Sunteți pe pagina 1din 2

III.

Topografie biblică
Locuri sfinte și situri arheologice în Israel
41-60
TOPOGRAFIE BIBLICĂ LOCURI SFINTE ȘI SITURI ARHEOLOGICE ÎN ISRAEL
054

Qumran
Arheologie
“The Qumran Community.” Israeli Museum, Jerusalem. http://dss.collections.imj.org.il/qumran_com
Articolul Wikipedia “Qumran.” https://en.wikipedia.org/wiki/Qumran
Lucian Tomitanul (episcop-vicar), „Kirbet Qumran și cele 11 grote cu manuscrise eseniene.” Studii Teologice
1 (1988): 8–14 . / „Kirbet Qumran și cele 11 grote cu manuscrise eseniene.” în CrestinOrtodox.ro (10
decembrie 2008). https://www.crestinortodox.ro/reportaj/kirbet-qumran-cele-11-grote-manuscrise-
eseniene-72412.html
Mihai-Valentin Vladimirescu, „Descoperirile arheologice de la Khirbet Qumran și proiectul »Manuscrisele de
la Marea Moartă« al Seminarului Teologic Princeton.” Buletinul Centrului pentru dialog între ştiinţe şi
teologie 3 (2004): 56–74.
Athanase Negoiță, „Descoperiri noi despre esenieni.” Mitropolia Banatului 7–9 (1971): 388–401.

Comunitatea de la Qumran
Ioan Chirilă, „Comunitatea de la Qumran și legătura sa cu Ierusalimul.” Teologie și Viață 7–12 (2004): 176–
186.
Teodor Baba, „Esenienii — Date în legătură cu istoria, învățătura și viața lor, din sursele filoniene și în baza
descoperirilor de la Qumran.” Altarul Banatului 4–6 (1993): 43–57.
Athanase Negoiță, „Organizația esenienilor și doctrina lor.” Studii Teologice 3–4 (1962): 202–220.

Qumran și originile creștinismului


Jean Daniélou, Scrierile de la Marea Moartă și originile creștinismului (traducere din limba franceză:
Alexandru Anghel; București: Herald, 2009).
Andrei Vochițu, Simbolistica războaielor eshatologice: Apocalipsa după Ioan și manuscrisele de la Marea
Moartă (Constanța: Editura Muzeului Marinei Române, 2006).
Israël Knohl, Mesia dinainte de Iisus: Slujitorul pătimitor din manuscrisele de la Marea Moartă (traducere din
limba engleză: Ana-Elena Ilinca; Cluj-Napoca: Dacia, 2003).
Ioan Chirilă, Mesianism și Apocalipsă în scrierile de la Qumran (Cluj-Napoca: Tipografia Arhidiecezană, 1999).
Victor Isac și Ingrid Ungur, Evanghelie nouă: Hristos a înviat sau a reînviat? (Deva: Călăuza, 1997).
Athanase Negoiță, „Sfântul loan Botezătorul a fost qumranit sau esenian?” Studii Teologice 5–6 (1975): 377–
387.
Athanase Negoiță, „Eleniștii din Faptele Apostolilor sunt oare esenienii?” Glasul Bisericii 7–8 (1960): 618–
634.

S-ar putea să vă placă și