Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti, Facultatea de Inginerie Mecanică şi Mecatronică, Departamentul Organe de Maşini şi Tribologie

FIA – Anul II Seria A + Seria B OMM – Proiect Georgiana PADURARU

4. Proiectarea Piulitei

Calculul rezistentei admisibile la compresiune/tractiune (piulita)

𝑅𝑚
𝜎𝑎𝑐 =
𝑐𝑟
cr = 6...8 coeficient de siguanta la rupere
Rm = 𝜎𝑟 rezistenta la rupere
Pentru materialele date prin tema de proiect avem urmatoarele caracteristici mecanice:
Tab. 1 - Caracteristici mecanice ale materialelor piulitei
Tensiune admisibila– piese concentratori Limita de curgere Limita de rupere
Materialul STAS Tractiune - at Compresiune - ac Rp0,2 (c) Rm (r)
MPa (N/mm2) MPa (N/mm2) MPa (N/mm2) MPa (N/mm2)
Fonta - Fc 300 568-82 30...38 75...95 - 250...330
Bronz - CuSn12 197/2-83 32 32 - 250

Piulita rotitoare (V1)

A. Precizarea solicitarilor

Piulitele rotitoare se pot intalni atat in constructia cricurilor cat si a preselor.

- Corpul piulitei este solicitat la compresiune si rasucire conform diagramelor de eforturi;
- Solicitarile spirelor au fost considerate in proiectarea cuplei surub piulita
- Daca in locul rulmentului se foloseste unlagar axial de alunecare, solicitarea determinanta
pentru dimensiunile suprafetei de reazem este strivirea (𝜎𝑎𝑠 = 20 … 40𝑀𝑃𝑎).

B. Dimensionarea piluitei

Se va alege un rulment axial din tab….. care sa indeplineasca urmatoarele conditii:

- 𝐶0 ≥ 𝐹 si 𝐷1 > 𝐷
unde:
C0 - capacitatea statica de incarcare a rulmentului
F- forta data prin tema
D1- diametrul interior al rulmentului
d- diametrul exterior al filetului – (cap. 3)

Fig. 4.1 Rulment axial cu bile pe un rand

1
 Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti, Facultatea de Inginerie Mecanică şi Mecatronică, Departamentul Organe de Maşini şi Tribologie
FIA – Anul II Seria A + Seria B OMM – Proiect Georgiana PADURARU

Tab. 4.1 Dimensiuni rulmenti radiali axiali cu bile

- Diametrul exterior minim necesar:

4∙𝛾∙𝐹
𝐷𝑒 = √ + 𝐷42
𝜋 ∙ 𝜎𝑎𝑡

Unde:
𝛾 − 1.3
𝐹 − 𝑓𝑜𝑟𝑡𝑎 𝑑𝑎𝑡𝑎 𝑝𝑟𝑖𝑛 𝑡𝑒𝑚𝑎 𝑖𝑛 [𝑁]
𝐷4 − 𝑑𝑖𝑎𝑚𝑒𝑡𝑟𝑢𝑙 𝑒𝑥𝑡𝑒𝑟𝑖𝑜𝑟 𝑎𝑙 𝑓𝑖𝑙𝑒𝑡𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑖𝑜𝑟 𝑎𝑛𝑒𝑥𝑎 𝑡𝑎𝑏𝑒𝑙 𝑑3
𝐷4 = 𝐷 − 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑓𝑖𝑙𝑒𝑡𝑢𝑙 𝑓𝑒𝑟𝑎𝑠𝑡𝑟𝑎𝑢
𝑅𝑚
𝜎𝑎𝑡 = 𝑅𝑚 − 𝑙𝑖𝑚𝑖𝑡𝑎 𝑑𝑒 𝑟𝑢𝑝𝑒𝑟𝑒 𝑚𝑎𝑡𝑒𝑟𝑖𝑎𝑙 𝑝𝑖𝑢𝑙𝑖𝑡𝑎, 𝑐𝑟 = 5 … 6
𝑐𝑟
De – se va rotunji la valoare intreaga mai mare
𝐷′ 𝑒 = 𝐷𝑒 + 2 ∙ 𝑟 𝑟 = 2 … 3 𝑚𝑚 𝑟𝑎𝑧𝑎 𝑑𝑒 𝑟𝑎𝑐𝑜𝑟𝑑𝑎𝑟𝑒 𝑔𝑢𝑙𝑒𝑟 𝑝𝑖𝑢𝑙𝑖𝑡𝑎

