Asociația transilvană pentru literatură și cultură a poporului român, ASTRA, cum i s-a spus în

mod curent, a fost înființată la 23 octombrie (4 noiembrie) 1861 la Sibiu, de către „inteligențiile
românești ardelene”, cum erau numiți intelectualii vremii.

Adunarea generală anuală din 1908, în Biserica greco-catolică din Șimleu Silvaniei (7 august 1908).

Statuetele Asociației precizau următorul scop al acestui for cultural: „Înaintarea literaturii
române și cultura poporului român în deosebitele ramuri prin studii, elaborare și editare de
opuri, prin premii și stipendii pentru diferitele specialități de știință și arte și alte asemenea.
Asociația va avea un președinte, un vicepreședinte, un secretar-prim, un secretar, un
bibliotecar, și arhivar, un casier, un controlor - toți aleși pe trei ani.”

După elaborarea Statutelor Asociației, cei 212 membri înscriși s-au întâlnit în ședința inaugurală,
la Sibiu, în ziua de 23 octombrie 1861, alegând să conducă Asociațiunea pe mitropolitul Andrei
Șaguna - președinte, Timotei Cipariu - vicepreședinte și George Bariț - secretar. Adevăratele
țeluri urmărite de Asociațiune erau conturate din prima zi: „dorința fierbinte să fim o singură
națiune”.

În 7 februarie 1895 comitetul de conducere al Astrei decide elaborarea și publicarea

Enciclopediei Române, sub îndrumarea lui Corneliu Diaconovici. Lucrarea, apărută în trei
volume între 1898 și 1904, a îndeplinit multă vreme o dublă funcție în istoria poporului român:
culturală și politică, .

Președinții ASTRA - panou publicat în Revista Luceafărul din august 1911

În cadrul ASTREI s-a concentrat la sfârșitul secolului al XIX-lea si inceputul sec. XX elita
intelectuală a românilor transilvăneni: George Bariț, Timotei Cipariu, Andrei Șaguna, Ion Pop-
Reteganul, Ioan Pușcariu, Miron Cristea, Vasile Goldiș, Onisifor Ghibu, Octavian Goga.
Secretarii Asociațiunii, care și-au desfășurat activitatea la sfârșitul secolului al XIX-lea și
începutul secolului al XX-lea au fost Corneliu Diaconovici, Octavian Tǎslǎuanu și Andrei
Bârseanu. În 1906, secretar administrativ al ASTREI este Oct. C Tăslăuanu. Oct. C Tǎslǎuanu
alǎturi de poetul Octavian Goga au editat revista de culturǎ,civilizație, literaturǎ, artǎ și atitudine
"Luceafǎrul". Apǎrutǎ mai intâi la Budapesta, în 1902, își mută sediul la Sibiu în 1906, pe strada
Schewis nr. 2, an ce coincide cu alegerea în funcția de secretar al ASTREI. Primul număr apărut
la Sibiu a fost nr 17-18 din 15 octombrie. Luceafărul devine “oglinda vie a a spiritului de creație
ardelean”.

Regele Carol II și principele moștenitor Mihai la congresul Astrei din 20 septembrie 1936, cu ocazia
aniversării a 75 de ani de existență, la Blaj.

Până la Unire, în fruntea ASTREI au fost ca președinți personalități politice și culturale

proeminente: Andrei Șaguna, Vasile Ladislau Pop, Iacob Bologa, Timotei Cipariu, George
Barițiu, Ioan Micu-Moldovan, Alexandru Mocioni, Iosif Sterca-Șuluțiu, Andrei Bârseanu,
inițiatori de mari înfăptuiri, ideologi și animatori înflăcărați.

După ani de muncă laborioasă a ASTREI (conferințe, editări de cărți, înființări de școli), Cipariu
declara în 1867 următoarele: „Simțul național s-a deșteptat în toată românimea. Națiunea
română a venit la cunoștința poziției care i se cuvinte între națiunile Europei; ea va face toți
pașii cuveniți pentru a ocupa această pozițiune cu demnitate. Am început a ne elibera patria, am
început a ne elibera limba.”

În timpul președinției lui Iuliu Moldovan a luat loc la Blaj, în ziua de 20 septembrie 1936,
congresul general al Astrei cu ocazia aniversării a 75 de ani de existență, la care au participat
Regele Carol al II-lea al României și principele moștenitor Mihai I al României.

În anul 1947 au fost aleși în fruntea Asociațiunii episcopul ortodox Nicolae Popoviciu al Oradiei
și vicarul greco-catolic Pompeiu Onofreiu de la Sibiu. Aceștia s-au opus inițiativei de includere a
ASTREI în ARLUS. În anul 1948 comuniștii i-au înlăturat de la conducerea Astrei, iar
Asociațiunea a fost desființată.[1] După o perioadă de furie, de distrugere a multe din realizările
Astrei (1948 - 1960) în general, a culturii naționale, încet, încet, într-o formă mai mult sau mai
puțin mascată, s-a putut discuta despre spiritul Asociațiunii. Au început să se întocmească lucrări
de grad, să se publice materiale despre activitatea Asociațiunii și chiar să se vorbească despre
însemnătatea ei în istoria românilor. Cercetătorii Vasile Curticăpeanu, Victor Grecu, Matei
Pamfil, Paul Abrudan, Mircea Avram, Dan Mârza și alții au început să pună în valoare bogăția
spirituală a ASTREI. În 1965 la Târgu Lăpuș s-a reînființat Astra Lăpușneanu de către cărturarul
Valentin Biltz.[2]

Între 29–31 august 1986 la Sibiu și Săliște a avut loc sesiunea „125 de ani de la înființarea
Astrei“, cu participarea lui Radu Voinea, președintele Academiei Române, și a mitropolitului
Antonie Plămădeală.

După Revoluția Română din 1989, la începutul anului 1990, vechii astriști și intelectualii mai
tineri care cunoșteau activitatea Astrei, au reactivat asociațiunea. În aprilie 1990 a avut loc la
Sibiu prima adunare generală după 47 de ani. Cu acest prilej a fost ales ca președinte al Astrei
preot profesor universitar doctor Dumitru Abrudan. Cu blândețea și înțelepciunea sa, în cei doi
ani de președinție, a contribuit la refacerea prestigiului Astrei în noile condiții de lucru.[2]

Actualmente ASTRA are răspândite, atât în țară, cât și în afara granițelor peste 70 de
despărțăminte (filiale), între care cele mai active sunt: Despărțământul "Mihail Kogălniceanu"
Iași, "Timotei Cipariu" Blaj, "Dr. Teodor Mihali" Dej, Năsăud, Somcuta Mare, [[Tighina|, Carei,
Sebeș, Reghin, Codlea etc.