
Unitate de receptie pentru namolul provenit din fosele septice, cu o capacitate de transfer a
debitului de namol de minimum 50 m3/h asigura urmatoarele functii principale:
 Degrosisare - gratar automat cu spalare si compactare retineri;
 Stocare;
 Omogenizare si uniformizare;
Descarcarile vidanjelor vor fi monitorizate atat cantitativ (un debitmetru electromagnetic va
fi inregistra debitul evacuat), cat si calitativ (o unitate pentru masurarea parametrilor apei uzate
descarcate –pH, conductivitate).
Namolul septic degrosisat va fi deversat gravitational intr-un bazin de colectare cu o capacitate utila
de 30 m3, de unde va fi evacuat prin intermediul a 2 pompe submersibile (1A+1RA), cu debit fix de 70 m3/h
si Hp = 7 mCA, in conducta de refulare a statiei de pompare intrare . Functionarea pompelor va fi automata,
bazata pe nivelul din bazinul de stocare. Pentru mentinerea namolului septic in suspensie bazinul va fi
prevazut un mixer submersibil.
Statia de receptie este echipat cu urmatorea instrumentatie:
 debitmetru electromagnetic DN 100;
 sonda pH;
 sonda conductivitate.
epurare.
2.2.7.3.10 OBIECT 8: DECANTOARE PRIMARE
Vor fi prevazute doua decantoare primare orizontale longitudinale din beton armat, proiectate
astfel incat sa fie obtinuta o retinere eficienta a namolului primar. In conditii normale de functionare,
continutul de substanta uscata in namolul primar extras va fi de minim 4% SU (substanta uscata).
Durata minimă de retenţie la vreme uscata s-a considerat tr = 90 min.
Dimensiunile decantoarelor primare rezultate din calculul de proces sunt:
 lungimea: 27,30 m;
 lăţime : 5,00 m;
 înăţimea apei: 4,43 m;
 volum: 605 m3.
Fiecare decantor primar se poate izola cu ajutorul celor doua vane stavilar DN500 cu actionare
manuala.
Procesul de decantare este un proces complex si depinde de multi factori, dintre care
amintim:durata de stationare a apei in decantor, gradul de incarcare a apei in substante care se pot
decanta,viteza de decantarea, modul de intrarea si iesire a apei in decantor etc.
Decantoarele primare sunt prevazute cu fiecare cu un pod raclor care circulă dus întors pe calea de
rulare.
Podul raclor aferent fiecărui decantor va fi executat din oţel zincat. Toate elementele metalice in
contact cu apa uzata vor fi executate din atel inox AISI 304L.
Podul raclor are o lamă de suprafata si o lamă de fund, pentru colectarea spumei si a namolului
decantat. Lama de fund colectează namolul decantat si îl dirijează catre basa de namol. De aici namolul este
evacuat prin pompare in ingrosatorul gravitational de namol primar.

Pag. 126
PUBLICAS S.A.
Nămolul va fi extras automat şi separat din fiecare basa, pentru a asigura o reglarea individuală a
fiecărui bazin.
Apa decantată trece pe sub peretele semiscufundat si iese prin aval.
Spuma de la suprafata va fi eliminata din bazin si evacuata gravitational in statia de pompare
grasimi si spuma, iar ulterior pompata in bazinul tampon de namol combinat.
Fiecare decantor primare este echipat cu urmatorele sonde online:
 sonda concentratie namol primar evacuat;
 sonda masurare nivel patura de namol.
Decantoarele primare pot fi ocolite cu o conducta de by-pass din PE De630 SDR 17 care este izolata
la pornire cu o vana stavilar de perete cu actionare manuala DN 600.
By-pass debit excedentar dupa epurarea primara
Dupa ce apa uzata este epurata mecanic, la iesire din decantorul primar, se va construi un camin de
distributie din beton armat. Acest camin directioneaza un debit maxim de 302 m3/h apa uzata spre
epurarea biologica, si un debit maxim de 505 m3/h, in caz de vreme ploioasa, spre bazinele de retentie.
2.2.7.3.11 OBIECT 9: STATIA DE POMPARE NAMOL PRIMAR
Pompele de evacuare a nămolului primar vor fi amplasate în camera uscate amplasata sub camera
de distributie a decantorului primar.
Pompele vor functiona in regim automat, in fuctie de nivelul paturii de namol din decantoarele primare,
pompand in sistem semi-continuu, un numar prestabilit de minute pe ora. La oprirea pompelor va fi
declansata automat faza de spalare a conductelor.
Echipamentele prevăzute sunt:
a)pompe nămol primar:
 tipul: cu surub excentric
 capacitatea pompei: 7,2 m3/h
b)debitmetru electromagnetic DN 50mm.
Camera pompelor este vantilata fortat cu un ventilator:
 tip: axial
 debit: 500 m3/h
2.2.7.3.12 OBIECT 10: CAMERA DE DISTRIBUTIE SPRE LINIILE BIOLOGICE
Rolul camerei de distributie este de a asigura distributia uniforma si controlul debitului spre cele
doua linii biologice.
Suplimentar debitului influent, in camera de distributie mai este directionat si debitul de namol
recirculat extern.
Debitul maxim influente care se distribuie spre biologie Qmax = 604 m3/h.
Camera de distributie este lipita de cele doua bazine anaerobe.

Pag. 127
PUBLICAS S.A.
In camera de distributie sunt prevazute trei praguri deversoare care asigura distributia egala a apei
uzate catre liniile biologice, si evacuarea debitului excedentar spr bazinele de retentie, 2 stavile manuale
DN500 mm din inox AISI 304L, pentru izolarea celor doua linii biologice si o a treia vana stavilar DN450 mm
cu actionare manuala din inox AISI 304L pentru inchiderea conductei de by-pass.
2.2.7.3.13 OBIECT 11: BAZINE ANAEROBE
Fiecare linie de epurare biologica cuprinde cate un bazin rectangular de tratare biologica anaeroba.
Epurarea conventionala mecano-biologica inlatura doar un procent de 10-30% din fosforul total
influent. O parte din cantitatea de fosfor este inlaturata si pe cale biologica, in instalatii anaerobe prevazute
special in acest scop, dar cantitatea de fosfor influenta este in multe cazuri mai mare decat necesarul
pentru sinteza biologica. In aceste cazuri, solutia de eliminare a fosforului este mixta: eliminata pe cale
biologica si eliminare pe cale chimica prin precipitare a excesului de fosfor.
Pentru defosforizarea biologica s-a prevazut un volum total anaerob VBio-P = 453 m3, rezultand 2
bazine anaerobe cu V = 226,5 m3 pe fiecare linie. Timpul de stationare minim in bazinele anaerobe este de
0.75 h.
Pentru mixare si prevenirea decantarii namolului, fiecare bazin anaerob este echipat cu un mixer
submersibil.
Din bazinele anaerobe apa uzata curge gravitational in bazinele de aerare.
Combinarea zonelor anaerobe, anoxice şi oxice va asigura reducerea biologică a compuşilor de
fosfor, degradarea CBO5, nitrificarea şi denitrificarea, în funcţie de sursa adecvată de carbon din apa uzată
la intrare.
2.2.7.3.14 OBIECT 12: BAZINE BIOLOGICE CU DENITRIFICARE SIMULTANA
Bazinele de epurare biologică s-au dimensionat ţinându-se cont de debitul maxim zilnic de apă
uzată: Q or zi max = 7.243 m3/zi.
In bazinul biologic se realizeaza reducerea substantei organice, eliminarea pe cale biologica a fosforului,
eliminarea compusilor de azot, respectiv a azotatilor in fazele de denitrificare (anoxic) si transformarea
amoniului in azotati in procesul de nitrificare (oxic). Cerintele de care s-a tinut cont la proiectarea bazinelor
combinate cu namol activat sunt:
 IVN = 120 l/kg
 Viteza min. la fund: ≥ 0.3 m/s
 Varsta namolului minim 16,43 zile
 Temperatura maxima considerata in proiectare: 25°C, iar temperatura minima de 12 °C.
Se vor construi doua bazine biologice de tip carusel, din beton armat, echipat cu sistem de aerare
cu bule fine si mixere submersibile.
Din punct de vedere constructiv, fiecare bazin biologic prezinta urmatoarele dimensiuni:
 lungimea: 58,10 m;
 lăţime : 20,00 m;
 înăţimea apei: 5,00 m;
 volum util per bazin: 5.269 m3.
Bazinule biologice sunt prevazute cu:

 echipamente de aerare care sa asigure un randament crescut al transferului de oxigen;

Pag. 128
PUBLICAS S.A.
 mixere submersibile cu echipamentul de ridicat aferent;

 platforme si pasarele de acces.
Mixerele imersate sunt alese si pozitionate in asa fel incat sa asigure o miscare uniforma in bazin si
au rolul de a evita decantarea namolului. Fiecare mixer submersibil va avea accesibilitate la ridicare pentru
mentenanta.
Denitrificarea
In cadrul procesului tehnologic, prin asigurarea unui mediu anoxic (lipsa oxigenului liber, dar in
prezenta oxigenului legat chimic sub forma de azotati) se va realiza reducerea azotatilor, produsi in faza de
nitrificare.
Procesul de nitrificare si de denitrificare se realizeaza simultan in fiecare bazin, prin curgerea apei
prin zona anoxice si zone aerobe intr-o rotatie continua.
Nitrificarea
Va asigura reducerea amoniului la max. 2 mg/l, respectiv limita maxima pentru azot total de 15
mg/l, prin aerarea apei cu un sistem de aerare cu bule fine .
Aportul de oxigen necesar proceselor de reducere a combinatiilor de carbon si amoniu este realizat
cu un sistem de aerare cu bule fine si o statie de suflante. Pentru mentinerea in suspensie a amestecul de
namol activat, in bazinul biologic combinat s-au prevazut un mixer cu turatie redusa si diametru mare al
palelor care asigura o viteza longitudinala de 0,3 m/s.
Sistemul de aerare va fi cu tuburi cu bule fine pozitionate pe panouri, pe radierul bazinului cu toate
accesoriile necesare pentru o buna exploatare si intretinere.
Aerarea este reglata automat pe baza de masurari on-line ale concentratiei de oxigen dizolvat.
Reglarea se face individual in fiecare bazin de aerare.
Sistemul de aerare propus va fi operat impreuna cu statia de suflante pentru bazinele aerare, in
zona de nitrificare, astfel incat in orice moment in aceasta zona, concentratia oxigenului dizolvat sa nu
scada sub valoarea de 2 mg/l. Pentru masurarea continutului de oxigen dizolvat s-au prevazut 2 senzori de
oxigen dizolvat pe fiecare bazin de aerare.
Transferul aerului de la suflante la bazinele de aerare se face printr-o conducta magistrala care se
imparte in conducte principale pe lungimea fiecarui bazin, prevazute cu vane de reglaj fin pentru fiecare
linie.
Reţeaua de alimentare a difuzorilor aereana, va fi realizată din ţeavă din inox AISI 304L.
Reţeaua de alimentare a difuzorilor submersata, va fi realizată din ţeavă din PE.
Evacuarea apei din bazinele de namol activat se va face gravitational.
Fiecare bazin de tratare va fi echipata cu instrumente de masura on-line a oxigenului dizolvat, si
pH/temperatura.
Echipamentele prevăzute în bazinele de aerare sunt:
a)difuzori de aer în bazine de nămol activ:
 tipul: discurii cu bule fine
b)mixer submersibil pentru denitrificare în bazinul cu nămol activ:
 tip: submersibile
 număr unităţi active: 2 buc./bazin
c)vana flutur control aer DN 250 cu actionare electrica control aer pentru fiecare bazin
d)senzor măsură oxigen dizolvat şi controller:
 număr unităţi: 2 buc / bazin

Pag. 129
PUBLICAS S.A.
e)senzor pH si temperatura:
 număr unităţi: 1 buc / bazin
2.2.7.3.15 OBIECT 13: STATIA DE SUFLANTE
Pentru asigurarea aerului necesar proceselor biologice care au loc in fiecare bazin, s-a prevazut o
statie de suflante compusa din doua suflante in functionare si una rezerva.
Suflantele sunt prevazute cu carcasa fonoizolanta. Zgomotul produs de aceste suflante nu va depasi
73 dBA la 1m. Pentru situatia reglarii debitului de aer furnizat procesului tehnologic, suflantele au fost
prevazute cu convertizor de frecventa.
Capacitatea suflantelor a fost calculata luandu-se in considerare necesarul de aer rezultat conform
breviarului de calcula, temperatura apei, temperatura aerului (vara si iarna).
Controlul şi reglarea aerarii se va face individual pentru fiecare bazin de aerare, prin modificarea
turaţiei motoarelor suflantelor şi vane flutur, acţionate electric.
Pe conducta principala de distributie a aerului va fi prevazuta cu sistem de purjare a apei rezultate
din condens, cu robinet manual, normal inchis.
Suflantele vor fi amplasate intr-o hală inchisa cu structura metalica, situata in apropierea bazinelor
biologice. Cladirea va cuprinde o camera separata unde vor fi amplasate tablourile electrice de comanda.
Camera suflantelor va fi prevazuta cu echipamente de ridicare pentru manevrarea/montarea suflantelor.
Fiecare suflanta este dotata cu protectie la suprapresiune, iar pe conducta principala este montat
un traductor de presiune.
Conductele de aer din inox AISI 304L montate in camera suflantelor vor fi izolate termic.
Va fi prevazut un sistem de ventilatie pentru a limita temperatura interioara la temperatura optima
de functionare a suflantelor.
Echipamentele prevăzute în hala suflantelor sunt:
a)suflante:
 număr unităţi rezervă: 1 buc.
 debit adoptat pe suflantă: 3.250 m3/h
 diferenţa de presiune: 570 mbar
b)dispozitiv de ridicare tip monolrail cu palan manual:
 - număr de unităţi: 1 buc;
 - capacitate de ridicare: 3 t;
c)ventilator evacuare aer incalzit:
 tipul: axial
 debit: 3.500 m3/h
d)Traductor de presiune: 1 buc.
e)Sonda temperatura pentru aerul refulat: 1 buc.
f)Sonda temperatura pentru aerul din statie: 1 buc.
2.2.7.3.16 OBIECT 14: STATIE DE STOCARE SI DOZARE FECL3
In conditii de functionare normala, unitatea de precipitare va asigura eliminarea Ptot pana la

obtinerea concentratiei impuse.

Pag. 130
PUBLICAS S.A.
Reactivul chimic (FeCl 3) va fi utilizat pentru a înlocui reducerea pe cale biologică a fosforului din
apă, în perioadele când temperatura apei uzate scade sub 12 oC. Pentru aceasta s-a prevăzut un rezervor
de depozitare a reactivului şi pompele dozatoare aferente. Capacitatea instalatiilor este in
conformitate cu calculele de proces, asigurand eliminarea chimica a fosforului suplimentar ramas dupa
eliminarea biologica si o autonomie de functionare a instalatiei de 30 de zile.
Capacitatea pompelor de dozare acopera toate scenariile de la capacitatea maxima de dozare pana
la dozarea minima (in situatiile de debit de intrare minim).
Instalatia este echipata cu pompe de dozare, tevi de aspiratie, tevi dozare, indicator de nivel
maxim, minim, tablou de comanda cu pompe de dozare integrate. Pompele de dozare sunt cu debit
variabil, cu scopul de reglare automata la cerintele de dozare controlate prin SCADA. Sistemul monobloc va
fi complet functional, echipat cu dispozitive electrice, conducte, vane, dispozitive de reglare, debitmetre,
dispozitive de siguranta pentru manipularea substantelor chimice, dispozitive de protectie a sanatatii .
Pentru dimensionarea instalatiei de dozare precipitant pentru eliminarea chimica a fosforului s-a
tinut seama de balanta de fosfor, avand in vederea eliminarii pe cale chimica a fosforului.
Instalatia de stocare si dozare FeCl3 se va amplasa intr-o hală inchisa cu structura metalica
prevazuta cu ventilatie si duş de urgenta.
Conform calcului de proces sistemul de dozare precipitat va fi:
 FeCl3 necesară/zi: 953 l/zi;
 FeCl3 necesară/h: 40 l/h;
 rezervor de stocare: 32 m3;
Echipamentele prevăzute în unitatea de depozitare şi dozare clorură ferică sunt:
a)unitate de dozare clorură ferică prevăzută cu:
 pompă dozatoare
b)debitmetru:
 tip: electromagnetic
2.2.7.3.17 OBIECT 14: STATIE DE STOCARE SI DOZARE METANOL
Reactivul chimic metanol va fi utilizat pentru a suplimenta CCO-Cr necesar pentru denitrificare.
Pentru aceasta s-a prevăzut un rezervor de depozitare a metanolului şi pompele dozatoare aferente.
Capacitatea instalatiilor este in conformitate cu calculele de proces, asigurand suplimentare la
nevoie cu CCO-Cr si o autonomie de functionare a instalatiei de 30 de zile.
Instalatia este echipata cu pompe de dozare, tevi de aspiratie, tevi dozare, indicator de nivel maxim,
minim, tablou de comanda cu pompe de dozare integrate. Pompele de dozare sunt cu debit variabil, cu
scopul de reglare automata la cerintele de dozare controlate prin SCADA. Sistemul monobloc va fi complet
functional, echipat cu dispozitive electrice, conducte, vane, dispozitive de reglare, debitmetre, dispozitive
de siguranta pentru manipularea substantelor chimice, dispozitive de protectie a sanatatii si impotriva
pericolului de explozie .
Instalatia de stocare si dozare metanol se va amplasa intr-o incapere prevazuta cu ventilatie si duş
de urgenta.
Conform calcului de proces sistemul de dozare metanol va fi:
 metanol necesar/zi: 920 l/zi;
 metanol necesar/h: 39 l/h;
 rezervor de stocare: 28 m3;
Echipamentele prevăzute în unitatea de depozitare şi dozare metanol sunt:

Pag. 131
PUBLICAS S.A.
a)unitate de dozare metanol prevăzută cu:

b)debitmetru:
2.2.7.3.18 OBIECT 16: CAMIN DE DISTRIBUTIE SPRE DECANTOARE SECUNDARE
Caminul de distributie este legat de bazinele de aerare.

Camera de distribuţie va asigura o distribuţie egală a debitului către cele două decantoare
secundare.
În cazul unei avarii se va putea izola o linie cu ajutorul stavilelor din inox AISI 304L, cu funcţionare
manuală
Echipamentele prevăzute pentru camera de distribuţie sunt:
stavile De500 mm:
 tip: cuţit
 număr unităţi: 2 buc
2.2.7.3.19 OBIECT 17: DECANTOR SECUNDAR
Debitul de apa uzata din bazinul de aerare curge gravitational prin camera centrala de admisie in
decantorul secundar,. Rolul decantorului secundar este de a retine namolul in suspensie, si de a asigura
limpezirea apei epurate inainte ca aceasta sa fie descarcata in emisar.
Capacitatea decantorului secundar va fi in concordanta cu cerintele de proces.
 debit de calcul Qc = 7243,1 m3/zi;
 coeficient de recirculare maxim la Qh,max,uscat: 1
 qsv la Qc <500 l /(m2,h);
 qA la Qc <1,6 m3/(m2,h);
 IVN = 120 l/kg.
În conformitate cu calculul de proces au rezultat următoarele:
 număr unităţi adoptat: 2 unităţi;
 diametru adoptat: 22,00 m;
 volum util: 1190 m3;
 adâncimea apei 1/3: 3,21 m.
Apa epurata este descarcata peste deversorul din inox AISI 304L, zimtat, si prin canalul de colectare
este directionat in bazinul de apa epurata (rezervorul statiei de pompare apa tehnologica).
Podul raclor prevazut este radial cu sisteme de raclare pe fundul decantorului si sistem de raclare la
suprafata apei, echipat cu pompele pentru extragerea namolului activat recirculat si in exces.
Instalatiile includ conductele de admisie, podul raclor cu toate echipamentele incluse, sistemele de
raclare cu posibilitatea de reglare, placutele deversoarelor fixate in canalele de evacuare si cate un sistem
de colectare si eliminare a spumei.
Substantele flotante sunt raclate si directionate catre o basa de colectare a spumei, din care curg
gravitational in statia de pompare spuma.

Pag. 132
PUBLICAS S.A.
Decantorul este prevazut cu:

 Deversorul pentru apa limpezita care asigura colectarea uniforma a apei de la suprafata
decantorului în jgheabul colector.
 Perete semiscufundat care nu lasa spuma sa intre in deversor;
 Dispozitiv de evacuare spuma care preia spuma din fata lamei de unde va fi evacuata în statia
de pompare spuma.
Podul raclor aferent fiecărui decantor secundar va fi executat din oţel zincat - pentru structurile
amplasate deasupra apei şi din oţel inoxidabil AISI 304L - pentru structurile amplasate sub nivelul apei.
Echipamentele prevăzute în decantoare secundare sunt:
a)pod raclor dublu decantor secundar cu raclor de fund si de suprafata;
 tip: radial
b)senzor nivel nămol:
 număr unităţi: 1 buc./decantor
Din jgheabul colector de spuma a fiecarui decantor secundar, spuma colectata curge gravitationa in
statie de pompare spuma care pompeaza spuma intr-un camin din sistemul de colectare spuma a
decantorului primar de unde este pompata in fermentaor.
Statia de pompare spuma este o constructie din beton cu urmatoarele dimensiuni:

 diametru: 1,5 m;
 adancime: 1,5 m.
ea este echipata cu urmatoarele echipamente:
 tip pompă: submersibile cu debit fix
 debit adoptat pe pompă: 7,2 m3/h
 înălţimea de pompare: 10,0 mCA.
2.2.7.3.20 OBIECT 18: STATIE DE POMPARE NAMOL RECIRCULARE EXTERNA SI IN EXCES
Din decantoarele secundare, namolul decantat curge gravitational printr-o conducta spre basa
statiei de pompare namol recirculat. Pentru functionarea optima a bazinelor biologice este necesar ca
namolul activat decantat in decantoarele secundare sa fie recirculat. Pe fiecare din conductele de namol
din decantorul secundar catre statia de pompare namol este montata cate o vana care permite izolarea
fiecarui decantor.
Staţia de pompare nămol activ va fi realizată din beton armat şi va fi echipată cu pompe active şi
pompe de rezervă. Eaeste o constructie din beton armat fiind compartimente in 3 zone cu functionalitate
diferita.
Primul compartiment estt este basa statiei de pompare pentru recircularea namolului, care este un
spatiu comun cu basa statiei de pompare namol activat in exces.
Al doilea compartiment este caminul pentru vanele si debitmetrul de pe circuitul de namol
recirculat
Al doilea compartiment este caminul pentru vanele si debitmetrul de pe circuitul de namol in exces.
Pompele de recirculare sunt dimensionate la o capacitate de recirculare cuprinsa intre 50% si 100%
din Qmax,uscat.

