IIL. 30 p) a Jextul literar ales: Baltagul de Mihail Sadoveanu (Vitoria gi Gheorghita) Ilustrarea a patru elemente de structura gi compozitie ale textului narativ, sem- nificative pentru constructia personajelor alese (acfiune, conflict, relafii temporale si spatiale, perspec naratiod, tehick narative,ineipit, final, limbaj) Romanul Baltagul de Mihail Sadoveanu, publicat in 1930, aduce o formula roma- nescd inedit’ in peisajul epicii interbelice: polimorfismul structurii. Baltagul prezinta monografia satului moldovenesc de la munte, lumea arhaica a pastorilor, avand in prim-plan cautarea gi pedepsirea celor care l-au ucis pe Nechifor Lipan. insofitd de Gheorghif’, Vitoria reconstituie drumul parcurs de barbatul sau, pentru elucidarea adevarului si s4varsirea dreptatii. Roman al perioadei de matu- itate artisticd a scriitorului, in cadrul acestuia se regasesc marile teme sadoveniene: viata pastoral, natura, miturile, iubirea, intelepciunea. Arhitectura complexa gi tesdtura de teme si motive a ocazionat, de-a lungul vre- mii, diferite interpretari ale romanului: roman antropologic gi politist (G. Calinescu), roman mitic-baladesc gi realist etnografic (Perpessicius), reconstituire a Miorifei (E. Lovinescu), roman demitizant (Ion Negoitescu), roman realist-obiectiv (Nicolae Manolescu), roman initiatic, roman de dragoste (Al. Paleologu). Relatia romanului cu balada populara Miorita, sugerat’ chiar de scriitor prin motto (Stipane, stapdne,/ ‘Mai cheamii s-un céne...), constituie un alt aspect controversat. Vitoria reconstituie evenimentele care au condus la moartea barbatului ei ca intr-o naratiune politista, in timp ce pentru Gheorghit&, calatoria are rol educativ, de inifiere (Bildungsroman). Nechifor, prezentat indirect, apartine planului mitic. Cau- tandu-1, Vitoria parcurge simultan doua lumi: spatiul real, concret gio lume de sene al c4ror sens invata sa-] descifreze. Motivul labirintului se concretizeaz’ la nivelul actiunii (cdutarea si diferitele Popasuri), dar este semnificativ gi la nivelul titlului. es se face la persoana a Ill-a, iar naratorul omniscient reconstituie in acfiunile ce prin tehnica detaliului si prin observatie, lumea satului de munte si icin tore La parastasul sofului, Vitoria preia rolul naratorului. Inteligent& si lars Teconstituie crima pe baza propriilor deductii gi o povesteste veridic fi, cea ce fi determina pe criminali sa-gi recunoasca vina.Secventele narative sunt legate prin inlintuire si alternan| Narafiunea este preponderenti, dar pasajele descriptive fixeaza diferite aspecte ale cadrului sau capente de portretfizi, individual (de exemplu: portretul Vitoriei sau al lui Gheor- ghitd) si colectiv (muntenii,lecuitori de sub brad). Naratiunea este nuanfata de sec- ventele dialogate sau de replici ale Vitoriei, cum este laitmotivul rostit de femeie in : Nu s iva... astd-toamnd un om cu un cal cdutarea sotului, la fiecare popas a op i un negra fintat an frunte? Mie sit-mi spunefi cine afi vizzut un om de Ia noi, ciilare, pe-un cal negru fintat in frunte si-n cap cu ciiciuld brumirie Timpul derulirii actiunii este vag preciz, Martie. Cadrul actiunii este satul Magura Tarcaului, aproupe de Sf, Andrei, in Postul Mare, 10 zona Dornelor si a Bistritei, dar sicel de campie. oe Prima parte (capitolele I - VI) se refer’ la frimantérile Vitoriei