PROIECT

Disciplina: STATISTICĂ APLICATĂ ÎN

PSIHOLOGIE

Coordonator ştiinţific:
STUDENT/Ă:

2022
 TEMA:

Studiaţi relația care există între performanţa la examen şi timpul alocat studiului, precum
şi între anxietatea de stare din timpul examenului şi timpul alocat studiului.

Operaționalizați conceptele, stabiliţi ipotezele, precizaţi tipul acestora, descrieți

eșantionul, prezentați tabelul cu frecvențele de apariție a răspunsurilor, prezentați tabelul cu
statisticile descriptive punând în evidență tendința centrală, împrăștierea și forma distribuției,
verificați normalitatea distribuției scorurilor în cazul celor trei variabile, analizaţi cifric şi grafic
coeficienţii de corelaţiei, evaluați mărimea efectului, formulați concluziile și elaboraţi raportul.

2
CUPRINS

I. Operaționalizarea conceptelor............................................................................1
II.Partea aplicativă.................................................................................................2
II.1. Obiectivele cercetării.....................................................................................2
II.2. Ipotezele cercetării.........................................................................................2
II.3. Participanții la studiu.....................................................................................2
II.4. Statistici descriptive.......................................................................................3
II.5. Statistici inferențiale......................................................................................13
Concluzii...............................................................................................................16
Bibliografie...........................................................................................................16

3
 I. OPERAȚIONALIZAREA CONCEPTELOR

Studiul prezent va trata variabilele anxietate, performanța la examen și timpul alocat

pentru studiu, iar semnificația lor este urmatoarea:
Anxietatea este acel factor general de tensiune si instabilitate care face ca persoana să nu
se simtă în largul ei. Subiectul principal al anxietății este reprezentat de nelinişte, legată de faptul
de a nu fi capabil să funcționezi la nivelul tău normal, să faci fată normal testelor, fără teama
eşecului, fără teama de necunoscut.
În situația unui subiect deosebit de anxios, pentru a-l aduce într-o dispoziție relativ
normală, se poate derula un exercițiu de relaxare. Anxietatea poate de asemenea influența
comportamentul la teste şi performanța (Hânză, 2022).
Conform Dicționarului Explicativ al Limbii Române performanța este definită ca fiind un
rezultat deosebit de bun obținut de cineva într-o întrecere, realizare deosebită într-un domeniu de
activitate sau cel mai bun rezultat obținut de cineva.
Timpul alocat învățării, pregătirii în general pentru obținerea unei performanțe are o
importanță deosebită deoarece doar după ce o persoană a trecut prin toți pașii necesari dobândirii
unor cunoștințe și abilități, poate aspira la obținerea unor rezultate bune, a unor performanțe.

4
 II. PARTEA APLICATIVĂ

Scopul cercetării este de a evidenția relațiile existente între performanța la examen şi

timpul alocat studiului, precum şi între anxietatea de stare din timpul examenului şi timpul alocat
studiului.

II.1. OBIECTIVELE CERCETĂRII

1. Identificarea unei asocieri între performanța la examen și timpul alocat studiului.

2. Identificarea unei asocieri între anxietatea de stare din timpul examenului și timpul
alocat studiului.

II.2. IPOTEZELE CERCETĂRII

H1: Se prezumă că există o corelație semnificativă statistic între performanța la examen și

timpul alocat studiului.
H0: Se prezumă că nu există o corelație semnificativă statistic între performanța la
examen și timpul alocat studiului.
H2: Se prezumă că există o corelație semnificativă statistic între anxietatea de stare din
timpul examenului și timpul alocat studiului.
H0: Se prezumă că nu există o corelație semnificativă statistic între anxietatea de stare din
timpul examenului și timpul alocat studiului.

II.3. PARTICIPANȚII LA STUDIU

La acest studiu au participat un număr de 38 de subiecți, 26 femei și 12 bărbați, cu vârste

cuprinse între 20 și 35 de ani.
Tabelul nr. 1. Frecvențele absolute și procentuale pentru variabila „Gen”
genul
Procent
Frevența Procent Procent valid cumulativ
Valid masculin 12 31.6 31.6 31.6
feminin 26 68.4 68.4 100.0
Total 38 100.0 100.0

5
 În tabelul nr. 1 se observă că numărul bărbaților participanți la studiu este cu 14 mai mic
decât numărul femeilor.