Pag. 133
PUBLICAS S.A.
Statia de pompare recirculare externa este echipata cu 3 pompe submersibile (2A + 1R) cu debit
reglabil. Pompele de namol activat sunt echipate cu convertizor de frecventa si au o turatie maxima
prestabilita pentru a evita distrugerea florei bacteriene.
Statia de pompare namol in exces este echipata cu 2 pompe submersibile (1A + 1R) cu debit
reglabil. Pompele de namol activat sunt echipate cu convertizor de frecventa. Namolul in exces este
pompat in instatlatia mecanica de ingrosare namol in exces.
Pentru manevrarea pompelor submersibile s-a prevazut un dispozitiv rotativ de ridicat cu palan
manual din otel zincat.
Echipamentele prevăzute în staţia de pompare nămol activ si in exces sunt:
a)pompe recirculare nămol în decantoare secundare:
 tip pompă: submersibile cu debit variabil ≤ 750 rpm
b)pompe nămol în exces:
 tip pompă: submersibile cu debit variabil
c)debitmetru pentru recirculare nămol:
 tip: electromagnetic DN200
d)debitmetru pentru evacuare namol in exces:
 tip: electromagnetic DN100
2.2.7.3.21 OBIECT 19: CAMIN DEBITMETRU EFLUENT
Debitul va fi măsurat cu o precizie limită de 1,5% din total debit măsurat. Debitmetru cu
ultrasunete tip Parshall va înregistra continuu şi arhivat. Măsurătorile vor fi transferate sistemului SCADA.
Aici va fi instalat un sistem de prelevare automată de probe pentru analiza indicatorilor de calitate
a efluentului.
Canalul de măsurare debit, tip Parshall, şi parametri efluent va fi o construcţie din beton armat
având următoarele
caracteristici:
- dimensiuni: L x l x h = 5,0 x 0,8 x 1,40 m
Ca urmare a faptului ca, apa epurata este directionata continuu catre bazinul de apa tehnologica, in
acesta s-a prevazut montarea sondelor de monitorizare a calitatii debitului efluent si a prelevatorului
automat de probe pentru efluent.
Prelevator automat de probe se va amplasa deasupra bazinului de apa tehnologica si are
urmatoarele caracteristici:
 principiul de prelevare: presiune vid

Pag. 134
PUBLICAS S.A.
 volum proba: 20 - 500 ml

 recipienti probe: 24 x 1 l
 inaltime absorbtie: 8 m
In bazinul de apa tehnologica se vor monta urmatoarele senzori:
 senzor pH+temperatura;
 senzor conductivitate;
 senzor NH4+NO3;
 senzor PO4;
Echipamentul va fi integrat in sistemul de monitorizare SCADA.
Va fi prevazuta o conductă noua si o gura de descarcare noua care va fi dimensionata pentru a

permite evacuarea gravitationala a apei epurate in pârâul Gologan.
Conducta de evacuare apă epurată, gravitaţională, va fi de aproximativ 175 m se va realiza din PE
De630 SDR17.
În cadrul structurii de evacuare, gura de evacuare va fi prevăzută cu un grătar (detaşabil) pentru a
împiedica pătrunderea animalelor în conducta pentru efluent. De asemenea, gura de evacuare va fi
echipată conform reglementărilor în vigoare.
Gura de evacuare se va proiecta după obţinerea aprobării Administraţiei Naţionale “Apele
Române”, referitoare la gurile de scurgere în râuri.
Vor fi efectuate lucrările necesare pentru protecţii de mal, de prevenire a eroziunii etc. In zona gurii
de descărcare a apei epurate în emisar, malul emisarului se va amenaja corespunzător, în conformitate cu
avizul care va fi emis de autorităţile competente, atât în amonte, cât şi în aval.
Structura de evacuare nu va constitui un obstacol pentru albia cursului de apă emisar şi nu trebuie
să producă vreo modificare a nivelului de inundare. Structura de evacuare şi conducta vor fi construite
astfel, încât să reziste inundaţiilor şi să evite erodarea albiei emisarului.
2.2.7.3.22 OBIECT 19A: BAZIN DE STOCARE ŞI ÎNGROSARE NĂMOL IN EXCES
Deoarece instalatia de ingrosare mecanica de namol in exces lucreaza numai 5 zile pe saptamana
este necesar constructia unui bazin de stocare namol in exces, capabil sa inmaganizeze productia pentru 2
zile de namol in exces.
Deoarece in acest bazin namolul in exces va fi si ingrosat gravitational este nevoie de un volum de
stocare de 225 m3. In acest bazin se ingroasa gravitational namolul in exces de la 7,3 kgSU/m3 la min. 20
kgSU/m3.
Pentru a preintampina o fermentare anaeroba a namolulul stocat s-a prevazut o instalatie de
balbotare, formatata dintr-o suflanta si un sistem de aerare cu bule fine.
Bazinul de stocare si ingrosare namol in exces va fi o construcţie din beton armat având
următoarele caracteristici:
 Lungime: L = 8,0 m;
 Latime: B = 8,0 m;
 Înălţimea nămol adoptată: H = 3,55 m;
 Volumul util: Vu = 225 m3.
Dupa ingrosare namolul in exces este pompat in instalatia mecanica de ingrosare namol in exces.
Supernatantul rezultat in urma decantarii gravitationale a namolului in exces este evacuat automat
cu ajutorul inei instalatii de evacuare supernatant cu brat rotativ antrenat electric.

Pag. 135
PUBLICAS S.A.
Namolul ingrosat este pompat prin intermediul a 2 pompe submersibile (1A+1RA) spre instalatia de
ingrosare mecanica a namolului.
Pentru omogenizarea namolului s-a prevazut un mixer submersibil.
Echipamentele prevăzute în Îngroşătorul gravitaţional sunt:
a)pompe nămol în exces:
 tip pompă: submersibile cu debit variabil
 număr de pompe active: 1 buc.;
 număr de pompe rezervă: 1 buc.;
 debit adoptat pe pompă: 40 m3/h;
b)mixer submersibil:
c)senzor nivel patura de nămol;
 număr unităţi: 1buc
d)senzor electronic de nivel;
e)senzor concentratie nămol ingrosat:
f)mixer submersibil:
g)Suflanta montata intr-o incapere protejata de intemperii:
 tip suflanta: centrifugala
 debit adoptat pe suflantă: 100 m3/h
 diferenţa de presiune: 380 mbar.
2.2.7.3.23 OBIECT 20: ÎNGROŞĂTOR GRAVITATIONAL DE NĂMOL PRIMAR
Îngroşător gravitational de nămol primar va fi o construcţie din beton armat având următoarele
caracteristici:
 secţiune circulară: D = 5,50 m;
 înălţimea nămol adoptată: H = 3,50 m;
 volumul util: Vu = 83,10 m3.
Îngroşătorul gravitaţional este dotate cu un dispozitive mecanic de amesterare lentă pentru
favorizarea deplasării apei interstiţiale dintre straturile de nămol către suprafaţă şi cu un sistem de racloare
de radier pentru dirijarea nămolului îngroşat către başa de colectare.
Dispozitivul mecanic de amestecare va fi executat din oţel zincat - pentru structurile amplasate deasupra
apei şi din oţel inoxidabil AISI 304L - pentru structurile amplasate sub nivelul apei.
Apa separată la suprafaţa nămolului este colectată în rigola periferică fixată la partea superioară a
peretelui îngroşătorului executata din inox AISI 304L.
Namolul ingrosat se va extrage de la fundul ingrosatorului printr-o conducta inglobata sub radierul
de beton si va fi evacuat catre statia de pompare namol primar ingrosat care pompeaza namolul catre
bazinul de omogenizare namol.
Echipamentele prevăzute în Îngroşătorul gravitaţional sunt:
a)senzor nivel nămol;
b)dispozitive mecanic de amesterare lentă:
 tip: circular

Pag. 136
PUBLICAS S.A.

c)sonda concentratie namol ingrosat:
2.2.7.3.24 OBIECT 21: STATIA DE POMPARE NAMOL PRIMAR INGROSAT
Pompele de evacuare a nămolului primar ingrosat vor fi amplasate în hala de structura metalica,
ventilata, care este pozitionata intra ingrosatorul gravitational si bazinul de omogenizare namol.
Pompele vor functiona in regim automat, pompand namolul ingrosat intr-un numar prestabilit de
ore pe pe zi.
a)pompe nămol primar cu debit fix:
b)debitmetru namol primar ingrosat:
2.2.7.3.25 OBIECT 22: INGROSATOR MECANIC DE NAMOL BIOLOGIC IN EXCES
Ore de functionare pe zi: 8 h

Zile de functionare pe saptamana: 5 zile
S-a prevazut doua ingroşătoare mecanice (1A+1R) fiecare cu o capacitate de Qmax = 70 m³/h.
Îngroşătorul va fi amplasat impreuna cu decantorele centrifugale pentru dezhidratarea namolului
într-o clădire inchisa, cu structura de rezistenta metalica. Cladirea care va fi dotata cu toate instalatiile si
sistemele de ventilatie, electrice, automatizare, incalzire necesare astfel incat sa respecte prevederile
standardelor si normativelor romanesti in vigoare. În aceasta cladire se afla si instalatia de deshidratare,
unităţile de dozare polimeri şi statia de pompare namol cu pompe montate uscat de tip surub excentric.
Pentru activitatile de intretinere sau ridicarea a echipamentelor de îngrosare şi deshidratare nămol
vor fi prevazute doua sisteme de ridicare si manevrare de tip monorail cu palan manual.
Îngroşătorul pentru nămol în exces va fi proiectat pentru a prentu a îngroşa namolul până la un
minim de 6 % materii solide uscata. Procesul de îngroşare mecanică se desfăşoară complet automat,
comandat de un PLC.
Namolul ingrosat la min. 6 % SU este pompat in bazinul de namol omogenizat.
La intrare namolul in exces este amestecat cu polielectrolit intr-un reactor de floculare. Reactorul
de floculare este un rezervor fără presiune dotat cu agitator electric cu palete speciale care asigură o
amestecare eficientă între nămol si solutia polielectrolit. Agitatorul este conceput astfel încât să fie cu
autocurătare pentru evitarea depunerilor pe palete.
După floculare – nămolul floculat – este introdus în filtrul rotativ - în timp ce filtrul efectuează
micare rotativă la o turatie mică – si este evacuat în partea opusa intrării in palnia pompei de evacuare
namol ingrosat care refuleaza namolul in bazinul combinat.

Pag. 137
PUBLICAS S.A.
Apa în exces este drenata prin materialul filtrant si este colectata în jgheabul colector de unde este
evacuata si recirculata în sistemul de epurare. Concentratia nămolului poate fi reglata prin ajustarea
dozării, prin ajustarea înclinatiei respectiv vitezei de turatie. Turatia mică a tamburului asigură o îngrosare
fara distrugerea flocoanelor nămolului. Instalatia este cu functionare automată – fără supraveghere din
partea personalului de exploatare si are un necesar minim de mentenantă. Se realizeaza un amestec optim
a namolului cu polielectrolitul si realizănd astfel un consum optim pe polielectrolit.
epurare.
a)Floculator mecanic namol:
 Debit min. : 60 m3/h
 număr de unitati active: 1 buc.
b)Instalatie de ingrosare namol tip: Filtru tambur
 Debit min. : 60 m3/h
 număr de unitati rezervă: 1 buc.
c)Pompele de evacuare a nămolului ingrosat:
 tipul: cu surub excentric cu debit variabil
 capacitatea pompei: 10 m3/h
d)debitmetru namol ingrosat:
e)sonda concentratie namol ingrosat:
f)dispozitiv de ridicare tip monolrail cu palan manual:
 număr de unităţi: 1 buc;
 capacitate de ridicare: 3 t;
2.2.7.3.26 OBIECT 23: BAZIN DE OMOGENIZARE NAMOL COMBINAT
Bazinul de omogenizare namol va fi o construcţie din beton armat având următoarele caracteristici:
 volumul util: Vu = 138 m3.
Volumul adoptat al bazinului ajunge pentru minim 2 zile de productie namol.
Echipamentele prevăzute in bazinul de omogenizare sunt:
a)mixer submersibil:
 capacitatea: 140 m3/h
b)senzor electronic de nivel:

Pag. 138
PUBLICAS S.A.
2.2.7.3.27 OBIECT 24: STATIA DE POMPARE ALIMENTARE FERMENTATOR

Pompele de alimentare fermenrator vor fi amplasate în aceiasi camera uscate cu pompele de
namol primar ingrosat, care este pozitionata intra ingrosatorul gravitational si bazinul de omogenizare
namol.
Pompele vor functiona in regim automat, pompand namolul ingrosat intr-un numar prestabilit de
ore pe pe zi.
a)pompe nămol omogenizat cu debit variabil:
b)debitmetru pentru alimentare fermentator:
2.2.7.3.28 OBIECT 25: FERMENTATOR ANAEROB MEZOFIL
Fermentarea nămolului se va realiza prin procesul de fermentare mezofilă anaerobă.

Capacitatea bazinului de fermentare este în concordanţă cu producţia de nămol calculată a staţiei.
Temperatura de fermentare va fi ≥ 35 ÷ 37 °C
În conformitate cu calculul de proces, se consideră un rezervor de fermentare-metantanc, cu un
volum de 1.352 m3. Dimensiunile bazinului de fermentare anaerobă sunt: D = 12 m, Hnamol = 12,00 m.
Timpul de retenţie este de 20 zile.
Se propune un fermentatator vertical prefabriatdin oțel inox , cu agitare mecanică care converteste
cel putin 50% din materia organică in biogaz, într-un rezervor încălzit, dispus deasupra nivelului solului. În
acest fermentator se realizază o agitare mecanică pentru a menţine solidele în suspensie si a sparge crusta
obţinându-se:
 omogenizare continuă şi uniformă - care va elimina posibilitatea apariţiei zonelor moarte;
 îndepărtarea gravitationala continua a namolului fermentat. .
Fermentatorul este prevăzut cu un sistem complementar pentru distrugerea spumei, crustei şi a
nămolului plutitor prin trimiterea sub presiune a unor jeturi de apă caldă.
Prin intermediul unei camere video cu tun de infraroşii se asigură posibilitatea de supraveghere
vizuală, din dispecerat, a fenomenelor ce se vor produce la suprafaţa nămolului din digestor: modul de
funcţionare a sistemului de omogenizare, inocularea, formarea şi distrugerea spumei sau crustei, formarea
şi îndepărtarea nămolului plutitor, evacuarea supernatantului, etc
Prin SCADA se va asigura monitorizarea permanentă a următorilor parametrii de funcţionare a
digestorului: nivelul nămolului, pH-ul, temperatura, presiunea, alimentarea şi evacuarea nămolului
Captatorul de gaz va fi prevăzut cu sisteme de protecţie contra îngheţului şi menţinerea nivelului
constant a gărzii hidraulice fără a fi nevoie să se intervină pentru aceasta cu surse de căldură exterioare.
Se vor amplasa toate sistemele de protecţie corespunzătoare contra: suprapresiunii, subpresiunii şi
dizpozitivele de protecţie contra întoarcerii flacărei.
Pentru executarea lucrărilor de revizuire a bazinului de fermentare vor fi amplasate guri de vizitare
circulare cu diametrul de minim 80 cm amplasate pe cupolă cât şi pe peretele bazinului.

Pag. 139
PUBLICAS S.A.
Camerele tehnice pentru instalaţiile bazinului de fermentare anaerobă sunt prevăzute cu sisteme
de detecţie şi monitorizare din dispecerat a gazelor toxice şi explozive precum şi cu instalaţii automate de
alarmare şi ventilare
Termoizolaţia fermentatorului va fi executată din panouri de spumă poliuretanică aplicată pe tabla,
rezistentă la coroziune. Aceste sisteme vor permite igienizarea suprafeţelor prin spălare cu jet de apă cu
presiune mare
Instalaţiile, armăturile şi utilajele aferente bazinului de fermentare anaerobă a nămolului vor fi
executate din oţel inoxidabil recomadat de producator.
Prin stabilizarea anaerobă a nămolului concentrat, a grăsimilor şi nămolurilor septice (de vidanjă) se va
obţine gaz de fermentare biologică ce va fi utilizat pentru încălzirea nămolului din digestor, prepararea apei
calde necesară la igiena personalului şi încălzirea spaţiilor de producţie pe timp de iarnă.
Încălzirea nămolului se va face prin schimbătoare de căldură în contracurent, tip ţeavă în ţeavă, amplasate
în centrala termică. Recircularea şi încălzirea nămolului va fi comandată şi monitorizată prin SCADA.
Echipamentele prevăzute în bazinul de fermentare anaerobă a nămolului sunt:
a)pompe pentru recirculare nămolului din fermentator:
 tipul: centrifugale
 înălţimea de refulare: 20 mCA.
b)ventilator:
 tipul: axial
 debit: 1500 m3/h
c)senzor de pH:
d)senzor temperatură:
e)senzor de presiune:
f)senzor nivel:
g)senzor gaze toxice şi explozive:
h)debitmetru gaz:
 tipul: electromagnetic
i)sistem complementar de distrugere a crustei, spumei şi a nămolului plutitor
j)sistem automat de drenare biogaz
k)schimbator de caldura
 număr unităţi: 2 buc. (1A+1R)
Instalatia de de desulfurare a biogazului cu FeCl3 se va amplasa intr-o incapere prevazuta cu ventilatie

si duş de urgenta. Solutia de FeCl3 se injecteaza in circuitul de recirculare namol din fermentator. Astfel,
pentru a reduce 1 mol de H2S sunt necesari 1,50 mol FeCl3.
Conform calcului de proces sistemul de dozare va fi:
 FeCl3 necesară/zi: 81 l/zi;

Pag. 140
PUBLICAS S.A.
 FeCl3 necesară/h: 4 l/h;

 volum lunar necesar: 2,5 m3;
Echipamentele prevăzute în unitatea de depozitare şi dozare clorură ferică sunt:
a)unitate de dozare clorură ferică prevăzută cu:
b)debitmetru:
Volumul necesar de clorura ferica pentru desulfurare este inclus in rezervorul de clorura ferica a
Statie de stocare si dozare FeCl3 pentru reducerea fosforului.
Pompele de dozare sunt montate in aceasi incapere cu pompele de dozare pentru reducerea
fosforului din apa uzata.
2.2.7.3.29 OB.26: GAZOMETRU SI FACLA DE VEGHE
Gazul de fermentare biologică din metantanc va fi înmagazinat într-un gazometru şi va fi utilizat

drept combustibil în centrala termică.
Rezervorul de gaz va fi de tip hemisferic - cu două membrane, iar presiunea de lucru va fi asigurată
de o suflantă.
Conform calculului de proces, gazul de fermentare va fi stocat într-un gazometru cu un volum = 250 m 3.
Producţia zilnică de biogaz a fost estimată la 670 m3/zi.
Gazometrul cu dubla membrana este alcatuit membrane armate ultra rezistente montate pe o
placa de beton armat cu ajutorul unui inel de ancorare din otel inox. Partea inferioara a membranei
etanseaza camera gazometrului de placa de beton armat a fundatiei. Membrana interioara flexibila
alcatuieste camera de gaz variabila impreuna cu membrana de fund. Membrana etansa exterioara asigura
camera de reglare a presiunii datorita conectarii la suflanta permanenta de aer care interactioneaza cu
camera de gaz la o presiune stabila a gazului. Supapa de siguranta asigura protectia gazometrului impotriva
suprapresiunii. Stabilitatea membranei exterioare impotriva fortelor externe este asigurata de catre
presiunea interioara creata de catre suflanta permanenta de aer. Daca productia de gaz depaseste
consumul de gaz, camera de gaz este umpluta in detrimentul cantitatii respective si este creata o presiune
aproximativ constanta in camera de reglare a presiunii, prin intermediul suflantei de aer. O supapa de retur
conectata pe conducta de aer asigura ca aerul sa nu poata fi dat afara, daca suflanta se opreste din
functionare. Supapa de reglare a presiunii este responsabila cu presiunea constanta. Se asigura ca
presiunea nu creste sau altfel se va inchide daca presiunea este prea mica. Acest aspect este important
pentru stabilitatea echipamentului impotriva vantului si a incarcarii cu zapada.
Pe timpul verii sau in caz de necesitate, excesul de biogaz va fi neutralizat prin ardere cu o instalaţie
specifică, facla de veghe.
Caracteristici facla de veghe
 Debit ninim de ardere: 60 m3/h
 Presiune de operare: 20 – 25 mbar
Constructie din otel inoxidabil:
 Partea expusa atmosferei gazoase din material 1.4571
 Camera de ardere rezistenta la temperature inalte
 Alte piese: material 1.4301
Componenta:
 Placa de baza

Pag. 141
PUBLICAS S.A.
 Coloana evacuare cu flansa

 Corpul faclei cu injector
 Camera de amestecare si ardere
 Scut de protectie vant
Dotare:
 Sistem de aprindere automata cu electrozi
 Opritor de flacari (certificat BAM)
 Vana manuala (certificata ATEX)
 Robinet de golire a condensului (certificat ATEX)
 Tablou de comanda local pentru functionarea automata
Cantitatea de biogaz acumulat şi consumat din gazometru, funcţionarea suflantei, presiunea de
lucru şi arderea biogazului în exces vor fi gestionate prin SCADA
2.2.7.3.30 OBIECT 27: BAZIN DE COLECTARE A NAMOLULUI FERMENTAT
Bazinul de colectare a namolului fermentat va fi o construcţie din beton armat având următoarele
caracteristici:
 volumul util: Vu = 138 m3.
Volumul adoptat al bazinului ajunge pentru minim 2 zile de productie namol.
Bazinul este alimentat din fermentator gravitational pe principiul vaselor comunicante.
Echipamentele prevăzute in bazinul de colectare sunt:
a)mixer submersibil:
 capacitatea: 140 m3/h
c)sonda concentratie namol ingrosat:
2.2.7.3.31 OBIECT 28: STATIA DE POMPARE ALIMENTARE DESHIDRATARE NAMOL
Pompele de alimentare deshidratare vor fi amplasate în hala de tratare namol.

