Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cap.4 (4.1)
Cap.4 (4.1)
Unul dintre cele două procese tehnologice de prelucrare a piesei, stabilite în capitolul
precedent, va fi proiectat în detaliu (vor fi stabilite toate elementele necesare punerii în practică a
tehnologiei).
4.1 Stabilirea adaosurilor de prelucrare şi a dimensiunilor intermediare
1/3
- se adoptă din tabele normative sau se calculează adaosurile de prelucrare intermediare
(atunci când avem cel puţin două etape de prelucrare a suprafeţei), Ai, în funcţie de
procedeul utilizat şi materialul prelucrat.
Observaţie: în general, se recomandă ca mărimea adaosului de prelucrare la finisare
să fie cuprinsă între 1/4 şi 1/10 din mărimea adaosului total de prelucrare în funcţie de
numărul etapelor de prelucrare a suprafeţei. De aceea, pentru stabilirea mărimii
adaosurilor de prelucrare intermediare se recomandă să se procedeze astfel:
o când sunt 2 etape de prelucrare se adoptă:
Af = (0,2 … 0,25) At şi
Ad = (0,8 … 0,75) At
o când sunt 3 etape de prelucrare (ultima fiind rectificare):
Af este cel specific procedeului de rectificare (ales din tabel normativ /
pe baza recomandărilor producătorului sculei),
Af/2 = (0,2 … 0,25) (At - Af) şi
Ad = (0,8 … 0,75) (At - Af)
Valorile obţinute prin calcul se vor rotunji la o singură zecimală.
În cazul prelucrărilor prin finisare şi superfinisare se va verifica condiţia de
respectare a grosimii minime a aşchiei (vezi anexa 4.1).
- se va specifica relaţia de calcul al dimensiunilor intermediare (dependentă de modul
de dispunere a adaosului de prelucrare şi de tipul de reglare la dimensiune a
sistemului tehnologic, anexa 4.2) şi se va aplica. Calculul se va face de la
dimensiunea finală a suprafeţei (procedeul de prelucrare final) şi spre dimensiunea
semifabricatului (procedeul de semifabricare).
Tabelul 4.1 Determinarea adaosului de prelucrare şi a dimensiunilor intermediare
Etape de prelucrare a suprafeţei Sk Adaos total
Dimensiune Dimensiune
/
T As /Ai a nominală a prescrisă
Denumirea etapei intermediar
[mm] [mm] Dknom [mm] [mm]
[mm]
(1’) Matriţare
(1’’) (1’’’) (1’’’’) At (12) (13)
(semifabricare)
(2’) Strunjire degroşare (2’’) (2’’’) (7) (10) (11)
(3’) Strunjire de finisare (3’’) (3’’’) (6) (8) (9)
Cea de pe Cea de pe
(4’) Rectificare (4’’) (4’’’) (5) desenul de desenul de
execuţie execuţie
Observaţii : - cifrele indică ordinea de completare a datelor din tabel;
- T şi Ai / As sunt toleranţa, respectiv, abaterile dimensionale ale suprafeţei
prescrise a se realiza prin procedeul considerat;
- At este cel stabilit în cadrul capitolului 2;
- valorile calculate pentru dimensiunile nominale se rotunjesc în funcţie de
valoarea diviziunii mijlocului de verificare utilizat. În general, rotunjirile se fac
din 0,1 în 0,1 pentru prelucrările de degroşare, din 0,05 în 0,05 pentru
prelucrările de semifinisare, din 0,01 în 0,01 pentru prelucrările de finisare şi din
0,005 în 0,005 pentru prelucrările de superfinisare. Rotunjirea se face în plus
pentru suprafeţele exterioare şi în minus pentru cele interioare;
2/3
- dimensiunea prescrisă este cea care va fi trecută în documentaţia tehnologică.
Ea cuprinde: Dknom rotunjit şi abaterile dimensiunii intermediare (Ai / As).
Bibliografie
1. Picoş C., ş.a., Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanică prin aşchiere – vol. I,
Ed. Universitas, Chişinău Bucureşti, 1992.
2. Vlase A., Regimuri de aşchiere, adaosuri de prelucrare şi norme tehnice de timp, E.T.
Bucureşti – vol. I şi II, 1983 şi 1985.
3. Vlase A., ş.a., Tehnologii de prelucrare pe strunguri, E.T. Bucureşti, 1989.
4. Vlase A., ş.a., Tehnologii de prelucrare pe maşini de frezat, E.T. Bucureşti, 1993.
5. Vlase A., ş.a., Tehnologii de prelucrare pe maşini de găurit, E.T. Bucureşti, 1994.
6. Vlase A., ş.a., Tehnologii de prelucrare pe maşini de rectificat, E.T. Bucureşti, 1995.
7. Vlase A., ş.a., Tehnologii de prelucrare pe maşini de danturat, E.T. Bucureşti, 1998.
8. Note de curs la disciplina TCM 1.
3/3