BLA-BLA PIG

Dacã şi a treia categorie de necesitãţi este satisfãcutã, urmeazã dorinţa de a fi stimat şi apreciat de
comunitatea umanã.

Dacã şi a treia categorie de necesitãţi este satisfãcutã, urmeazã dorinţa de a fi stimat şi apreciat de
comunitatea umanã.

Necesitãţile fiziologice sunt comune tuturor oamenilor, ele urmãresc satisfacerea unor nevoi biologice.
Dupã satisfacerea nevoilor homeostatice şi chiar în procesul satisfacerii acestora apare o altã categorie
de necesitãţi, respectiv de stabilitate şi siguranţã. Dacã aceste douã categorii de necesitãţi sunt
satisfãcute, omul îşi doreşte sã fie admirat şi înconjurat de afecţiune. Lipsa de admiraţie şi afecţiune,
care se manifestã prin respingerea omului de cei Dacã şi a treia categorie de necesitãţi este satisfãcutã,
urmeazã dorinţa de a fi stimat şi apreciat de comunitatea umanã. apropiaţi, de societate, prin
sentimentul de a nu aparţine lumii în care trãieşte, poate sta la baza unor mari tragedii individuale. Dacã
şi a treia categorie de necesitãţi este satisfãcutã, urmeazã dorinţa de a fi stimat şi apreciat de
comunitatea umanã. Ca un
În cadrul grupului fiecare individ încearcã sã-şi impunã imaginea personalã valorizatã care îi poate
asigura un status legitim superior celorlalţi, Dacã şi a treia categorie de necesitãţi este satisfãcutã,
urmeazã dorinţa de a fi stimat şi apreciat de comunitatea umanã.

Dacã şi a treia categorie de necesitãţi este satisfãcutã, urmeazã dorinţa de a fi stimat şi apreciat de
comunitatea umanã. Dacã şi a treia categorie de necesitãţi este satisfãcutã, urmeazã dorinţa de a fi
stimat şi apreciat de comunitatea umanã. Dacã şi a treia categorie de necesitãţi este satisfãcutã,
urmeazã dorinţa de a fi stimat şi apreciat de comunitatea umanã. Dacã şi a treia categorie de necesitãţi
este satisfãcutã, urmeazã dorinţa de a fi stimat şi apreciat de comunitatea umanã. Dacã şi a treia
categorie de necesitãţi este satisfãcutã, urmeazã dorinţa de a fi stimat şi apreciat de comunitatea
umanã. Dacã şi a treia categorie de necesitãţi este satisfãcutã, urmeazã dorinţa de a fi stimat şi apreciat
de comunitatea umanã. Dacã şi a treia categorie de necesitãţi este satisfãcutã, urmeazã dorinţa de a fi
stimat şi apreciat de comunitatea umanã. Dacã şi a treia categorie de necesitãţi este satisfãcutã,
urmeazã dorinţa de a fi stimat şi apreciat de comunitatea umanã.

determinând supunerea grupului de indivizi de care are nevoie. În acest fel se manipuleazã sisteme de
reprezentãri sociale ca într-un joc de putere, ţinând cont de procesele psihologice individuale, de relaţiile
dintre indivizi, precum şi de ierarhiile de putere şi statut ce definesc structura grupului.

· Satisfacţie
· Consternare
· Altele:
2. Gesticularea
· Subliniere
· Punctare
· Pumni încleştaţi
-1-
· Altele:
3. Tonalitatea
· Nivel scãzut
· Nivel ridicat
· Ton foarte scãzut
· Altele:
4. Poziţia corpului
· Aşezat pe marginea scaunului
· Picioarele încrucişate
· Balansarea picioarelor
· Altele:
Poate însemna cã persoana este:
· Scepticã sau………
· Sarcasticã sau……..
· Arogantã sau …….. Dacã şi a treia categorie de necesitãţi este satisfãcutã, urmeazã dorinţa de a fi
stimat şi apreciat de comunitatea umanã. Dacã şi a treia categorie de necesitãţi este satisfãcutã,
urmeazã dorinţa de a fi stimat şi apreciat de comunitatea umanã. Dacã şi a treia categorie de necesitãţi
este satisfãcutã, urmeazã dorinţa de a fi stimat şi apreciat de comunitatea umanã. Dacã şi a treia
categorie de necesitãţi este satisfãcutã, urmeazã dorinţa de a fi stimat şi apreciat de comunitatea
umanã. Dacã şi a treia categorie de necesitãţi este satisfãcutã, urmeazã dorinţa de a fi stimat şi apreciat
de comunitatea umanã. Dacã şi a treia categorie de necesitãţi este satisfãcutã, urmeazã dorinţa de a fi
stimat şi apreciat de comunitatea umanã. Dacã şi a treia categorie de necesitãţi este satisfãcutã,
urmeazã dorinţa de a fi stimat şi apreciat de comunitatea umanã.
· Încearcã sã vorbeascã pentru a se face corect înţeles
· Supãrare sau……….
· Insolenţã sau………
· Sigur pe sine sau….
· Emoţionat sau…….
· Reticent sau……..
· Nervozitate sau……
· Expectaţie sau…….
· Iritare sau………..
Acest semnal nonverbal poate conduce la:
· Reacţia de apãrare
· Reacţii emoţionale
· Supãrare
· Rezistenţã
· Luptã
· Întrerupere a negocierilor
· Neîncredere
· Retragere
· Atenţie
· Tensiune
· Argumente noi
· Contraargumente