Pompele vor functiona in regim automat, pompand namolul in corelare cu instalatia de
deshidratare.
a)pompe nămol cu debit variabil:
b)debitmetru pentru alimentare fermentator:

Pag. 142
PUBLICAS S.A.
2.2.7.3.32 OBIECT 29: DESHIDRATAREA NAMOLULUI
Ore de functionare pe zi: 8 h

Zile de functionare pe saptamana: 5 zile
S-a prevazut doua decantoare centrifugal (1A+1R) fiecare cu o capacitate de Qmax = 12 m³/h.
Namolul ingrosat intrat in centrifuga de deshidratare are o concentratie de 3,6 %.
Dupa deshidratare namolul are o concentratie de 25% adecvata transportului la facilitatile de
tratare suplimentara a namolului.
Eficienta de deshidratare precum si capacitatea de prelucrare a namolului este mult mai mare
decat in cazul altor tipuri de instalatii de deshidratare a namolului.
Utilizarea acestui echipament permite cresterea debitului de namol, mentinand acelasi debit si
concentratie a solutiei de polimer cu aceeasi eficienta sporita de deshidratare si costuri de operare
optimizate. Utilizarea decantorului centrifugal duce la scaderea consumului de polimer.
Apa de namol rezultata in urma deshidratarii curge gravitational catre statia pompare supernatant.
Namolul deshidratat rezultat din unitatea de deshidratare este descarcat cu ajutorul unui
transportor melcat si evacuat în depozitul de namol deshidratat.
Dupa fiecare ciclu de utilizare echipamentul de deshidratare are un ciclu de spalare automata.
Pentru spalarea echipamentului se foloseste apa din circuitul de apa tehnologica al statiei de epurare.
Pentru mentenanta echipamentului de deshidratare se monteaza un palan manual cu grinda
monorail.
a)debitmetru namol fermentat:
b)Floculator static namol namol:
 debit min. : 12 m3/h
c)Instalatie de geshidratare namol tip: Decantor centrifugal
 debit min. : 12 m3/h
 număr de unitati rezervă: 1 buc.
d)Transportor melcat:
 capacitate de transport: 2,50 m3/h
2.2.7.3.33 OBIECT 30: INSTALATIA DE PREPARARE SI DOZARE SOLUTIE DE POLIMERI
In incinta cladirii unitatii de deshidratare se va monta si sistemul de preparare si dozare a

polimerilor. Unitatea de preparare si dozare a polimerilor va include, toate dispozitivele de control a
debitului, vanele, filtrele de aspirare ale pompelor de polimeri, considerate necesare pentru operarea
corespunzatoare a instalatiei.
Pentru dilutia polimerilor va fi utilizata apa potabila din sistemul de alimentare cu apa potabila a
statiei de epurare.

Pag. 143
PUBLICAS S.A.
Instalatia de preparare a polimerilor este astfel dimensionată, încât să poată deservi atât unitatea
de îngroşare mecanică, cât şi instalaţia de deshidratare a nămolului, situate în aceaşi încăpere. Instalatia are
capacitatea de 4.100 l/h. Aceasta satisface necesarul de polielectrolit la concentratia si debitul cerut de
instalaţiile de îngrosare si deshidratare.
Instalatia de preparare si dozare este o instalatie autonoma, cu rezervor proiectat compartimentat,
pentru prelucrarea polimerului sub forma de granule si lichid, cu sistem automat de dilutie a polimerului si
de alimentare cu solutie. Rezervorul pentru amestecarea polimerului este echipat cu un alimentator de
polimer solid si un sistem de umectare.
Un flux controlat de apa de dilutie intra in rezervorul de amestecare pana la un nivel prestabilit,
deasupra bazei paletelor amestecatorului. La atingerea acestui nivel prestabilit se declanseaza alimentarea
cu polimer si agitarea in rezervorul de amestecare. Alimentatorul de polimer pudra introduce polimerul in
fluxul de apa de dilutie care intra in rezervorul de amestecare. Amestecarea continua pana cand se obtine o
solutie maturata si cu uniformitate adecvata pentru utilizare. Apoi, solutia este transferata intr-un
rezervor, pentru utilizare in exploatarea instalatiei. Dupa ce transferul solutiei este complet, sistemul
declanseaza automat un nou ciclu de preparare. Parametrii afisati de panoul de comanda al instalatiei pot fi
folositi intr-un sistem de control de la distanta.
Dozarea solutiei de polimeri se face la o concentratie de 0.4% cu doua grupuri de pompare unul
pentru ingrosare si altul pentru deshidratare.
Fiecare grup de pompare este alcatuit din 2 pompe cu cavitate variabila (cu surub) si debit variabil
care functioneaza in regim (1A+1R).
Cantitatea de polimeri dozata este masurata cu debitmetre montate pe conductele de refulare ale
pompelor dozatoare pentru ingrosare si deshidratare.
Pompa de dozare pentru ingrosare are o capacitate de 1500 l/h iar pompa de dozare pentru
deshidratare are o capacitate de 2800 l/h.
Pentru reglarea finala a concentratiei de polimeri se folosesc doua instalatii de postdilutie a
polimerilor : una pentru ingrosare si alta pentru deshidratare. Instalatiile de postdilutie a polimerilor
dilueaza solutia de polimeri la o concentratie de 0.1% inainte de a fi amestecata cu namolul in exces
respectiv cu namolul ingrosat.
Apa pentru postdilutie a polimerilor este amestecata cu acestia intr-un mixer static ce asigura o
omogenizare optima.
Cantitatea de apa pentru postdilutie este masurata cu debitmetre montate pe fiecare conducta de
apa potabila ce alimenteaza instalatiile de postdilutie.
a)Instalatie de preparare si dozare polimeri:
b)pompe dozare polimeri ingrosare
 capacitatea pompei: 1500 l/h
c)pompe dozare polimeri deshidratare
 capacitatea pompei: 1500 l/h

Pag. 144
PUBLICAS S.A.
d)Instalatie postdilutie ingrosare 0,1%:

e)Instalatie postdilutie deshidratare 0,1%:
f)debitmetru solutie polimeri:
g)ventilator:
 tip axial
 număr unităţi active: 2 buc..
 debit: 3500 m3/h
2.2.7.3.34 OBIECT 32: DEPOZITAREA NAMOLULUI DESHIDRATAT
S-a prevazut o platfoma de stocare namol adecvata pentru stocarea namolului deshidratat generat in
sase luni in cazul in care statia de epurare este operata la 70% din capacitate in raport cu incarcarile
maxime de proiectare.
Platforma noua este bicompartimentata si va avea dimensiunile de L=48m x B=25,25m. Fiecare
compartiment a platformei pentru depozitarea temporara a namolurilor deshidratate va avea dimensiunile:
 lungimea L = 30m';
 latimea B = 2 x 10,50m
 suprafata A = 630 m2.
La o inaltime maxima a stratului de namol de hnam = 2,0 m rezulta un volum maxim de depozitare
namol deshidratat de 1.250 m3, suficient pentru o perioada necesara de depozitare.
Pentru colectarea si evacuarea apei de namol s-a prevazut o rigola betonata cu o acoperire care
permite ca apa de namol sa sescurga in rigola, si mai departe printr-un canal din PVC DN 200 recircularea in
fluxul tehnologic.
Zona de stocare va fi in intregime acoperita. Acoperisul consta dintr-o structura metalica usoara
peste care se monteaza o folie rezistenta la radiatii UV sau intemperii. Dintre beneficiile utilizarii acestui tip
de acoperis amintim:
- efect de sera care counduce la o uscare accelerata a namolului;
- Ttmp scurt de montaj;
- structura este mai usoara in comparatie cu alte tipuri de acoperis;
- montajul acoperirii zonei de namol se realizeaza intr-un timp scurt.
2.2.7.3.35 OBIECT 33: STATIA DE POMPARE APA TEHNOLOGICA
Din decantoarele secundare, debitul de apa epurata va fi dirijat spre bazinul rezervor al statiei de
pompare apa tehnologica si de aici continuu, va fi evacuat spre debitmetru efluent.
Bazinul de apa tehnologica este o constructie rectangulara, din beton, asigurand retinerea constanta a
volumului de apa epurata necesar spalarii echipamentelor. Surplusul de apa epurata este evacuat spre
debitmetru efluent.
Ca urmare a faptului ca, apa epurata este directionata continuu catre bazinul de apa epurata, in
acesta s-a prevazut montarea sondelor de monitorizare a calitatii debitului efluent.
Dimensiunile statiei de pompare apa tehnologica de proces sunt:
 lungime: 3,00 m;

Pag. 145
PUBLICAS S.A.
 lăţime: 2,50 m;
 înăţimea apei: 2,00 m.
Statia de pompare apa tehnologica este formata din 2 pompe verticale multietajate, verticale
(1A+1RA), cuplate cu electromotoare montate uscat aflate în partea superioară a agregatelor.
a)pompe apa tehnologica:
 tip pompă: verticala multietajata
c)traductor de presiune
2.2.7.3.36 OBIECT 34: BAZINE DE RETENTIE APE METEORICE
Decantoarele secundare existente si camera de distribuite vor fi reabilitate si reintegrate in noul

proces cu destinatia bazine de retentie ape meteorice. Pentru golirea bazinelor va fi prevazuta o statie de
pompare pentru reintroducerea apei in circuitul de epurare si anume in capcana de pietris, dupa epuizarea
duratei de varf a debitului maxim orar pe timp ploios.
Deoarece, cota superioara a bazinelor existente este sub cota maxima posibila a emisaruluise va
inchide fosta conducta de evacuare a apei epurate din bazinele de retentie.
Din cauza diametrului si a lipsei unei pante in bazinele de stocare nu se recomanda mixere
submersibile deoarece ramane un anumit nivel de apa uzata care nu se poate omogeniza. Din aceasta
cauza am optat pentru o conducta circulara DN125mm montat pe fundul bazinelor, langa peretele exterior,
prevazuta cu diuze de spalare.
Apa de spalare este apa uzata din bazinul de retentie care se recirculeaza.
In statia de pompare evacuare apa uzata din bazinele de retentie se monteaza o pompa
submersibila dedicata pentru conducta circulare de spalare. La un debt minim prestabilit in bazinele de
stocare incepe procesul de spalare, pana cand bazinele de stocare sunt golite.
2.2.7.3.37 OBIECT 35: STATIE DE POMPARE GOLIRE BAZIN DE RETENTIE
Statia de pompare recirculare namol existenta se va reabilita si se echipeaza cu pompe

submersibile pentru golire si spalarea bazinelor de retentie.

a)pompe apa uzata:
 tip pompă: submersibila golire bazin de retentie

Pag. 146
PUBLICAS S.A.
b)pompe apa uzata:

 tip pompă: submersibila spalare bazin de retentie
c)senzor electronic de nivel:
d)traductor de presiune
număr unităţi: 3 buc
2.2.7.4 FILOZOFIA DE CONTROL
Generalitati
Schema de epurare pentru SE Caracal cuprinde: camera deversoare, gratare rare si dese, deznisipator -
separator de grasimi, statie de pompare apa uzata, masurare debit influent si parametri apa bruta, treapta de
epurare biologica cu eliminarea biologica a fosforului, nitrificare, denitrificare si precipitarea chimica a
fosforului si co-stabilizarea namolului, ingrosarea si deshidratarea mecanica a namolului, sistema captare
biogaz.
Schema aleasa corespunde debitelor caracteristice ale apelor uzate si concentraţiilor indicatorilor de poluare.
Statia de epurare Caracal va cuprinde urmatoarele obiecte:
Treapta de tratare mecanica:
 Camera deversoare;
 Gratare rare si dese;
 Statie de pompare apa uzata intermediara;
 Deznisipator - separator de grasimi;
 Decantoare primare;
 Debitmetrie influent si monitorizarea calitatii;
 Camera de receptie pentru namolul provenit de la fosele septice;
Treapta de tratare biologica:
 Camera de distributie la bazinele de aerare ;
 Bazin defosforizare biologica (anaerob);
 Reactor biologic (bazine namol activat);
 Statie de suflante;
 Statie pentru indepartarea chimica a fosforului;
 Camera de distributie la decantoare secundare;
 Decantoare secundare;
 Statie de pompare namol activat de recirculare si in exces ;
 Statie de pompare apa tehnologica;
 Debitmetru efluent si monitorizarea calitatii;
Treapta de tratare a namolului:
- Instalatie ingrosare si deshidratare mecanica namol ingrosat;

Pag. 147
PUBLICAS S.A.
- Stocare intermediara namol deshidratat;

- Fermentator Namol Primar
- Recirculare supernatant;
Auxiliare:
- pavilion administrativ incluzind laborator, camera dispecer, birouri, vestiare si grupuri
sanitare;
- centrala termica;
- post transformare;
- retele in incinta;
- instalatii electrice si de automatizare;
- drumuri, alei, imprejmuire, poarta;
Operarea statiei si filozofia de control
Statia de epurare este controlata, conform cu cerintele de operare, in citeva moduri: modul manual, semi-
automatic si complet automatizat.
Filozofia de control acopera toate situatiile posibile aparute (tehnologice si de conjuctura), asigurind o
maniera sigura si flexibila de pastrare a tuturor instalatiilor in functiune, la eficienta maxima.
Controlul a fost impartit in centre zonale, urmarind pe cit posibil structura distributiei electrice.
In concordanta cu zonele functionale si centrele de greutate ale distributiei energiei electrice, sunt definite
3 centre de control principale:
1. zona de pretratare mecanica, care cuprinde:
- gratare rare si dese cu actionare mecanica, ;
- instalatii de spalare/presare retineri ;
- statie repompare apa uzata ;
- deznisipator cuplat cu separator de graimi ;
- instalatie de spalare/deshidratare nisip;
- suflante pentru furnizarea aerului;
- sistemul de colectare a grasimilor;
- decantoare primare ;
- debitmetru intrare statie;
- echipament automat de prelevare a probelor;
- echipamente de masurare a parametrilor apei uzate on-line;
2. zona de tratare biologica, care cuprinde:

- bazine anaerobe;
- bazine biologice;
- statia de suflante;
- instalatia de dozare a clorurii ferice;
- decantoare secundare;
- masurare si reglare debit de namol activat preluat din decantoare;
- statia de pompare namol de recirculare si exces;
- debitmetru iesire statie;
- echipament automat de prelevare a probelor;

Pag. 148
PUBLICAS S.A.
- echipamente de masurare a parametrilor apei uzate on-line;

- statie de pompare apa tehnologica;
3. zona de tratare a namolului, care cuprinde:
- Fermentator namol;
- instalatia de ingrosare/deshidratare;
- statia de pompare supernatant;
Controlul se va face in trei moduri: Manual (de la panou sau tabloul local), Automatic (de la dispacerul
SCADA) si SemiAutomatic (de la PLC zonal si HMI interface, cu setari locale).
Tablourile electrice de actionare si comanda locale MCC/PLC-uri prevazute pentru fiecare obiect al
locatiei vor fi amplasate in camerele cu destinatie electrica din statia de epurare.
Tablourile de actionare si comanda pentru motoare sunt echipate, in functie de tipul de pornire, cu
echipamente de pornire directa, soft-starter sau convertizor de frecventa, in conformitate cu lista de
consumatori. Astfel, se asigura protectia, actionarea si controlul fiecarui tip de motor.
S-au prevazut convertizoare de frecventa acolo unde cerintele tehnologice de proces au solicitat.
Schemele de actionari cu echipamente electronice (soft starter, convertizoare de frecventa) vor include
dispozitive care sa limiteze influenta cablurilor de forta sau a undelor radio. Se vor folosi bobine si filtre si
se vor prevedea cabluri ecranate daca este necesar.
Ansamblurile de tablouri vor fi prevazute cu iluminat interior, ventilatie, incalzire controlate de
termostat. Displayuri locale vor fi instalate pe tablourile MCC/PLC pentru a asigura interfatarea cu sistemul
SCADA pentru achizitie, centralizare si analizare date.
Fiecare circuit de motor va fi echipat cu selector de regim de functionare, echipament de pornire,
butoane de urgenta, butoane si lampi de semnalizare, module de interfatare pentru sistemul SCADA,
dispozitive protectie (PTC pentru motor, protectie la functionarea in gol, protectie la umezeala) si cutii
comanda locale.
Fiecare motor (pompe, suflante, mixere, etc) vor fi comandate printr-un selector local Manual/Automat
de pe PLC –ul local sau prin intermediul SCADA.
Principii generale de functionare

1. Intrarea in operare a unitatilor de rezerva:
Pentru instalatiile prevazute cu unitati de rezerva, cind se detecteaza defectiunea unei unitati in operare,
unitatea de rezerva porneste automat.
2. Egalizarea timpului de functionare

Pentru a se asigura timpul de functionare similar pentru toate unitatile instalate, este prevazut un program de
porniri consecutive (ciclice) sau alternante, dupa un timp de functionare continua.
3. Protectii functionale suplimentare

Sunt prevazute protectii suplimentare de functionare (vane, pompe, suflante) : protectie impotriva
umiditatii, depasirea temperaturii de functionare, depasire cuplu, presiune scazuta etc. Mesajele de
alarmare vor indica numele unitatii, tipul de alarmare si timpii de desfasurare.

Pag. 149
PUBLICAS S.A.
4. Rezervare senzori
Senzorii electronici de nivel vor fi dublati de indicatori cu flotor, astfel incat, in cazul unei defectiuni, pompa
sa fie oprita daca nivelul hidrostatic atinge valori minime.
5. Proceduri suplimentare pentru cazul defectarii senzorilor de masura a parametrilor de proces

La defectarea unui echipament de masura a parametrilor de proces, se vor aplica diverse moduri de
operare astfel incit sa se evite blocarea procesului de epurare: valori setate initial ale debitului, prelevare in
functie de timp in loc de debit (in cazul defectarii debitmetrelor), valoarea medie calculata a concentratiei
de oxigen, valoarea medie calculata a concentratiei in suspensii, etc.
6. Verificari suplimentare pentru operatiile de start. Este verificata realizarea comenzilor de start,
respectiv se verifica confirmarea comenzii prin testarea starii contactoarelor de control start pentru fiecare
pompa sau suflanta; desemenea, pentru fiecare vana se supravegheaza timpul de inchidere sau
deschidere, respectiv se masoara durata cursei complete a motorului de actionare, cu alarmare la
depasirea perioadei standard indicate de producator.
7. Gestiunea defectelor
La aparitia unui defect de functionare, sistemul de control genereaza un mesaj de eroare care contine
denumirea unitatii (echipamentului) cu functionare anormala, tipul defectului si momentul aparitiei acestu
defect. Echipamentul diagnosticat ca defect (si care a generat un mesaj de eroare sau o alarma) este exclus
din sistemul de functionare automat, (devine indisponibil pentru sistemul automat de control, pe perioada
in care eroarea este persistenta).
Eroarea trebuie sa fie luata la cunostiinta de un operator (mecanismul de luare la cunostiinta se desfasoara
sub protectia unei parole operator), iar operatia de luare la cunostinta este de asemenea inregistrata cu
momentul de timp corespunzator. Dupa tratarea defectului, echipamentul poate fi reintrodus in sistemul
automat de control.
Mesajele de eroare sunt organizate si stocate pe categorii si pot fi rasfoite in orice moment, ca liste de
mesaje luate sau nu la cunostinta, erori corespunzatoare active sau nu, etc.
8. Butonul de urgenta (avarii)

Daca acest buton este apasat, toate elementele comandate de MCC se vor opri. La repornire, unitatile vor
porni secvential, cu intarzieri consecutive, pentru a preveni aparitia unor curenti de pornire excesivi, care
pot supraincarca echipamentele electrice.
Filozofia de control
Camin deversor
Apa uzata ajunge in statia de epurare gravitational.
La intrarea in Statia de epurare Caracal se va realiza o camera deversoare. Camera va asigura dirijarea
debitului influent, pina la valoarea maxima de 807 mc/h spre noua linie de epurare si a diferentei de debit
pina la circa 2500 mc/h, spre bazinele de apa meteorica.

Pag. 150
PUBLICAS S.A.
In camera de admisie se va instala un senzor de nivel, care va declansa alarma in situatia in care nivelul
inainte de deversor creste peste o valoare prestabilita.
PLC1 – Pretratare mecanica

Cladirea gratarelor
Statia de gratare se va construi pentru instalarea a doua gratare rare cu curatire mecanica, urmate de doua
gratare dese cu curatire mecanica. Gratarele se vor monta in canale din beton armat, monolit, amplasate
intr-o cladire. Adiacent canalelor gratarelor cu curatire mecanica se va realiza canalul pentru ocolire,
prevazut gratar rar si des cu curatire manuala.
Pentru inchiderea fiecarui set de gratare rare si dese pe durata operatiunilor de intretinere, se vor monta
stavile cu actionare manuala, in amonte si aval de fiecare linie.
Se vor monta stavile cu actionare manuala la intrarea si iesirea din canalul de ocolire prevazut cu gratare cu
curatare manuala.
Retinerile gratarelor dese vor fi descarcate intr-un un echipament de spalare si presare cu un transportor cu
snec.
 Operatiunea de curatare mecanica a gratarelor rare si dese va fi controlata de catre masurarea

diferentei de nivel a apei ;
 Un temporizator va porni ciclul de curatare suprapus cu procesul de masurare a diferentei de
nivel a apei ;
 Gratarul va fi operat continuu atunci cand debitul de admisie depaseste valoarea maxima
prestabilita ;
 In caz de defectiune a masurarii diferentei de nivel a apei, gratarele rare si dese vor functiona
continuu si temporizat.
 Protectia la suprasarcina electrica va opri operarea gratarelor;
 Transportoarele de materii sitate vor fi pornite si oprite o data cu gratarele rare si dese aferente,
luandu-se in considerare intarzierile de pornire si oprire.
 Semnalele privind functionarea si defectarea gratarelor rare si dese vor fi transmise catre
PLC/SCADA si afisate in scopuri de monitorizare si inregistrare.
 Materiile sitate vor fi transferate catre prese, iar materiile sitate presate vor fi depozitate in
containere.
Se va instala un tablou de control propriu pentru statia gratarelor rare si dese, amplasat intr-o
camera adiacenta, in care vor fi integrate toate functiile aferente acestor instalatii.
Echipamentul de curatare a gratarelor functioneaza automat, fiind controlat de catre diferenta de
nivel a apei masurata intre amonte si aval de fiecare gratar si cu importanta primordiala a
temporizatorului de pornire.
Sistemul de transport a materiilor sitate va fi operat in acelasi timp cu echipamentele de curatare
a gratarelor. Timpul de functionare a transportorului de materii sitate va fi putin mai lung
(datorita intarzierilor de oprire) pentru a se elimina toate materiile reziduale din dispozitiv in
presa si dupa aceea in containerele aferente.
Echipament automat de prelevare a probelor

Pag. 151
PUBLICAS S.A.
Prelevatorul automat va dispune de functia de prelevare reglabila in functie de timp sau proportional cu
debitul si va dispune de relee de semnalizare avarie si umplere.
Intervalul de timp pentru colectarea de probe va fi reglat de către operator.
Masurarea on-line a parametrilor apei uzate

In incinta instalatiei de gratare se vor monta senzori de masura pentru determinarea urmatorilor parametrii
ai apei uzate: conductivitate, pH, temperatura, NH4/N, PO4, CCO.
Deznisipator cuplat cu separator de grasimi