Figura nr. 1. Diagrama de bare pentru variabila „Vârstă”

In figura 1 se obervă că cei 38 de participanți la studiu au vârste cuprinse între 20 și 35 de
ani, cei mai mulți având vârsta de 26 de ani. Vârsta medie este de 26,21de ani.

II.4. STATISTICI DESCRIPTIVE

Vom efectua o analiză univariată a datelor pentru toate cele trei variabile: pentru
perfomanță care este redată prin notele indicate de respondenți de la cel mai recent examen.
Timpul(numarul orelor) alocat acelui examen în timpul sesiunii și anxietatea de stare(scorurile
obținute la testul STAI X1) resimțită de aceștia pe parcursul acelui examen.

Tabelul nr. 2. Frecvențele absolute și procentuale pentru variabila „Perfomanță”

Performanta
Procentul Procentul
Frecvența Procentul valid cumulativ
Valid 4 2 5.3 5.3 5.3
5 4 10.5 10.5 15.8
6 9 23.7 23.7 39.5
7 8 21.1 21.1 60.5
8 8 21.1 21.1 81.6
9 4 10.5 10.5 92.1

6
 10 3 7.9 7.9 100.0
Total 38 100.0 100.0

În tabelul nr. 2 sunt prezentate frecvențele absolute și procentuale pentru scorurile

obținute de la cei 38 de participanți la studiu pentru variabila „Performanță”. Scorul 4 apare de 2
ori, scorul 5 apare de 4 ori, scorul 6 apare de 9 ori, scorul 7 apare de 8 ori, scorul 8 apare de 8
ori, scorul 9 apare de 4 ori, scorul 10 apare de 3 ori.

Tabelul nr. 3. Indicatorii de start pentru variabila „Performanță”

Statistics
Performanta
N Valid 38
Missing 0
Mean 7.05
Median 7.00
Mode 6
Std. Deviation 1.593
Variance 2.538
Skewness .079
Std. Error of Skewness .383
Kurtosis -.564
Std. Error of Kurtosis .750
Range 6
Minimum 4
Maximum 10

Distribuţia rezultatelor celor 38 de subiecţi pentru variabila „Performanță”, prezentată în

tabelul nr. 3, este o distribuţie unimodală (modul = 6), cu media 7,05, mediana 7,00 şi abaterea
standard 1,59. Amplitudinea distribuţiei este de 6 scoruri, cuprinsă între un minim de 4 şi un
maxim de 10.

7
 Figura nr. 2. Histograma pentru variabila „Performanță”

Valoarea coeficientului de oblicitate Skewness este de - 0,07 iar valoarea erorii standard
Skewness este de 0,38. Intervalul de încredere la un nivel de precizie de 99% este cuprins între -
0,38 ... + 0,38, iar la un nivel de precizie de 95% este cuprins între - 0,76 ... + 0,76. Putem
constata cu uşurinţă că valoarea coeficientului de oblicitate Skewness (- 0,07) intră atât în primul
interval, cât şi în al doilea interval. Putem aşadar afirma, cu şanse mai mici de 1% ca distribuţia
noastră să se comporte asimetric, că avem de a face cu o distribuţie simetrică.

Valoarea coeficientului de boltire Kurtosis este de - 0,56 iar valoarea erorii standard
Kurtosis este de 0,75. Intervalul de încredere la un nivel de precizie de 99% este cuprins între -
0,75 ... + 0,75, iar la un nivel de precizie de 95% este cuprins între - 1,50 ... + 1,50. Putem
constata că valoarea coeficientului de boltire Kurtosis (- 0,56) intră în al doilea interval (cu
precizie mai mică) însă nu şi în primul interval (de mare precizie). În ştiinţele sociale nivelul de
precizie acceptat este de peste 95%, astfel încât distribuţia noastră poate fi considerată o
distribuţie mezocurtică.