Altele (se completeazã de cãtre grup)

EXERCIŢIUL NR. 2 Dacã şi a treia categorie de necesitãţi este satisfãcutã, urmeazã dorinţa de a fi stimat
şi apreciat de comunitatea umanã.
O serie de scurte exerciţ Dacã şi a treia categorie de necesitãţi este satisfãcutã, urmeazã dorinţa de a fi
stimat şi apreciat de comunitatea umanã. ii sunt folosite pentru a reliefa diferenţele culturale în
percepţii.

-2-
a) Participanţii privesc Dacã şi a treia categorie de necesitãţi este satisfãcutã, urmeazã dorinţa de a fi
stimat şi apreciat de comunitatea umanã. o fotografie semnificând "Evoluţia unei negocieri" şi li se cere:
· Sublinierea principalelor mesaje nonverbale exprimate de subiecţi;
· Analiza acestora din diferite perspective culturale (cum ar interpreta variatele mesaje un japonez, un
latino-american, un nord-american, un african, un european, etc.).
b) Grupul priveşte o schiţã şi fiecãrui membru i se cere sã descrie schiţa vãzutã într-un mod complet
neutru (figura unui om de exemplu). Dupã un timp ei îşi exprimã în mod liber pãrerile şi impresiile legate
de desen.
Urmeazã o discuţie despre:
1. impactul prejudecãţi Dacã şi a treia categorie de necesitãţi este satisfãcutã, urmeazã dorinţa de a fi
stimat şi apreciat de comunitatea umanã. lor în procesul de negociere;
2. importanţa unei prime impresii atunci când întâlnim pe cineva cu care urmeazã sã negociem;
3. sursele ideilor preconcepute în relaţionãrile interculturale.
c) O negociere simulatã în legãturã cu tema "În favoarea sau împotriva avortului" este organizatã
folosind în acest scop un grup format din 6 persoane (3 pentru un punct de vedere şi 3 împotrivã).
Iniţial fiecãrui negociator i se face o "instruire confidenţialã" şi înaintea începerii procesului de negociere
el îşi revede încã o datã "notiţele" pe care trebuie sã le urmeze în timpul negocierii. Se observã apoi
comportamentele pe care le adoptã negociatorii.
Instruirea iniţialã fãcutã negociatorilor
Echipa nr. 1
Negociatorul 1: exprimã nonverbal supãrare.
Negociatorul 2: exprimã nonverbal tristeţe.
Negociatorul 3: exprimã nonverbal frustrare.
Echipa nr. 2
Negociatorul 4: exprimã nonverbal sentimente de simpatie.
Negociatorul 5: exprimã nonverbal acordul şi sprijinul.
Negociatorul 6: exprimã nonverbal asertivitatea.
Întreaga scenã a negocierii este dis Dacã şi a treia categorie de necesitãţi este satisfãcutã, urmeazã
dorinţa de a fi stimat şi apreciat de comunitatea umanã. cutatã, ulterior, în cadrul seminarului.
d) Fiecare membru al grupului primeşte un set de trei fotografii (4,5,6) şi consemneazã semnificaţia
gesturilor pe o foaie de hârtie, timp de 20 de minute dupã cum urmeazã. Percepţiile culturale - pentru
fiecare imagine datã se cer 3 interpretãri culturale diferite asupra a ceea ce se întâmplã.
Reacţiile culturale: explicaţi-vã reacţiile dvs.
Participanţii se întâlnesc în echipe de câte 3 şi îşi comunicã percepţiile şi reacţiile culturale consemnate.
e) Un incident critic
Fiecare membru al grupului priveşte o imagine (fig.7) în care este exemplificat un anume incident şi
rãspunde în scris la urmãtoarea problemã: "Presupunând cã un incident deosebit a avut loc şi cã tocmai
dvs. Sunteţi responsabil pentru acest lucru, ce fel de reacţii nonverbale aţi putea avea pentru a-I linişti pe
cei din jur".
Grupul analizeazã 5 semnale critice nonverbale (şi variaţiile lor culturale) care sunt folosite în timpul
procesului de negocie Dacã şi a treia categorie de necesitãţi este satisfãcutã, urmeazã dorinţa de a fi
stimat şi apreciat de comunitatea umanã. re:
· Semnale da/nu
· Semnale contradictorii
· Semnale de atac
· Semnale de apãrare
1. Semnale da/nu
Moduri culturale de exprimare a semnalelor nonverbale