Dupa gratare, apa uzata ajunge prin intermediul unei conducte, in deznisipatorul cuplat cu separator de
grasimi, unde nisipul va fi separat din apa uzata, iar grasimile plutitoare se vor colecta de pe suprafata apei.
Vor fi prevazute stavile de izolare a canalelor, atit amonte, cit si aval de deznisipator.
Nisipul va fi inlaturat cu pompe submersibile instalate in basele amonte si se va descarca in echipamentul
de spalare si deshidratare a nisipului instalat in cladirea amplasata in zona amonte a deznisipatorului.
Din clasorul de nisip, nisipul separat va fi descarcat in conteinere de 3 mc fiecare.
Deznisipatoarele vor fi aerate cu ajutorul a 3 suflante instalate in cladirea amplasata in zona amonte.
Pentru introducerea aerului in apa uzata se va utiliza un sistem de insuflare cu bule medii.
Grasimile separate sunt colectate de pe suprafata canalelor de grasimi cu lamele podului curatitor si
descarcate in caminele de grasimi situate in capatul amonte. Conductele de golire a caminelor de grasimi se
vor monta la radierul acestora. Grasimile vor fi descarcate intr-un camin de separare a grasimilor din apa.
Din acest camin grasimile vor fi indepartate periodic prin vidanjare, iar apa separata va fi pompata spre
sistemul de canalizare al statiei de epurare.
• Este posibila izolarea fiecarei camere prin intermediul stavilei de admisie operata manual;
• Un singur pod raclor va deservi ambele camere de deznisipare si separare a grasimilor;
• Controlul raclorului se va face de la panoul propriu de control local amplasat pe podul raclor.
Controlul se face in principal printr-un temporizator ajustabil ;
• Semnalele privind functionarea si defectarea podului raclor vor fi transmise catre PLC/SCADA si
afisate acolo in scopuri de monitorizare si inregistrare ;
• Pompele de nisip vor fi controlate prin intermediul unui temporizator ;
• Clasorul va fi controlat in acelasi timp ca si pompele de nisip care alimenteaza clasorul si/sau de
catre un dispozitiv propriu de masurare a nivelului (in functie de produs si de producator) ;
• Controlul clasorului de nisip se va face de la un panou de control local propriu amplasat in
apropierea echipamentului ;
• Dupa oprirea pompelor de nisip, clasorul continua sa functioneze pentru o perioada de timp
prestabilita (intarziere la oprire) ;
• Semnalele de functionare si de avarie a pompelor de nisip, precum si ale clasorului de nisip, vor
fi transmise catre sistemul SCADA si afisate in scopuri de monitorizare si inregistrare ;
• Se vor asigura trei suflante (una in regim de rezerva) pentru alimentarea cu aer a
deznisipatorului cuplat cu separator de grasimi;

Pag. 152
PUBLICAS S.A.
Toate equipamentele vor controlate in principal prin intervale de timp, iar unele dintre ele sunt controlate
si in combinatie cu controlul nivelului. Toate semnalele importante referitoare la operare si defectiuni vor fi
transmise catre PLC si sistemul SCADA
Statia de pompare apa uzata

Pentru a se asigura amplasarea obiectelor situate in aval la un nivel acceptabil fata de nivelul terenului,
este necesara prevederea unei instalatii de pompare a apei uzate. Se propune introducerea acesteia in
amonte de desnisipator.
Statia este echipata cu trei pompe submersibile, cu debit variabil.
• Va fi prevazut un sistem automat de interschimbare a starii de functionare a pompelor pentru

ca acestea sa functioneze un numar similar de ore ;
• Va fi prevazut un sistem automat de interschimbare pentru pornirea pompei in stand-by, in caz
de avarie a pompei in functiune.
• Semnalele de operare si avarie pentru fiecare pompa vor fi transmise in SCADA in scopul
monitorizarii ;
• Tabloul local de control va fi pozitionat intr-o zona protejata de conditiile meteo nefavorabile, la
interior si va fi prevazut cu buton de panica, comutator automat/ manual, intrerupatoare de
siguranta, butoane on/ off, semnalizatoare de alarme si avarii etc.
• Statia de pompare va putea fi operata atat manual cat si automat;
• Se va asigura masurarea continua a nivelului in camera de aspiratie cu 4 indicatori reglabili (nivel
minim de avarie, nivel minim de lucru, nivel maxim de lucru, nivel maxim de avarie). Aceste
masuratori vor fi transmise catre dispecer ;
• Semnalele catre Dispecer de la statia de pompare vor fi urmatoarele: starea de functionare,
nivelul apei, alarme, conditiile de operare ale pompei : automat/ manual/ sau avarie ;
• Se va asigura masurare numarului de ore de functionare a pompelor ;
Debitmetru electromagnetic intrare statie

In aval de statia de pompare apa uzata se va amplasa un debitmetru electromagnetic pentru masurarea
debitului de apa uzata influent.
PLC2 – Tratare biologica

Bazin anaerob si camera distributie bazine biologice
Pentru distribuirea egala a debitului de apa uzata si namol de recirculare in cele doua compartimente ale
bazinului anaerob, si in continuare in bazinul biologic, se va realiza o camera de distributie adiacenta
bazinului anaerob.
Camera de distributie, amplasata la intrarea apei in bazinele anaerobe, este o structura din beton armat
prevazuta cu 2 deversoare pentru distributia apei si perete semiscufundat pentru asigurarea amestecului
de apa uzata si namol de recirculare.

Pag. 153
PUBLICAS S.A.
Accesul apei in fiecare compartiment al bazinului anaerob poate fi inchis prin cele 2 vane stavilar, cu
actionare manuala, montate in dreptul golurilor dintre camera de distributie si bazin.
Pentru eliminarea biologica a fosforului s-a prevazut un bazin anaerob. Bazinul este o structura din beton
armat cu doua compartimente, fiecare compartiment este prevazut cu mixer pentru mentinerea in
suspensie a amestecului de apa uzata si namol.
Mixerele vor functiona automat pe baza unui algoritm de timp.
Toate semnalele de functionare si de alarma emise de catre sistem vor fi transmise catre dispecerat.
Defectarea oricarui echipament va duce Ia declansarea unei alarme in sistemul SCADA.
Instalatie stocare si dozare clorura ferica

Pentru a se atinge valorile cerute pentru efluent in raport cu incarcarea in fosfor este necesara prevedea
dozarii de clorura ferica in amonte de bazinele biologice, pentru situatiile in care nu se realizeaza parametri
apei epurate numai prin eliminarea biologica a fosforului.
Numarul pompelor de dozare: 3

Pompe de dozare in operare: 2
Pompe de dozare in stand by: 1
Capacitatea fiecarei pompe:
Capacitate de stocare:
Solutia de clorura ferica va fi depozitata intr-un vas cu dubla membrana, amplasat intr-o incapere din cadrul
statiei de suflante. In aceeasi incapere se va amplasa si instalatia de dozare a solutiei. Incaperea respectiva
va fi prevazuta cu ventilatie, dus si chiuveta si instalatie de incalzire.
Solutia va fi transportata prin conducte PVC catre punctele de injectare.
Stabilirea dozei de clorura ferica se va face pe baza valorii P masurat on-line.

Cantitatea dozata de clorura ferica urmareste debitul influent catre tratarea biologica, pina la un debit
maxim fix (l/h), valorile preselectate pentru debitul influent si debitul de dozare maxim sunt adresabile prin
sistemul de controlare a procesului SCADA.
Instalatia de stocare/dozare clorura ferica este prevazuta cu tablou de comanda si automatizare propriu.
Acest tablou va livra automatului programabil urmatoarele semnale:
- Starea butonului de Urgentă;
- Regimul de lucru: Automat, 0 (Decuplat), Manual;
- Instalaţie în Functiune/ Instalaţie Oprită;
- Avarie tensiune;
- Avarie Instalaţie (semnal general de avarie, mai putin Avaria de tensiune şi Butonul de urgenţă);
Bazine biologice

Pag. 154
PUBLICAS S.A.
In bazinele biologice au loc procesele de epurare biologica, respectiv descompunerea produsilor carbonului si
nitrificare, denitrificare si stabilizarea aeroba.
Bazinul biologic este o structura din beton armat, avind doua compartimente. Pentru imbunatatirea
circulatiei capetele amonte si aval ale celor doua compartimente vor avea forma circulara si se vor
prevedea pereti de dirijare a fluxului apei in aceste zone.
Pentru mentinerea in suspensie a amestecului de apa uzata si namol activ si pentru asigurarea circulatiei acestuia
de-a lungul bazinului prin zonele de tratare, masa de lichid este mixata continuu si integral.
Mixerele vor functiona automat pe baza unui algoritm de timp sau in functie de valoarea concentratiei de oxigen
masurata in fiecare bazin de aerare.
Aerarea
Aerarea cu bule fine se realizeaza prin panouri de aerare cu difuzori tubulari cu bule fine, alimentate de
doua suflante active si una in rezerva.
Nivelul aerarii este controlat si reglat continuu si automat pe baza rezultatelor masurarii concentratiei
oxigenului dizolvat in cele doua bazine.
Debitul de aer comprimat este reglat prin intermediul robinetelor de reglare cu actionare electrica,
montate pe cele doua conducte de transport a aerului, cite una pentru fiecare bazin.
Inchiderea sau deschiderea robinetelor determina cresterea sau scaderea presiunii in conducta principala
de aer, care la rindul ei determina scaderea sau cresterea debitului de aer furnizat de catre suflante.
Pentru furnizarea debitelor variabile de aer suflantele sunt echipate cu convertizoare de frecventa.
Suflantele necesare sistemului de aerare vor fi montate intr-o cladire amplasata in imediata apropiere de
bazinele de aerare. Adiacent statiei de suflante se va amenaja o camera electrica.
Numar suflante: 3
Numar suflante in operare: 2
Numar suflante in stand by: 1
Capacitate selectata:
Presiune:
Monitorizare parametri proces

In cele doua bazine de aerare se vor monta senzori pentru masurarea urmatorilor parametrii : concentratie
oxygen – 2 masuratori / bazin, temperatura, pH, NH4/NO3, continut in suspensii.
In functie de valoarea continutului in suspensii in bazinele biologice se va stabili rata de recirculare a
namolului activat, ca procent din debitul influent.
Camera de distributie la decantoarele secundare

Apa tratata biologic este colectata si distribuita egal spre cele doua decantoare secundare prin intermediul unei
camere de distributie. Camera este o structura din beton armat circulara prevazuta cu 2 deversoare pentru
distributia apei si 2 vane stavilar, cu actionare manuala, pentru a se putea inchide accesul apei spre fiecare
bazin.

Pag. 155
PUBLICAS S.A.
In decantoarele secundare are loc decantarea finala si separarea namolului activ de apa epurata. Namolul se
depune pe radierul bazinelor de unde este raclat si colectat spre basa centrala a fiecarui decantor de unde curge
gravitational spre statia de pompare.
Spuma acumulata la suprafata apei va fi colectata de catre podul raclor si impinsa spre pilnia de colectare a
spumei de unde va fi transportata gravitational spre caminul de pompare spuma.
Numarul bazinelor 2
Diametru:
Adancime utila:
Volum bazin:
Apa decantata se va descarca in caminul de colectare adiacent fiecarui decantor secundar si de aici va fi
transportata gravitational spre statia de pompare apa tehnologica.
Namolul activ este colectat in basele centrale ale decantoarelor secundare si evacuat prin conductele de
namol de recirculare spre statia de pompare namol de recirculare si exces.
Pe fiecare conducta de transport a namolului spre statia de pompare este prevazut un robinet de reglare si un
debitmetru pentru a se asigura evacuarea unei cantitati egale de namol din fiecare decantor si reglarea cantitatii
totale de namol de recirculare, proportional cu debitul de apa uzata masurat la intrarea in statia de epurare.
Monitorizare parametri proces
In cele doua bazine de decantare se vor monta senzori pentru masurarea nivelului stratului de namol.
Statia de pompare namol de recirculare si exces
Namolul colectat in decantoarele secundare este transportat gravitational spre statia de pompare namol de
recirculare si exces.
Statia de pompare este prevazuta cu pompe submersibile, cu turatie variabila, cu numar mic de rotatii/min
pentru namolul de recirculare si fixe pentru namolul in exces.
Namolul de recirculare este pompat spre camera de distributie la bazinele de anaerobe, iar namolul in
exces spre ingrosatorul de namol.
Pompe de namol de recirculare:

Numar pompe namol de recirculare: 3
Numar pompe in operare: 2
Numar pompe in stand-by: 1
Pompe de namol in exces :

Numar pompe namol in exces: 2

Pag. 156
PUBLICAS S.A.
Debitul de namol de recirculare va fi stabilit la aproximativ 75 % din debitul de intrare, masurat inainte de
bazinele anaerobe, capacitatea maxima a pompelor de recirculare fiind de 100% din debitul orar maxim.
Recircularea namolului este un proces automat. Evacuarea din decantoarele secundare este masurata prin
debitmetre si egalizata prin vanele cu actionare electrica.
Valoarea ratei de recirculare, ca procent din debitul de intrare, se va putea modifica in functie de
concentratia in suspensii masurata in bazinele biologice.
Concentratia de MLSS in bazinele de aerare este controlata de rata de extractie a namolului in exces. Rata
de extractie este selectata, in functie de valoarea masurata a concentratiei in suspensii in bazinul de aerare,
prin introducerea perioadelor de extractie zilnica si a volumul de evacuare a namolului in exces in sistemul
SCADA. Namolul in exces este preluat din namolul de recirculare (din bazinul de aspiratie comun al statiei
de pompare namol de recirculare si exces) prin pornirea pompelor de namol in exces sau oprirea acestora
cand volumul total selectat a trecut prin debitmetrul instalat pe conducta de presiune.
Sub rezerva drepturilor de acces ale operatorului, un operator va avea competenta, prin sistemul SCADA, să
pornească/oprească/suprasolicite/inhibe/ orice echipament.
Toate semnalele de funcţionare şi de alarmă emise de către echipamente vor fi transmise către dispecerat.
Defectarea oricărui echipament va duce la declanşarea unei alarme în sistemul SCADA.
Echipament automat de prelevare a probelor

Instalatia de prelevare automata a probelor de apa epurata se va amplasa in cladirea statiei de pompare
apa tehnologica.
Masurarea on-line a parametrilor apei epurate

In aceeasi cladire se vor amplasa echipamentele de masurare a parametrilor apei epurate: conductivitate,
pH, temperatura NO3/NH4, CCO si PO4.
Stabilirea dozei de clorura ferica se va face pe baza valorii P masurat on-line.
Stabilirea concentratiei de oxigen in bazinele biologice sa va face pe baza valorii N-NH4 masurate on-line.
Masurarea debitului efluent

Pentru masurarea debitului de apa epurata evacuata se va instala un debitmetru electromagnetic montat intr-un
camin amplasat pe conducta de descarcare, aval de statia de pompare apa tehnologica.
Statie de pompare apa tehnologica

Pe conducta de descarcare a apei epurate se va amplasa un bazin de colectare si o instalatie de pompare
pentru apa de spalare necesara la gratare si deshidratare. Instalatia va fi prevazuta cu rezervor hidrofor.
Pompe apa spalare:

Pag. 157
PUBLICAS S.A.
Numar pompe apa epurata: 2

Pe conducta de refulare a pompelor, aval de vasul cu membrana, este instalat un traductor de presiune.
Grupul de pompare opereaza in functie de valoarea presiunii, prin pornire la o valoarea minima pre-
stabilita a acestiea si oprire la o valoarea maxima prestabilita.
PLC3 – Tratare namolului
Bazin de retentie namol

Namolul in exces si spuma de la decantoarele primare si secundare vor fi pompate intr-un bazin de stocare.
Bazinul este prevazut cu mixer pentru mentinerea in suspensie a amestecului de namol.
Bazinul se va realiza din beton armat.
Namolul colectat in basa de colectare a bazinului va fi pompat cu pompe volumetrice, instalate in cladirea
de ingrosare/deshidratare spre intrarea in echipamentul de ingrosare/deshidratare.
Mixere bazin retentie namol

Numarul selectat: 1 buc/bazin
Mixerul va porni/opri la nivele preselectate ale namolului in bazin.

Sub rezerva drepturilor de acces ale operatorului, un operator va avea competenta, prin sistemul SCADA sa
porneasca/opreasca/suprasolicite/inhibe functionarea mixerului.
Ingrosarea /Deshidratarea mecanica a namolului stabilizat

Pentru ingrosarea namolului se vor instala doua echipamente de ingrosare-deshidratare tip filtru combinat.
Echipamentele de ingrosare-deshidratare, instalatia de preparare si dozare polielectrolit si pompele de
alimentare a namolului se vor instala in hala de ingrosare si deshidratare a namolului.
Namolul va fi pompat din bazinul de stocare namol in exces spre echipamentul complex de ingrosare si
deshidratare prin intermediul pompelor volumetrice instalate in hala de deshidratare.
Echipamente ingrosare-deshidratare namol in exces:

Numar unitati: 2
Numar unitati in operare: 1
Numar unitati in stand-by: 1
Pompe volumetrice alimentare namol :

Numar pompe: 2

Pag. 158
PUBLICAS S.A.
Instalatie preparare polielectrolit:

Numar unitati: 1
Pompe dozare polielectrolit:

Numar pompe: 2
Instalatia de ingrosare /deshidratare va fi livrata cu tablou de comanda si automatizare propriu.

Tabloul instalatiei de deshidratare va fi echipat pentru a transmite semnalele de stare la SCADA, respective
urmatoarele semnale:
- Starea butonului de Urgentă;
- Regimul de lucru: Automat, 0 (Decuplat), Manual;
- Instalaţie în Functiune/ Instalaţie Oprită;
- Avarie tensiune;
- Avarie Instalaţie (semnal general de avarie, mai putin Avaria de tensiune şi Butonul de urgenţă);
Statie de pompare supernatant

Pentru pomparea supernatantului rezultat din procesul de ingrosare/deshidratare a namolului s-a prevazut
o statie de pompare echipata cu pompe submersibile. Apa de namol va fi pompata la intrarea in statia de
epurare.
Pompe supernatant:
Numar pompe apa supernatant: 3
Pompele de supernatant, doua in operare si una de rezerva, vor functiona automat.

Luand in considerare numarul de ore de lucru, pompele disponibile vor fi puse in functionare alternativa
pentru asigurarea unui numar egal de ore de lucru pentru toate pompele.
Pompele individuale se vor opri automat la detectarea functionarii pe uscat.
Toate semnalele de functionare si de alarma emise de catre sistemele de dozare, ingrosare si deshidratare
vor fi transmise catre dispecerat. Sub rezerva drepturilor de acces ale operatorului, un operator va avea
competenta, prin sistemul SCADA, sa porneasca/opreasca/inhiba pompele si vanele.
BUCLE DE REGLARE
Camera de admisie

Pag. 159
PUBLICAS S.A.
Apa uzata de admisie care vine de la reteaua de canalizare (care colecteaza apa pompata din munucipiul
Caracal) intra in SEAU Caracal gravitational prin 3 colectoare ( 2 pentru reteaua veche si unul DN = 1000 mc
pentru reteaua noua). Cele trei colectoare aduc apa in caminul de admisie.
Echipamentul de automatizare present in camera de admisie este un traductor cu ultrasunete reprezentat

in fig urmatoare (005LIT10).
Gratare Rare si Dese
Apa uzată, de la camera de admisie este livrată în unităţile de gratare rare (005-GRE-10/20)si (015-GDE-
10/20) gratare dese . Instalatia reprezinta un model tratare mecanica a apei uzate, cu scopul de a separa
solidele de lichid.
Apa tratată este livrată gravitaţional caqtre statia de repompare. Sistemul de automatizare reprezentat la
nivel de PLC va comanda unitatile la modul “On/Off”, in functie de nivelul in amonte si aval de gratare.
Masura nivelului in amonte si aval de gratare se face cu traductoarele 010LIT10, 010LIT20, 015LIT10,
015LIT20, 015LIT30, 015LIT40 Pornirea gratarelor se va face de asemenea la interval de timp care vor fi
setabile din SCADA. Toate informatiile referitoare la gratarele rare si dese vor fi transmise catre sistemul
SCADA.

Pag. 160
PUBLICAS S.A.
Statie de pompare apa uzata
Apa uzată, curaţată de materialul grosier, este pompată prin intermediul a 3 pompe, ce lucrează într-o
configuraţie 2+1 (020-PS-10/20/30), 2 pompe active, o pompă rezervă. Debitmetrul (FIQT-1010) este
instalat pe refularea pompelor în vederea măsurării debitului livrat şi în vederea transmiterii valorii la
sistemul SCADA. Motoarele pompelor sunt acţionate cu convertizoare de frecvenţă, ceea ce permite

Pag. 161
PUBLICAS S.A.
pompelor o refulare cu debit variabil. Nivelul de apă uzată este furnizată la PLC prin traductorul de nivel
020LS10. Acest task va fi gestionat de o buclă de reglare:
Bucla de reglare de Tip 1 va gestiona următoarele echipamente şi va fi descrisă în secţiunea 3.Bucle de
reglare:
>>>Pm. Reglat >>>Nivel cameră de admisie furnizat de traductorul 020LS10
>>>Comandă: Pompe apa uzată 020-PS-10/20/30
Deznisipatoarorul separator de grasimi
Este prevazut pe doua linii. Rolul acestui obiect este de a asigura indepartarea particulelor anorganice de
tipul nisipului si grasimilor. Substantele flotante vor fi directionate catre o statie de pompare grasimi si
spume. Vor fi evacuate periodic in bazinul de omogenizare namol. Nisipul indepartat din apa uzata va fi
directionat catre clasorul de nisip, unde va fi spalat si evacuat in containerele special prevazute acestui
scop.
Apa este livrată gravitaţional catre decantoarele primare. Sistemul de automatizare reprezentat la nivel de
PLC va comanda unitatea şi va monitoriza funcţionarea acesteia prin semnalele digitale furnizate.
Informaţiile vor fi transmise şi sistemului SCADA pentru prezentare pe interfaţa grafică şi memorare în baza
de date.

Pag. 162
PUBLICAS S.A.
Prelevator automat de probe
Echipamentul, ca şi componentă de automatizare, instalat la iesire din deznisipator este prezentat in Fig
urmatoare. Acest prelevator automat de probe, pozitionat dupa deznisipator, masoara pH-ul,
conductivitatea, suspensiile solide, AS si totodată stochează probe de apa uzată (volume fixe) pe care le
mentine la o temperatură constantă pentru viitoare analize de laborator. Apa uzată intră apoi în zona
staţiei decantoarelor primare.