*** Diametrul exterior De se v alege mai mare decat diametrul exterior al rulmentului D r din tab. 4.1.

C. Momentul de frecare din lagarul axial

𝐷𝑚
𝑀𝑓 = 𝜇 ∙ 𝐹 ∙
2
(𝐷 + 𝑑)
𝐷𝑚 =
2
𝜇 = 0.008 … 0.01

2
 Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti, Facultatea de Inginerie Mecanică şi Mecatronică, Departamentul Organe de Maşini şi Tribologie
FIA – Anul II Seria A + Seria B OMM – Proiect Georgiana PADURARU

D. Proiectarea definitiva a piulitei

Fig. 4.2 Piulita rotitoare pentru cric

Piulita cricului cu parghii

Piulita primeste sarcina de la parghii prin intermediul a doua fusuri laterale si o transmite api surubului
prin contactul spirelor.

A. Precizarea solicitarilor

Fortele care actioneaza pe elementele mecanismului sunt variabile in functie de unghiul . Valoarea
maxima a fortelor care acctioneazza asupra parghiilor cat si a piulitei si a surubului cricului se ating in
pozitia cea mai de jos a cricului - min.

𝐹𝑚𝑎𝑥 = 𝐹 ∙ cot 𝛼𝑚𝑖𝑛

Se recomanda:

𝛼𝑚𝑖𝑛 = 30° 𝑠𝑖 𝛼𝑚𝑎𝑥 = 70 … 80°

- Inaltimea piulitei va fi:

𝐻𝑝 = 𝑧 ∙ 𝑝 + ∆

unde:

∆ estimeaza tesiturile filetului piulitei – 2...3 mm

Fusurile piulitei sunt solicitate la incovoiere, forfecare si strivire de catre fortele:

1 𝐹
∙
2 2 ∙ sin 𝛼

si de catre forte provenite ca tractiune la tendinta de rotire a piulitei cu momentul de insurubare M12

3
 Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti, Facultatea de Inginerie Mecanică şi Mecatronică, Departamentul Organe de Maşini şi Tribologie
FIA – Anul II Seria A + Seria B OMM – Proiect Georgiana PADURARU

Solicitarea corpului piulitei este mult mai complexa. Pe portiunea din dreapta, pana in fus,
piulita trebuie sa fie intinsa, in timp ce pe restul lungimii are tendinta de comprimare. Fortele aplicate
fusuri produc o puternica solicitare de incovoiere in planul vertical.

Rasucirea este data de momentul de insurubare M12 si de efectele de concentrare a tensiunilor,

detrminate de prezenta filetului si a zonelor de incastrare a fusurilor, complica si mai mult problema.

B. Dimensionarea piulitei

O varianta aproximativa de dimensionare a piulitei este:

Se adopta constructiv B1:

𝐵1 = 2 ∙ 𝑑

Din solicitarea de incovoiere se detrmina B2 – acest lucru se face utilizand ipoteza siplificatoare si anume
ca se pot neglija efectele de incovoiere date de fortele din planul vertical si de cele date de fortele
provenite din tendinta de rasucire a piulitei catre surub:

1 𝐹
𝑀𝑖 = ∙ ∙ (𝐵1 + 2𝛿 ) ∙ cot 𝛼𝑚𝑖𝑛
2 2

𝐻𝑝 2
𝑊𝑛𝑒𝑐 = ∙ (𝐵2 − 𝐷4 )
6
𝑀𝑖
𝑊𝑛𝑒𝑐 =
𝜎𝑎𝑖

𝐻𝑝 2 𝑀𝑖
∙ (𝐵2 − 𝐷4 ) = → 𝐵2
6 𝜎𝑎𝑖

- Se verifca corpul piulitei considerand si solicitarile neglijate mai sus. Efectul momentului de
insurubare M12 poate fi considerat printr-un cuplo de forte, FM, actionand pe fusur. Conditia de
echivalenta va fi:
𝑀12
𝑀12 = 𝐹𝑀 ∙ (𝐵1 + 2𝛿 ) → 𝐹𝑀 =
𝐵1 + 2𝛿

