FIŞA DE LUCRU NR.

Citiţi cu atenţie următoarele texte:

A.”Această călătorie, până astăzi este singura de felul său. Vizita M.S.(Majestăţii Sale) în adevăr deşi subordonată voinţei
Europei, are aerul unei întrevederi a doi suverani din care cel mai interesat în chestiune este imperatorul otomanilor. Nici odată în
casuri de această natură, Poarta otomană nu a exprimat atâta dorinţă de a vedea un DOMN român în capitala Turciei; nici odată
nu a oferit mai multe onoruri aleşilor românilor; însă nici odată un domn român nu a arătat mai multă demnitate, fierbinte*
naţională şi mai puţină grabă de a face această visită impusă de tractate; situaţiunea actuală a Turciei, noile condiţiuni ale ţărilor
române, putea să fie pentru mult întru aceasta; dar atitudinea demnă şi naţională a principelui Alexandru Ioan, şi conduita
mintoasă, a agentului ţerilor, domnul bărbat Negri [Costache Negri], au contribuit cu desăvârşire să încunune dorinţele
românilor.”
(Dimitrie Bolintineanu, Vizita domnitorului Principatelor Unite la Constantinopol)
*De la cuvântul francez “la fiertéi” = mândrie, demnitate, nobleţe

B. “O viaţă nouă începe astăzi pentru România. Ea intra, în fine, pe calea care o va conduce către îndeplinirea destinelor sale.
Înalta Poarta şi marele puteri garante au venit a recunoaşte unirea Adunărilor şi ministeriilor ambelor Principate. Eu însă,
credincios misiunii ce mi-aţi dat şi cunoscând statornica voinţă a românilor de a rămâne pururea uniţi, am proclamat, atât înaintea
domniilor voastre, cât şi înaintea ţărei, Unirea definitivă a Principatelor. V-am zis, ea va fi precum România o va dori şi o va
simţi. Nu mă îndoiesc, domnilor, că nici Înalta Poartă, nici puterile garante nu vor cugeta a desfiinţa în viitor Unirea ce au
recunoscut-o atât de necesară pentru fericirea Principatelor. Atârnă, dar, de înţelepciunea tuturor românilor ca această stare
politică să ajungă a fi recunoscută şi în dreptul public european ca formă definitivă a construirii naţionalităţii noastre.”
(Discursul lui Al.I.Cuza în faţa Adunării legislative a României , 24 ianuarie 1862)
Sarcini de lucru:
1.Interpretaţi textul A şi diferenţiaţi primirea lui Cuza de către M.S.Sultanul Porţii otomane, recunoaşteţi demnitatea, mândria şi
patriotismul domnitorului Unirii.
2. Formulaţi, pe baza documentului B, o apreciere privind însemnătatea istorică a recunoşterii Unirii de către Turcia.
FIŞA DE LUCRU NR.2

Citiţi cu atenţie următoarele texte:

A.„Reformele lui Cuza au pus bazele organizării instituţionale a statului român modern. A promulgat o nouă lege electorală, o
nou Constituţie – alcătuită fără concursul marilor puteri, numită <Statutul Dezvoltator al Convenţiei de la Paris> - şi a iniţiat
reformele economice şi sociale pe care le plănuia. În afară de secularizarea averilor mănăstireşti şi de împroprietărirea ţăranilor,
se decretează sau se votează o serie întreagă de legi care organizează noul stat al României moderne. Cităm astfel legea
comunală, legea consiliilor judeţene şi legea contabilităţii publice, legea Curţii de Conturi şi legea Consiliului de Stat, legea
Camerelor de comerţ şi legea introducerii sistemului de măsuri şi greutăţi metrice, legea învăţământului, care a organizat şcoala
românească pe o durată de aproape trei decenii şi jumătate, (…) apoi Codul civil, Codul penal şi acela de procedură penală etc.
Sub raportul instituţiilor de cultură, trebuie subliniată înfiinţarea Universităţii din Iaşi (1860) şi a aceleia din Bucureşti (1864).
( Constantin C.Giurescu, Dinu C.Giurescu, Istoria Românilor din cele mai vechi timpuri şi până astăzi)
B.
„Stăpâni liberi pe braţele şi ogoarele voastre, nu uitaţi mai înainte de toate că sunteţi plugari, că sunteţi muncitori de pământ. Nu
părăsiti această frumoasă meserie, care face bogaţia ţării, şi dovediţi şi în România , ca pretutindeni, că munca liberă produce
îndoit decât munca silită. Departe de a vă deda trândăviei, sporiţi încă hărnicia voastră, şi ogoarele voastre îndoit să fie mai bine
lucrate, căci de acum aceste ogoare sunt averea voastră şi moşia copiilor voştri.”
( Proclamaţia lui Al.I.Cuza către săteni, 14 august 1864)

1.Pe baza documentului A, realizaţi corespondenţa dintre actele legislative menţionate şi domeniile cărora le erau destintate,
completând tabelul de mai jos.
2.Evidenţiaţi , pe baza documentului B, semnificaţia economică a reformei agrare.