Pag. 163
PUBLICAS S.A.
Statie receptie Vidanje
Apa uzată, curaţată de materialul grosier, prin intermediul unui gratar, este pompată prin intermediul a 2
pompe, ce lucrează într-o configuraţie 1+1 (035-PS-10/20), o pompa activa si o pompă rezervă. Motoarele
pompelor sunt acţionate cu contactoare, ceea ce permite pompelor o refulare cu debit fix. Nivelul de apă
uzată este furnizată la PLC prin traductorul de nivel 035LIT10. Pornirea pompelor se va face in functie de
nivelul din camera de admisie.
La intrarea in statia de receptie vidanje se va masura PH si conductivitatea prin intermediul traductorului
035AIT10.
Debitmetrul (035FIQT-10) este instalat la intrarea in statia de receptie vidanje în vederea măsurării
debitului livrat şi în vederea transmiterii valorii la sistemul SCADA.
Statie pompare Spuma si Grasimi
Grasimile sunt pompate prin intermediul a 2 pompe, ce lucrează într-o configuraţie 1+1 (032-PS-10/20), o
pompa activa si o pompă rezervă. Motoarele pompelor sunt acţionate cu contactoare, ceea ce permite
pompelor o refulare cu debit fix. Nivelul de apă uzată este furnizată la PLC prin traductorul de nivel
032LIT10. Pornirea pompelor se va face in functie de nivelul din camera de admisie. Informatiile referitoare
la statia de spuma sunt transmise catre sistemul SCADA.

Pag. 164
PUBLICAS S.A.
Statie Pompare Namol Primar
Namolul primar este pompat din decantoarele primare in ingrosatorul de namol primar prin intermediul a 3
pompe, ce lucrează într-o configuraţie 2+1 (032-PS-10/20), 2 pompe active si o pompă rezervă. Motoarele
pompelor sunt acţionate cu contactoare, ceea ce permite pompelor o refulare cu debit fix. Pornirea
pompelor este conditionata de traductorul 040AIT10 care masoara concentratia de substanta solida din
decantoarele primare. Informatiile referitoare la statia de pompare namol primar sunt transmise catre
sistemul SCADA.
Debitmetrul (045FIQT-10) este instalat la iesirea din statia de pompare namol primar în vederea măsurării
debitului livrat şi în vederea transmiterii valorii la sistemul SCADA.

Pag. 165
PUBLICAS S.A.
Decantoare Primare
Din desnisipator, apa uzata curge liber in cele doua decantoare primare longitudinale care au rolul de a
retine namolul primar si asa sa se micsoreze volulmul biologic necesar. Namolul primar este evacuat prin
pompare spre linia de namol.
Apa uzata epurata primar curge mai departe in caminul de distributie spre epurarea biologica, care vor
asigura distributia egala a debitului respectiv a incarcarilor spre cele doua linii de epurare biologica.
In SCADA vor fi monitorizate cele 2 poduri racloare longitudinale: 040 – PRP-10 si 040 – PRP-20

Pag. 166
PUBLICAS S.A.
Camera de distribuţie şi Bazine Biologice
Apa uzată este livrată gravitaţional de la decantoarele primare catre camera de distribuţie unde se
amesteca cu nămol activ provenit de la Staţia Pompare RAS&SAS.
Apa uzată este impărţită în mod egal in secţiunea biologică prin intermediul stavilarelor manuale (05-VS-10
si 05-VS-20).
Emulsia obţinută în camera de distribuţie intră în bazinul anaerob şi este amestecat cu ajutorul mixerelor
055-MXS-10 si 055 – MXS- 020, prevazute cu echipament ridicare/coborâre mixer 055 – IR – 10 si 055 – IR -
20 permiţând nămolului să nu se sedimenteze şi, în acelasi timp, mentinand apa uzata in conditii anaerobe
care să permita indepărtarea fosforului.
Sistemul de automatizare reprezentat la nivel de PLC va comanda mixerele la modul “On/Off”, şi va
monitoriza funcţionarea acestora prin semnalele digitale furnizate. Informaţiile vor fi transmise şi
sistemului SCADA pentru prezentare pe interfaţa grafică şi memorare în baza de date.
Emulsia amestecată intră în bazinul Biologic prin intermediul unei deschideri la baza bazinului anaerob, iar
mixerele 060 –MXS – 10, 060 – MXS – 20, 060 – MXS – 030, 060 – MXS - 040 mentin nămolul în suspensie.
Sistemul de automatizare reprezentat la nivel de PLC va comanda mixerele la modul “On/Off”, şi va
monitoriza funcţionarea acestora prin semnalele digitale furnizate. Informaţiile vor fi transmise şi
sistemului SCADA pentru prezentare pe interfaţa grafică şi memorare în baza de date.
Bucla de reglare va gestiona următoarele echipamente:

>>>Pm. Reglat >>> Procent recirculat, exprimat ca debit, din debitul de apa aerată ce este furnizat la
intrare in camera de distribuţie, de traductorul de debit FIQT-1010. Acest parametru (procent) este

Pag. 167
PUBLICAS S.A.
prelucrat printr-un algoritm la nivel de PLC. Referinţa acestei bucle (procentul) este setată de operator din
sistemul SCADA iar algoritmul de mai sus este prelucrat software.
>>>Comandă Pompe emulsie namol bazin 090 – PS – 10, 090 – PS – 20, 090 – PS – 30.
Emulsia amestecata intră in final in zona de aerare, iar aerul suflat de difuzorii de aer permite namoului sa
nu se sedimenteze si creaza conditiile in vederea denitrificarii apei uzate si consumului de materie organica.
Aerul este suflat prin cele 3+1 suflante (09 – SNG- 1100, 09 – SNG- 1200, 09 – SNG- 1300 ). Debitul este
reglat conform semnalelor transmise prin intermediul traductoarelor de oxigen (060 – AIT – 30/60);
invertoarele regleaza viteza suflantelor in vederea obtinerii debitului necesar mentinerii oxigenului in
raportul selectat de catre operator (de obicei acesta este mentinut in jur de 2.0 mg/l). Comanda suflantelor
se face cu CSF gestionat de PLC. Acest task va fi gestionat de o buclă de reglare:
Bucla de reglare de va gestiona următoarele echipamente şi va fi descrisă în secţiunea Bucle de reglare:

>>>Pm. Reglat >>>Cantitate de oxigen dizolvat furnizat de traductoarele 060 – AIT – 30/60
>>>Comandă suflante aer 09 – SNG- 1100, 09 – SNG- 1200, 09 – SNG- 1300.
Apa tratata este directionata de la bazinele de aerare la decantoarele secundare prin intermediul a 2
stavilare manuale (08 - VS – 010, 08 - VS – 020 ).
Traductorul de suspensii solide 085 - AIT - 10 va da o informaţie legată de cantitatea
de fosfor din apa uzata.

Pag. 168
PUBLICAS S.A.

Pag. 169
PUBLICAS S.A.

Pag. 170
PUBLICAS S.A.

Pag. 171
PUBLICAS S.A.

Pag. 172
PUBLICAS S.A.
Îndepărtare chimică fosfor

Traductorul de suspensii solide va da o informaţie legată de precipitarea fosforului care nu a fost
biodegradat si este în proces de degradare chimica. In cazul unui exces de fosfor in apa de iesire (valori
preluate din analizele de laborator realizate pe probele luate prin analizatorul automat AS-1207 instalat in
camera finala de intersectie) este nevoie de dozarea DE CLORURA FERICA in bazinul de aerare. FeCL3 este
injectat cu ajutorul pompelor de dozare (070-PD-10/20/30) într-o configuraţie 2+1 rezervă. Comutarea si
conexiunea mecanica a pompei de rezerva se realizeaza manual. Pompele au debit variabil. Acest task va fi
gestionat de o buclă de reglare:
Bucla de reglare de va gestiona următoarele echipamente şi va fi descrisă în secţiunea 3.Bucle de reglare:
>>>Pm. Reglat >>> rată de dozaj calculată printr-un algoritm ce ia în calcul valoare procent de fosfor,
furnizat de unitatea Pachet Prelevator de probe şi debitmetrul de la intrarea în staţie FIQT-1010
>>>Comandă Pompe dozare (70-pd-10/20/30)
Bucla de reglare va realiza o rată de dozaj printr-un algoritm care ia in considerare semnalul dat de
debitmetru la intrarea in statie (FIQT-1010) si valoarea fosforului obtinuta prin realizarea de analize de
laborator ale probelor colectate din apa de iesire.

Pag. 173
PUBLICAS S.A.
Decantoare Secundare
Emulsia de namol de la bazinul de aerare, amestecata cu Clorura Ferica daca este cazul, intra in camera de
distributie pentru decantoarele finale, unde 2 stavilare manuale 085-VS-10/20 impart in mod egal debitul in
bazinele selectate. Emulsia de namol intra in bazine printr-o conducta pozitionata in centru, permitand
distribuirea sa omogena. Namolul activat care se sedimenteaza in partea inferioara a bazinelor este
colectat prin miscarea inceata a racloarelor inferioare instalate pe podurile racloare 085-PRC-10/20.
Namolul este colectat intr-un rezervor si livrat gravitational in staţia de pompare RAS&SAS. Extragerea
namoului este reglata manual de catre operator prin intermediul vanelor telescopice pompelor 090-PS-
40/50 instalate in staţia de pompare RAS&SAS. Rata de extragere este reglata prin luarea in considerare a
concentatiei de suspensii solide care poate fi citita prin transmitatorul de suspensii solide Parte din namolul
colectat este recirculat in sectiunea de amestecare a namoului si in camera de distributie prin intermediul
pompelor submersibile 090-PS-10/20/30, (doua in functiune si una de rezerva). Debitul de nămol variabil
(furnizat de Debitmetrul FIQT-1000) generat de aceste pompe este proporţional cu debitul de apa uzată
într-un procent setat de operator. Acest task va fi gestionat de o buclă de reglare:
Bucla de reglare de va gestiona următoarele echipamente şi va fi descrisă în secţiunea Bucle de reglare:

>>>Pm. Reglat >>> raportul format ca (Debit FIQT-1000) / (Debit FIQT-1010), ce reprezintă debitul de
nămol activat ce este introdus în debitul total de apă uzată ce intră în staţie.
>>>Comandă Pompe submersibile (090-PS-10/20/30).

Pag. 174
PUBLICAS S.A.
Pompa de rezerva va intra in functiune (acest lucru fiind transmis catre operatorul SCADA – dispecer) in
urmatoarele situatii:
- Periodic (dupa un timp setat de operator prin contorizarea orelor de functionare a pompelor folosind PLC
aferent instalatiei electrice si de automatizare), pentru a se asigura o functionare/uzura uniforma cand
pompa de rezerva devine activa iar una dintre pompele active care a depasit timpul de functionare setat
devine rezerva. Daca cele doua pompe active au aceeasi perioada de functionare se trec in rezerva
pompele in ordinea A-B-C.
- Cand sunt debite suplimentare de apa uzată şi cand cele două pompe active nu pot asigura debitul de
nămol activat ce este introdus în debitul total de apă uzată ce intră în staţie, se porneste pompa 3. La
revenirea din această situaţie, pompa ce are timpul de functionare cel mai mare se va opri.
- când la una dintre pompele aflate in functiune apare o avarie sau o situatie de defect (se semnalizeaza la
dispecer starea de functionare si de avarie a pompelor).
Nivelul nămolului in statia de pompare RAS/SAS este monitorizată prin traductorul de nivel 090 - LIT-10.
Pompele sunt protejate (oprite), la apariţia unei situaţii când nivelul scade foarte mult, printr-un comutator
de nivel 090 – LS – 10LL, in timp ce nivelul ridicat este semnalizat printr-un comutator de nivel 090 – LS –
10HH. Spuma plutitoare din decantorul final este colectata printr-o lama in partea superioara a racloarelor
si este directionata in statia speciala pentru spuma. Apa curata de la decantoarele finale este directionata
prin deversoarele in camera finala de intersectie. Un prelevator automat, 95-CB-10, colecteaza probele de
apa uzata (volume fixe) la interval regulate si le mentine la o temperatura constanta in vederea viitoarelor
analize de laborator. Debitul total de iesire (apa tratata plus by-passuri) este masurata prin intermediul
unui debitmetru 95 - FIQT-10 si transmis la SCADA.

Pag. 175
PUBLICAS S.A.

Pag. 176
PUBLICAS S.A.
Linie tratare nămol

Secţiune SAS şi deshidratare
Surplusul de namol activat care nu este recirculat prin pompele RAS, este extras prin pompele SAS, si
pompat in Bazin stocare si ingrosare gravitationala namol in exces. Doua pompe 090-PS-40/50 (una in
functiune si cea de-a doua de rezerva) livreaza surplusul de namol la unitatea de deshidratare.
Functionarea pompelor este automata si comandată în funcţie de nivelul din bazin si concentratia de
suspensii solide. Debitul livrat este masurat printr-un debitmetru si este vizualizat in sistemul SCADA.
Sistemul de extragere SAS are scopul de a mentine constanta concentratia din sectiunea biologica prin
extragerea namolului in exces.
Pompa de rezerva va intra in functiune (acest lucru fiind transmis catre operatorul SCADA – dispecer) in
urmatoarele situatii:
- Periodic (dupa un timp setat de operator prin contorizarea orelor de functionare a pompelor folosind PLC
aferent instalatiei electrice si de automatizare), pentru a se asigura o functionare/uzura uniforma. Cand
pompa de rezerva devine activa iar pompa activa care a depasit timpul de functionare setat devine rezerva.
- Cand sunt debite suplimentare de namol se pornesc ambele pompe. La revenirea din această situaţie,
pompa ce are timpul de functionare cel mai mare se va opri.
- când la pompa aflata in functiune apare o avarie sau o situatie de defect (se semnalizeaza la dispecer
starea de functionare si de avarie a pompelor).
In sectiunea de deshidratare, unitatea de preparare polielectrolit 150-IPP-10 prepara emulsia poli,
amestecand pudra de polielectrolit cu apa potabila Solutia este pompata prin 2 pompe dozatoare 150-PD30
si 150-PD-40, una in functiune si cea de-a doua rezerva. Pompa de rezerva va intra in functiune -acest lucru
fiind transmis catre operatorul SCADA / dispecer - asemenea pompei de rezerva din sectiunea SAS.

Pag. 177
PUBLICAS S.A.
Concentratia corecta de polielectrolit din linie este atinsa prin amestecarea apei de serviciu dupa mono
pompe. Namolul, amestecat cu polielectrolitul, intra in centrifuga 145-IDN-10 si 145-IDN-20. In momentul
in care este deshidratat, namolul este livrat prin transportorul elicoidal (145-FF-10) in containerul (145-BB-
10).

Pag. 178
PUBLICAS S.A.
Bucle de reglare

Pag. 179
PUBLICAS S.A.
Buclele de reglare la nivelul Staţiei de Epurare SEAU Caracal sunt adaptate cerinţelor specifice fiecărui
parametru controlat şi se poate realiza o clasificare pe mai multe tipuri:
Bucla de reglare de Tip 1 va gestiona următoarele echipamente:

>>>Pm. Reglat >>>Nivel statie apa uzata furnizat de traductorul 020-LIT-10
>>>Comandă Pompe apa uzată 020-PS-10/20/30
Acest tip de buclă de reglare prezentată în Fig.3.1. realizează controlul nivelului de apă uzată din staţia de
pompare de la intrare. Acest nivel trebuie să aibă o valoare prestabilită, deoarece debitul de admisie apă
uzată în staţia de epurare este fluctuant în funcţie de ce livrează colectoarele de transfer.
Structura de control/reglare este de tip sistem de reglare automată monocontur (feedbeack), cu Legea de
reglare aleasă ca o configuraţie clasică de tip PID (Proporţional, Integrator, Derivator). Acest tip de lege de
reglare a fost ales tocmai datorită posibilităţilor de acordare experimentală la nivel de proces real. În
funcţie de dinamica procesului şi a semnalului de zgomot de la traductor, componenta derivatoare va avea
o pondere foarte mică sau chiar nulă.
Conform cerinţelor de funcţionare în timp real, bucla de reglare este implementată la nivel de PLC, adică pe
Nivelul 1 al sistemului distribuit şi ierarhizat. Referinţa de nivel este furnizată de sistemul SCADA, adică de
pe Nivelul 2 de ierarhizare şi este setabilă de operator.
Fig.3.1. Bucla de reglare a nivelului din staţia de pompare intrare

>>>Pm. Reglat >>>Cantitate de oxigen dizolvat furnizat de traductoarele 060-AIT-20/30/50/60
>>>Comandă suflante aer 09-SBA-1100/1200/1300

Pag. 180
PUBLICAS S.A.
Acest tip de buclă de reglare este prezentată în Fig.3.3. şi realizează controlul cantităţii de oxigen dizolvat în
bazinul aerat de epurare biologică. Structura de control/reglare este de tip sistem de reglare automată
monocontur (feedbeack), cu Legea de reglare aleasă ca o configuraţie clasică de tip PID (Proporţional,
Integrator, Derivator). Acest tip de lege de reglare a fost ales tocmai datorită posibilităţilor de acordare
experimentală la nivel de proces real. În funcţie de dinamica procesului şi a semnalului de zgomot de la
traductor, componenta derivatoare va avea o pondere foarte mică sau chiar nulă.
Nivelul 1 al sistemului distribuit şi ierarhizat. Referinţa de oxigen dizolvat este furnizată de sistemul SCADA,
adică de pe Nivelul 2 de ierarhizare şi este setabilă de operator.

>>>Pm. Reglat >>> raportul format ca (Debit FIQT-1000) / (Debit FIQT-1010), ce reprezintă debitul de
nămol activat ce este introdus în debitul total de apă uzată ce intră în staţie
>>>Comandă Pompe submersibile (90-PS-10/20/30)
Acest tip de buclă de reglare este prezentată în Fig.3.5. şi realizează controlul debitului de nămol activat ce
este introdus în debitul de apă uzată ce intră în staţia de epurare.
Structura de control/reglare este de tip sistem de reglare automată monocontur (feedbeack), cu Legea de
reglare aleasă ca o configuraţie clasică de tip PID (Proporţional, Integrator, Derivator). Acest tip de lege de
reglare a fost ales tocmai datorită posibilităţilor de acordare experimentală la nivel de proces real. În
funcţie de dinamica procesului şi a semnalului de zgomot de la traductor, componenta derivatoare va avea
o pondere foarte mică sau chiar nulă.
Nivelul 1 al sistemului distribuit şi ierarhizat. Referinţa de raport este furnizată de sistemul SCADA, adică de
pe Nivelul 2 de ierarhizare şi este setabilă de operator.
Elementul de execuţie este realizat prin pompele submersibile 90-PS-10/20/30, ce primesc o comandă
analogică în domeniul 4..20mA. Funcţionarea pompelor este de tip 2+1, adică vor fi în funcţiune pompele A
şi B în funcţie de valoarea debitului cerut, iar pompa C va fi rezervă.
Logică de comutare pompe comandate cu CSF este de a realiza o rotire în funcţionare pentru a evita uzura
neuniformă, dar şi comutarea de pe o pompă pe cealaltă atunci când apare o avarie la una din ele.
Comutarea se realizează prin oprirea celei în funcţiune şi apoi pornirea celeilalte în scopul evitării şocurilor.
Debitele şi parametrii apei uzate ce intră în staţia de epurare constituie o perturbaţie pentru bucla de
reglare a raportului şi va fi rejectată de legea de reglare.

Pag. 181
PUBLICAS S.A.
Sistemul de control şi automatizare

Principalele cerinţe de arhitectură şi interoperabilitate ale sistemului SCADA/HMI:
Fluxul tehnologic, echipamentele şi instalaţiile din staţia de epurare a apelor uzate SEAU Caracal vor fi
controlate şi monitorizate de un sistem de automatizare complet, ce va respecta următoarele cerinţe:
- Arhitectură deschisă - posibilitatea interconectării şi integrării ulterioare a echipamentelor şi/sau
sistemelor provenite de la producători diferiţi
- Interoperabilitate/Interconectivitate - posibilitatea integrării complete şi a funcţionării optime în

structura existentă de reţea şi a altor echipamente diferite de cele ale sistemului iniţial prin utilizarea unor
protocoale de comunicaţii standardizate
- Portabilitatea şi Interschimbalitatea - Portabilitatea presupune posibilitatea ca formatul fişierelor de

configurare concepute pentru un anumit echipament să poată fi utilizate (eventual printr-un proces de
reconversie) şi de un echipament realizat de un alt producator însă respectând acelaşi standard.
Interschimbalitatea presupune posibilitatea ca echipamentele unui sistem IT&C să poată fi înlocuite (fară
pierderea parţiala sau totală a funcţiunilor) cu alte echipamente de acelasi tip de la acelasi producător sau
de la producători diferiţi
- Acces de la distanţă - Permisiunea utilizatorilor distanţi de a accede în mod autorizat la informatia pusă la
dispoziţie de sistemul complex care gestionează procesul prin intermediul conectivităţii de tip “broadband”
mărindu-le astfel flexibilitatea şi eficienţa.
Funcţiuni generale ale sistemului de automatizare:

Sistemul trebuie astfel proiectat încât să asigure o acoperire în întregime a diagnosticării, capabil sa
detecteze, localizeze şi să izoleze defectele apărute.