4
 Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti, Facultatea de Inginerie Mecanică şi Mecatronică, Departamentul Organe de Maşini şi Tribologie
FIA – Anul II Seria A + Seria B OMM – Proiect Georgiana PADURARU

- Dimensionarea fusurilor. Diametrul fusurilor se determina din solicitarea de incovoiere:

3
𝐹∙𝛿 𝐹∙𝛿 𝑀𝑖 𝜋 ∙ 𝑑𝑓
𝑀𝐼𝑉 = ; 𝑀𝐼𝐻 = ∙ cot 𝛼 ; 𝑀𝑖 = √𝑀𝐼𝑉 2 + 𝑀𝐼𝐻 2 ; 𝑊𝑛𝑒𝑐 = =
4 4 𝜎𝑎𝑖 32
3
𝑀𝑖 𝜋 ∙ 𝑑𝑓
= → 𝑑𝑓
𝜎𝑎𝑖 32

df se va rotunji la valoarea intreaga mai mare.

- Determinarea lungimii fusului.

Pentru de terminarea lungimii fusului se va determina mai intai cota δ.
1 𝐹
2 ∙ 2 sin 𝛼
𝜎𝑎𝑠 = → 𝛿
𝑑𝑓 ∙ 𝛿
𝜎𝑎𝑠 = 20 … 40 𝑀𝑃𝑎

Piulita pentru extractor si menghina

Fig. 4.3 Piulita extractor si menghina

Pornind de la dimensiunile standardizate ale filetului alese in capitolul 2, se vor calcula

principalele elemente dimensionale ale piulitei.

5
 Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti, Facultatea de Inginerie Mecanică şi Mecatronică, Departamentul Organe de Maşini şi Tribologie
FIA – Anul II Seria A + Seria B OMM – Proiect Georgiana PADURARU

- Diametrul exterior al corpului (De) piuliţei se determina 4∙𝛾∙𝐹

𝐷𝑒 = √ + 𝑑2
din solicitarea compusă (tracţiune şi torsiune): 𝜋 ∙ 𝜎𝑎𝑡
Unde: - Se va respecta condiţia:
F – forta din tema de proiect, 𝐷𝑒 − 𝑑
𝑔𝑝 = > 5 𝑚𝑚
d – dimametrul nominal al surubului, (d=D’ din fig. 2) 2
 – factor de majorare ( =1.3)
𝝈𝒂𝒕 − tensiunea admisibila la tractiune (vezi cap. 3.1 – Tab. 3)

OBS 1:
De – se rotunjeste la valoarea intreaga imediat mai mare,
Daca nu se respecta conditia pentru grosimea peretelui se va mari constructiv D e.

- Diametrul gulerului piulitei (Dg) se va adopta: 𝐷𝑔 = (1.3 … 1.5) ∙ 𝐷𝑒

OBS 2 :
Dg – se rotunjeste la valoarea intreaga imediat mai mare

ℎ𝑔 = (0.2 … 0.25) ∙ 𝐻𝑝
- Inaltimea gulerului piulitei (hg)
ℎ𝑔 = 10 … 15 𝑚𝑚
Unde: 𝐻𝑝 = 𝑚 = 𝑧 ∙ 𝑃
Hp – inaltime piulita (Hp = m fig.2)
z – numarul de spire in contatc (vezi cap. 2.4.4)
P – pasul filetului (vezi cap. 2 - Tab. 2)
OBS 3 :
Hp – se rotunjeste la valoarea intreaga imediat mai mare

OBS. 4:
Tesiturile si razele de racordare se aleg constructiv ( 1 ... 3 m)

Indicatii desen executie surub:

d, d3, – diametre filet (cap 2) STAS Hp – inaltime piulita (Cap. 3.2)

P – pas filet tab. Cap. 2 STAS Unde va sunt date valori numerice va rog sa le respectati.
Indicatii desen executie piulita extractor si menghina:

6
 Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti, Facultatea de Inginerie Mecanică şi Mecatronică, Departamentul Organe de Maşini şi Tribologie
FIA – Anul II Seria A + Seria B OMM – Proiect Georgiana PADURARU