in asteptarea sofului si la pregatirile ei de drum. Aceasta parte include expozitiunea si intriga. in expozitiune se prezint3 satul Magura Tarcaului gi este schitat portretul fizic al Vitoriei, care este surprinsa trecand pe prispa si gandindu-se la intarzierea sofului sdu plecat la Dorna sé cumpere oi. Intriga cuprinde framantarile ei, dar gi actiunile intreprinse inainte de plecarea in cSutarea sotului: fine post negru douasprezece vineri, se inchina la icoana Sfintei ‘Ana de la m&nistirea Bistrita, anunt autoritatile de disparitia sotului, vinde unele lucruri pentru a face rost de bani de drum, pe Minodora o las& la Manstirea Varatec, iar lui Gheorghit& fi incredinteaza un baltag sfintit. Partea a doua (capitolele VII-XIII) contine desfasurarea actiunii si releva drumul parcurs de Vitoria si de fiul ei, Gheorghifa, in cAutarea lui Nechifor. Partea a treia (capitolele XIV-XVI) prezinta sfarsitul drumului: ancheta politiei, inmormantarea, parastasul lui Nechifor si pedepsirea ucigagului. Coborarea in rapa gi veghea nocturna a mortului marcheaz& maturizarea lui Gheorghita, dovedita in infaptuirea actului de dreptate la parastas. Punctul culminant este momentul in care Vitoria reconstituie cu fidelitate scena crimei, surprinzandu-i si pe ucigasii lui Nechifor, Ilie Cutui si Calistrat Bogza. Primul igi recunoaste vina, insd al doilea devine agresiv. Este lovit de Gheorghita cu baltagul lui Nechifor gi sfasiat de cainele Lupu, facandu-se astfel dreptate. Deznodamantul il surprinde pe Bogza, care-i cere iertare femeii mortului § recunoaste fapta. f Prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al celor dou personaje alese Personajul principal, Vitoria Lipan, este o femeie voluntara, un exponent al spetei (G. Calinescu) in relajie cu lumea arhaic’, dar gi o individualitate, prin insusirile sale: In cautarea barbatului, Vitoria pune spirit de vendetta si aplicatie de detectiv. [..] Vitoria e un Hamlet feminin, care banuieste cu metodi, cerceteazit cu disimulafie, pune la cale reprezentagiuni tridatoare si, cand dovada s-a facut, dé drum ritzbundrii, (G. Calinescu) Munteanca din Magura Tarcdului, Vitoria este o femeie puternica, hotarata (N-am pao eat cum a pérdul Tarctului pan’ce I-oi gasi pe Nechifor Lipan), curajoas’, ida. Inteligenta nativa i stapanit i identi i ean aoe di ist iB ae de sine sunt evidentiate pe drum, dar mai alesApartinind lumii arhaice, patriarhale, Vitoria transmite copiilor respectul jitiilor si este refractara la noutatile civilizatiei, aga cum ne putem da seama din trac satiile sale, precum: Ii tren esti olog, mut si chior. aimrrsonajul secundat, Gheorghi(i, ful Vitorie gi al lui Nechifor, reprezinté gene- aegnar’. Gheorghi(3 trebuie sa ia locul tatilui disparut, Romanul poate fi consi. wate nitiatic, deoarece prezintd drumul spre maturizare strabiitut de Cheorghitd, im este realizat cu ajutorul Vitoriei. derat i Acest dru ica La inceput, Gheorghi{’ este prezentat i daca fam un adolescent interesat in special de intalnirile cu cei de varsta lui, chi incredin{a unele responsabilitati, precum pizirea oilor. Disparifia tatailui siu va fi evenimentul care il va obliga pe Hinar si se maturizeze, fiinded Vitoria ii va cere fiului ¢i $4 0 insofeasc’ in cdutarea lui Nechifor Lipan. De altfel, Vitoria este aceea care il cunoaste cel mai bine pe