Pag. 182
PUBLICAS S.A.
Sistemul se va opri din lucru într-o stare sigură, pre-determinată şi va opri respectivul proces în siguranţă.
Ieşirile sau circuitele de tip contact ale modulelor I/O sau unităţile de interfaţă catre alte sisteme care să
îndeplinească funcţii de alarmă şi închidere vor fi protejate in caz de defect. Trecerea în mod de siguranţă
va însemna o alarmă normal acţionată sau acţionarea sistemului de control prin intermediul unor contacte
închise care se deschid şi provoacă apariţia unei stări de defectare, de ex. defectarea de componente,
căderea sursei de energie, fire întrerupte etc.
Sistemul va fi proiectat să ţină echipamentul în funcţionare în condiţii sigure fără date eronate sau date de
întreţinere nedorite.
Înlocuirea unui singur modul I/O din sistemul on-line nu va afecta funcţionalitatea sistemului complet. Nu
se va cere nici o modificare software pentru situaţia de înlocuire de componente defectate.
Sistemul trebuie să includă de asemenea autodiagnoza continuă şi facilităţile pentru propria testare care
vor monitoriza automat toate circuitele, procesoarele, modulele I/O , comunicarea
(magistrala de comunicare şi informaţiile), alimentările cu energie, aplicaţiile şi sistemul software (logic)
incluzând memorii, pentru stări de defectare în timp ce se află în condiţii normale de operare. Sesizarea
unei defectări a oricărei componente interne sau externe (a procesorului) sau a unui circuit de către
facilităţile de autodiagnoză, va cauza expunerea unei alarme indicând tipul de defecţiune care a apărut.
Programele care controlează operarea sistemului vor fi menţinute în cazul unei întreruperi a alimentării.
Sistemul va fi protejat împotriva surselor de impuls electromagnetic (paraziti electromagnetici) (EMI).
Arhitectura SCADA/HMI organizată ca sistem distribuit şi ierarhizat de control automat şi prelucrare a

informaţiei
Sistem de automatizare complet la nivelul staţiei de erpurare va fi construit ca sistem distribuit şi ierarhizat
pe mai multe nivele, prezentat în Fig.4.1.
Nivelul 0, este constituit din totalitatea elementelor de câmp plasate la nivelul procesului tehnologic. La
acest nivel are loc măsurarea mărimilor de interes, dar şi acţionarea asupra anumitor componente ale
procesului. Elementele componente ale acestui nivel sunt:
- Traductoare ce vor furniza informaţii analogice de debit, nivel, presiune, turbiditate, pH, etc.;
- Senzori de tip contact ce furnizează informaţii despre starea unor echipamente sau operaţii din procesul
tehnologic;
- Elemente de execuţie analogice cum ar fi vane de reglare, pompe ce au motorul comandat cu CSF(Turaţie
variabilă Debit variabil ), etc.;
- Instalaţii de tip pachet dedicate unor anumite funcţiuni de dozare, prelucrare tehnologică, etc. ce vor
interacţiona cu sistemul de automatizare la nivel de monitorizare şi nu de control direct.
- Elemente de acţionare de tip “On/Off”, ce vor coordona diverse acţiuni asupra procesului tehnologic, cum
ar fi porniri de pompe, acţionări de vane, etc.
Nivelul 1 este constituit din echipamentele de achiziţie a datelor şi comenzi, la care se adaugă prelucrarea
real-time a informaţiilor. Semnalele analogice achiziţionate de la traductoare precum şi comenzile pentru
elementele de execuţie analogice sunt în domeniul de semnal unificat 4..20mA.
Datorită distribuţiei geografice semnificative, sistemul de automatizare se implementează la nivelul mai
multor PLC-uri (Programable Logic Controller) care vor prelucra aceste informaţii şi vor elabora deciziile
necesare coordonării întregului flux tehnologic. Aceste PLC vor fi conectate la Dispecerul Staţiei de epurare
SEAU Caracal prin intermediul unui inel de fibra optica. Astfel, informaţiile achiziţionate, deciziile luate,
evenimente apărute, vor fi transmise şi nivelului următor (SCADA) pentru a fi prezentate pe o interfaţă
grafică sugestivă (monitorizare) dar şi stocate într-o bază de date pentru a se realiza un istoric de proces.
Interfaţarea cu nivelul superior permite ca fluxul informaţional să fi bidirecţional în sensul că PLC-ul
primeşte informaţii cu rol de decizii globale sau de optimizare, cum ar fi referinţele pentru buclele de
reglare, comutarea pe diverse regimuri de funcţionare, etc.

Pag. 183
PUBLICAS S.A.
Receptionarea si darea in functiune a obiectivului se vor face numai dupa ce se constata urmatoarele:
- realizarea lucrarilor proiectate, a masurilor de protectie a muncii si a celor de prevenire si stingere a
incendiilor, conform prevederilor proiectului;

Pag. 184
PUBLICAS S.A.
- stabilirea unor masuri care sa corespunda conditiilor de viata si de lucru, precum si celor prevazute
in actele normative in vigoare la data punerii in functiune.
Orice modificare necesara a proiectului se va efectua numai cu acordul proiectantului.
Pe timpul exploatarii, cele de mai sus nu sunt limitative, ele trebuie completate de beneficiar in functie de
necesitati si mod de organizare.
Receptia lucrarilor se va realiza conform
- Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat prin
H.G. nr.273/1994, modificata si completata prin H.G.nr.940/2006 si prin H.G.nr.1303/2007 ;
- Normativul pentru receptia lucrarilor de instalatii C56 – 2002, caietul III - Instalatii sanitare; caietul
VII – Conducte magistrale (publicat in BC 19-20/2004);
Urmarirea curenta se face de catre beneficiar, pe baza prezentelor instructiuni de urmarire.
Operatiile de urmarire se realizeaza pe parcursul exploatarii constructiei prin observarea curenta cu
ajutorul unor mijloace de masurare de uz curent, in urmatoarele situatii:
- Verificari periodice obligatorii la un interval de 6 luni.
- Verificari operative, dupa producerea unor fenomene naturale sau evenimente ce pot afecta
constructia (seism, inundatie, alunecari de teren, explozie, incendiu, aglomerari de zapada, etc).
Cele mai importante standarde ale caror prevederi ghideaza, atat proiectarea, cat si executia lucrarilor de
retele de canalizare sunt urmatoarele:
- SR 1846 – 1/2006 Canalizari exterioare. Prescriptii de proiectare. Partea 1: Determinarea

debitelor de ape uzate de canalizare.
- NP 133-2013 Normativ privind proiectarea, executia si exploatarea sistemelor de

alimentare cu apa si canalizare a localitatiilor
- SR 1846 – 2/2007 Canalizari exterioare. Prescriptii de proiectare. Partea 1: Determinarea

debitelor de ape meteorice.
- SR 1343 – 1/2006 Alimentari cu apa. Partea 1: Determinarea cantitatilor de apa potabila

pentru localitati urbane si rurale.

Pag. 185
PUBLICAS S.A.
- STAS 3051 - 91 Sisteme de canalizare. Canale ale retelelor exterioare de canalizare Prescriptii
fundamentale de proiectare.
- STAS 9470/73 Hidrotehnica. Ploi maxime. Intensitati, durate, frecvente.
- STAS 8591/1997 Retele edilitare subterane. Conditii de amplasare.
- SR EN 752-1/1998 Retele de canalizare in exteriorul cladirilor. Partea 1: Generalitati si

definitii.
- SR EN 752-2/1998 Retele de canalizare in exteriorul cladirilor. Partea 2: Conditii de

performanta.
- SR EN 752-3/1998 Retele de canalizare in exteriorul cladirilor. Partea 3: Prescriptii generale de

proiectare.
- STAS 2448/1982 Canalizari. Camine de vizitare. Prescriptii de proiectare.
- SR EN 124/1996Dispozitive de acoperire si de inchidere pentru camine de vizitare si guri de

scurgere in zone carosabile pietonale. Principii de constructie, incercari tip, marcare, inspectia
calitatii.
- STAS 2308 – 81 Alimentari cu apa si canalizari. Capace si rame pentru camine de vizitare.
- STAS 1342-1991 Apa potabila. Conditii de calitate
- SR 6819-1997 Alimentari cu apa – Aductiuni. Studii, prescriptii de proiectare si de executie
- STAS 9570/1-1989 Marcarea si repararea retelelor de conducte si cabluri, în localitati
- SR 4163 - 1/1995 Alimentari cu apa. Retele de distributie. Prescriptii fundamentale de

proiectare.
- SR 4163 - 2/1996 Alimentari cu apa. Retele de distributie. Prescriptii de calcul.
- SR 4163 - 3/1996 Alimentari cu apa. Retele de distributie. Prescriptii de executie si

exploatare.

Pag. 186
PUBLICAS S.A.
- STAS 9312/1987 Subtraversari de cai ferate si drumuri cu conducte. Prescriptii de

proiectare.
- STAS 9342 - 1982 Masuri de siguranta contra incendiilor. Camine pentru alimentarea directa
a pompelor mobile. Prescriptii de proiectare.
- SR EN 805/2000Alimentari cu apa. Conditii pentru sistemele si componentele exterioare cladirilor.
- STAS 9824/5 -1975 Masuratori terestre. Trasarea pe teren a retelelor de conducte, canale si
cabluri.
- SR EN 1452/2010 Partea 1 – 5. Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru

alimentarea cu apă. Policlorura de vinil neplastifiata PVC-U. Generalitatea, ţevi, fitinguri, robinete şi
echipamente auxiliare, aptitudine de utilizare a sistemului.
- SR EN ISO. 15439/2004 Sisteme de canalizare de materiale plastice pentru aplicaţii industriale.

Acrilonitril-butadien-stiren (ABS), policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U) şi policlorura de vinil
clorurate (PVC-C). Specificaţii pentru componente şi sistem. Serie metrica.
- SR EN 1401-1/2009 Sisteme de canalizare de material plastic îngropate pentru branşamente şi

sisteme de evacuare fără presiune. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 1. Specificaţii
pentru ţevi, fitinguri şi sistem;
- STAS 4273-83 Constructii hidrotehnice. Incadrarea in clase de importanta.
- STAS 3051-1991 Sisteme de canalizare. Canale ale retelelor exterioare de canalizare.

Prescriptii fundamentale de proiectare.
- SR EN 752-4:2008 Retele de canalizare din exteriorul cladirilor. Partea 4: Dimensionare

hidraulica si consideratii referitoare la mediu.
- SR EN 1295-1: 2002 Calculul de rezistenta mecanica a retelelor ingropate sub diverse conditii de
incarcare. Partea 1: Conditii generale.
- SR ENV 1401-3:2002 Sisteme îngropate de tevi de materiale plastice pentru scurgeri si canalizari,
fara presiune. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea a 3-a: Ghid pentru instalare.

Pag. 187
PUBLICAS S.A.
- SR EN 12889: 2000 Executia fara transee si incercarea racordurilor si retelelor de

canalizare.
- STAS 12594-87 Canalizari. Statii de pompare. Prescriptii de proiectare.
- STAS 2308-81 Alimentari cu apă şi canalizări. Capace şi rame pentru cămine de vizitare.
- STAS 9570/1-89 Marcarea si reperarea retelelor de conducte si cabluri in localitati.
- SR 7335-6:1998 Protejarea conductelor la subtraversari de rauri si la treceri prin camine.
- GP-043-1999 Ghid privind proiectarea, executia şi. exploatarea sistemelor de alimentare cu. apă
şi canalizare utilizând conducte din. PVC şi polietilenă;
- NP – 084 – 2003 Normativul pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor

sanitare si a sistemelor de alimentare cu apa si canalizare utilizand conducte din materiale plastice
- Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat prin

H.G. nr.273/1994, modificata si completata prin H.G.nr.940/2006 si prin H.G.nr.1303/2007 ;
- SR EN 10243-2:2002 Piese de oţel forjate prin matriţare. Toleranţe la dimensiuni.

Partea 2: Piese executate la cald pe maşini orizontale de forjat;
- SR EN 10243- Piese de oţel forjate prin matriţare. Tolerante la dimensiuni.

1:2003/AC:2005 Partea 1: Piese executate la cald pe ciocane matriţoare sau prese
verticale
- SR EN 10243- Piese de oţel forjate prin matriţare. Toleranţe la dimensiuni.

2:2002/AC:2005 Partea 2: Piese executate la cald pe maşini orizontale de forjat.
- SR EN 10250-4:2002 Piese forjate din oţel pentru uz general. Partea 4:Oţeluri

inoxidabile.
- SR EN 10250-3:2002 Piese forjate din oţel pentru uz general. Partea 3: Oţeluri aliate
speciale.
- SR EN 10250-2:2002 Piese forjate din oţel pentru uz general. Partea 2:Oţeluri nealiate
de calitate şi oţeluri speciale.
- SR EN 10250-1:2002 Piese forjate din oţel pentru uz general. Partea 1: Condiţii generale
- STAS 1097/2-91 Piese forjate din oţel carbon de calitate şi aliate pentru cazane şi
recipiente sub presiune. Condiţii tehnice generale de calitate.
- STAS 2171/2-84 Piese de oţel forjate liber. Adaosuri de prelucrare şi abateri limita
pentru piese forjate pe ciocane.
- STAS 11520-89 Bare forjate din oţel. Conditii tehnice generale de calitate

Pag. 188
PUBLICAS S.A.
- STAS 11519-89 Blocuri forjate din oţel. Conditii tehnice generale de calitate
- STAS 6092/1-83 Piese forjate din oţel. Clasificarea şi terminologia defectelor
- SR EN 29104:1997 Masurarea debitelor fluidelor în conducte închise. Metode de

evaluare a performantei debitmetrelor electromagnetice utilizate
pentru lichide;
- SR EN ISO 748:2008 Hidrometrie. Măsurarea debitelor de fluide în canale deschise cu

ver.eng. debitmetre sau flotoare
- SR ISO 1190-1:1993 Cupru si aliaje de cupru. Cod de simbolizare. Partea 1:

Simbolizarea stărilor.
- SR EN 13835:2003 Turnãtorie. Fontã austeniticã
- SR EN 586-3:2002 Aluminiu si aliaje de aluminiu. Piese forjate. Partea 3: Tolerante la

dimensiuni şi de formã
- SR EN 586-2:2001 Aluminiu şi aliaje de aluminiu. Piese forjate. Partea 2: Caracteristici

mecanice si proprietati speciale
- SR EN 586-1:2001 Aluminiu şi aliaje de aluminiu. Piese forjate. Partea 1: Condiţii

tehnice de inspecţie şi de livrare
- SR EN 601:2004 Aluminiu şi aliaje de aluminiu. Piese turnate. Compoziţia chimicã a

pieselor turnate utilizate în contact cu produsele alimentare
- STAS 198/2:1992 Aliaje cupru-aluminiu turnate în piese
- SR EN 604-1:2002 Aluminiu şi aliaje de aluminiu. Semifabricate turnate pentru

forjare. Partea 1: Conditii tehnice de inspectie şi de livrare
- SR EN 1706:2010 Aluminiu si aliaje de aluminiu. Piese turnate. Compozitie chimicã şi

caracteristici mecanice.
- SR EN 1559-4:2000 Turnătorie. Conditii tehnice de livrare. Partea 4: Condiţii

suplimentare pentru piesele turnate din aliaje de aluminiu
- SR ISO 10049:1995 Piese turnate din aliaje de aluminiu. Metoda vizuală de evaluare a
Porozităiiţ
- SR EN 604-2:2002 Aluminiu şi aliaje de aluminiu.Semifabricat turnat pentru forjare.
- STAS 8589-70 Culori conventionale pentru identificarea conductelor care

transporta fluide în instalatii terestre şi navale.
- SR 13354:1996 Manometre, vacuummetre şi monovacuummetre înregistratoare

cu element elastic.

Pag. 189
PUBLICAS S.A.
- SR 3589-8:1994 Manometre, vacuummetre si manovacuummetre indicatoare cu

element elastic. Verificari de receptie.
- SR EN 62271-107:2006 Aparataj de înalta tensiune. Partea 107: Întreruptoare de current

alternativ cu sigurante fuzibile pentru tensiuni nominale mai mari
de 1 kV si mai mici de 52 kV inclusive
- SR EN ISO 6603-2:2001 Materiale plastice. Determinarea comportãrii la soc prin perforare

a materialelor plastice rigide. Partea 2: Incercarea la soc
instrumental
- SR EN ISO 6603-1:2001 Materiale plastice. Determinarea comportãrii la soc prin perforare

a materialelor plastice rigide. Partea 1: Incercarea la soc
neinstrumental
- SR EN ISO 179- Materiale plastice. Determinarea proprietãţilor de soc Charpy.

1/A1:2006 Partea 1: Incercarea neinstrumentalã la soc.Amendament 1.
- SR EN ISO 4589-3:2000 Materiale plastice. Determinarea comportãrii la foc cu ajutorul

indicelui de oxigen. Partea 3: Incercarea la temperaturã ridicatã.
- SR EN 12680-3:2003 Turnatorie. Examinarea cu ultrasunete. Partea 3: Piese turnate din

fontă cu grafit nodular.
- SR EN Turnatorie. Fonta bainitica.

1564:1999/A1:2006
- SR EN 1172:2001 Cupru şi aliaje de cupru. Tablă si bandă pentru construcţii

ver.eng
- SR EN 13347:2003 Cupru şi aliaje de cupru. Bare şi sârme pentru sudare şi pentru

lipire tare
- SR EN Cupru şi aliaje de cupru. Semifabricat pentru prelucrare mecanică

12164:2003/ver.eng simplă.
- SR EN 13601:2003 Cupru ăi aliaje de cupru. Bare şi sârme de cupru pentru aplicaţii

electrice generale.
- SR EN 12167:2002 Cupru şi aliaje de cupru. Profile şi bare dreptunghiulare pentru

aplicaţii generale.
- SR EN 12163:2002 Cupru şi aliaje de cupru. Bare pentru aplicaţii generale.
- STAS 2841-80 Bare rotunde turnate din aliaje cupru-staniu şi din aliaje cupru-
zinc.
- SR EN 12420:2002 Cupru şi aliaje de cupru. Piese forjate.

Pag. 190
PUBLICAS S.A.
- SR EN Oţeluri turnate pentru utilizãri generale.

10293:2005/AC:2008.
ver. eng
- SR EN Instalatii de ridicat. Securitate. Echipament de ridicat cu actionare

13157:2004+A1:2010 manualã
- SR EN 607:2006 Jgheaburi de streasina şi racorduri din PVC-U. Definitii, cerinte şi

metode de încercare
- SR EN 13245-1:2005 Materiale plastice. Profile de policlorurã de vinil neplastifiatã

(PVCU) pentru utilizãri în constructii. Partea 1: Codificarea
profilelor de culoare deschisã
- SR EN ISO 15493:2004 Sisteme de canalizare de materiale plastice pentru aplicatii

industriale. Acrilonitril-butadien-stiren (ABS), policlorurã de vinil
neplastifiatã (PVC-U)ti policlorurã de vinil cloruratã (PVC-C).
Specificatii pentru componenteti sistem. Serie metricã.
- SR EN 13598-1:2004 Sisteme de canalizare de materiale plastice pentru bransamente

sisteme de evacuare îngropate, fãrã presiune. Policlorurã de vinil
neplastifiatã (PVC-U), polipropilenã (PP)ti polietilenã (PE). Partea
1: Specificatii pentru fitinguri auxiliare, incluzând camere de
inspectie de micã adâncime.
- SR EN 13566-3:2004 Sisteme de canalizare de materiale plastice pentru repararea

ver. eng. retelelor de evacuare îngropate, fãrã presiune. Partea 3: Tubare
fortatã, cu tevi continue.
- SR EN 12842:2004 Racorduri de fontã ductilã pentru sisteme de canalizare de PVC-U

sau PE. Conditiiti metode de încercare.
- SR EN 580:2004 Sisteme de canalizare de materiale plastice. Ţevi de policlorură de

vinil neplastifiată (PVC-U). Metoda de încercare a rezistenţei la
diclormetan, la o temperatură dată (DCMT.
- SR EN 607:2006 Jgheaburi de scurgere şi racorduri din PVC-U.Definitii, cerinţe şi

metode de încercare.
- SR EN 1905:2003 Sisteme de canalizare din materiale plastice. Ţevi, fitinguri

ver.eng. materiale de policlorurã de vinil neplastifiatã (PVC-U). Metoda de
evaluarea a continutului de PVC pe bază conţinutului total de clor.
- SR EN 1452-5:2010 Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentare cu

apã. Policlorurã de vinil neplastifiatã (PVC-U). Partea 5.

Pag. 191
PUBLICAS S.A.

apa. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 4: Robinete şi
echipamente auxiliare.

apă. Policlorura de vinil neplastifiată (PVC-U). Partea 3: Fitinguri.

apa. Policlorură de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 2: Ţevi.

apă. Policlorura de vinil neplastifiată (PVC-U). Partea 1:
Generalităţi
- SR EN 1401-1:2009 Sisteme de canalizare din materiale plastice îngropate pentru

bransamente şi sisteme de evacuare fără presiune. Policlorura de
vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 1: Specificaţii pentru ţevi,
fitinguri şi sistem.
- SR ENV 1401-3:2002 Sisteme îngropate de ţevi de materiale plastice pentru scurgeri şi

canalizări, fără presiune. Policlorură de vinil neplastifiată (PVC-U).
Partea 3: Ghid pentru instalare.
- SR ENV 1329-2:2002, Sisteme de ţevi de materiale plastice pentru evacuarea apelor

ver. eng uzate (la temperaturã scãzutã şi ridicatã) din interiorul structurii
clãdirilor. Policlorurã de vinil neplastifiatã (PVC-U). Partea 2: Ghid
pentru evaluarea conformitãţii.
- SR EN ISO 13783:2002 Sisteme de canalizare de materiale plastice. Mufe de legãturã

duble de policlorurã de vinil neplastifiatã (PVC-U), rezistente la
sarcinã axialã. Metodã de încercare a etanşeitãţii a rezistentei la
tracţiune, cu solicitare la încovoieri presiune internã.
- SR ENV 1401-2:2001, Sisteme de canalizare de materiale plastice îngropate pentru

ver. eng bransamente şi sisteme de evacuare fãrã presiune. Policlorurã de
vinil neplastifiatã (PVC-U). Partea 2: Ghid pentru evaluarea
conformitãţii.
- SR ENV 1452-7:2001, Sisteme de canalizare de materiale plastice pentru policlorurã de

ver. eng vinil neplastifiatã (PVC-U). Partea 7: Ghid pentru evaluarea
conformitãţii.
- SR EN 1453-1:2001, Sisteme de canalizare din materiale plastice de ţevi cu pereţi

ver. eng. structurati pentru evacuarea apelor menajere şi apelor uzate (la
temperatura joasă şi la temperatură ridicată) din interiorul
clădirilor. Policlorura de vinil neplastifiată (PVC-U). Partea 1:
Specificaţii pentru ţevi şi sistem.

Pag. 192
PUBLICAS S.A.
- SR EN 12200-1:2001, Sisteme de canalizare de materiale plastice neîngropate, pentru

ver. eng. scurgerea apelor pluviale, destinate utilizãrii în exterior.
Policlorurã de vinil neplastifiatã (PVC-U). Partea 1: Specificaţii
pentru ţevi, fitinguri i sistem.
- SR ENV 1453-2:2001, Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru ţevi cu pereţi
evr. eng. structurati pentru evacuarea apelor menajere (la temperaturã
joasă la temperaturã ridicatã) în interiorul clãdirilor. Policlorurã de
vinil neplastifiatã (PVC-U). Partea 2: Ghid pentru evaluarea
conformitãţii.
- SR EN ISO 13844:2001, Sisteme de canalizare din materiale plastice. Îmbinãri cu etanşare

ver. eng. de policlorurã de vinil neplastifiatã pentru utilizare cu ţevi de PVC-
U. Metoda de încercare a etanşeitãţii la presiuni negative.
- SR EN 580:2004 Sisteme de canalizare din materiale plastice. Ţevi de policlorurã de

vinil neplastifiatã (PVC-U). Metodã de încercare a rezistentei la
diclormetan la o temperaturã datã (DCMT).
- SR EN 922:1996 Sisteme de canalizare, tuburi de protectie din materiale plastice.