LEGISLAŢIE ŞI DOMENIUL
INSTITUŢII Economic Politic Administrativ Juridic Învăţământ
Al.I.Cuza Mihail Kogălniceanu
FIŞA DE LUCRU NR.3

A.„În scurta sa domnie de şapte ani, Alexandru Ioan Cuza a reuşit fapte mari al căror rezultat s-a răsfrânt în timp, constituind
premise favorabile evenimentelor de mai târziu, îndeosebi obţinerea independenţei de stat după războiul din 1877. Pe de altă
parte, întărirea instituţiilor naţionale, realizate sub cârmuirea sa înţeleaptă, a dus la creşterea conştiinţei de sine a poporului, la
crearea condiţiilor şi climatului favorabile dezvoltării cadrelor autohtone, competente şi calificate care au realizat mai apoi
Unirea din 1918. Domnia lui Cuza, pe bună dreptate, trebuie privită azi cu şi mai multă consideraţie, căci el a fost un mare patriot
şi constituie o pildă strălucită a ceea ce poate crea geniul poporului român, făuritorul, de fapt, al istoriei naţionale, în momentele
ei cruciale ştiind să ridice personalităţi de prim rang pe eşichierul european, în rândul naţiunilor în care ne înscriem şi noi.”
(D.Bogdan, V.Ştirbu, Pe urmele lui Alexandru Ioan Cuza)

B. “În perspectivă istorică, judecând obiectiv, fără părtinire, domnia lui Cuza Vodă are o deosebită însemnătate. Prin actul unirii
– mai întâi în formă personală, apoi în forma instituţională, definitivă – prin legea secularizării averilor mănăstireşti – care
readucea în patrimoniul statului un sfert din suprafaţa ţării – prin legea rurală – care a desfiinţat boierescul şi a împroprietărit pe
ţărani – prin organizarea pe care, pe temei de legi organice, a dat-o administraţiei, justiţiei, armatei, învăţământului şi bisericii,
prin introducerea obligatorie a alfabetului latin şi a sistemului metric, se poate afirma, pe drept cuvânt, că, în timpul acestei
domnii, cu concursul sfetnicilor săi – în primul rând , al lui Mihail Kogălniceanu – şi realizând dorinţele poporului său, Cuza a
pus bazele statului modern al României. De aceea, numele său rămâne pentru totdeauna între numele strălucite ale istoriei
noastre”.
( Constantin C.Giurescu, Dinu C.Giurescu, Istoria Românilor din cele mai vechi timpuri şi până astăzi)

C. "Nu greşelile lui l-au răsturnat, ci faptele lui cele mari. Ele sunt nepieritoare...Veşnica lui amintire nu se va stinge din inimile
noastre şi ale fiilor noştri; şi cât va avea ţara aceasta istorie... cea mai frumoasă pagină va fi aceea a lui Alexandru Ioan I".
(M.Kogălniceanu, la înmormântarea lui Al.I.Cuza, Ruginoasa, 1873)

Sarcină de lucru: Pe baza documentelor de mai sus, prezentaţi, într-un scurt eseu, personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza în
calitate de ctitor al României moderne.
Universitatea ieşeană a fost deschisă la 26 octombrie 1860 în clădirea
în care funcţionează acum Universitatea de Medicină şi Farmacie
 FIŞĂ DE EVALUARE

1.Completaţi spaţiile libere cu termeni selectaţi din lista de mai jos:

În octombrie 1863, Cuza l-a numit ca prim-ministru pe...................................................În decembrie 1863, este adoptată
....................................................................Al.I.Cuza a dizolvat Adunarea printr-o lovitură de stat la................................Noua
constituţie elaborată de Cuza, după lovitura de stat, purta numele de...........................................................................Alături de
Statutul Dezvoltător al Convenţiei de la Paris era supusă aprobării , prin plebiscit, şi legea......................................................
Lista de termeni: legea secularizării averilor mănăstireşti, Regulamentul Organic, Mihail Kogălniceanu, legea electorală,
Statutul Dezvoltător al Convenţiei de la Paris, legea rurală, 2 mai 1864,
Barem de corectare: 5 răspunsuri corecte – calificativ suficient.

2.Stabiliţi corespondenţa corectă:

1. Legea secularizării averilor mănăstireşti (1863) a. toţi românii între 20 şi 50 de ani pot fi mobilizaţi
2. Statutul Dezvoltător al Convenţiei de la Paris (1864) b. învăţământul primar obligatoriu şi gratuit
3. Legea electorală (1864) c. reduce censul crescând numărul alegătorilor;alegătorii erau
împărţiţi în două categorii: direcţi şi primari.
4. Legea rurală (1864) d. act cu rol de constituţie: măreşte atribuţiile domnului;
introduce instituţii noi (Corpul Ponderator-Senat), punându-se
bazele parlamentului bicameral;Consiliul de Stat-elabora legile.
5. Legea Instrucţiunii Publice (1864) e. emanciparea clăcaşilor prin despăgubire; împroprietărirea
ţăranilor cu loturile aflate în folosinţă în funcţie de numărul de
vite;despăgubire pe 15 ani;loturile nu puteau fi înstrăinate timp
de 30 de ani.
f. averile mănăstirilor pământene sau închinate au trecut în
proprietatea statului.
3.Analizaţi corectitudinea următoarelor enunţuri şi încercuiţi litera corespunzătoare pentru adevărat (A) sau fals (F):
A F a) Tabară de la Floreşti s-a organizat în 1859 şi a cuprins forţele armate din Ţara Românească.
A F b) Unirea politică deplină a fost recunoscută numai pe timpul domniei lui Al.I.Cuza.
A F c) “Monstruoasa coaliţie” urmărea detronarea lui Cuza şi aducerea unui principe străin.
A F d) Lovitura de stat de la 2 mai 1864 a slăbit puterea domnitorului.
A F e) Al.I.Cuza a reuşit să emită o monedă cu chipul său.