Sunteți pe pagina 1din 8

Psihosomatica bolilor Boala este o atentionare ne semnaleaza ca ne manifestam dizarmonios. Nu este o pedeapsa, ci o consecinta a faptelor si atitudinilor noastre.

. Ne oglindeste defectele, ne reflecta erorile. Ne pune fata in fata cu noi insine. Ne indeamna sa ne sesizam neajunsurile si sa ne mobilizam pentru a le transforma in calitati corespondente. De exemplu, teama este o caricatura a prudentei, mania o distorsiune a pasiunii, lenea o degradare a calmului. Boala nu este un dusman, ci, paradoxal, cel mai bun prieten, caci are curajul sa ne spuna verde in fata ce, unde si cum gresim. De aceea atitudinea de a o nega, de a o ignora ca si efect al unui stil de viata dizarmonios este contra-productiva. Aceasta atitudine poate avea ca rezultat camuflarea simtomelor si o falsa vindecare. Dusmanindu-ne boala, ne dusmanim pe noi, caci de multe ori in umbrele din noi se ascund energii puternice si profunde care asteapta sa fie manifestate plenar. Boala ne semnaleaza instrainarea de sine. Nu o putem vindeca decat daca ne reimprietenim cu noi insine. Boala este rodul unor convingeri false adanc inradacinate in fiinta celui bolnav. Atat de adanc incat ajung sa ia forme materiale si sa se manifeste la nivelul corpului fizic. In medicina holistica acest fenomen este numit somatizare. Esenta tratamentului consta in dobandirea luciditatii care permite descatusarea de aceste convingeri gresite, generatoare de atitudini si actiuni gresite. Insa, dincolo de aspectul teoretic, lupta este personala, experienta individuala este singura eliberatoare. Nici o filozofie, nici o doctrina, nici o persoana nu vor putea vreodata sa faca treaba pe care fiecare individ o are de facut pentru el. Armonia nu poate fi redobandita decat individual, prin informare si experienta directa, prin explorare si constientizare. Numai astfel

procesul vindecarii devine o simpla chestiune de timp, cu singura conditie ca acest timp sa mai fie inca disponibil pentru persoana afectata (modificarile din planul fizic, deci leziunile morfologice, sa nu fie deosebit de severe, iar timpul necesar reversarii bolii sa nu fie mai mare decat poate duce pacientul). Boala este consecinta unor rezonante distructive pe care cel bolnav le intretine avand falsa convingere ca este una cu ele. Acestea isi au originea in subsolul constintei, inaccesibil in mod obisnuit, dar perceptibil de catre oricine sub forma gandurilor si trairilor degradante. Acolo, in hrubele psihicului, mocnesc reprimate tendintele noastre ascunse, negate, condamnate, natura noastra primara pe care nu vrem sa o recunoastem din cauza prejudecatilor si a inhibitiilor rezultate din constrangerile sociale, familiale, religioase, politice, materiale, personale. Greseala esentiala pe care o comite cel susceptibil de boala este de a se confunda cu aceste manifestari psiho-mentale, de a se lasa cuprins cu totul de valtoarea lor, de a-si lasa claritatea constiintei inecata in mlastina. Multi oameni adopta trairi si ganduri precum sunt terminat de nervi, sunt verde de invidie, mi-e frica de mor, mi-e lene de pic deoarece considera ca asa este firesc precum in cazul copiilor care ii imita pe cei mari si invata ca trebuie sa fie suparati, agitati, crispati, frustrati, etc. Adoptate initial in mod superficial, tiparele comportamentale devin cu timpul personalitatea omului adult si problema lui cea mai mare. Boala are ca substrat ignoranta. Un om bolnav isi este siesi strain. Aceasta instrainare poate avea grade variate si se poate referi la diferite aspecte ale fiintei umane. Cea mai severa instrainare va genera si boala cea mai severa (si cea mai greu vindecabila). In acest sens, psihozele si mai ales schizofrenia, sunt considerate in medicina naturala bolile cele mai grave, chiar daca ele nu se asociaza cu modificari vizibile la nivelul corpului fizic. Practic, aceasta fata nevazuta a existentei noastre numita viata interioara face in cele din urma diferenta dintre sanatate si boala,