Ţevi şi fitinguri din policlorurã de vinil neplastifiatã (PVC-U).
Prepararea unei probe pentru determinarea indicelui de
vîscozitate şi calculul valorii K.
- SR EN ISO 1452-2:2010 Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentare cu

ver.eng. apă, pentru branşamente şi evacuare, îngropate şi de suprafaţă,
sub presiune. Policlorură de vinil neplastifiată (PVC-U). Partea 2:
Ţevi

Aptitudine de utilizare a sistemului

Racorduri.
- SR EN ISO 1452- Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentare cu

1:2010,ver.eng. apă, pentru branşamente şi evacuare, îngropate şi de suprafaţă,
Generalităţi.
- SR EN ISO 1452- Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentare cu

4:2010,ver.eng. apă, pentru branşamente şi evacuare, îngropate şi de suprafaţă,
Robinete.

Pag. 193
PUBLICAS S.A.
- STAS 6371-73 Filete metrice ISO de uz general. Profilul nominal.
- STAS 981-74 Filete metrice ISO de uz general. Diametre nominale şi paşi.
- STAS 2980/2-85 Filete metrice ISO. Calibre şi contracalibre pentru verificarea

filetelor metrice de uz general. Simbolizare şi clasificare
- STAS 8417/2-90 Filete metrice ISO de uz general. Calibre si contracalibre pentru

filete metrice cilindrice. Tolerante de execuţie şi limite de uzură
- SR ISO 2902:1996 Filete metrice trapezoidale ISO. Vedere de ansamblu
- SR ISO 2903:1996 Filete metrice trapezoidale ISO. Toleranţe
- SR ISO 2904:1996 Filete metrice trapezoidale ISO. Dimensiuni de bazã
- SR ISO 2901:1996 Filete metrice trapezoidale ISO. Profil de bazã şi profiluri la

maximum de material
- SR ISO 724:1996 Filete metrice ISO de uz general. Dimensiuni de bază
- SR EN 61058-1:2003 Întreruptoare pentru aparate. Partea 1: Reguli generale
- SR EN ISO 4375:2004 Măsurarea debitului fluidelor în canale deschise. Sisteme de

ver.eng. suspendare prin cabluri aeriene pentru măsurarea pe cursuri de
apă.
- SR ISO 9826:2001 Măsurarea debitului de lichide în canale deschise. Canale de

măsurare Parshall si Saniiri.
- SR ISO/TR 9823:1998 Măsurarea debitului de lichid în canale deschise. Metoda

explorării câmpului de viteze care utilizează un număr redus de
verticale.
- SR EN 1759-1:2005 ver. Flanşe si asamblările lor. Flanşe rotunde pentru ţevi, robinete,
eng. racorduri şi accesorii, desemnate Clasa. Partea 1: Flanse de oţel,
NPS 1/2 pâna la 24.
- SR EN ISO 2361:2009 Pompe pentru lichide şi agregate de pompare. Cod de încercare la

zgomot. Clasele de exactitate 2 si 3
- STAS 12476-86 Pompe centrifuge, diagonale şi axiale. Nivele admisibile de vibraţii
- SR EN ISO 15493:2004: Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru aplicaţii

industriale. Acrilonitril-butadien-stiren (ABS), policlorurã de vinil
neplastifiatã (PVC-U) şi policlorurã de vinil cloruratã (PVC-C).
Specificaţii pentru componente şi sistem. Serie metricã
- SR EN 62305 - 1: 2006 Protecţia împotriva trăsnetului. Partea 1: Principii generale.

Pag. 194
PUBLICAS S.A.
- SR EN 62305 - 3: 2006 Protecţia împotriva trăsnetului. Partea 3: Avarii fizice ale

structurilor şi punerea în pericol a vieţii.
- SR EN 14525:2005 ver. Racorduri intermediare pentru flanşe şi manşoane cu tolerante

eng. mari din fontă ductilă destinate a fi utilizate la conducte din
diferite materiale: fonta ductilă, fontă cenusie, oţel, PVC-U, PE,
fibre-ciment
- SR EN Tuburi şi racorduri din fontă, elemente de legătură şi accesorii

877:2004/A1:2007/AC: destinate evacuării apei din clădiri. Cerinţe, metode de încercare şi
2008 asigurarea calităţii
- SR EN 598+A1:2009 Tuburi, racorduri şi accesorii din fontă ductilă şi asamblările lor

ver.eng. pentru lucrări de canalizare. Condiţii şi metode de încercare.
- SR EN 10029:1995 Table de oţel laminate la cald, cu grosimi mai mari sau egale cu 3
mm. Toleranţe la dimensiuni, de formã şi la masã
- SR EN 10025-1:2005 Produse laminate la cald din oţeluri pentru constructii. Partea 1:

Condiţii tehnice generale de livrare
- SR EN 10025-3:2004: Produse laminate la cald din oţeluri de construcţii. Partea 3:

Conditii tehnice de livrare pentru oţeluri de construcţii sudabile cu
granulaţie fină în stare normalizată/laminare normalizată
- SR EN 10025-5:2005: Produse laminate la cald din oţeluri pentru construcţii. Partea 5:

Condiţii tehnice de livrare pentru oţeluri de construcţii cu
rezistenţă îmbunatăţită la coroziunea atmosferică
- SR EN 10210- Profile cave finisate la cald pentru construcţii, din oţeluri de

2:2006/AC:2007 construcţie nealiate şi cu granulaţie finã. Partea 2: Dimensiuni,
toleranţe la dimensiuni şi caracteristici ale profilului
- SR EN 10210-1:2006 Profile cave finisate la cald pentru construcţii, din oţeluri de

construcţie nealiate şi cu granulaţie fină. Partea 1: Condiţii tehnice
de livrare
- SR EN 10210- Profile cave finisate la cald pentru construcţii, din oţeluri de

2:2006/AC:2007 construcţie nealiate şi cu granulaţie finã. Partea 2: Dimensiuni,
toleranţe la dimensiuni şi caracteristici ale profilului
- SR EN ISO 898-6:2002 Caracteristici mecanice ale elementelor de asamblare. Partea 6:

Piuliţe cu sarcini de probã indicate. Filete cu pas fin
- SR EN ISO 898-5:2002 Caracteristici mecanice ale elementelor de asamblare executate

din oţel carbon si oţel aliat. Partea 5: stifturi filetate şi elemente
de asamblare filetate similare care nu sunt supuse eforturilor la
tracţiune

Pag. 195
PUBLICAS S.A.
- SR EN ISO 898-1:2009 Caracteristici mecanice ale elementelor de asamblare executate

ver.eng. din oţel carbon şi oţel aliat. Partea 1: Şuruburi parţial şi complet
filetate şi prezoane de clase de calitate specificate. Filete cu pas
normal şi filete cu pas fin.
- SR EN ISO 1461:2009 Acoperiri termice de zinc pe piese fabricate din fontă şi oţel.
Specificaţii şi metode de încercare.
- SR EN 10220:2003 ver. Tevi de oţel sudate şi fără sudură. Dimensiuni şi mase liniare
eng.
- STAS 7335/3-86 Proteţtia contra coroziunii a construcţiilor metalice îngropate.

Izolarea exterioară cu bitum a conductelor din oţel
- SR EN 10300:2006 Tevi şi racorduri de oţel pentru conducte subterane şi imersate.

Materiale de bitum pentru acoperiri exterioare aplicate la cald
- SR EN 1011- Sudare. Recomandari pentru sudarea materialelor metalice.

3:2002/A1:2004 Partea 3: Sudarea cu arc electric a oţelurilor inoxidabile.
ver.eng.
- SR 13259:1996 Ţevi de oţel inoxidabil austenitic, sudate longitudinal, pentru

utilizari generale
- SR ISO Ţevi de oţel inoxidabil. Dimensiuni, tolerante si mase liniare

1127:1996/A99:2002 convenţionale
- STAS 10321-88 Ţevi rotunde fără sudură, extrudate la cald, din oţeluri inoxidabile
şi refractare
- STAS 10358-88 Ţevi rotunde fără sudură, trase sau laminate la rece, din oţeluri
inoxidabile şi refractare
- SR EN 1124-2:2008 Tuburi şi racorduri de tub pentru reţele de canalizare sudate

ver.eng. longitudinal, de oţel inoxidabil cu mufă şi capăt drept. Partea 2:
Sistem S. Dimensiuni
- SR ISO Tevi de oţel inoxidabil. Dimensiuni, toleranţe şi mase liniare

1127:1996/A99:2002 convenţionale
- SR EN 10020:2003 Definirea şi clasificarea mărcilor de oţel
- SR EN Tevi de oţel inoxidabil sudate pentru transportul lichidelor apoase,

10312:2003/A1:2005 inclusiv apa potabilă. Condiţii tehnice de livrare
- SR EN 10216- Ţevi de oţel fără sudură utilizate la presiune. Condiţii tehnice de

5:2005/AC:2008 livrare. Partea 5: Ţevi de oţel inoxidabil

Pag. 196
PUBLICAS S.A.
- SR EN 1124- Tuburi şi racorduri de tub pentru retele de canalizare de oţel

1:2002/A1:2005 inoxidabil, sudate longitudinal, cu mufa şi capat drept. Partea 1:
Cerinşe, încercări, control de calitate
- SR EN 10217-7:2005 Tevi de oţel sudate utilizate la presiune. Condiţii tehnice de livrare.

Partea 7: Ţevi de oţel inoxidabil
- SR EN 10088-1:2005 Oţeluri inoxidabile. Partea 1: Lista oţelurilor inoxidabile
2.2.7.7 NORME DE PROTECTIE A MUNCII IN PERIOADA EXECUTIEI LUCRARILOR
Pentru executarea lucrărilor prevăzute în documentatii, s-a tinut seama de prevederile din “Regulamentul
privind protectia şi igiena muncii în constructii”, aprobat cu ordinul nr. 9/N/15.03.93 al Ministerului
Lucrărilor Publice şi Amenajări Teritoriale.
De asemenea, se vor respecta prevederile specifice din:
- Norme generale de protectie a muncii. Editia 2002;
- Legea 319/2006 a securitatii si sanatatii în munca, în vigoare de la data de 1.10.2006, ce
abroga Legea Protectiei Muncii nr. 90/1996 începand cu aceasta data;
- Regulamentul privind protectia si igiena muncii în constructii – avizat de MLPAT cu nr.
9/N/15.03.1993 – cap. 33 – Lucrari de alimentare cu apa si canalizari (art. 1583 – 1832);
- Norme specifice de securitate a muncii pentru evacuarea apelor uzate rezultate de la
populatie si din procesele tehnologice. Cod 19/1995;
- Norme specifice de securitate a muncii pentru alimentari cu apa a localitatilor si pentru nevoi
tehnologice (captare, transport si distributie). Cod 20/1995;
- Instructiuni pentru selectionarea si utilizarea mijloacelor individuale de protectie a fetei si
ochilor. Cod 2/1995;
- Norme specifice de protectie a muncii pentru îmbunatatiri funciare si irigatii. Cod 71/1998;
- Norme specifice de securitate a muncii pentru transportul intern. Cod 6/1996;
- Norme specifice de protectie a muncii pentru transportul si distributia energiei electrice.Cod
65/1997;
- Norme specifice pentru gospodarie comunala si salubritate publica. Cod 31/1996;
- Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, transportul si depozitarea oxigenului
si azotului. Cod 3/1994;

Pag. 197
PUBLICAS S.A.
- Normativul-cadru de acordare si utilizare E.I.P. –urilor (conform cap III – Criterii de acordare a
echipamentului individual de protectie);
- Instructiuni pentru selectia si utilizarea M.I.P.-urilor. Cod 2/1995;
- Decretul 328/1966 plus modificarile din 1999;
- Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrari de instalatii tehnico-sanitare si de
încalzire. Ordinul nr.117/1996 al M..M.P.S.;
- Norme specifice de securitate a muncii pentru laboratoarele de analize fizico-chimice si
mecanice. Ordinul nr.339/1996 al M.M.P.S.;
- Norme generale de protectie împotriva incendiilor la proiectarea si realizarea instalatiilor
aprobate prin Decretul nr.290/16.08.1997;
- Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor aprobate cu Ordinul comun al M.I. si
M.L.P.T.L. nr.331/1219/MC/94;
- Conditii prevăzute de furnizorii de materiale.
2.2.7.8 MASURI DE PREVENIRE A INCENDIILOR IN PERIOADA EXECUTIEI LUCRARILOR
Este obligatorie respectarea normelor privind SECURITATEA LA INCENDIU in timpul executiei lucrarilor
conform actelor normative in vigoare :
- C300 - Normativ PSI pe durata de executie a lucrarilor, aprobat cu ordinul nr.20N/11.07.1994;
- Normativ de siguranta la foc P118-99 –Ord.MLPAT nr.27IN/07.04.1999
- Norme generale PSI aprobate cu Ord.MI nr.775/27.07.1998
- HG nr.766/21.11.1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii si
HG nr.71/12.02.1996 referitoare la modificarea si completarea HG nr.51/1996 privind unele
masuri pentru imbunatatirea activitatii de prevenire si stingere a incendiilor.
- Ordonanta Guvernului nr.60/28.08.1997 aprobata si modificata prin Legea nr. 212/97.
Intocmit,
Iacob Gabriela
2.2.7.9 PROGRAM DE CONTROL PE FAZE DETERMINANTE

Pag. 198
PUBLICAS S.A.
AVIZAT I.S.C.
Inspector Şef
…………………
PROGRAM
privind controlul calitaţii lucrarilor pe faze determinante
STATIE DE EPURARE-INSTALATII TEHNOLOGICE SI MONTAJ UTILAJ
Nr. Lucrari ce se recepţioneazã calitativ şi pentru Document Cine

Crt. care se întocmesc documente scrise scris semneazã
Se verifica concordanta executiei lucrarilor de
1. montaj cu prevederile impuse in documentatie, P.V.L.A. B.E.
inainte de inceperea lucrarilor de probe
Probe tehnologice la terminarea montajului
echipamentelor si instalatiilor de conducte (in
2.
conformitate cu prescriptiile proiectantului si P.V.F.D. B.E.P.
procedura de lucru a executantului)
3. Punerea in functiune P.V.P.I.F. B.E.
P.V.L.A. - proces verbal lucrari ascunse
P.V.F.D - proces verbal faza determinanta
P.V.P.I.F. - proces verbal punere în funcţiune
B. - beneficiar
E. - executant
P. - proiectant
Proiectant, Beneficiar, Constructor
................... ................... ……………….

Pag. 199
PUBLICAS S.A.
2.2.8 MEMORIU TEHNIC AMENAJARI EXTERIOARE, ALEI, PLATFORME SI PEISAGISTICA
2.3 DATE SI INDICII CARE CARACTERIZEAZA INVESTITIA PROIECTATA, CUPRINSI IN ANEXA LA

CEREREA DE AUTORIZARE
2.4 DEVIZUL GENERAL AL LUCRARILOR, INTOCMIT CU PREVEDERILE LEGALE IN VIGOARE
2.5 ANEXE LA MEMORIU

Pag. 200
PUBLICAS S.A.
2.5.1 STUDIU GEOTEHNIC

Pag. 201
PUBLICAS S.A.
2.5.2 REFERATELE DE VERIFICARE A DOCUMENTATIEI TEHNICE

Pag. 202
PUBLICAS S.A.
2.5.3 AVIZE

Pag. 203
PUBLICAS S.A.
II. PIESE DESENATE - BORDEROU
Nr. Codul Plansei Titlul plansei Scara Revizia

Crt.
MEMORIU GENERAL
1.
ARHITECTURA
2. Ob.1a-CAPCANA PIETRIS; Ob.2-GRATARE RARE;
CAR-Arh-OB-
Ob.3-GRATARE DESE; Ob.4-STATIE POMPARE INFLUENT 1:50 Rev 0
01a_02_03_04-01
PLAN COTA ±0.00; FATADA 1-2
CAR-Arh-OB-
01a_02_03_04-02
PLAN COTA -4.35; -3.15; -4.95; FATADA 2-1
CAR-Arh-OB-
01a_02_03_04-03
PLAN INVELITOARE; FATADA A-C; FATADA C-A
CAR-Arh-OB-
01a_02_03_04-04
SECTIUNE A-A; SECTIUNE B-B
6. Ob.6a+6b-STATIE SUFLANTE, DESNISIPATOR;
CAR-Arh-OB-
PLAN cota ±0.00; PLAN INVELITOARE; 1:50 Rev 0
06a+06b-01
SECTIUNE A-A; SECTIUNE B-B
7. CAR-Arh-OB- Ob.6a+6b-STATIE SUFLANTE, DESNISIPATOR;
1:50 Rev 0
06a+06b-02 FATADE
8. OB.7-STATIE DE RECEPTIE PENTRU NAMOLUL
CAR- Arh-OB-07-01 PROVENIT DIN FOSE SEPTICE 1:50 Rev 0
PLAN COTA ±0.00, PLAN INVELITOARE, SECTIUNI, FATADE
9. CAR-Arh-OB-13-01 Ob.13 -STATIA DE SUFLANTE-SISTEMUL DE AERARE BIOLOGIE;
PLAN COTA ±0.00; PLAN INVELITOARE 1:50 Rev 0
10. CAR-Arh-OB-13-02 Ob.13 -STATIA DE SUFLANTE-SISTEMUL DE AERARE BIOLOGIE;
SECTIUNI, FATADE 1:50 Rev 0
11. OB.14-STATIE DE STOCARE SI DOZARE FeCl3
CAR-Arh-OB-
OB.15-STATIE DE STOCARE SI DOZARE METANOL 1:50 Rev 0
14_15-01
PLAN cota ±0.00; PLAN INVELITOAR
CAR-Arh-OB-
OB.15-STATIE DE STOCARE SI DOZARE METANOL 1:50 Rev 0
14_15-02
SECTIUNI; FATADE
13. Ob.21-STATIA POMPARE NAMOL INGROSAT
CAR-Arh-OB-
Ob.24-STATIA POMPARE ALIMENTARE FERMENTATOR
21_24_28-01 1:50 Rev 0
Ob.28-STATIE POMPARE ALIMENTARE,
DESHIDRATARE NAMOL

Pag. 204
PUBLICAS S.A.
PLAN COTA ±0.00, PLAN INVELITOARE, SECTIUNI, FATADE

14. CAR-Arh-OB- Ob.22;Ob.29;Ob.30;-HALA TRATRE NAMOL
22_29_30_32-01 OB.32-DEPOZITAREA NAMOLULUI DESHIDRATAT 1:100 Rev 0
PLAN COTA ±0.00; SECTIUNE A-A
15. CAR-Arh-OB- Ob.22;Ob.29;Ob.30;- HALA TRATRE NAMOL
PLAN INVELITOARE; SECTIUNE B-B, SECTIUNE C-C
16. CAR-Arh-OB- Ob.22;Ob.29;Ob.30;- HALA TRATRE NAMOL
FATADE
17. CAR-Arh-OB-25a- Ob.25a-CLADIRE TEHNICA FERMENTATOR
01 PLAN COTA ±0.00; SECTIUNE A-A; 1:50 Rev 0
FATADA 1-4; FATADA 4-1
18. CAR-Arh-OB-25a- Ob.25a-CLADIRE TEHNICA FERMENTATOR
02 PLAN INVELITOARE; SECTIUNE B-B; 1:50 Rev 0
FATADA A-B; FATADA B-A
19. OB.35a-CLADIRE ELECTRICA - EXISTENTA
CAR-Arh-OB-35a-
RELEVEU - PLAN COTA ±0.00; PLAN INVELITOARE; 1:100 Rev 0
01
SECTIUNI; FATADE
20. CAR-Arh-OB-C.02- CORP C2 - CENTRALA TERMICA
1:50 Rev 0
01 PLAN PARTER; PLAN INVELITOARE; SECTIUNE - RELEVEU
21. CAR-Arh-OB-C.02- CORP C2 - CENTRALA TERMICA 1:50
Rev 0
02 FATADE - RELEVEU
03 FATADE - RELEVEU
Rev 0
04 PLAN PARTER; PLAN INVELITOARE; SECTIUNI - PROPUNERE
Rev 0
05 FATADE - PROPUNERE
25. CAR-Arh-OB-C.03- CORP C3 – CLADIRE ADMINISTRATIVA
1:50 Rev 0
01 PLAN PARTER - RELEVEU
26. CAR-Arh-OB-C.03- CORP C3 - CLADIRE ADMINISTRATIVA
1:50 Rev 0
02 PLAN INVELITOARE - RELEVEU
1:50 Rev 0
03 SECTIUNI - RELEVEU
1:50 Rev 0
04 FATADE - RELEVEU
29. CORP C3 - CLADIRE ADMINISTRATIVA
CAR-Arh-OB-C.03-05 1:50 Rev 0
FATADE - RELEVEU
1:50 Rev 0
06 PLAN PARTER - PROPUNERE
1:50 Rev 0
07 PLAN INVELITOARE - PROPUNERE
1:50 Rev 0
08 SECTIUNI - PROPUNERE

Pag. 205
PUBLICAS S.A.

1:50 Rev 0
09 FATADE - PROPUNERE
34. CORP C3 - CLADIRE ADMINISTRATIVA
CAR-Arh-OB-C.03-10 1:50 Rev 0
FATADE - PROPUNERE
INSTALATII HIDROMECANICE
35.
CAR-THN-00-SIT-100 PLAN DE SITUATIE STATIE DE EPURARE CARACAL 1:200 Rev.0
36. SECTIUNEA HIDRAULICA LINIA APA STATIE DE EPURARE
CAR-THN-04-PHD-01 - Rev.0
CARACAL
37. SECTIUNEA HIDRAULICA STOCARE SI EVACUARE APA UZATA
CAR-THN-04-PHD-02 1:200 Rev.0
EXCEDENTARA STATIE DE EPURARE CARACAL
38. SECTIUNEA HIDRAULICA BY_PASS STATIE DE EPURARE
CARACAL
39. SECTIUNEA HIDRAULICA LINIA NAMOL STATIE DE EPURARE
CARACAL
40. Diagrama de proces si instrumentatie. Legenda - Rev.0
CAR-THN-00-PID-001
41. Diagrama de proces si instrumentatie - Rev.0
CAR-THN-00-PID-011
Ob.01,Ob.01a,Ob.2,Ob.3.
CAR-THN-00-PID-012
Ob.4,Ob.5,Ob.6a.
CAR-THN-00-PID-013
Ob.6,Ob.6b.
CAR-THN-00-PID-014
Ob.7,Ob.8.
CAR-THN-00-PID-015
Ob.8,Ob.9.
CAR-THN-00-PID-016
Ob.10,Ob.11,Ob.12,Ob.13,Ob.17a.
47. Diagrama de proces si instrumentatie Ob.16,Ob.17,Ob.18,Ob. - Rev.0
CAR-THN-00-PID-017
19.
CAR-THN-00-PID-018
Ob.20,Ob.21,Ob.22,Ob.23.
49. Diagrama de proces si instrumentatie Ob.25-Fermentator - Rev.0
CAR-THN-00-PID-019
namol.
CAR-THN-00-PID-020
Ob.27,Ob.28,Ob.29,Ob.30,Ob.32.
51. Diagrama de proces si instrumentatie . - Rev.0
CAR-THN-00-PID-021
Ob.14,Ob.15.
CAR-THN-00-PID-022
Ob.26,Gazometru si flacara de veghe.