Gheorghita, ea obligandw-l si-gi asume responsabilitatile unui om matur: — Eu te c pe tine, mitcar cit nu stiu carte, urmd femeia. Infelege cit juciriile au stat. De-acu te arifi barbat. Eu n-am alt sprijin gi am nevoie de bratul tau. cete trebuie Evidentierea, prin doua episoade/citate/secvente comentate, a modului in care evolueaza relatia dintre cele doua personaje Ca mami, Vitoria ii interzice Minodorei sa se indeparteze de traditie (iti ardt eu coc, valf si bluza! Nici eu, nici bunicd-ta, nici bunicd-mea n-am stiut de acestea — gi-n legea noastri trebuie sit tritiesti si tu!) gi contribuie prin calatorie la maturizarea lui Gheor- ghita. De altfel, tanarul isi percepe mama ca pe o fiinta fabuloas’, gandindu-se ca: Mama asta trebuie si fie farmaciitoare; cunoaste gandul omului. Vitoria respecta obiceiurile de cumetrie si de nunta (a primit plosca si a fitcut fru- moasiturare miresei) $i vegheaza la indeplinirea randuielilor din ritualul inmormantarii: priveghiul, drumul la cimitir, bocitul, slujba religioas’, pomana, praznicul. Sotie iubitoare, porneste hotarata in cdutarea barbatului disparut, alituri de fiul ei. Despre Nechifor, Vitoria afirma ca: era dragostea ei de doudzeci si mai bine de ani. Asa-i fusese drag in tinerefit Lipan, asa-i era drag si acuma, cand aveau copii mari cat dansii. Tipatul Vitoriei dinaintea coborarii cogciugului si gesturile concentreaza iubirea si durerea pierderii sotului: Cu asa glas a strigat, incat prin toti cei de fata a trecut un cutremur, S-a diramat in genunchi, si-a rezemat fruntea de marginea sicriului. Natura devine o cutie de rezonanti a sentimentelor femeii, indrumand-o in ciu- torea Sofului su: la Dorna, la Crucea Talienilor, vantul o anunta ci se aflé pe drumul cel bun, _ in ceea ce-l priveste pe Gheorghit4, acesta demonstreaz cA s-a maturizat atunci cand vegheaza in rapa de sub Crucea Talienilor osemintele tatilui stu. Desivargirea inifierii lui Gheorghita se realizeaz& in momentul in care tan&rul rizbun& moartea ala Sau sii loveste cu baltagul pe ucigagul lui Nechifor. dizeet ee complexe, Vitoria si Gheorghi{a sunt individualizate prin caracterizare Porte ie (prin fapte, vorbe, atitudini, gesturi, relatii cu alte personaje, nume). Nu mai eras zic releva frumusefea muntencei prin tehnica det liului semnificativ: soar cath nit dar avea o frumusefi neobisnuitd in privire. Ochit in dosul genelor lungi si riisfrante in carligase.Portretul lui Gheorghit este realizat de asemenea in mod direct de cétre narator, care scoate in evident& asemanarea flacdului cu mama sa: Gheorghita era un flicitu sprincenat -avea ochii ei. Nu prea era vorbiret, dar stia sa spuie destul de bine despre cele ce lisase gi cele ce vizzuse. Avea un chimir nou si-i plicea, vorbind, si-si desfac bondita inflorita si st-si cufunde palmele in chimir. Intorcea un zimbet frumos ca de fata gi abia incepea sa-i infiereze mustitcioara. Sustinerea unei opinii despre modul in care o idee sau tema romanului studiat se reflecta in evolufia relatiei dintre cele doua personaje fn finalul romanului, Gheorghita dovedeste ca este suficient de matur pentru a-si asuma in familie rolul tatilui siu, in vreme ce Vitoria, cireia flicdul i-a devenit in urma cilatoriei un adevarat sprijin, isi va continua viata obignuita pe care moartea lui Nechifor a intrerupt-o pentru o vreme.