dintre fericire si mizerie, dintre bucuria prezentului si toate conditionarile noastre. Menirea remediilor naturale este aceea de a cataliza procesul de patrundere, lamurire si prefacere interioara, de a directiona efortul launtric, de a-i da coerenta si focalizare. Este o iluzie sa consideram ca simpla administrare a unui remediu exterior sau a altuia poate elimina complet si permanent o anumita suferinta. Diferitele manifestari patologice sunt o expresie a armoniei universale, in particular a legii actiunii si reactiunii. Simplul fapt de a folosi niste plante, cristale, posturi, regimuri alimentare, diferite tehnici, nu ne anuleaza greselile si pornirile dizarmonioase. Desigur, unele procedee au efecte purificatoare profunde, la multiple niveluri, capabile sa aduca linistea si luciditatea necesare metamorfozarii launtrice. Efectele lor benefice sunt insa menite sa fie insotite intotdeauna de intelegerea trairilor inferioare care au generat boala. Acesta si este scopul final. Odata ce obiceiurile noastre dizarmonioase sunt aduse in campul constintei, intelese si sublimate, toate formele de suferinta generate de acestea incep sa se topeasca de la sine. Pana sa iti dai seama ce se intampla, suferinta va fi disparut cu totul. In momentul cand transformarea s-a produs, boala inceteaza. Abordarea psiho-somatica a vindecarii are ca premisa corelatia potrivit careiamanifestarile in plan psiho-emotional determina manifestarile in plan energetic, care determina la randul lor manifestarile in plan fizic. Asadar, problemele psiho-emotionale, neglijate, negate, reprimate ori incorect tratate vor constitui germenii viitoarelor dezechilibre la nivel energetic si, mai apoi, declansatorii feluritelor afectiuni in plan fizic. Tratarea efectelor grosiere (bolile propriu-zise), o deblocare energetica autentica si incursiunea cat se poate de serioasa si de constienta in tot ceea ce inseamna viata noastra interioara constituie premisele unei vindecari eficiente si durabile (chiar daca uneori lente). Manifestarile dizarmonioasein plan psiho-emotional sunt evidente imediat, dezechilibrele produse de acestea in plan energetic au o latenta medie de

aparitie si pot fi recunoscute atunci cand in corp apar dereglari functionale (adica desi nu exista leziuni la nivelul unor organe, acestea incep sa nu-si mai indeplineasca toate functiile in mod corespunzator), in timp ce manifestarile corespondente in plan fizic au un timp mult mai lung de instalare, devenind evidente dupa nenumarate trairi dizarmonioase in plan psiho-emotional si dupa indelungi disfunctionalitati la nivelul unor organe si sisteme. In aceasta faza de manifestare fizica apar leziunile organice iar boala poate fi deja depistata sub aspectul prezentei sale materiale in corp. Terapia naturala autentica propune o abordare holistica, oferind solutii si remedii menite sa influenteze toate cele 3 planuri (psiho-emotional, energetic si fizic). Generaliti Rceala sau banalul guturai e una dintre cele mai rspndite maladii ale zilelor noastre. Ea se datoreaz unei perturbri la nivelul energiei apei, combinate uneori cu energiile focului i ale aerului. Medical vorbind, rceala e o inflamare a cilor respiratorii superioare, de cauz infecioas (cel mai adesea viral, n cazul predominanei apei, sau bacterian, n cazul predominanei energiilor focului), ceea ce determin afectarea nu numai a mucoasei nazale, ci i a sinusurilor paranazale i a faringelui (rinosinuzit, rinofaringit, rinofaringosinuzit). Rceala exprim refuzul de a nelege o anumit situaie Probabil c orice om a fost mcar o dat rcit, de aceea simptomele acestei boli ne sunt att de familiare. Ele se concentreaz n zona capului (frecvent apar ns i manifestri generale: febr, dureri musculare generalizate, grea, uneori diaree etc.), ceea ce are nu numai o

justificare anatomic, ci i una subtil: rceala exprim refuzul de a nelege o anumit situaie, o anumit experien. n momentul n care ar trebui s reflectm asupra celor ce s-au petrecut cu noi, s tragem anumite concluzii, s nvm ceva, s ne transformm, intervin cel mai adesea ineria, ataamentul (generate de perturbrile energiilor apei), uneori ns i nverunarea, orgoliul (generate de perturbrile energiilor focului) ori teama, nencrederea (generate de perturbrile energiilor aerului), care ne mpiedic s acceptm c am greit, s sesizm ce avem de fcut n continuare pentru a nu mai repeta aceleai erori, s devenim mai nelepi, s realizm un salt evolutiv. Influene specifice anotimpurilor Rcelile, n special cele de tip KAPHA (datorate prezenei energiei apei n exces), se produc de obicei n perioada rece a anului, mai ales cnd intervine i umezeala. Acum este momentul retragerii n interior, al reflexiei i chibzuinei. Specific acestei perioade e este preponderena afeciunilor bronice i pulmonare. Primvara ar trebui s ne gseasc mai nelepi, pind n sus pe spirala evolutiv. Dar cei mai muli refuz transformarea i persist n aceleai atitudini, lucru care, din punct de vedere subtil, se nscrie n greelile care cauzeaz bolile cvasi-universale ale umanitii. De aceea rceala este cea mai frecvent afeciune a omenirii. i durerile de cap sunt o expresie a acestei situaii. Este ca i cum mintea noastr ar respinge anumite idei. Iat de ce, n viaa curent, migrena este i un pretext frecvent invocat atunci cnd nu vrem sau nu putem s nelegem ori s acceptm anumite gnduri.