Pag. 206
PUBLICAS S.A.
53. Diagrama de proces si instrumentatie. Retea de distributie - Rev.0

CAR-THN-00-PID-023
apa tehnologica
54. Diagrama de proces si instrumentatie. Retea de distributie - Rev.0
CAR-THN-00-PID-024
apa potabila
55. Diagrama de proces si instrumentatie.Ob.34,Ob.35 - Rev.0
CAR-THN-00-PID-025
56. CAR-HM-OB-1-001 Ob.1 -CAMIN DE ADMISIE;VEDERE IN PLAN SI SECTIUNI 1:50 Rev.0
57. OB.1A CAPCANA PIETRIS; OB.2 GRATARE RARE; OB.3
CAR-HM-OB-
GRATARE DESE;OB.4 STATIE POMPARE INFLUENT 1:50 Rev.0
01a_02_03-01
VEDERE IN PLAN, SECTIUNI: A-A, B-B, C-C, D-D
58. OB5-Debitmetru intrare 1:50
CAR-HM-OB-05-01 Rev.0
VEDERI IN PLAN, SECTIUNEA A-A. Detaliu suporti 1:20
59. Deznisipator Obiect 4
CAR-HM-OB-
VEDERE IN PLAN, SECTIUNEA A-A ,SECTIUNEA B-B, 1:50 Rev.0
06a_06b-01
SECTIUNEA E-E
60. Ob.6c -STATIE POMPARE GRASIMI SI SPUMA;
CAR-HM-OB-6c-001 1:50 Rev.0
VEDERE IN PLAN SI SECTIUNI
61. Deznisipator Obiect 4
CAR-HM-OB-06-01 VEDERE IN PLAN, SECTIUNEA A-A ,SECTIUNEA B-B, 1:50 Rev.0
SECTIUNEA E-E
62. OB.7-STATIE DE RECEPTIE PENTRU NAMOLUL PROVENIT DIN
CAR-HM-OB-07-01 1:50 Rev.0
FOSE SEPTIC. VEDERE IN PLAN. SECTIUNI.
63. OB.8-DECANTOARE PRIMARE LONGITUDINALE
CAR-STR-OB-08_09-
OB.9-STATIE DE POMPARE NAMOL PRIMAR 1:50 Rev.0
001
VEDERE IN PLAN
CAR-STR-OB-08_09-
002
SECTIUNE A - A
CAR-STR-OB-08_09-
003
SECTIUNI
66. CAR-HM-OB-10_11- Ob.10 Camera distributie, Ob.11 Bazine BioP
1:50 Rev.0
01 VEDERE IN PLAN SECTIUNI A-A, B-B,C-C,D-D
67. Ob.12 Bazine biologice
CAR-HM-OB-12_16-
Ob.16 camin de distributie decantoare secundare 1:100 Rev.0
02
SECTIUNI.
68. Ob.12 Bazine biologice
CAR-HM-OB-12_16-
Ob.16 camin de distributie decantoare secundare 1:100 Rev.0
01
VEDERE IN PLAN.
69. CAR-HM-OB-13-01 STATIE SUFLANTE BIOLOGIE Ob. 13 1:50 Rev.0

Pag. 207
PUBLICAS S.A.
VEDERE IN PLAN, SECTIUNEA A-A ,

SECTIUNEA B-B
CAR-HM-OB-14_15-
OB.15-STATIE DE STOCARE SI DOZARE METANOL 1:50 Rev.0
01
VEDERE IN PLAN. SECTIUNI.
71. Ob.17 -DECANTOARE SECUNDARE; Ob.17a -STATIA POMPARE
CAR-HM-OB- SPUMA; Ob.18 -STATIE POMPARE NAMOL RECIRCULARE 1:100
Rev.0
17_17a_18_33-01 EXTERNA SI NAMOL IN EXCES; Ob.33 -STATIE POMPARE APA 1:50
TEHNOLOGICA VEDERE IN PLAN SI SECTIUNI A-A, B-B, C-C
72. Ob.17 -DECANTOARE SECUNDARE; Ob.17a -STATIA POMPARE
CAR-HM-OB- SPUMA; Ob.18 -STATIE POMPARE NAMOL RECIRCULARE
1:50 Rev.0
17_17a_18_33-02 EXTERNA SI NAMOL IN EXCES; Ob.33 -STATIE POMPARE APA
TEHNOLOGICA SECTIUNI D-D, E-E, F-F
73. Ob.19a Bazin de stocare si ingrosare
CAR-HM-OB-19a-01 gravitationala namol in exces 1:50 Rev.0
VEDERE IN PLAN, SECTIUNI.
74. Ob.19 Canal de masura debite cu ultrasunete
CAR-HM-OB-19-01 1:20 Rev.0
75. Ob.20 Ingrosator de namol primar
CAR-HM-OB-20-01 1:50 Rev.0
VEDERE IN PLAN, SECTIUNEA A-A,B-B
76. Ob.21 STATIA POMPARE NAMOL INGROSAT; Ob.24 STATIA
CAR-HM-OB- POMPARE ALIMENTARE FERMENTATOR; Ob.28 STATIE
1:50 Rev.0
21_24_28-01 POMPARE ALIMENTARE DESHIDRATARE NAMOL
VEDERI IN PLAN SI SECTIUNI
77. Ob.23 -BAZIN OMOGENIZARE NAMOL COMBINAT;
CAR-HM-OB-23-01 1:50 Rev.0
78. Ob.25 -FERMENTATOR ANAEROB MEZOFIL;
CAR-HM-OB-25-01 1:50 Rev.0
79. Ob.25a-CLADIRE TEHNICA FERMENTATOR; VEDERE IN PLAN
CAR-HM-OB-25a-01 1:50 Rev.0
SI SECTIUNI
80. FACLA ARDERE BIOGAZ IN EXCES ob. 26.a
CAR-HM-OB-26a-01 1:50 Rev.0
VEDERE IN PLAN, SECTIUNEA A-A,SECTIUNEA B-B
81. CAR-HM-OB-26-01 Ob.26 -GAZOMETRU ; VEDERI IN PLAN SI SECTIUNI 1:50 Rev.0
82. Ob.27 -BAZIN DE COLECTARE NAMOL FERMENTAT
CAR-HM-OB-27-01 1:50 Rev.0
(STABILIZAT);VEDERI IN PLAN SI SECTIUNI
83. CAR-HM-OB-38-01 Ob.38. -GURA DE VARSARE; SECTIUNI 1:50 Rev.0
84. Hala tratare si depozitare namol
CAR-HM-OB-
Ob.22;Ob.29;Ob.30;Ob.32 1:50 Rev.0
22_29_30_32-01
VEDERI IN PLAN, SECTIUNEA A-A
85. OB.34-REABILITARE DECANTOR SECUNDAR 1 / 2
1:100
CAR-HM-OB-34-001 CU FUNCTIUNE NOUA DE BAZIN DE RETENTIE .VEDERE IN Rev.0
1:50
PLAN. SECTIUNE

Pag. 208
PUBLICAS S.A.
LUCRARI CIVILE SI EDILITARE

86. CAR-STR-OB-01-001 Ob.1 -CAMIN DE ADMISIE; VEDERI IN PLAN SI SECTIUNI 1:20 Rev. 0
87. OB.1a -CAPCANA DE PIETRIS; OB.2-GRATARE RARE;
CAR-STR-OB- OB.3 -GRATARE DESE;
1:50 Rev. 0
01a_02_03_04-001 OB.4 -STATIE DE POMPARE INFLUENT;
VEDERI IN PLAN SI SECTIUNEA A-A
88. OB.1a -CAPCANA DE PIETRIS; OB.2-GRATARE RARE;
CAR-STR-OB- OB.3 -GRATARE DESE;
1:50 Rev. 0
01a_02_03_04-002 OB.4 -STATIE DE POMPARE INFLUENT;
SECTIUNI
89. Ob.5 -CAMINE DEBITMETRU INTRARE;
CAR-STR-OB-05-001 1:50 Rev. 0
90. Ob.6 -DESNISIPATOR SEPARATOR DE GRASIMI AERAT;
CAR-STR-OB-05-006 1:50 Rev. 0
91. CAR-STR-OB- Ob.6a-6b -STATIE SUFLANTE DESNISIPATOR;
1:50 Rev. 0
06a_06b-001 VEDERI IN PLAN SI SECTIUNI
92. CAR-STR-OB-06c-001 Ob.6c -STATIE POMPARE GRASIMI SI SPUMA;
1:20 Rev. 0
93. CAR-STR-OB-07-001 OB.7 -STATIE DE RECEPTIE PENTRU NAMOLUL PROVENIT DIN 1:50 Rev. 0
FOSE SEPTICE; VEDERE IN PLAN. SECTIUNI.
94. CAR-STR-OB-08_09- OB.8 -DECANTOARE PRIMARE LONGITUDINALE;
001 OB.9 -STATIE DE POMPARE NAMOL PRIMAR; 1:50 Rev. 0
VEDERE IN PLAN
SECTIUNE LONGITUDINALA A - A
SECTIUNI
97. CAR-STR-OB-08_09- Ob.10 -CAMIN DE DISTRIBUTIE SPRE LINIILE BIOLOGICE;
001 Ob.11 -BAZINE BioP (ANAEROBE); 1:50 Rev. 0
98. CAR-STR-OB-12_16- Ob.12 -BAZINE DE AERARE (BIOLOGICE);
001 OB.16 -CAMIN DE DISTRIBUTIE SPRE DECANTARE SECUNDARA; 1:100 Rev. 0
PLAN COFRAJ RADIER
VEDERE IN PLAN
SECTIUNI
101. CAR-STR-OB-13- Ob.13 -STATIA DE SUFLANTE - SISTEMUL DE AERARE
1:50 Rev. 0
001 BIOLOGIE; VEDERI IN PLAN SI SECTIUNI

Pag. 209
PUBLICAS S.A.
102. CAR-STR-OB- OB.14-STATIE DE STOCARE SI DOZARE FeCl3;

14_15-001 OB.15-STATIE DE STOCARE SI DOZARE METANOL; 1:50 Rev. 0
VEDERE IN PLAN. SECTIUNI
103. CAR-STR-OB- Ob.17 -DECANTOARE SECUNDARE;
17_17a_18_33-001 Ob.17a -STATIA POMPARE SPUMA;
Ob.18 -STATIE POMPARE NAMOL RECIRCULARE EXTERNA SI
1:100 Rev. 0
EXCES;
Ob.33 -STATIE POMPARE APA TEHNOLOGICA;
VEDERI IN PLAN
104. CAR-STR-OB- Ob.17 -DECANTOARE SECUNDARE;
17_17a_18_33-002 Ob.17a -STATIA POMPARE SPUMA;
Ob.18 -STATIE POMPARE NAMOL RECIRCULARE EXTERNA SI
1:50 Rev. 0
EXCES;
Ob.33 -STATIE POMPARE APA TEHNOLOGICA;
SECTIUNI
105. CAR-STR-OB-19- Ob.19 -CANAL DE MASURARE DEBITE CU ULTRASUNETE;
1:20 Rev. 0
001 VEDERI IN PLAN SI SECTIUNI
106. CAR-STR-OB-19a- Ob.19a -BAZIN DE STOCARE SI INGROSARE GRAVITATIONALA
1:50 Rev. 0
001 NAMOL IN EXCES; VEDERI IN PLAN SI SECTIUNI
107. CAR-STR-OB-20- Ob.20 -INGROSATOR DE NAMOL PRIMAR;
1:50 Rev. 0
108. CAR-STR-OB- Ob.21 -STATIA POMPARE NAMOL INGROSAT;
21_24_28-001 Ob.24 -STATIA POMPARE ALIMENTARE FERMENTATOR;
1:50 Rev. 0
Ob.28 -STATIE POMPARE ALIMENTARE, DESHIDRATARE
NAMOL; VEDERI IN PLAN SI SECTIUNI
109. CAR-STR-OB- Ob.22 -INGROSATOR MECANIC DE NAMOL BIOLOGIC IN
22_29_30_32-001 EXCES;
Ob.29_DESHIDRATAREA NAMOLULUI;
Ob.30_INSTALATIA DE PREPARARE, ALIMENTARE, 1:50 Rev. 0
DESHIDRATARE NAMOL;
Ob.32_DEPOZITAREA NAMOLULUI DESHIDRATAT;
PLAN FUNDATII
110. CAR-STR-OB- Ob.22 -INGROSATOR MECANIC DE Rev. 0
22_29_30_32-002 NAMOL BIOLOGIC IN EXCES;
Ob.30_INSTALATIA DE PREPARARE, ALIMENTARE, 1:50
DESHIDRATARE NAMOL;
PLAN COTA 0.00
111. CAR-STR-OB- Ob.22 -INGROSATOR MECANIC DE Rev. 0
22_29_30_32-003 NAMOL BIOLOGIC IN EXCES;
Ob.30_INSTALATIA DE PREPARARE, ALIMENTARE, 1:50
DESHIDRATARE NAMOL;
SECTIUNI
112. CAR-STR-OB-23- Ob.23 -BAZIN OMOGENIZARE NAMOL COMBINAT; 1:50 Rev. 0

Pag. 210
PUBLICAS S.A.

113. CAR-STR-OB-25- Ob.25 -FERMENTATOR ANAEROB MEZOFIL; Rev. 0
1:50
114. CAR-STR-OB-25a- Ob.25a -SPATIU TEHNIC FERMENTATOR; Rev. 0
1:50
115. CAR-STR-OB-26- Ob.26 -GAZOMETRU; Rev. 0
1:50
116. CAR-STR-OB-26a- Ob.26a -FACLA DE VEGHE; Rev. 0
VEDERI IN PLAN SI SECTIUNE 1:20
001
117. CAR-STR-OB-27- Ob.27 -BAZIN DE COLECTARE NAMOL FERMENTAT Rev. 0
001 (STABILIZAT); 1:50
118. CAR-STR-OB-38- Ob.38-GURA DE VARSARE; Rev. 0
1:20
001 SECTIUNI
INSTALATII ELECTRICE
119. % Rev.0
INSTALATII SANITARE
120. PLAN PARTER Rev. 0
CAR-IS-C3-01 1:50
INSTALATII CANALIZARE MENAJERA - CORP C3
CAR-IS-C3-02 1:50
INSTALATII ALIMENTARE CU APA - CORP C3
122. SCHEMA COLOANE % Rev. 0
CAR-IS-C3-04
INSTALATII ALIMENTARE CU APA - CORP C3
CAR-IS-C3-03 1:50
INSTALATII CANALIZARE MENAJERA - CORP C2
124. STATIE DE STOCARE SI DOZARE FeCl3 1:50;% Rev. 0
CAR-IS-OB-14_15-
STATIE DE STOCARE SI DOZARE METANOL
01
PLAN INSTALATII SANITARE; SCHEMA INSTALATII SANITARE
125. CAR-IS-OB- HALA TRATARE NAMOL. PLAN INSTALATII SANITARE 1:50;% Rev. 0
22_29_30-01 SCHEMA COLOANE INSTALATII SANITARE
INSTALATII INCALZIRE, VENTILARE SI CLIMATIZARE
126. PLAN PARTER
CAR-IT-C3-01 1:50 Rev.0
INSTALATII DE INCALZIRE - CORP C3
127. SCHEMA COLOANE – CORP C3
CAR-IT-C3-02 % Rev.0
128. PLAN PARTER
CAR-IT-C2-01 1:50 Rev.0
129. SCHEMA CENTRALA TERMICA
CAR-IT-C2-02 % Rev.0
130. CAR-IT-OB-02_03- GRATARE RARE-Ob.2; GRATARE DESE
01 PLAN INSTALATII DE INCALZIRE SI VETILARE 1:50;%
SCHEMA INSTALATIE DE INCALZIRE
131. CAR-IT-OB-6a_6b - DEZNISIPATOR OBIECT 4
1:50
01 PLAN INSTALATIE DE INCALZIRE
132. CAR-IT-OB-14_15-0 STATIE DE STOCARE SI DOZARE REACTIVI – 1:50

Pag. 211
PUBLICAS S.A.
PLAN INSTALATII TERMICE

133. CAR-IT-OB-
STATIE POMPARE NAMOL 1:50
21_24_28-01
134. CAR-IT-OB-25a-001 CLADIRE TEHNICA FERMENTATOR; PLAN INSTALATIE DE
1:50
INCALZIRE; SCHEMA INSTALATIE DE INCALZIRE
135. CAR-IT-OB-
HALA TRATARE NAMOL - PLAN INSTALATII TERMICE; SCHEMA
22_29_30-01 1:50;%
INSTALATIE DE INCALZIRE
AUTOMATIZARE SI S.C.A.D.A.
136. - Rev.0
AMENAJARI EXTERIOARE, ALEI, PLATFORME SI PEISAGISTICA.
137. Rev. 0
Intocmit, Verificat
ing. Gabriela IACOB ing. Adrian GUIU

Pag. 212

Memoriu General

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Memoriu General

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ASOCIEREA S.C.

OT - CL - 05 - EXTINDEREA SI REABILITAREA FACILITATILOR DE TRATARE APA UZATA IN AGLOMERARAEA CARACAL

1 LISTA DE SEMNATURI ................................................................................................................................. 1

OT - CL - 05 - EXTINDEREA SI REABILITAREA FACILITATILOR DE TRATARE APA UZATA IN AGLOMERARAEA CARACAL

2.2.3.2 BAZA DE PROIECTARE ...........................................................................................................71

OT - CL - 05 - EXTINDEREA SI REABILITAREA FACILITATILOR DE TRATARE APA UZATA IN AGLOMERARAEA CARACAL

2.2.8 MEMORIU TEHNIC AMENAJARI EXTERIOARE, ALEI, PLATFORME SI PEISAGISTICA ...............200

OT - CL - 05 - EXTINDEREA SI REABILITAREA FACILITATILOR DE TRATARE APA UZATA IN AGLOMERARAEA CARACAL

OT - CL - 05 - EXTINDEREA SI REABILITAREA FACILITATILOR DE TRATARE APA UZATA IN

Faza de Proiectare: D.T.A.C. - Statie de Epurare Caracal

2.1 DATE GENERALE

2.1.1. DENUMIREA OBIECTIVULUI DE INVESTITII

2.1.2. LOCALIZAREA OBIECTIVULUI

Localitatea Caracal, judetul Olt

2.1.3. AUTORITATEA CONTRACTANTA

OT - CL - 05 - EXTINDEREA SI REABILITAREA FACILITATILOR DE TRATARE APA UZATA IN AGLOMERARAEA CARACAL

2.1.5. ELABORATORUL PROIECTULUI

2.1.6. INCADRAREA LUCRARII IN CATEGORIA DE IMPORTANTA SI EXIGENTELE DE CALITATE

Clasa de Caracterizarea constructiilor si instalatiilor hidrotehnice

I Constructii de importanta Constructii hidrotehnice a caror avariere are urmari

II Constructii de importanta Constructii hidrotehnice a caror avariere are efecte grave

III Constructii de importanta Constructii hidrotehnice a caror avariere pune in pericol

IV Constructii de importanta Constructii hidrotehnice a caror avariere are o influenta

V Constructii de importanta Constructii hidrotehnice a caror avariere nu are urmari

OT - CL - 05 - EXTINDEREA SI REABILITAREA FACILITATILOR DE TRATARE APA UZATA IN AGLOMERARAEA CARACAL

Importanta asezarii omenesti Felul amenajarii hidrotehnice Categoria constructiilor

Municipii puternic industrializate si cu Alimentare cu apa 2

Municipii, centre industriale, culturale Alimentare cu apa 3

Alte localitati urbane Alimentare cu apa 3

Localitati rurale Alimentare cu apa 4

OT - CL - 05 - EXTINDEREA SI REABILITAREA FACILITATILOR DE TRATARE APA UZATA IN AGLOMERARAEA CARACAL

Dupa durata Dupa rolul functional 1 2 3 4

Secundare III III IV IV

Provizorii Principale III III IV IV

OT - CL - 05 - EXTINDEREA SI REABILITAREA FACILITATILOR DE TRATARE APA UZATA IN AGLOMERARAEA CARACAL

2.1.7. LOCALIZARE GEOGRAFICA

OT - CL - 05 - EXTINDEREA SI REABILITAREA FACILITATILOR DE TRATARE APA UZATA IN AGLOMERARAEA CARACAL

2.1.8. DATE GEOMORFOLOGICE

Din punct de vedere geomorfologic amplasamentul se situeaza in Campia Romanatilor

2.1.9. CLIMA SI FENOMENELE NATURALE SPECIFICE ZONEI

2.1.10. CARACTERISTICI HIDROGEOLOGICE

Râurile importante din zona Caracal:

OT - CL - 05 - EXTINDEREA SI REABILITAREA FACILITATILOR DE TRATARE APA UZATA IN AGLOMERARAEA CARACAL

2.1.11. GEOLOGIA, SEISMICITATEA

Conform hartii de macrozonare seismica a teritoriului Romaniei, anexa la SR 11100/1-93, perimetrul

Fig. 1: Zonarea seismica a teritoriului Romaniei

OT - CL - 05 - EXTINDEREA SI REABILITAREA FACILITATILOR DE TRATARE APA UZATA IN AGLOMERARAEA CARACAL

2.1.12. DATE GEOTEHNICE

OT - CL - 05 - EXTINDEREA SI REABILITAREA FACILITATILOR DE TRATARE APA UZATA IN AGLOMERARAEA CARACAL

 factori legati de structura si de vecinatatile acesteia.

Tabel nr. 5: Factori privind calculul categoriei geotehnice

Factori avuti in vedere Descriere Punctaj

Conditii de teren Terenuri medii 4

Apa subterana Epuismente normale 1

Clasificarea constructiei dupa categoria de importanta Normala 3

Vecinatati Risc moderat 2

Risc seismic ag = 0.20 g 2

2.1.13. SITUATIA EXISTENTA

OT - CL - 05 - EXTINDEREA SI REABILITAREA FACILITATILOR DE TRATARE APA UZATA IN AGLOMERARAEA CARACAL

Statia de epurare Caracal cuprinde urmatoarele trepte de epurare:

OT - CL - 05 - EXTINDEREA SI REABILITAREA FACILITATILOR DE TRATARE APA UZATA IN AGLOMERARAEA CARACAL

- Deschiderea intre bare: 10mm;

OT - CL - 05 - EXTINDEREA SI REABILITAREA FACILITATILOR DE TRATARE APA UZATA IN AGLOMERARAEA CARACAL

- Lungime totala 1060mm;