Cu toate că valorile coeficienților de oblicitate și de boltire indică o distribuție normală a

scorurilor obținute la variabila „Performanță”, vom folosi și testul de normalitate Kolmogorov-
Smirnov care va aduce un plus de informație referitor la distribuția acestor scoruri.

8
 Tabelul nr. 4. Testele de normalitate pentru variabila „Performanță”

Tests of Normality
Kolmogorov-Smirnova Shapiro-Wilk
Statistic df Sig. Statistic df Sig.
nota - performanta .140 38 .057 .954 38 .123
a. Lilliefors Significance Correction

Testele de normalitate Kolmogorov-Smirnov (K-S = 0,14, p = 0,05 = 0,05) și Shapiro-

Wilk (S-W = 0,95, p = 0,12 ˃ 0,05). Testele de normalitate Kolmogorov-Smirnov și Shapiro-
Wilk au praguri de semnificație mai mari de 0,05, ceea ce indică faptul că distribuția datelor
pentru Performanță respectă criteriul de normalitate al distribuției datelor, putând suporta teste
parametrice.

Vom continua cu analiza descriptivă a datelor pentru variabila „Timp alocat studiului”.
Tabelul nr. 5. Frecvențele absolute și procentuale pentru variabila „Timp”

Timp studiu
Procentul Procentul
Frecvența Procentul valid cumulativ
Valid 5 1 2.6 2.6 2.6
8 3 7.9 7.9 10.5
10 2 5.3 5.3 15.8
12 2 5.3 5.3 21.1
15 2 5.3 5.3 26.3
16 4 10.5 10.5 36.8
18 4 10.5 10.5 47.4
20 5 13.2 13.2 60.5
22 4 10.5 10.5 71.1
24 3 7.9 7.9 78.9
25 3 7.9 7.9 86.8
28 5 13.2 13.2 100.0
Total 38 100.0 100.0

În tabelul nr. 5 sunt prezentate frecvențele absolute și procentuale pentru scorurile

obținute de la cei 38 de participanți la studiu pentru variabila „Timp”. Astfel avem numărul de 5
ore prezente o singură dată, numărul de 8,24,25 de ore apar de 3 ori, numărul de 10,12,15 apar
de câte 2 ori, numărul de ore de 16, 18 și 22 apar de câte 4 ori iar numărul de ore de 20 și de 28
apar de câte 5 ori fiecare.

9
 Tabelul nr. 6. Indicatorii de start pentru variabila „Timp”

Statistics
Timp studiu
N Valid 38
Missing 0
Mean 18.79
Median 20.00
Mode 20a
Std. Deviation 6.406
Variance 41.036
Skewness -.367
Std. Error of Skewness .383
Kurtosis -.678
Std. Error of Kurtosis .750
Range 23
Minimum 5
Maximum 28
a. Multiple modes exist. The smallest
value is shown

Distribuţia datelor obținute de la cei 38 de subiecţi pentru variabila „Timp”, prezentată în

tabelul nr. 6, este o distribuţie multimodală (scorul cel mai mic este 20), cu media 18,79,
mediana 20,00 şi abaterea standard 6,40. Amplitudinea distribuţiei este de 23 de scoruri,
cuprinsă între un scor minim de 5 şi un scor maxim de 28.

Figu
ra nr. 3. Histograma pentru variabila „Timp”

10
 Valoarea coeficientului de oblicitate Skewness pentru variabila „Timp” este de - 0,36 iar
valoarea erorii standard Skewness este de 0,38. Intervalul de încredere la un nivel de precizie de
99% este cuprins între - 0,38 ... + 0,38, iar la un nivel de precizie de 95% este cuprins între - 0,76
... + 0,76. Putem constata cu uşurinţă că valoarea coeficientului de oblicitate Skewness (- 0,36)
intră atât în primul interval, cât şi în al doilea interval. Putem aşadar afirma, cu şanse mai mici de
1% ca distribuţia noastră să se comporte asimetric, că avem de a face cu o distribuţie simetrică.