Nu
1. mişcarea orizontalã a capului dintr-o parte în cealaltã
2. mişcarea capului într-o parte şi înapoi
3. degetul arãtãtor se mişcã într-o poziţie lateralã

-3-
4. altele
Da
1. mişcarea verticalã a capului
2. mişcarea capului (pendul) dintr-o parte în alta
3. mişcarea degetului arãtãtor sus/jos
4. altele

2. Semnale contradictorii
Sunt notate moduri diferite cultural de ex Dacã şi a treia categorie de necesitãţi este satisfãcutã,
urmeazã dorinţa de a fi stimat şi apreciat de comunitatea umanã. primare a semnalelor contradictorii:
· Zâmbind şi "transpirând de încordare" în acelaşi timp;
· Gesturi controlate şi o respiraţie acceleratã;
· În momentul prezentãrii unei noi persoane se agitã şi are manifestãri necontrolate;
· Vorbind cu voce scãzutã şi zâmbind în acelaşi timp;
· Privirea dârzã şi capul plecat;
· Altele:………………………………………...................................................................................………………
3. Semnale de atac
Ce credeţi despre urmãtorul comportament:
· Cineva care se amuzã zgomotos şi timp îndelungat;
· O persoanã care adoptã o atitudine foarte degajatã;
· Cineva care strânge mâna timp îndelungat când întâlneşte pe cineva cunoscut.
Grupul examineazã diferenţele existente în limbajul nonverbal între elementele culturale de tip
"demonstrativ" şi de tip "rezervat".
4.Semnale de apãrare
Semnale non-verbale ce pot fi folosite ca "mijloace de protecţie":
· "mascarea" în spatele cuiva;
· aşezarea unei piese de mobilier între tine şi o altã persoanã;
· priveşti într-o altã direcţie încercând sã eviţi privirea celuilalt;
· acoperirea feţei cu mâna sau cu un alt obiect (o carte sau un instrument de scris);
· manifestarea unui amuzament continuu;
· aşezat "picior peste picior" sau cu mâinile încrucişate;
· frecarea mâinilor.

SCOP
Conştientizarea comportamentului comunicaţional nonasertiv/asertiv şi agresiv în situaţii de conflict.
INDICAŢII
Indicã pe o scalã de la 1 la 7 gradul în care fiecare din urmãtoarele declaraţii descrie conflictul
comunicaţional.

1 = niciodatã
2 = foarte rar
3 = rar
4 = uneori
5 = adesea
6 = foarte des
7 = întotdeauna
1. Combin ideile cu ceilalţi creând noi soluţii pentru conflict.
2. Mã feresc de subiecte care ar putea fi surse de conflict.
3. Insist cu putere asupra poziţiei mele pentru a fi acceptatã în timpul unui conflict.
4. Încerc sã gãsesc soluţii care combinã o varietate de puncte de vedere.

-4-
5. Mã feresc de situaţii dezagreabile.
6. Cedez la ideile altor persoane.
7. Caut calea de mijloc care sã satisfacã atât nevoile mele cât şi pe cele ale altor persoane.
8. Evit persoana pe care o suspectez cã doreşte sã discute o neînţelegere.
9. Minimalizez importanţa unui conflict.
10. Construiesc o soluţie integralã din problemele apãrute într-o situaţie conflictualã.
11. Îmi accentuez un punct pe care îl fac prin a lovi pumnul de masã când insist asupra faptului cã
celelalte persoane greşesc.
12. Mã cert insistent pentru poziţiile şi nevoile mele.
13. Ridic vocea când încerc sã-I determin pe ceilalţi sã-mi accepte poziţia.
14. Caut sã satisfac mutual soluţii creative ale conflictelor.
15. Pãstrez tãcerea despre pãrerile mele pentru a evita neînţelegerile.
16. Manipulez argumentele pânã când ceilalţi îmi acceptã ideile.
17. Sunt dispus sã cedez într-o micã mãsurã dacã cealaltã persoanã îmi va lua nevoile în considerare.
18. Îmi declar pãrerile cu toatã puterea.

-5-