Primvara este recunoscut ca fiind un sezon al declanrii afeciunilor gastrice i duodenale (ulcer mai ales), iar vara, n special al celor intestinale (enterocolite). Impactul cu noua realitate se produce primvara. Reacia este iniial una emoional, instinctiv. De aici frecvena tulburrilor gastrice i duodenale din aceast perioad. Ulterior, angajai n succesiunea faptelor, cci vara ncepe s se instaleze, lucrurile ajung s fie acceptate (ulcerul se vindec), pe primul plan trecnd efortul de a analiza i a absorbi evenimentele n desfurarea lor (cnd acestea sunt prea nocive, vom prefera s ne descotorosim de ele fr a le mai analiza prea mult i oricum refuznd s le asimilm). Este momentul sindroamelor diareice, grosier atribuite alimentelor alterate. n general, sezonul cald este un sezon al expansiunii, al manifestrii active, surs de realizri, de succese, dar i de nempliniri sau eecuri datorate anumitor greeli. Parcurgem astfel experiene, plcute sau nu, crora trebuie s le nelegem semnificaiile. Unii spun c orice om trebuie s rceasc mcar o dat pe an. Altfel zis, fiecare dintre noi se confrunt cu o problem de nelegere, de asimilare de noi cunotine cel puin o dat pe an. ntlnim situaii care ne oblig s ne adaptm sistemul de valori, modul de a privi, tiparele mentale, s ne rupem de vechi obinuine care s-au perimat i nu i mai au rostul. Cel mai frecvent, reacia noastr este de a ne opune acestor schimbri, de a rmne cantonai n vechiul mod de a fi. Atitudinea aceasta este rezultatul comoditii, al ineriei. Aceste rceli sunt nsoite de: 1. congestia mucoaselor - expresie a stazei, a refuzului de micare i de transformare; 2. secreie de mucus

Patologia este consecina unei proaste nelegeri n plan mental, a ataamentului care determin speculaii i idei greite fa de alii. nsi zona afectat predominant are o semnificaie: n cazul rinitei, nasul semnific perceperea instinctiv, emoional a realitii, capacitatea de a mirosi situaia, de a nelege i de a se adapta instinctiv (rezonana pmntului). Dac acestea sunt perturbate, persoana respectiv refuz s i foloseasc instinctul de adaptare, instinct primar prezent la orice vieuitoare, care i permite s neleag lumea i s o cunoasc. Acest sim este astfel blocat (ceea ce n plan fizic se manifest prin senzaia de nas nfundat) sau perturbat, tulburat (n plan fizic se reflect n secreia mucoas). n cazul faringitei, faringele este o zon de decizie, de rscruce: direcia spre tractul digestiv (nivelul visceral, subdiafragmatic, al individualitii, al ego-ului) sau spre arborele respirator (planul uman, supradiafragmatic, al afectivitii, al druirii fa de ceilali). Aceast boal apare la persoane care nu se pot hotr n ce direcie s o apuce. Confuzia lor n planul cunoaterii se refer la oscilaia ntre o atitudine i o interpretare individualist, egotic, sau una altruist, afectiv. Sinuzita, mai ales cea frontal, se datoreaz cantonrii n anumite scheme mentale perimate. Ea se manifest printr-o senzaie de cap tulbure. Cnd apare ceva care nu se ncadreaz n schema mental a persoanei n cauz, aceasta refuz s depun un efort pentru a nelege i se apr (Ia-m ncet, c m doare capul, M-ai luat prea repede). Vindecarea cauzei, i nu a efectului

Un tratament este cu adevrat eficient doar atunci cnd acioneaz i asupra cauzei profunde a bolii. n cazul rcelilor, se anun i se favorizeaz un proces de analiz interioar i deschidere mental. n ultim instan, contientizarea reprezint condiia esenial a oricrui act terapeutic autentic. Pacientul trebuie s neleag unde greete, felul n care greete i, pornind de aici, s i corecteze atitudinea eronat. Aceast autoanaliz este o premis indispensabil unei vindecri profunde. Remediile cele mai eficace n tratarea rcelii sunt cele care aduc claritate minii, putere de ptrundere, o dinamizeaz, o focalizeaz, o detensioneaz. Acest proces trebuie neles n mod nuanat n funcie de cele trei tipuri constituionale principale: KAPHA, PITTA i VATA. 1) n cazul tipului KAPHA, eseniale sunt remediile care aduc minii claritate i dinamism, care ndeprteaz opacitatea, ineria, complacerea, acceptarea pasiv a unui mod de via gregar, neschimbat, convenional. 2) Pentru tipul PITTA, trebuie alese remedii care s nlture starea de tensiune, ncordarea, nverunarea, tendina de a fi permanent n aciune cu scopul realizrii anumitor obiective. 3) Pentru tipul VATA, se vor folosi plante care domolesc agitaia, nelinitea, anxietatea i aduc focalizare i calm. Vom face o prezentare complex, n articolele viitoare, a tratamentului ayurvedic, difereniat n funcie de cele trei tipuri constituionale: Kapha, Pitta i Vata.