Valoarea coeficientului de boltire Kurtosis este de - 0,67 iar valoarea erorii standard
Kurtosis este de 0,75. Intervalul de încredere la un nivel de precizie de 99% este cuprins între -
0,75 ... + 0,75, iar la un nivel de precizie de 95% este cuprins între - 1,50 ... + 1,50. Putem
constata că valoarea coeficientului de boltire Kurtosis (- 0,67) intră în al doilea interval (cu
precizie mai mică) însă nu şi în primul interval (de mare precizie). În ştiinţele sociale nivelul de
precizie acceptat este de peste 95%, astfel încât distribuţia noastră poate fi considerată o
distribuţie mezocurtică.

Cu toate că valorile coeficienților de oblicitate și de boltire indică o distribuție normală a

scorurilor obținute la variabila „Timp”, vom folosi și testul de normalitate Kolmogorov-Smirnov
care va aduce un plus de informație referitor la distribuția acestor scoruri.

Tabelul nr. 7. Testele de normalitate pentru variabila „Timp”

Tests of Normality
Kolmogorov-Smirnova Shapiro-Wilk
Statistic df Sig. Statistic df Sig.
timpstudiu .101 38 .200 *
.952 38 .102
*. This is a lower bound of the true significance.
a. Lilliefors Significance Correction

Testele de normalitate Kolmogorov-Smirnov (K-S = 0,10, p = 0,20 ˃ 0,05) și Shapiro-

Wilk (S-W = 0,95, p = 0,10 ˃ 0,05), au praguri de semnificație mai mari de 0,05, ceea ce indică
faptul că distribuția datelor pentru variabila „Timp” respectă criteriul de normalitate a distribuției
datelor, putând suporta teste statistice parametrice.

11
 Vom continua cu analiza descriptivă a datelor pentru variabila „Anxietate”.
Tabelul nr. 8. Frecvențele absolute și procentuale pentru variabila „Anxietate”

Anxietatea
Procentul Procentul
Frecvența Procentul valid cumulativ
Valid 25 1 2.6 2.6 2.6
28 1 2.6 2.6 5.3
29 1 2.6 2.6 7.9
31 1 2.6 2.6 10.5
32 3 7.9 7.9 18.4
35 3 7.9 7.9 26.3
37 1 2.6 2.6 28.9
38 1 2.6 2.6 31.6
39 2 5.3 5.3 36.8
40 2 5.3 5.3 42.1
41 1 2.6 2.6 44.7
42 3 7.9 7.9 52.6
43 1 2.6 2.6 55.3
44 3 7.9 7.9 63.2
45 3 7.9 7.9 71.1
46 1 2.6 2.6 73.7
48 1 2.6 2.6 76.3
50 1 2.6 2.6 78.9
52 1 2.6 2.6 81.6
55 2 5.3 5.3 86.8
56 1 2.6 2.6 89.5
57 1 2.6 2.6 92.1
58 1 2.6 2.6 94.7
61 1 2.6 2.6 97.4
65 1 2.6 2.6 100.0
Total 38 100.0 100.0

În tabelul nr. 8 sunt prezentate frecvențele absolute și procentuale pentru scorurile

obținute de la cei 38 de participanți la studiu pentru variabila „Anxietate”.

Scorurile 25, 28, 29, 31, 37, 38, 41, 43, 46, 48,50, 52, 56, 57,58, 61, 65 apar o singură
dată. Scorurile 39, 40 și 55 apar de două ori fiecare. Scorurile 32, 35, 42, 44 și 45 apar de câte
trei ori fiecare.

12
 Tabelul nr. 9. Indicatorii de start pentru variabila „Anxietate”

Statistics
Anxietatea
N Valid 38
Missing 0
Mean 42.82
Median 42.00
Mode 32a
Std. Deviation 9.622
Variance 92.587
Skewness .373
Std. Error of Skewness .383
Kurtosis -.332
Std. Error of Kurtosis .750
Range 40
Minimum 25
Maximum 65
a. Multiple modes exist. The smallest
value is shown

Distribuţia datelor obținute de la cei 38 de subiecţi pentru variabila „Anxietate”,

prezentată în tabelul nr. 9, este o distribuţie multimodală (scorul cel mai mic este 32), cu media
42,82, mediana 42 şi abaterea standard 9,62. Amplitudinea distribuţiei este de 40 scoruri,
cuprinsă între un scor minim de 25 şi un scor maxim de 65.