Dg – diametrul gulerului piulitei (Cap. 3.2)

De – diametru exterior corp piulita (Cap. 3.2)
d, d3 – diametre filet (cap 2) STAS
hg – inaltime guler piulita (Cap. 3.2)
Hp – inaltime piulita (Cap. 3.2)
R – raza de racordare R=1...3 mm
t – tesitura t=1...3 mm.
Dg’ = Dg -2t
De’ = De -2t
Tesiturile vor fi executate la 45 de grade.
Atentie la grosimea peretelui piulitei

***Desenele se vor executa scara 1:1 pe format – A4 – piulita, A3 -surub.

***Formatele de hartie vor avea indicator STAS si chenar.
***Pe desen se trec cotele in valori numerice fara unitati de masura (se lucreaza in mm).

VERIFICAREA SPIRELOR FILETULUI PIULITEI

A. Solicitare de incovoiere
𝐹 F- forta data prin tem
𝑀𝑖 𝑧 ∙ 𝑙𝑖
𝜎𝑖 = = z – numarul de spire in contact adoptat anterior
𝑊 𝑊

- Pentru filetul trapezoidal:

𝐻1 H1 si ac vezi punctul 3.3 Error! Reference source not
𝑙𝑖 = + 𝑎𝑐 ,
2 found. sau Error! Reference source not found.
𝐻1 = 0.5 ∙ 𝑝

𝑎𝑐 = 0.15 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑝 < 2 𝑚𝑚 𝑎𝑐 = 0.25 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑝 = 2 … 5 𝑚𝑚,

𝑎𝑐 = 0.5 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑝 = 6 … 12 𝑚𝑚 𝑎𝑐 = 1 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑝 > 12 𝑚𝑚

𝑝
𝜋 ∙ 𝐷4 ∙ (2 + 2 ∙ 𝑙𝑖 ∙ tan 15°) 𝑑3 − 𝑑𝑖𝑛 𝑎𝑛𝑒𝑥𝑎 3 − 𝑑𝑖𝑚𝑒𝑛𝑠𝑖𝑢𝑛𝑒 𝑓𝑖𝑙𝑒𝑡 STAS
𝑊=
6

- Pentru filetul ferastrau:

𝐻1 𝐻1 = 0.75 ∙ 𝑝
𝑙𝑖 = ,
2

𝜋 ∙ 𝐷 ∙ (𝑝 − 𝑤 )2 𝑤 = 0.26384 ∙ 𝑝
𝑊= 𝑝 − 𝑝𝑎𝑠𝑢𝑙 𝑓𝑖𝑙𝑒𝑡𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑡𝑎𝑏. 3 𝑠𝑎𝑢 𝑡𝑎𝑏. 4
6

7
 Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti, Facultatea de Inginerie Mecanică şi Mecatronică, Departamentul Organe de Maşini şi Tribologie
FIA – Anul II Seria A + Seria B OMM – Proiect Georgiana PADURARU

B. Solicitare de forfecare
𝐹 F – forta data prin tema;
𝑘𝑚 ∙ 𝑧 z – numarul de spire in contact adoptaat anterior
𝜏𝑓 = 𝑘𝑚 = 0.55 … 0.75
𝐴

- Pentru filetul trapezoidal:

𝑝
𝐴 = 𝜋 ∙ 𝐷4 ∙ ( + 2 ∙ 𝑙𝑖 ∙ tan 15°)
2

- Pentru filetul trapezoidal:

𝐴 = 𝜋 ∙ 𝐷 ∙ (𝑝 − 𝑤 )

C. Tensiunea echivalenta
Tensiune echivalenta se va determina cu teoria a III-a de echivalenta.

𝜎𝑒𝑐ℎ = √𝜎𝑖 2 + 4 ∙ 𝜏𝑓 2 ≤ 𝜎𝑎

𝑅𝑝0,2
𝜎𝑎 =
𝑐𝑐
𝑅𝑝0,2 − 𝑑𝑒 𝑙𝑎 𝑚𝑎𝑡𝑒𝑟𝑖𝑎𝑙𝑢𝑙 𝑠𝑢𝑟𝑢𝑏𝑢𝑙𝑢𝑖

𝑐𝑐 = 1.5 … 3 (𝑚𝑎𝑥4)