Figura nr.4. Histograma pentru variabila „Anxietate”

13
 Valoarea coeficientului de oblicitate Skewness este de - 0,37 iar valoarea erorii standard
Skewness este de 0,38. Intervalul de încredere la un nivel de precizie de 99% este cuprins între -
0,38 ... + 0,38, iar la un nivel de precizie de 95% este cuprins între - 0,76 ... + 0,76. Putem
constata cu uşurinţă că valoarea coeficientului de oblicitate Skewness (- 0,37) intră atât în primul
interval, cât şi în al doilea interval. Putem aşadar afirma, cu şanse mai mici de 1% ca distribuţia
noastră să se comporte asimetric, că avem de a face cu o distribuţie simetrică.

Valoarea coeficientului de boltire Kurtosis este de - 0,33 iar valoarea erorii standard
Kurtosis este de 0,75. Intervalul de încredere la un nivel de precizie de 99% este cuprins între -
0,75 ... + 0,75, iar la un nivel de precizie de 95% este cuprins între - 1,50 ... + 1,50. Putem
constata că valoarea coeficientului de boltire Kurtosis (- 0,33) intră în al doilea interval (cu
precizie mai mică) însă nu şi în primul interval (de mare precizie). În ştiinţele sociale nivelul de
precizie acceptat este de peste 95%, astfel încât distribuţia noastră poate fi considerată o
distribuţie mezocurtică.

Cu toate că valorile coeficienților de oblicitate și de boltire indică o distribuție normală a

scorurilor obținute la variabila „Anxietate”, vom folosi și testul de normalitate Kolmogorov-
Smirnov care va aduce un plus de informație referitor la distribuția acestor scoruri.

Tabelul nr. 10. Testele de normalitate pentru variabila „Anxietate”

Tests of Normality
Kolmogorov-Smirnova Shapiro-Wilk
Statistic df Sig. Statistic df Sig.
anxietatea .121 38 .176 .975 38 .538
a. Lilliefors Significance Correction

Testele de normalitate Kolmogorov-Smirnov (K-S = 0,12, p = 0,17 ˃ 0,05) și Shapiro-

Wilk (S-W = 0,95, p = 0,53 ˃ 0,05), au praguri de semnificație mai mari de 0,05, ceea ce indică
faptul că distribuția datelor pentru variabila „Anxietate” respectă criteriul de normalitate a
distribuției datelor, putând suporta teste statistice parametrice.

14
 II.5. STATISTICI INFERENȚIALE

Testarea primei ipoteze

Pentru verificarea primei ipoteze - Se prezumă că există o corelație semnificativă

statistic între performanța la examen și timpul alocat studiului de către participanți –
datele obținute prin aplicarea chestionarului utilizat au fost supuse unei analize de corelație,
utilizând coeficientul de corelație Bravais-Pearson (r), care măsoară gradul de asociere dintre
cele două variabile, acesta fiind un test parametric.

Tabelul nr.11. Corelația dintre performanța la examen și timpul alocat studiului

Correlations
nota -
performanta timpstudiu
nota - performanta Pearson Correlation 1 .910**
Sig. (2-tailed) .000
N 38 38
timpstudiu Pearson Correlation .910 **
1
Sig. (2-tailed) .000
N 38 38
**. Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).

În cazul verificării primei ipoteze de lucru, a fost obținută o corelație semnificativă

statistic între performanța la examen și timpul alocat studiului (r = 0,91, p = 0,00 ˂ 0,01), ceea
ce ne indică să acceptăm ca fiind adevărată această primă ipoteză și să respingem ipoteza de nul
care prezumă că nu există o corelație semnificativă statistic performanța la examen și timpul
alocat studiului.

15
 Figura nr. 5. Diagrama norului de puncte pentru corelația dintre performanța la examen și
timpul alocat studiului

Rezultatele arată că am obținut o corelație pozitivă între performanța la examen și timpul

alocat studiului, ceea ce înseamnă că performanța la examen este direct proporțională cu timpul
alocat studiului, adică cu cât timpul alocat studiului este mai mare, cu atât performanța este mai
ridicată, precum este demonstrat în figura 5.

Valoarea coeficientului de corelație nu ne oferă prea multă informație cu privire la

intensitatea asocierii dintre cele două variabile, de aceea este important să vedem care este
mărimea efectului acestei asocieri.

Pentru acest lucru am calculat coeficientul de determinare, a cărui valoare este 0,82 (r2 =
0,91x0,91), ceea ce înseamnă că cele două variabile au în comun 82% din variaţia care le
caracterizează, ceea ce înseamnă că 18% din variabilitatea lor provine din alte surse. Raportând
valoarea coeficientului de determinare la indicii de mărime a efectului stabiliți de Cohen,
apreciem că există un efect mare (deoarece valoarea depășește pragul de 0,26 stabilit de Cohen).

16
 Testarea ipotezei a doua

Pentru verificarea celei de-a doua ipoteze - Se prezumă că există o corelație

semnificativă statistic între anxietatea din timpul examenului și timpul alocat studiului –
datele obținute prin aplicarea chestionarului de stres și cel de robustețe au fost supuse unei
analize de corelație, utilizând coeficientul de corelație Bravais-Pearson (r), care măsoară gradul
de asociere dintre cele două variabile, acesta fiind un test parametric.

Tabelul nr.12. Corelația dintre anxietate și timp

Correlations
timpstudiu anxietatea
timpstudiu Pearson Correlation 1 -.761**
Sig. (2-tailed) .000
N 38 38
anxietatea Pearson Correlation -.761** 1
Sig. (2-tailed) .000
N 38 38
**. Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).

În cazul verificării celei de-a doua ipoteze de lucru, a fost obținută o corelație
semnificativă statistic între anxietate și timp alocat studiului (r = - 0,76, p = 0,00 ˂ 0,01), ceea ce
ne determină să acceptăm ca fiind adevărată și această a doua ipoteză și să respingem ipoteza de
nul care prezumă că nu există o corelație semnificativă statistic între anxietate și timpul alocat
studiului.

Figura nr.6. Diagrama norului de puncte pentru corelația dintre anxietate și timp alocat
studiului

17
 Rezultatele arată că am obținut o corelație negativă între anxietate și timpul alocat
studiului, adică cu cât timpul studiului este mai scăzut, cu atât nivelul de anxietate este mai
crescut, așa cum se observă în figura nr. 6. Cu cât numarul de ore alocate studiului sunt mai
puține, cu atât participanții sunt mai anxioși, mai tensionați la examen.

Nici de data aceasta valoarea coeficientului de corelație nu ne oferă prea multă informație
cu privire la intensitatea asocierii dintre cele două variabile, de aceea este important să vedem
care este mărimea efectului acestei asocieri. În acest sens am calculat coeficientul de
determinare, a cărui valoare este 0,57 (r2 = - 0,76x - 0,76), ceea ce înseamnă că cele două
variabile au în comun 57% din variaţia care le caracterizează, ceea ce înseamnă că 43% din
variabilitatea lor provine din alte surse. Raportând valoarea coeficientului de determinare la
indicii de mărime a efectului stabiliți de Cohen, apreciem că există un efect mare (deoarece
valoarea se găsește la nivelul pragului de 0,26 stabilit de Cohen).

CONCLUZII

Având în vedere datele și rezultatele obținute se poate spune că obiectivele cercetării au

fost îndeplinite și fiecare ipoteză de lucru a fost confirmată. Așadar, există o corelație pozitivă
între performanța la examen și timpul alocat studiului de către cei 38 de participanți la cercetare,
performanța crescând odată cu timpul, precum există o corelație între anxietate și timpul alocat
studiului însă aceasta din urmă este una negativă, invers proporțională, însemnând că atunci când
timpul alocat studiului este scăzut, anxietatea la examen este ridicată.

BIBLIOGRAFIE

18